Ordin nr. 401 din 9 iunie 2006

În temeiul art. 24 alin. (2) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 155/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Referatul de aprobare nr. 169.593 din 3 aprilie 2006,

ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Articolul I

Anexa nr. 1 "Metodologia de calcul al taxei, garanţiei, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte obligaţii financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional" la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 58/2003 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al taxei, garanţiei, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte obligaţii financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional şi a Metodologiei de finanţare şi de executare a lucrărilor de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia, până la realizarea stării de masiv, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 24 februarie 2003, se modifica şi se completează după cum urmează:

1.La capitolul II, litera B va avea următorul cuprins:

B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional

Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional se determina cu formula:

VT = S x Cr x n x P(ML) x N,

în care:

VT = valoarea terenului, exprimată în lei;

S = suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;

Cr = creşterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentă speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale şi la clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional care au alta folosinţă decât «padure» sau sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor cuprinse la lit. A;

n = numărul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori:

–10 ani pentru speciile repede crescatoare: salcii şi plopi;

–30 de ani pentru speciile de cvercinee;

–20 de ani pentru celelalte specii;

P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinând seama de preţul de piaţa, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale;

N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.

2.La capitolul III litera B, punctul 1 va avea următorul cuprins:

1.Atât contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional, cat şi a celor care se preiau în compensare se determina cu formula:

VT = S x Cr x n x P(ML) x N,

în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. B.

Calculul contravalorii celor două categorii de terenuri se face în scopul stabilirii şi asigurării echivalentei acestora.

În situaţia în care se realizează compensări parţiale, titularul aprobării va achită diferenţa dintre contravalorile celor două categorii de terenuri.

3.Anexa nr. 2 la metodologie va avea următorul cuprins:

Anexa nr. 2

la metodologie

DEFALCAREA

pe specii şi pe grupe de specii a coeficientului de corectie

a preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior

	Nr. crt.	Specia sau grupa de specii	Coeficientul care se aplică preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior
	1.	Răşinoase	1,20
	2.	Fag	1,30
	3.	Cvercinee, frasin	1,70
	4.	Diverse specii tari	1,10
	5.	Diverse specii moi	1,00

a)Preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior se stabileşte periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, şi este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. b) Indicatorul P ML pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determina prin înmulţirea coeficientului din coloana 2 cu preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinând seama de preţul de piaţa.

4.Anexa nr. 3 la metodologie va avea următorul cuprins:

Anexa nr. 3

la metodologie

CRITERII

pe baza cărora se determina coeficienţii N şi N1, utilizaţi

la calculul contravalorii terenurilor (VT), al chiriei (CHA) şi,

respectiv, al contravalorii pierderii de creştere

determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta

exploatabilitatii (DVML)

	Nr. crt.	CRITERII		NOTA ACORDATĂ
	0	1	2	3
	1	Categorii de arboreturi sau terenuri de împădurit pe tipuri funcţionale	Arboreturile la care sunt interzise orice fel de intervenţii pentru extragerea de masă lemnoasă sau de alte produse nelemnoase, parcuri naţionale, rezervaţii naturale şi ştiinţifice, monumente ale naturii precum şi terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcţional T(I)	15
			Arboreturile la care nu este permisă sau nu este posibilă decât executarea tăierilor de igienă sau a lucrărilor speciale de conservare, precum şi terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcţional T(II)	10
			Arboreturile la care sunt permise tratamente intensive, cum sunt cele de codru grădinărit sau cvasigrădinărit, precum şi terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcţional T(III)	5
			Arboreturile la care sunt permise tratamente cu perioada de regenerare normală sau mai mare, dar cu restricţii în executarea tăierilor, precum şi terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcţional T(IV)	3
			Arboreturile cu funcţii de producţie şi de protecţie la care nu sunt restricţii privind tratamentele, precum şi terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcţional T(V) şi T(VI)	2
			Terenurile fără vegetaţie forestieră	1
	2	Amplasarea terenului faţă de localităţi	2.A. Teren în intravilan şi până la 2 km de la limita perimetrului construibil:
			- Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice	150
			- Municipii-reşedinţă de judeţ, peste 100.000 locuitori	120
			- Municipii-reşedinţă de judeţ, sub 100.000 locuitori	90
			- Municipii	60
			- Oraşe	40
			- Sate reşedinţă de comună	20
			- Sate	10
			2.B. Între 2 şi 10 km de la limita perimetrului construibil:
			- Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice	80
			- Municipii-reşedinţă de judeţ, peste 100.000 locuitori	60
			- Municipii-reşedinţă de judeţ, sub 100.000 locuitori	40
			- Municipii	30
			- Oraşe	20
			- Sate reşedinţă de comună	10
			- Sate	5
			2.C. Peste 10 km de la limita perimetrului construibil:
			- Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice	40
			- Municipii-reşedinţă de judeţ, peste 100.000 locuitori	30
			- Municipii-reşedinţă de judeţ, sub 100.000 locuitori	20
			- Municipii	10
			- Oraşe	5
			- Sate reşedinţă de comună	3
			- Sate	1
	3	Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport	3.A. Transport rutier (terenul este amplasat la o distanţă de cel mult 1 km faţă de calea de transport):
			- Autostrăzi şi drumuri naţionale europene	40
			- Alte drumuri naţionale	30
			- Drumuri judeţene	20
			- Drumuri comunale	10
			- Drumuri forestiere, industriale şi alte asemenea	5
			3.B. Transport feroviar (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 5 km faţă de staţie)	5
			3.C. Transport fluvial (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 5 km faţă de port)	5
			3.D. Transport maritim (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 5 km faţă de port)	5
	4	Alte utilităţi	Reţele de apă-canal până la 500 m	5
			Reţele de distribuţie a energiei electrice până la 500 m	5
			Reţele de distribuţie a gazelor naturale până la 1000 m	5
	5	Ponderea suprafeţei fondului forestier naţional în cadrul judeţului	Până la 10%	50
			10-20%	40
			20-30%	30
			30-40%	20
			Peste 40%	10

Articolul II

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,

Vasile Lupu,

secretar de stat

Bucureşti, 9 iunie 2006.

Nr. 401.