Regulament din 4 ianuarie 2001

Capitolul 1Prevederi generale

Articolul 1

Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, şi ai altor construcţii hidrotehnice, denumiţi în continuare deţinători de lucrări hidrotehnice, au obligaţia sa monteze aparatura de măsura şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a lucrărilor, să îşi organizeze sistemul şi activitatea de urmărire, sa realizeze expertizarea lucrărilor la termenele stabilite şi să obţină autorizaţia de funcţionare în siguranţa, în conformitate cu prevederile normelor emise de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

Articolul 2

Deţinătorii/administratorii de lucrări hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol vieţi omeneşti şi bunuri sau poate aduce prejudicii mediului sunt obligaţi sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol şi sa organizeze activitatea de supraveghere.

Articolul 3

Se supun prevederilor prezentului regulament barajele, cu lacurile de acumulare aferente, şi alte construcţii hidrotehnice, denumite în continuare lucrări hidrotehnice. Aceste lucrări hidrotehnice pot fi definitive şi provizorii, indiferent de categoria de importanţa şi de tipul acestora, şi includ şi lucrările de modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparaţii şi de imbunatatire a terenului de fundare.

Capitolul 2Componenta, modul de organizare şi atribuţiile Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice

Articolul 4

Pentru a se asigura respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor şi digurilor pentru acumulari de apa, a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale, a centralelor hidroelectrice şi a ecluzelor din frontul barat, a derivatiilor cu nivel liber realizate în rambleu, a rezervoarelor subterane cu volume mai mari de 5.000 mc şi a conductelor forţate, denumite în continuare lucrări, pe lângă Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului funcţionează, ca organism cu caracter consultativ, Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice.

Articolul 5

Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice, denumita în continuare comisia naţionala, are un număr de până la 30 de membri şi este constituită din reprezentanţi ai ministerelor, regiilor autonome, societăţilor comerciale de profil şi ai instituţiilor publice interesate. Comisia naţionala este condusă de un preşedinte şi de 2 vicepreşedinţi, secretarul comisiei naţionale fiind membru de drept al acesteia. Pentru rezolvarea problemelor curente şi pentru luarea deciziilor operative comisia naţionala desemnează un birou operativ compus din 9 membri şi condus de un preşedinte executiv propus de aceasta.

Preşedintele comisiei naţionale este ministrul apelor şi protecţiei mediului, unul dintre vicepreşedinţi este directorul general care coordonează activitatea de gospodărire a apelor, iar cel de-al doilea vicepreşedinte este reprezentantul Comitetului Naţional Roman al Marilor Baraje.

Membrii comisiei naţionale sunt reprezentanţi cu drept de decizie, propuşi de ministerele, regiile autonome, societăţile comerciale de profil şi instituţiile publice interesate, specialişti din institutele de învăţământ superior, de cercetare şi proiectare pentru construcţii hidrotehnice, precum şi specialişti din unităţile de exploatare a construcţiilor hidrotehnice, desemnaţi de conducerile unităţilor respective. Lista cuprinzând unităţile care sunt reprezentate în comisia naţionala se propune de Departamentul apelor şi se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului. Membrii biroului operativ sunt propuşi dintre membrii comisiei naţionale. Componenta nominală a comisiei naţionale şi a biroului operativ se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului.

Articolul 6

Componenta nominală a comisiei naţionale se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, pe baza propunerilor formulate de autorităţile menţionate la art. 5.

Articolul 7

Comisia naţionala se întruneşte într-o şedinţa ordinară anuală de analiza, precum şi în şedinţe extraordinare, convocate, ori de câte ori este necesar, de către preşedinte sau de biroul operativ al comisiei naţionale atunci când preşedintele lipseşte. Hotărârile comisiei naţionale se iau în prezenta a cel puţin două treimi din numărul total al membrilor săi şi se aproba cu majoritatea simpla a celor prezenţi.

Deciziile operative luate între şedinţele comisiei naţionale se aproba de biroul operativ al acesteia şi se validează de comisia naţionala.

Articolul 8

La şedinţele comisiei naţionale pot fi invitaţi şi reprezentanţi ai Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor, ai Comisiei Centrale pentru Apărarea împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice, ai comisiilor centrale pentru alte tipuri de dezastre, ai Ministerului Apărării Naţionale, ai Inspectoratului de stat în construcţii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, ai conducerii unităţilor de exploatare interesate în analiza funcţionarii în siguranţa a lucrărilor pe care le au în administrare, precum şi alţi invitaţi, cu avizul biroului operativ al comisiei naţionale.

Articolul 9

În îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 4 comisia naţionala exercita următoarele atribuţii:

a)analizează, împreună cu deţinătorii de lucrări, modul de organizare a activităţii de urmărire a comportării în timp şi de exploatare în siguranţa a lucrărilor hidrotehnice propuse de deţinătorii/administratorii acestora, precum şi perioadele în care se efectuează expertizele tehnice privind starea de siguranţă în exploatare; avizează regulamentele de organizare şi funcţionare şi componenta nominală ale comisiilor proprii, organizate la nivel central de către principalii deţinători de lucrări;

b)analizează şi avizează actele normative referitoare la siguranţa lucrărilor hidrotehnice care sunt incluse în sfera sa de activitate;

c)întocmeşte şi actualizează lista cuprinzând lucrările hidrotehnice de mare importanţa care prezintă elemente de risc crescut, ţinând seama de efectele negative asupra oamenilor şi obiectivelor social-economice în caz de avarii;

d)elaborează, împreună cu Inspectoratul de stat în construcţii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei metodologia privind stabilirea categoriilor de importanţa a lucrărilor hidrotehnice cuprinse în sfera ei de activitate, precum şi metodologia privind evaluarea stării de siguranţă a lucrărilor hidrotehnice, care se aproba prin ordine comune ale celor două organisme;

e)aproba competentele referitoare la elaborarea documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare pentru toate tipurile de lucrări hidrotehnice;

f)analizează şi avizează rapoartele anuale de activitate ale comisiilor deţinătorilor/administratorilor de lucrări hidrotehnice, constituite conform art. 14, alte informări şi propuneri prezentate de aceste comisii, precum şi de ministerele, regiile autonome sau unităţile interesate;

g)analizează, corelează şi aproba programele anuale propuse de deţinătorii/administratorii de lucrări hidrotehnice pentru evaluarea stării de siguranţă a acestora; efectuează analize asupra măsurilor şi lucrărilor de punere în siguranţa propuse de aceştia şi urmăreşte modul de realizare a acestora;

h)colaborează cu Inspectoratul de stat în construcţii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi cu alte organisme abilitate de lege pentru controlul calităţii lucrărilor şi construcţiilor hidrotehnice;

i)dispune expertizarea lucrărilor hidrotehnice evidentiate cu risc crescut de avariere şi stabileşte, împreună cu Inspectoratul de stat în construcţii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, măsurile operative imediate şi de perspectiva pentru evitarea accidentelor;

j)avizează documentaţiile de expertiza tehnica a stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice din sfera ei de activitate şi dispune, dacă este cazul, efectuarea de contraexpertize ca urmare a contestaţiilor formulate de beneficiar sau de organele abilitate cu controlul siguranţei construcţiilor;

k)participa la schimbul de experienta şi la manifestări ştiinţifice organizate la deţinătorii/administratorii de lucrări hidrotehnice din ţara şi din străinătate şi stabileşte legături de colaborare cu organisme similare din alte tari.

Articolul 10

Pentru activitatea curenta, reprezentând participarea la şedinţe anuale de analiza şi la şedinţele extraordinare, membrii comisiei naţionale sunt salarizaţi de unităţile la care sunt angajaţi.

Capitolul 3Atribuţiile şi dotarea secretariatului tehnic permanent al comisiei naţionale

Articolul 11

Secretariatul tehnic permanent al comisiei naţionale este asigurat de personalul Direcţiei generale de gospodărire a apelor din cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, în limita numărului de posturi aprobat ministerului, iar secretarul comisiei naţionale şi al biroului operativ al acesteia este şeful serviciului de specialitate din cadrul acestei direcţii.

Articolul 12

Secretarul tehnic permanent al comisiei naţionale are următoarele atribuţii:

a)asigura legătură cu membrii comisiei naţionale şi cu ceilalţi factori interesaţi, pentru definitivarea materialelor propuse să fie analizate pe ordinea de zi, mobilizeaza membrii comisiei naţionale la şedinţe şi la alte acţiuni;

b)întocmeşte procese-verbale în cadrul şedinţelor ordinare şi extraordinare ale comisiei naţionale, în care se consemnează ordinea de zi, discutiile purtate, concluziile şi măsurile stabilite;

c)solicita rapoarte deţinătorilor/administratorilor de lucrări hidrotehnice, analizează şi sintetizeaza informaţiile şi alte materiale primite pe adresa comisiei naţionale, le prezintă biroului operativ al acesteia şi îi informează pe membrii comisiei naţionale despre acţiunile întreprinse între şedinţe;

d)organizează şi participa, împreună cu alţi factori interesaţi, la acţiuni de verificare a activităţii de urmărire a comportării în timp şi de exploatare în condiţii de siguranţă a lucrărilor hidrotehnice ale diversilor deţinători/administratori de lucrări;

e)asigura secretariatele şedinţelor de avizare a documentaţiilor privind expertizele tehnice ale lucrărilor hidrotehnice din competenţa de avizare a comisiei naţionale, întocmeşte avizele, păstrează documentaţiile şi asigura gestionarea cheltuielilor pentru emiterea avizelor de expertiza, conform prevederilor legale.

Articolul 13

Pentru buna desfăşurare a activităţilor comisiei naţionale secretariatul tehnic permanent al acesteia va fi dotat cu: un telefon-fax cu acces internaţional, calculator PC complet (calculator, imprimanta, scaner şi retroproiector), un xerox format mic, camera de luat vederi portabila, videorecorder-player, aparat de fotografiat color, împreună cu materialele consumabile şi de birou aferente.

Secretariatul tehnic permanent al comisiei naţionale poate avea şi alte dotări care pot fi constituite din fonduri bugetare sau extrabugetare, inclusiv prin donaţii sau sponsorizări, efectuate conform prevederilor legale de către persoane juridice sau fizice din ţara sau din străinătate. Secretariatul tehnic permanent răspunde de buna administrare a dotărilor.

Capitolul 4Urmărirea comportării în timp şi expertizarea tehnica privind siguranţa în exploatare a construcţiilor hidrotehnice

Articolul 14

Instituţiile publice, principalii deţinători/administratori de lucrări hidrotehnice vor organiza la nivel central comisii proprii de urmărire a comportării în timp şi de exploatare în condiţii de siguranţă a lucrărilor pe care le deţin sau le administrează, denumite în continuare comisii de specialitate.

Articolul 15

Regulamentele de organizare şi funcţionare şi componenta nominală a comisiilor de specialitate ale deţinătorilor/administratorilor de lucrări hidrotehnice se aproba prin ordin sau prin decizie a conducerii unităţii respective, în baza avizului comisiei naţionale.

Articolul 16

Membrii comisiei naţionale pot face parte din comisiile de specialitate ale deţinătorilor/administratorilor de lucrări hidrotehnice, având îndatoririle şi drepturile aferente, conform prevederilor legale.

Articolul 17

Evaluarea stării de siguranţă a lucrărilor hidrotehnice se realizează de către experţi tehnici certificati, conform regulamentului comisiei de expertiza, compusa din specialişti în domeniu, preşedintele comisiei fiind expert tehnic atestat din punct de vedere tehnico-profesional conform prevederilor legale.

Articolul 18

Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă a barajelor şi lucrărilor hidrotehnice speciale şi Procedura de avizare a specialiştilor pentru întocmirea evaluării stării de siguranţă a barajelor şi digurilor din categoria de siguranţă C şi D se propun de biroul operativ, se avizează de către comisia naţionala şi se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului.

Articolul 19

Documentaţiile privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice, elaborate de experţii certificati, se avizează de comisia naţionala conform metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă a lucrărilor hidrotehnice, prevăzută la art. 9 lit. d).

Articolul 20

Pentru eliberarea certificatului de expert în activitatea de evaluare a stării de siguranţă a barajelor şi a lucrărilor hidrotehnice speciale şi a avizului pentru specialiştii pentru categoriile de importanţa C şi D se percep tarife de înscriere, examinare şi emitere a certificatului şi a avizului. Pentru serviciile de certificare şi avizare se percep tarife care se stabilesc în condiţiile prevăzute de lege, se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, se actualizează anual şi se datorează Fondului apelor.

Capitolul 5Dispoziţii finale

Articolul 21

În termen de un an de la data aprobării prezentului regulament comisia naţionala va elabora reglementările de aplicare a prevederilor acestuia, care vor fi aprobate prin ordine ale ministrului apelor şi protecţiei mediului. Aceste ordine vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.