Memorandum de finanţare din 30 decembrie 1999

Notă *) Traducere.

Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi Dispoziţiile speciale anexate la acesta.

Articolul 1Natura şi obiectul

Ca o componenta a programului sau de asistenţa, Comunitatea va contribui, sub forma finanţării nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:

Numărul Programului: RO 9904

Titlul: Programul pentru restructurarea întreprinderilor şi reconversie profesională (RICOP)

Durata: până la 31 decembrie 2001

Articolul 2Angajamentul Comunităţii

Contribuţia financiară din partea Comunităţii este fixată la nivelul maxim de 100 milioane euro, denumita în continuare finanţarea gratuita.

Articolul 3Durata şi data de expirare

Pentru prezenta măsura finanţarea gratuita este disponibilă pentru contractare până la 31 decembrie 2001, făcând obiectul reglementărilor prezentului memorandum.

Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Fondurile rămase din finanţarea gratuita care nu au fost contractate până la această dată vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plăţilor din cadrul finanţării gratuite este 31 decembrie 2002. Toate plăţile trebuie să fie efectuate până la expirarea termenului limita. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurări, să fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare, dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată în mod adecvat de către Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plăţilor din finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.

Articolul 4Adrese

Corespondenta privitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul măsurii, va fi adresată:

Pentru Comunitate:

Delegaţia Comisiei Europene în România

Str. Grigore Mora nr. 11

71278 Bucureşti

România

e-mail: office@rom.eudel.com

Fax: (40-1)230.2453.

Pentru Beneficiar:

Guvernul României

Departamentul pentru Integrare Europeană

Piaţa Victoriei nr. 1

Sectorul 1, Bucureşti

România

Tel.: (40-1)312.47.32.

Fax: (40-1)312.6929

Articolul 5Numărul de exemplare

Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.

Articolul 6Intrarea în vigoare

Prezentul memorandum va intră în vigoare la data semnării de către ambele părţi, imediat după semnarea de către părţi a Memorandumului de înţelegere privind plăţile compensatorii, prezentat în anexa nr. 2, Dispoziţii speciale (anexa C). Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru finanţare gratuita. Anexele, inclusiv Memorandumul de înţelegere privind plăţile compensatorii amintit mai sus, reprezintă parte integrantă la prezentul memorandum de finanţare.

Semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.

Pentru Beneficiar,

Petre Roman,

ministru de stat,

ministrul afacerilor externe,

coordonator naţional al asistenţei

Pentru Comunitate,

Fokion Fotiadis,

şeful Delegaţiei Comisiei

Europene în România

Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B)

Anexa nr. 2: Dispoziţii speciale (anexa C)

Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

Anexa 1(A şi B)

ACORD-CADRU

Comisia Comunităţilor Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de altă parte,

şi împreună denumite părţi contractante,

având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat de Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii,

au convenit după cum urmează:

Articolul 1

Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa C.

România ia toate măsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.

Articolul 2

Fiecare măsura finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale prezentate în anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.

Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie.

Articolul 3

Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentată de Delegaţia sa, o dată ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.

Articolul 4

Când părţile contractante convin astfel Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri unei terţe părţi, stat sau agenţiei.

În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate într-un acord ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.

Articolul 5

Orice disputa legată de acest acord, ce nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B.

Articolul 6

Acest acord este întocmit în dublu exemplar în limba engleza.

Articolul 7

Acest acord va intră în vigoare în ziua în care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecărei părţi contractante. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu i se pune capăt prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.

La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi adusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.

Articolul 8

Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor forme de cooperare convenite între părţile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţa PHARE la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.

Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,

ministru de stat

România

Frans Andriessen,

vicepreşedinte al Comisiei

Europene

Comunitatea

Anexa A

CONDIŢII GENERALE

privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referindu-se la Guvernul României.

Titlul IFinanţarea proiectelor

Articolul 1Obligaţia comunităţii

Angajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează Finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depăşesc Finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

Articolul 2Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a CEE

Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale Beneficiarului sau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare.

Articolul 3Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data expirării memorandumului de finanţare.

Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirării memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de către Beneficiar conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata directa de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data expirării memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga Finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.

În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu prevede altfel, o primă transa de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi executată în favoarea Beneficiarului, pentru a facilita lansarea măsurii. Alte transe de plată vor fi disponibilizate, la cererea Beneficiarului: în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

Titlul IIAchiziţionarea

Articolul 4Generalitati

Procedura ce trebuie urmată pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnica va fi menţionată în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.

Articolul 5Condiţii de participare

1.Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, iar pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzător.

2.Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE.

Articolul 6Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau acolo unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificăţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze, în mod excepţional:

–acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;

–încheierea contractelor prin acord direct;

–realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare.

Articolul 7Acordarea contractelor de lucrări şi livrări

Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, costului şi calităţii serviciilor, naturii şi condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau livrărilor, costului lor de utilizare şi valorii tehnice.

Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui să fie publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cat mai repede posibil.

Articolul 8Contractele de cooperare tehnica

1.Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţa tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.

2.Contractele de cooperare tehnica vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.

3.În situaţia în care contractele de cooperare tehnica urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.

4.În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează sa încheie contractul.

5.Când exista recurs la o procedură de licitare contractul de cooperare tehnica va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Titlul IIIAcordarea de facilităţi

Articolul 9Privilegii generale

Personalului care participa la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenţa economică şi de cooperare tehnica.

Articolul 10Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţă

În cazul contractelor de lucrări, livrări sau servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar în vederea efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor; acest drept va expira la o luna după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau servicii, finanţate de Comunitate, şi membrilor familiilor acestuia apropiate să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.

Articolul 11Importul şi reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare în vederea importului de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.

Articolul 12Controlul importurilor şi schimburilor valutare

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite în vederea executării măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

Articolul 13Impozitare şi vama

1.Plata impozitelor, taxelor vamale şi taxelor de import nu va fi finanţată din Finanţarea gratuita a CEE.

2.Importurile în baza contractelor de livrări încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuita a CEE vor putea intră în statul Beneficiarului fără să fie supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata conform celor cerute pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau dispute asupra stabilirii taxelor vamale, plăţilor sau impozitelor menţionate mai sus.

3.Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.

4.Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat, din statele membre ale Comunităţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.

5.Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, taxe şi alte impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţara, conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

6.Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit în legislaţia naţionala a Beneficiarului, faţă de echipamentul respectiv.

Titlul IVExecutarea contractelor

Articolul 14Originea livrărilor

Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia.

Articolul 15Proceduri de efectuare a plăţilor

1.Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului sau în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri, fie în valută statului în care sunt produse livrările.

2.Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plăţii.

3.Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil.

Titlul VColaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

Articolul 16Inspecţie şi evaluare

1.Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară ori de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz, Comisia va comunică din timp autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile ivite pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducă la îndeplinire evaluarile sau inspecţiile.

2.Beneficiarul:

a)va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;

b)va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus menţionaţi ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene în executarea evaluărilor contabile privind utilizarea Finanţării gratuite a CEE.

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

Articolul 17Urmărirea măsurilor

În urmărirea executării măsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, unde este necesar, poate agrea cu Beneficiarul asupra unei noi orientări pentru măsura care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii, şi asupra completării acesteia după încheiere.

Comisia, în lumina rapoartelor şi, unde este potrivit, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

Titlul VIPrevederi generale şi finale

Articolul 18Consultări - dispute

1.Orice problema legată de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare ori a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, acolo unde este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.

2.Acolo unde se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au fost subiectul unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.

3.Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori.

Articolul 19Anunţ - adrese

Orice anunţ şi orice acord între părţi prevăzute aici trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul şi titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate sa primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

Anexa B

ARBITRAJ

Orice disputa între părţile contractante rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri numiţi după cum urmează:

–un arbitru va fi numit de Beneficiar;

–al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

–al treilea arbitru (denumit în continuare şi conducător) va fi numit prin acordul părţilor contractante sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părţile contractante nu reuşeşte sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

Anexa 2 (C)

PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE A ÎNTREPRINDERILOR

ŞI RECONVERSIE PROFESIONALĂ (RICOP)

DISPOZIŢII SPECIALE

OBIECTIVE, DESCRIERE ŞI CONDIŢIONARE

A. Obiective

Prezentul program este situat în contextul Parteneriatului pentru aderare şi al Programului Naţional de Aderare la Uniunea Europeană. Obiectivul general este sprijinirea Guvernului în îndeplinirea criteriilor de aderare în domeniul politicii economice.

Obiectivele imediate ale programului sunt:

● sprijinirea Guvernului în implementarea politicilor şi acţiunilor de restructurare, privatizare sau de închidere a întreprinderilor generatoare de pierderi;

● diminuarea consecinţelor închiderii întreprinderilor prin consolidarea sistemului de securitate socială şi prin promovarea iniţiativelor de ocupare;

● încurajarea activităţilor economice care conduc la crearea susţinută de locuri de muncă prin acordarea de asistenţa întreprinderilor mici şi mijlocii şi microafacerilor.

B. Descrierea programului

Programul are 5 componente principale: intervenţii în cazuri de concedieri colective, lucrări publice, iniţiative de promovare a ocupării forţei de muncă, finanţarea creării de microafaceri şi de întreprinderi mici şi mijlocii, măsuri de asistenţa socială. Toate acestea alcătuiesc împreună o abordare integrată a restructurării întreprinderilor şi a conversiei forţei de muncă. Acestea sunt descrise mai jos.

Componenta 1 - Intervenţii în cazuri de concedieri colective (servicii de preconcediere şi plati compensatorii)

Serviciile de preconcediere urmăresc să asigure o intervenţie rapida în procesul de disponibilizare, astfel încât persoanele care au fost anunţate ca vor fi concediate să poată fi plasate în locuri de muncă alternative sau sa primească consultanţa şi îndrumare, astfel încât să se angajeze activ în procesul de căutare a unui nou loc de muncă.

Aceste servicii se ocupa de efectele imediate ale concedierii. Ele vor fi destinate persoanelor înştiinţate ca vor fi concediate din întreprinderile incluse în Planul de restructurare.

Aceasta activitate va fi implementata prin contract(e) de asistenţa tehnica; bugetul (până la un milion euro) este inclus în bugetul global de asistenţa tehnica.

Indicativ: aproximativ 5.000 de muncitori care urmează să fie disponibilizaţi vor beneficia de consultanţa.

Prin cofinantarea PHARE a plăţilor compensatorii va fi usurata o parte din povara bugetară provocată de restructurarea întreprinderilor industriale de stat cu pierderi. Cofinantarea va fi asigurata pentru muncitorii din întreprinderile de stat identificate în Planul de restructurare care va fi propus de autorităţile române şi agreat de Comisia Europeană.

Totalul bugetului PHARE alocat este de maximum 28 milioane euro. Contribuţia PHARE nu va reprezenta mai mult de 40% din costul total al plăţilor compensatorii pentru grupul specificat de muncitori concediati şi va fi plătită Fondului naţional de şomaj după ce disponibilizarile au avut loc.

Vor primi plati compensatorii aproximativ 60.000 de muncitori.

Componenta de plati compensatorii va fi implementata sub control strict şi sub permanenta monitorizare. Aceasta va asigura ca plăţile (sub forma de rambursare parţială) să fie făcute numai Fondului naţional de şomaj până la limitele definite în memorandumul de finanţare. Plăţile compensatorii vor fi rambursate numai cu privire la întreprinderile incluse în Planul de restructurare, în care pierderea locurilor de muncă a rezultat din aplicarea planurilor de restructurare, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat cu pierderi.

Componenta 2 - Lucrări publice

Componenta de lucrări publice are ca scop crearea de oportunitati de locuri de muncă de scurta durata (combinata cu activităţi de formare), prin intermediul proiectelor de lucrări publice, concepute sa imbunatateasca viaţa comunităţilor afectate de restructurarea industriala şi sa crească atractivitatea zonelor pentru investitori. Aceasta componenta este directionata către zonele şi comunitatile afectate de închiderea şi de restructurarea întreprinderilor enumerate în Planul de restructurare. Cel puţin 50% din locurile de muncă astfel create vor trebui să fie ocupate de muncitorii disponibilizaţi prin Planul de restructurare.

Bugetul PHARE alocat este de maximum 14 milioane euro.

Proiectele pot include construcţia de locuinţe sociale, investiţii în spitale, unităţi de formare profesională, şcoli, transport local, infrastructura de mediu, santiere industriale, acţiuni de îmbunătăţiri funciare etc. Acolo unde va fi necesar, proiectele trebuie să asigure conformitatea cu procedurile privind autorizaţiile de mediu prevăzute de legislaţia română în domeniul protecţiei mediului.

Se preconizeaza implementarea a aproximativ 140 de proiecte, care să aibă ca rezultat crearea a 4.600 locuri de muncă.

Componenta 3 - Iniţiative de promovare a ocupării forţei de muncă

Aceasta componenta are ca scop crearea de oportunitati de formare profesională şi ocupaţii durabile în societăţi comerciale nou-create sau deja existente, precum şi proiecte care urmează sa găsească soluţii prescrise la nivel local, care au drept scop asigurarea diversificării economiei şi a pieţei de muncă locale.

Aceste activităţi vor fi implementate de antreprenori, formatori, asociaţii, organizaţii neguvernamentale şi de alte organisme competente sa participe la acest program prin implementarea de proiecte care vor genera posibilităţi de formare sau ocupare pentru muncitorii disponibilizaţi în zona-ţinta.

Bugetul PHARE alocat va fi de aproximativ 9 milioane euro.

Activităţile vor include:

● asistenţa şi consultanţa pentru crearea de întreprinderi mici;

● calificarea şi recalificarea forţei de muncă;

● incubatoare de afaceri;

● subvenţionarea salariilor pentru atragerea personalului disponibilizat;

● proiecte care să creeze locuri de muncă durabile şi posibilităţi de calificare;

● asigurarea formării profesionale care să corespundă noilor oferte de locuri de muncă în activităţi economice viabile.

Aceasta componenta are ca scop crearea sau sprijinirea creării a aproximativ 8.000 locuri de muncă şi asigurarea a aproximativ 6.000 locuri de formare profesională. Se intenţionează ca aproximativ 80% din acestea să fie disponibile pentru muncitorii concediati din întreprinderile incluse în Planul de restructurare.

Componenta 4 - Finanţarea creării de microafaceri şi de întreprinderi mici şi mijlocii

Aceasta componenta va stimula crearea şi dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii şi a sectorului de mici activităţi de afaceri în zonele incluse în Planul de restructurare, afectate de închiderea/restructurarea întreprinderilor, şi în care au loc concedieri. Va fi sprijinita crearea de locuri de muncă durabile şi va fi promovata în continuare tranzitia către o economie de piaţa funcţională.

Grupul-ţinta îl reprezintă antreprenorii din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii şi al microafacerilor.

Bugetul PHARE alocat va fi de aproximativ 30 milioane euro.

Va fi creata o serie de scheme financiare pentru a se asigura raspunsuri concrete şi rapide la cerinţele financiare ale antreprenorilor din zonele dezavantajate. Criteriile de selecţie a proiectelor vor fi riguroase, pentru a se asigura un sprijin direct întreprinderilor mici şi mijlocii şi microafacerilor la nivel local şi pentru a garanta ca locurile de muncă au fost create în întreprinderi durabile.

Indicativ: se asteapta crearea unui număr de 10.000 locuri de muncă în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii şi al microafacerilor.

Componenta 5 - Măsuri de asistenţa socială

Aceasta componenta are ca scop acordarea de sprijin social şi oferirea de posibilităţi de angajare pentru persoanele care au fost cel mai mult afectate de restructurarea industriala, prin crearea de servicii sociale care să diminueze problemele cauzate de şomaj şi sa menţină stabilitatea socială necesară în vederea implementarii programului de tranzitie economică.

Grupul-ţinta este reprezentat de persoanele disponibilizate şi de membrii familiilor acestora, care sunt puternic defavorizati din cauza saraciei, comportamentelor antisociale, condiţiilor improprii de locuit, problemelor de sănătate asociate cu bolile profesionale, cu alimentaţia necorespunzătoare, cu stresul şi alcoolismul. Vor fi acordate subvenţii pentru crearea şi funcţionarea de centre sociale, centre de reintegrare şi centre de urgenta.

Va fi eligibil pentru finanţare în cadrul acestei componente şi sprijinul pentru infrastructuri care să faciliteze funcţionarea serviciilor sociale. Proiectele depuse vor fi bazate pe parteneriat local care va presupune cofinantare parţială. Contribuţia PHARE se va diminua pe măsura ce contribuţia locală va creşte.

Bugetul PHARE alocat este de aproximativ 10 milioane euro.

Se asteapta sprijinirea a aproximativ 50 de centre sociale, 10 centre de reintegrare şi 10 centre de urgenta. În aceste centre vor fi asistate aproximativ 17.500 persoane nevoiase. Vor fi create aproximativ 1.300 noi locuri de muncă, dintre care cel puţin 900 vor fi ocupate de muncitorii disponibilizaţi sau de membri ai familiilor acestora.

Componentele Programului RICOP, rezultatele şi forma de asistenţa care va fi asigurata sunt sintetizate în tabelul prevăzut mai jos:

Modul în care sunt concepute componentele programului este prezentat în detaliu în fişa de proiect la care este ataşată o serie de anexe descriptive. Modul de concepere a tuturor componentelor, cu excepţia plăţilor compensatorii, se bazează pe experienta câştigată pe parcursul derulării programelor PHARE anterioare; procedurile de implementare iau în considerare aceasta experienta, dar au fost făcute unele modificări în comparatie cu proiectele anterioare, pentru a se tine seama de dimensiunea mai larga a acestui program şi de necesitatea ca programul actual să fie aplicat într-un număr de zone specificate. Programele anterioare erau într-o măsura considerabila orientate către zone în care se exprima o cerere şi exista şi capacitate de implementare a proiectelor.

Programul actual va fi directionat către zone specifice în care exista nevoi, dar instituţiile locale nu sunt în mod necesar bine pregătite. Aceasta implica necesitatea unei abordari mai active şi flexibile pentru sprijinirea structurilor locale de implementare, acolo unde acestea nu sunt suficient dezvoltate.

Programele anterioare PHARE, relevante, sunt descrise în anexa nr. 5 la fişa de proiect. Acestea includ: Programul de măsuri active (RO 9209), care a asigurat sprijin pentru consortiile locale care au dezvoltat soluţii novatoare de creare de locuri de muncă; formarea iniţială şi continua VET (RO 9405), care a dezvoltat şi a testat o curricula de formare modernizata; o componenta a Programului în domeniul energiei (RO 9504), care a asigurat raspunsuri constând în măsuri active pentru a face faţa problemelor cauzate de restructurarea industriei miniere şi de disponibilizarile masive din judeţul Gorj şi din Valea Jiului; Fondul de restructurare a zonelor miniere (RO 9808), care dezvolta abordarea Programului RO 9405; Sprijin pentru întreprinderi mici şi mijlocii (alocaţii PHARE în 1992, 1994, 1997), care a inclus o schema de acordare condiţionată de credite nerambursabile pentru întreprinderi mici şi mijlocii; Programul de dezvoltare a resurselor umane (RO 9701) pentru consolidarea capacităţii manageriale a resurselor umane în societăţile comerciale; Programul de dezvoltare regionala (RO 9708 şi RO 9805); Programul de dezvoltare a serviciilor sociale SESAM (RO 9209 şi RO 9305); Programele de reparare a pagubelor produse de dezastre (1997 şi 1998); FIDEL (Programul de iniţiative economice locale, RO 9408).

Remarca specială:

În legătură cu fiecare dintre componentele programului descrise mai sus, cu excepţia plăţilor compensatorii, estimarea numărului de persoane care vor beneficia de sprijin şi costul mediu pentru fiecare beneficiar sunt bazate pe experienta activităţilor similare finanţate de programele PHARE anterioare în România. Cifrele sunt orientative; costurile actuale şi numărul de beneficiari la care se poate ajunge de facto vor putea fi mult diferite în condiţiile operative în care acest proiect va fi implementat.

C. Condiţie

Constient de obiectivele majore convenite ale acestui program, care urmăresc sa susţină procesul de restructurare economică necesar pentru pregătirea României în vederea aderării, Guvernul României:

(i)va stabili şi va pune în aplicare un plan de restructurare pentru un anumit număr de întreprinderi cu pierderi, care vor fi selectate în funcţie de dimensiunea arieratelor şi a deficitelor lor financiare, care reprezintă baza în funcţie de care se directioneaza programul. Acest plan va identifica:

a)întreprinderile şi fabricile în care va avea loc restructurarea;

b)intentiile autorităţilor române cu privire la fiecare dintre aceste întreprinderi [adică:

(i)privatizare sau (îi) lichidare sau (iii) divizarea întreprinderii în unităţi separate, urmată de lichidarea sau privatizarea fiecăreia dintre acestea];

c)numărul de lucrători prevăzuţi să fie concediati;

d)calendarul disponibilizarilor. Pachetul de măsuri propuse în cadrul acestui program pentru fiecare localitate este condiţionat de implementarea acestui plan de restructurare.

Cu excepţia contractelor pentru asistenţa tehnica la nivel naţional, a agentiilor de administrare locale, a administratorilor fondului şi a serviciilor de preconcediere, nici o activitate din cadrul Programului RICOP nu va fi contractată atâta timp cat nu se vor inregistra progrese semnificative în punerea în aplicare a Planului de restructurare în ceea ce priveşte marile întreprinderi cu pierderi din zonele vizate, iar progresul în aplicarea Planului de restructurare nu a condus la disponibilizari corespunzătoare nivelului anticipat de pierderi de locuri de muncă.

De aceea, pentru fiecare dintre cele 5 zone-ţinta, nici un contract pentru lucrări publice, măsuri active, finanţare de întreprinderi mici şi mijlocii şi microafaceri sau măsuri de asistenţa socială nu va fi încheiat atâta timp cat Delegaţia Comisiei Europene în România nu primeşte rapoarte satisfăcătoare care să confirme progresul în implementarea Planului de restructurare cu privire la marile întreprinderi cauzatoare de pierderi din zonele-ţinta.

Pentru a acorda timp suficient ca toate contractele să fie implementate, toate măsurile propuse în Planul de restructurare şi concedierile ce vor rezultă trebuie să aibă loc în primele 15 luni de la semnarea memorandumului de finanţare.

În cazul în care măsurile propuse în Planul de restructurare pentru întreprinderile cauzatoare de pierderi în oricare dintre cele 5 zone-ţinta nu sunt implementate în acest interval, Comisia va avea dreptul sa pună capăt tuturor activităţilor aflate în derulare în legătură cu acea zonă. Fondurile alocate acelei zone în care activităţile încetează nu vor fi realocate unei alte zone atâta timp cat Comisia nu va întocmi o evaluare globală pozitiva a procesului de macrostabilizare şi restructurare economică, asa cum este definit acesta la pct. (îi) al prezentei condiţionalitati;

(îi) accepta ca sprijinul în cadrul acestui program depinde de angajamentul continuu al Guvernului pentru stabilizare macroeconomica şi restructurare. Comisia îşi rezerva dreptul de a face evaluări ad-hoc ale realizarilor Guvernului în ceea ce priveşte programul de reforma economică şi transformarea statutului întreprinderilor de stat mari cauzatoare de pierderi. Progresul în implementarea acordurilor cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială va reprezenta un indicator important al angajamentului continuu al Guvernului pentru reforma economică. În urma unei evaluări pozitive Comisia poate lua în considerare realocarea resurselor între regiuni şi între componentele programului;

(iii)se angajează sa întocmească lunar un raport de monitorizare a restructurării întreprinderilor incluse în Planul de restructurare. Acest raport va analiza rezultatele cu privire la restructurarea, privatizarea şi închiderea întreprinderilor şi uzinelor, precum şi la reducerea locurilor de muncă. Acest raport va reprezenta baza cererilor de plată în cadrul componentei de plati compensatorii. Raportul va fi întocmit de Fondul Proprietăţii de Stat, asistat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, şi va fi evaluat de Comisie;

(iv)este de acord ca rambursarea parţială a plăţilor compensatorii în cadrul acestui program să se facă doar în contextul implementarii riguroase a planurilor de restructurare, privatizare şi lichidare a întreprinderilor de stat cu pierderi, incluse în Planul de restructurare convenit. În cazul în care fondurile furnizate în cadrul acestei componente a programului vor fi fost deja utilizate pentru rambursarea plăţilor compensatorii, dar în opinia Comisiei a devenit evident că nu s-a înregistrat un progres semnificativ în restructurare, privatizare şi lichidare, care să aibă ca rezultat impunerea unei discipline financiare normale întreprinderilor în cauza, aceste fonduri vor fi rambursate de Guvernul României Comisiei Europene.

D. Buget

(MEURO)

Notă *) Contribuţiile beneficiarului sunt calculate sa includă atât contribuţii ale partenerilor locali, făcute în numerar/în natura, cat şi contribuţia de la bugetul de stat.

Remarca specială:

Se prevede că nici o parte a bugetului sa nu fie contractată direct de către Comisia Europeană. De aceea valoarea integrală a programului va fi transferata Fondului naţional. Alocarea de fonduri în cadrul programului între cele 5 zone-ţinta se va face proporţional cu numărul de concedieri preconizat în fiecare zona, conform Planului de restructurare. Proceduri de implementare Programul va fi administrat în conformitate cu procedurile sistemului de implementare descentralizat PHARE (SID), cu excepţia componentei din cadrul programului privind cofinantarea plăţilor compensatorii. Procedurile cu privire la plăţile compensatorii sunt descrise mai jos şi reprezintă subiectul unui memorandum de înţelegere distinct, care urmează să fie semnat de Comisia Europeană şi de autorităţile române, anexat la memorandumul de finanţare. Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea întreaga responsabilitate cu privire la programarea, monitorizarea şi implementarea tuturor componentelor programului.

Proceduri generale

Pentru toate componentele se vor aplica procedurile care urmează. (Cu toate acestea, fondurile pentru plăţile compensatorii nu vor fi gestionate de OPCP; procedurile specifice sunt descrise mai jos).

Fondul naţional din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de responsabilul naţional cu autorizarea plăţilor (RNA), va superviza administrarea financiară a programului şi va fi responsabil de raportarile ce trebuie prezentate Comisiei Europene. Autoritatea naţionala de control competenţa cu privire la implementarea programului va efectua controlul financiar adecvat. Comisia Europeană va transfera fondurile Fondului naţional, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisia Europeană şi România la data de 20 octombrie 1998.

Fondurile vor fi transferate la cererea responsabilului naţional cu autorizarea plăţilor (RNA). O plata de până la 20% din fonduri, care urmează să fie administrată la nivel local, va fi transferata Fondului naţional după semnarea memorandumului de finanţare şi a acordurilor financiare între Fondul naţional şi Oficiul de plati şi contractare PHARE, precum şi a Memorandumului de înţelegere privind plăţile compensatorii, anexat la memorandumul de finanţare. Dispoziţiile prevăzute la art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul naţional trebuie, de asemenea, respectate. În plus RNA trebuie să înainteze Comisiei spre aprobare nominalizarea unui responsabil cu autorizarea plăţilor (RAP) şi o descriere a sistemului creat, arătând cum se realizează fluxul de informaţii între Fondul naţional şi Oficiul de plati şi contractare PHARE şi modul în care vor fi efectuate plăţile. De asemenea, trebuie desemnat responsabilul oficial pentru implementarea Memorandumului de înţelegere privind plăţile compensatorii.

Se vor efectua 4 plati în completare în cuantumul celei mai mici sume reprezentate fie de maximum 20% din fondurile care urmează să fie administrate local, fie de diferenţa până la valoarea integrală a bugetului. Prima plata va fi trasa în momentul în care 10% din buget a fost deja cheltuit de Oficiul de plati şi contractare PHARE. A doua completare poate fi cerută atunci când 30% din bugetul total în exerciţiu a fost cheltuit. Punctul de tragere pentru a treia completare este de 50%, iar plata celei de a patra rate se va face atunci când s-a cheltuit 70%. În afară unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de completare nu poate fi facuta dacă fondurile cumulate, aflate în depozit la Fondul naţional şi la autorităţile de implementare, depăşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional RNA poate solicita o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevăzute în memorandumul de înţelegere sus-menţionat.

Fondul naţional va transfera fondurile Oficiului de plati şi contractare PHARE în conformitate cu Acordul de finanţare semnat între Fondul naţional şi Oficiul de plati şi contractare PHARE. Acordul de finanţare va fi andosat înainte de Comisia Europeană. Oficiul de plati şi contractare PHARE va fi condus de un RAP numit de RNA, după consultări cu CNA. RAP va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate de Oficiul de plati şi contractare PHARE.

Un cont separat în euro va fi stabilit pentru fondurile transferate de Comisie Fondului naţional pentru acest program, într-o banca ce a fost anterior convenită cu Comisia Europeană. Contul va fi administrat într-un sistem contabil separat. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânzi. Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza propunerii RNA dobânda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri vor fi aplicate tuturor fondurilor transferate Oficiului de plati şi contractare PHARE.

RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile Manualului SID. Toate contractele trebuie încheiate în termen de 2 ani de la semnarea memorandumului de finanţare. Toate plăţile trebuie să se facă în termen de 3 ani de la semnarea memorandumului de finanţare. Toate fondurile neutilizate până la data expirării programului vor fi recuperate de Comisie.

Pentru acele contracte cu fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie prelungită după sfârşitul perioadei de plată a programului suma totală a fondurilor acelor contracte, calculate de RAP şi stabilite de Comisie, va fi plătită Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate privind depozitarea fondurilor până la efectuarea ultimei plati şi se asigura ca aceste fonduri vor fi folosite numai pentru plati referitoare la clauzele de retenţie. De asemenea, Agenţia de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate faţă de contractori în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Dobânzile fondurilor vor fi plătite Comisiei după plata finala a contractorilor. Fondurile care nu au fost plătite contractorilor după efectuarea ultimei plati vor fi rambursate Comisiei. O analiza globală a utilizării fondurilor depozitate în conturile de garanţie - şi, în mod special, a plăţilor făcute din acestea - şi a dobânzilor rezultate va fi furnizată anual Comisiei de către RNA.

Procedurile privind plăţile compensatorii Pentru cofinantarea parţială a plăţilor compensatorii făcute din Fondul naţional de şomaj administrat de Agenţia Naţionala pentru Ocupare şi Formare Profesională din subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale Comisia va pune la dispoziţie bugetului de stat al României maximum 28 MEURO.

Aceasta cofinantare parţială (de maximum 40%) va fi asigurata în vederea efectuării plăţilor compensatorii pentru aproximativ 60.000 de lucrători care vor fi disponibilizaţi în urma restructurării întreprinderilor din cele 5 zone-ţinta selectate. Lista cuprinzând zonele-ţinta, întreprinderile care urmează să fie restructurate şi care vor fi eligibile pentru Programul RICOP, intentiile Guvernului cu privire la fiecare întreprindere (privatizare, lichidare, restructurare) şi numărul de personal care se preconizeaza ca va fi concediat ca urmare a aplicării măsurilor programate sunt enumerate în Planul de restructurare anexat la Memorandumul de înţelegere cu privire la plăţile compensatorii, menţionat mai sus.

Memorandumul de înţelegere, care reprezintă anexa la memorandumul de finanţare, acoperă obligaţiile tuturor părţilor în ceea ce priveşte: aprobarea oficială a Planului global de restructurare; raportarile privind aplicarea acestui plan; categoriile eligibile de lucrători pentru care costurile plăţilor compensatorii pot fi parţial acoperite; limita până la care aceste plati pot fi acoperite; forma în care trebuie făcute cererile de transfer pentru fondurile PHARE; stabilirea unei evaluări clare care să facă legătură între transferul de fonduri PHARE şi plata facuta individual lucrătorilor disponibilizaţi care şi-au pierdut locul de muncă în contextul aplicării Planului de restructurare; procedurile de monitorizare şi de prevenire a fraudelor şi a reangajarilor mascate contrare intenţiilor Planului de restructurare. Comisia va transfera fondurile PHARE pentru plăţile compensatorii Fondului naţional din cadrul Ministerului Finanţelor, sub responsabilitatea RNA, precum şi restul fondurilor acestui program. RNA va supraveghea administrarea componentei de plati compensatorii şi va răspunde de rapoartele adresate Comisiei. Autoritatea naţionala de control va avea competenţa să efectueze controlul financiar adecvat cu privire la implementarea programului. RNA va transfera sumele primite de la Comisie direct Fondului naţional de şomaj, în urma unei aprobări scrise a Comisiei. Aceste transferuri se vor efectua în transe, pe baza cererilor de rambursare semestriale elaborate de Agenţia Naţionala pentru Ocupare şi Formare Profesională, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere privind plăţile compensatorii, menţionat mai sus.

Transferul fondurilor va depinde de evaluarea pozitiva de către Comisie a raporturilor cu privire la implementarea Planului de restructurare pentru întreprinderile cauzatoare de pierderi, anexat la Memorandumul de înţelegere privind plăţile compensatorii, şi de auditul independent al cererii de rambursare, care va indica măsura în care aceasta este intemeiata pe efectuarea plăţii compensatorii către lucrătorii disponibilizaţi din întreprinderile incluse în Planul de restructurare.

Conturile şi operaţiunile privind componenta de plati compensatorii a programului vor fi verificate periodic de un evaluator extern, contractat de Oficiul de plati şi contractare PHARE din bugetul de asistenţa tehnica al programului, în condiţii satisfăcătoare pentru Comisie, fără a se aduce atingere responsabilităţilor Comisiei Europene sau ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum s-a menţionat în Condiţiile generale anexate la memorandumul de finanţare şi la acordul-cadru.

Procedurile privind lucrările publice

Proiectele care vor fi sprijinite prin Programul RICOP vor fi propuse de autorităţile locale din zonele eligibile. Selecţia proiectelor va fi facuta de un comitet de coordonare local, stabilit pentru fiecare componenta din cadrul programului. Selecţia va fi conformă cu criteriile stabilite în fişa de proiect şi va fi supusă autorizării Delegaţiei Comisiei Europene în România.

Programul va fi administrat de Oficiul de plati şi contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanţelor, ca agenţie de implementare.

Comisia va transfera fondurile cu privire la aceasta componenta Fondului naţional printr-un mecanism definit în Procedurile generale. Contractarea pentru lucrări publice va respecta următoarele condiţii:

● toate contractele care se preconizeaza ca vor avea o valoare mai mare de 50.000 euro trebuie să fie încheiate în urma organizării unor licitaţii deschise;

● Ministerul Finanţelor va lua măsuri ca fiecare licitaţie să fie anunţată în presa locală sau naţionala, inclusiv într-un ziar român într-o limbă comunitara, şi ca aceste anunţuri să fie puse în timp util la dispoziţie ambasadelor statelor membre la Bucureşti;

● un anunţ informativ cu caracter general va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, acoperind toate proiectele preconizate;

● regulile PHARE privind eligibilitatea şi originea trebuie să fie respectate şi nu se va face nici o discriminare pe criterii de naţionalitate;

● pentru proiectele ce depăşesc 300.000 euro:

–Ministerul Finanţelor va contracta separat supraveghetori de lucrări;

–pentru contractele de lucrări autorităţile locale de implementare vor urma regulile internaţionale privind achiziţiile, cu modele de contract FIDIC, şi vor inainta documentele de licitaţie, rapoartele de evaluare şi contractele spre avizare Delegaţiei Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Finanţelor.

Autoritatea naţionala de implementare (ANI)

Autoritatea naţionala responsabilă cu implementarea acestui program va fi primul-ministru. Primul-ministru poate delega aceasta responsabilitate ministrului însărcinat cu coordonarea generală a asistenţei pentru sprijinirea reformei economice, acordată de Banca Mondială şi de Fondul Monetar Internaţional, şi pentru implementarea Planului de restructurare menţionat mai sus. Ministrul va fi sprijinit în administrarea Programului RICOP de Unitatea pentru managementul proiectelor din cadrul Guvernului, creata pentru a asigura îndeplinirea condiţiilor de împrumut ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional. ANI va fi sprijinita şi printr-un important contract de asistenţa tehnica care va susţine implementarea programelor finanţate prin PHARE şi prin asistenţa tehnica contractată separat pentru monitorizare şi controlul calităţii.

Comitetul de coordonare a programului (CCP)

Va fi creat un comitet de coordonare a programului (CCP), care va fi alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor publice relevante. Acesta va primi rapoarte din partea asistenţei tehnice de pe lângă ANI şi va furniza indicaţii de politica şi orientare către asistenţa tehnica de pe lângă ANI, precum şi celorlalte agenţii implicate în implementarea proiectului.

Comitetul de coordonare zonala (CCZ)

Pentru fiecare dintre zonele-ţinta ale programului va fi creat un comitet de coordonare zonala (CCZ). Acesta va fi alcătuit din principalii actori implicaţi în implementarea proiectului din zona respectiva.

CCZ, actionand în numele ANI, vor aproba criteriile de selecţie a proiectelor şi rapoartele privind selecţia proiectelor elaborate de o agenţie locală de management, care va asigura la nivel local echilibrul dintre cele 3 tipuri de măsuri (iniţiative de promovare a ocupării forţei de muncă, măsuri de asistenţa socială, lucrări publice). Acest comitet se va asigura ca proiectele selectate sunt conforme cu scopurile proiectului şi corespund nevoilor de dezvoltare regionala. Delegaţia Comisiei Europene în România îşi va păstra dreptul de a lua decizia finala privind aprobarea sau respingerea unui proiect.

CCZ i se va cere sa avizeze rapoartele de implementare a proiectelor, pregătite de agenţia de management, anterior inaintarii acestora, însoţite de facturi, către Oficiul de plati şi contractare PHARE, pentru plata.

Agenţiile de management (AM)

O agenţie de management locală va fi numita de CCZ pentru a se ocupa de componentele privind initiativele de promovare a ocupării forţei de muncă şi de măsurile de asistenţa socială. Aceasta va răspunde de organizarea cererilor de exprimare a intenţiilor, de examinarea analitica şi de evaluarea propunerilor, în funcţie de criteriile de evaluare prestabilite, precum şi de prezentarea de rapoarte de evaluare către CCZ şi Oficiul de plati şi contractare PHARE, în vederea aprobării.

Aceasta va asista Oficiul de plati şi contractare PHARE la încheierea acordurilor de finanţare pentru proiectele care urmează să fie finanţate prin PHARE şi va desfăşura monitorizarea tehnica şi financiară a implementarii proiectelor. AM va întocmi rapoarte către CCZ şi către asistenţa tehnica de pe lângă ANI.

AM va transmite rapoarte privind implementarea proiectului (inclusiv facturi), prin intermediul CCZ, către Oficiul de plati şi contractare PHARE, pentru plata.

Administratorii fondului

Pentru fiecare zona-ţinta a programului Oficiul de plati şi contractare PHARE va contracta un administrator al fondului, în urma unei licitaţii, care să evalueze cererile de asistenţa nerambursabilă şi creditele făcute de întreprinderi mici şi mijlocii şi de microafaceri. După aprobarea CCZ, a Oficiului de plati şi contractare PHARE şi a Delegaţiei Comisiei Europene în România administratorul fondului va încheia acorduri financiare cu candidaţii selectaţi conform regulilor Sistemului de implementare descentralizat (SID).

Oficiul de plati şi contractare PHARE (OPCP)

Oficiul de plati şi contractare PHARE este agenţia de implementare conform regulilor PHARE SID şi va fi responsabil pentru toate procedurile contractuale, financiare şi de plată la nivel local şi naţional; acesta va asigura, de asemenea, conformitatea tuturor componentelor, cu excepţia plăţilor compensatorii, cu memorandumul de finanţare şi cu procedurile PHARE. Delegaţia Comisiei Europene în România va andosa toate acordurile financiare, precum şi documentaţia privind achiziţiile ce depăşesc 50.000 euro.

Asistenţa tehnica

Asistenţa tehnica va asigura sprijin pentru toate aspectele proiectului, incluzând: contractare, monitorizare, plata agentiilor de management pentru servicii, expertiza pentru întregul proces de selecţie şi implementare a proiectelor, achiziţii, servicii de preplasament şi alte servicii esenţiale ale programului. De asemenea, echipa de asistenţa tehnica va sprijini comitetele de coordonare locale în exercitarea atribuţiilor acestora.

Serviciile de plasament vor fi contractate de Oficiul de plati şi contractare PHARE în conformitate cu descrierea programului facuta mai sus.

Asistenţa tehnica pentru sprijinirea cofinanţării plăţilor compensatorii va fi contractată de Oficiul de plati şi contractare PHARE, în special pentru monitorizarea îndeplinirii condiţionarilor.

Întocmirea de planuri de afaceri va fi contractată de Oficiul de plati şi contractare PHARE, pentru susţinerea dezvoltării firmelor potenţial viabile care vor lua naştere ca urmare a restructurării sau a închiderii, într-un număr limitat de cazuri, a unor întreprinderi de importanţa macroeconomica. Va fi contractată o contraexpertiza pentru a sprijini Comisia în analizarea şi validarea proiectelor cuprinse în propunerile de dezvoltare a afacerilor realizate în cadrul acestei componente.

Administratorii fondului vor fi contractati de Oficiul de plati şi contractare PHARE, pentru a furniza serviciile descrise mai sus, şi vor primi sprijin tehnic şi financiar în conformitate cu cel oferit agentiilor de management.

Controlul calităţii şi respectarea procedurilor operationale, precum şi monitorizarea şi evaluarea ex-post vor fi efectuate de consultanţi contractati de Oficiul de plati şi contractare PHARE. Va fi, de asemenea, contractat de oficiul de plati şi contractare PHARE auditul financiar independent, inclusiv auditul cererilor de plati compensatorii, asa cum s-a solicitat de către Comisie.

Sprijinul asistenţei tehnice va fi furnizat OPCP în conformitate cu cererile specifice de contractare şi management financiar ale programului.

Monitorizare şi evaluare

Va fi creat un comitet comun de monitorizare (CCM). Acesta va cuprinde RNA, CNA şi reprezentanţi ai Comisiei. CCM se va intalni cel puţin semestrial pentru a trece în revista programele PHARE, în scopul evaluării progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor propuse în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. Acest CCM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau o realocare de fonduri PHARE.

CCM va fi asistat de subcomitete de monitorizare (SCM) şi va include CNA, RAP, reprezentanţi ai OPCP şi ai Comisiei. Subcomitetele de monitorizare vor trece în revista, în detaliu, progresele înregistrate în cadrul fiecărui program, inclusiv ale componentelor şi contractelor acestora, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare elaborate cu sprijinul unui consultant extern (în conformitate cu prevederile Manualului SID), şi vor face recomandări cu privire la diferite aspecte ale managementului programului, asigurându-se ca acestea vor fi puse în aplicare. Subcomitetele de monitorizare vor raporta CCM, căruia îi vor supune spre aprobare rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE.

Audit şi evaluare

Conturile şi activităţile Fondului naţional, ale OPCP şi ale organismelor de implementare relevante pot fi verificate oricând, la cererea Comisiei, precum şi de către un contabil extern contractat de Comisie, fără a se aduce atingere responsabilităţilor Comisiei sau ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum s-a precizat în Condiţiile generale anexate la memorandumul de finanţare şi la acordul-cadru.

Serviciile Comisiei vor lua măsuri pentru realizarea unei evaluări ulterioare, după terminarea programului.

Transparenta şi publicitate

RAP va fi răspunzător de luarea tuturor măsurilor necesare în vederea asigurării publicităţii adecvate pentru toate activităţile finanţate prin acest program. Aceasta se va face în strânsă legătură cu Delegaţia Comisiei Europene în România.

Condiţii speciale

În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive imputabile Guvernului României, Comisia poate revizui oricând programul, în sensul anulării sale totale sau parţiale şi/sau realocarii fondurilor neutilizate pentru alte scopuri, conforme cu obiectivele programului PHARE.

Planul de restructurare la care se face referire în capitolul "Condiţie" va tine seama şi de resursele financiare disponibile din alte surse sau care se asteapta sa devină disponibile pentru a acoperi costurile restructurării din anumite sectoare industriale. Din acest motiv nu se preconizeaza ca sectorul minier să fie acoperit de Planul de restructurare. În cazul în care Guvernul decide sa continue restructurarea semnificativă a sectorului minier, minele aflate în zonele-ţinta convenite ar putea, cu aprobarea scrisă a Comisiei, să fie adăugate întreprinderilor eligibile incluse în Planul de restructurare, în caz de limitări sau de realocari de fonduri în cadrul programului, stabilite prin memorandumul de finanţare.

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

Comunitatea Europeană, reprezentată de Comisia Comunităţilor Europene, denumita în continuare Comisia, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, împreună cu Fondul Proprietăţii de Stat, denumite în continuare autorităţile române, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

În cadrul problemelor legate de iniţierea şi punerea în aplicare a Programului RICOP (Restructurarea întreprinderilor şi reconversia profesională), expresia Plan de restructurare reprezintă lista completa cuprinzând întreprinderile ce urmează să fie restructurate, însoţită de o declaraţie de intenţie din partea Guvernului privind natura şi calendarul restructurării; expresia zona-ţinta se referă la judeţul/judeţele nominalizat/nominalizate în anexa asupra cărora se concentreaza acest program.

Articolul 1Bugetul proiectului şi condiţiile de plată

1.1.Comisia va transfera în bugetul de stat al României o sumă de maximum 28 milioane euro reprezentând partea sa de cofinantare la plăţile compensatorii făcute din Fondul naţional de şomaj, gestionat de Agenţia Naţionala pentru Ocupare şi Formare Profesională (A.N.O.F.P.) din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Aceasta cofinantare parţială va fi pusă la dispoziţie pentru plati compensatorii pentru aproximativ 60.000 de angajaţi care vor fi disponibilizaţi ca o consecinţa a restructurării întreprinderilor în 5 zone-ţinta selectate. Lista cuprinzând zonele-ţinta, respectivele întreprinderi care urmează să fie restructurate prin Programul RICOP, intentiile Guvernului pentru fiecare întreprindere în ceea ce priveşte privatizarea, lichidarea sau restructurarea fiecărei întreprinderi, precum şi numărul angajaţilor care urmează să fie disponibilizaţi ca urmare a măsurilor programate sunt cuprinse în Planul de restructurare anexat la prezentul memorandum de înţelegere.

1.2.Pentru fiecare persoana disponibilizata, indreptatita sa primească plati compensatorii conform prevederilor prezentului memorandum, Comisia va aproba plata unei sume care să nu depăşească 40% din plata compensatorie actuala primită de acea persoana disponibilizata către bugetul de stat al României. Cofinantarea totală prin Programul PHARE pentru fiecare persoana disponibilizata va fi limitată la 465 euro.

1.3.Condiţiile pentru angajarea acestei cofinantari sunt următoarele:

1.Înainte de efectuarea oricărui transfer din fondurile PHARE, în baza prezentului memorandum de înţelegere, Parlamentul României va adopta un amendament la Legea bugetului de stat pe anul 1999. Transferul fondurilor PHARE în ceea ce priveşte plăţile compensatorii din următorii ani necesita o clauza specifică care să fie inclusă în legea bugetului de stat din anii următori. Acest amendament se referă la respectivele întreprinderi incluse în Planul de restructurare şi la numărul vizat de disponibilizari din fiecare întreprindere în care vor avea loc, ca rezultat al punerii în aplicare a Planului de restructurare. Amendamentul va stabili, în conformitate cu memorandumul de înţelegere care va face referire în mod special la aceasta, ca finanţarea prin PHARE a bugetului de stat se va face numai în scopul acoperirii deficitului din Fondul naţional de şomaj, ce apare ca rezultat al acordării de plati compensatorii angajaţilor disponibilizaţi din întreprinderile incluse în Planul de restructurare.

Amendamentul va garanta ca aceste condiţii ale programului sunt respectate, ca restructurarea efectivă a întreprinderilor vizate are loc şi ca va fi prevenit orice abuz.

2.Guvernul va adopta Planul de restructurare, inclusiv lista cuprinzând întreprinderile în cauza ce urmează să fie restructurate şi/sau urmează să fie divizate şi/sau lichidate. Întreprinderile trebuie să fie proprietate de stat (statul trebuie să participe cu cel puţin o treime din numărul acţiunilor) şi trebuie să fie localizate în cele 5 zone-ţinta nominalizate în Planul de restructurare anexat.

Planul de restructurare stabileşte care este intenţia Guvernului (cu avizul Fondului Proprietăţii de Stat) în privinta fiecărei întreprinderi, specificându-se ce proceduri vor fi aplicate: dacă întreprinderea va fi divizata, privatizata, o combinaţie a acestora sau lichidată. Numărul persoanelor disponibilizate şi calendarul exact al disponibilizarilor, care vor rezultă în urma Planului de restructurare, vor fi, de asemenea, specificate.

3.O lista completa şi corecta cuprinzând forta de muncă din fiecare întreprindere inclusă în lista va fi disponibilă şi va detalia situaţia forţei de muncă la 31 mai 1999. Modul de stabilire a eligibilităţii pentru cofinantarea plăţilor compensatorii va ţine seama de forta de muncă stabilită în fiecare întreprindere la acea data.

4.Cofinantarea plăţilor compensatorii se va efectua numai pentru persoanele cu un contract de muncă obişnuit, care lucrează în una dintre întreprinderile incluse în lista şi care sunt îndreptăţite sa primească plati compensatorii.

5.Nu vor exista reangajari ascunse ale persoanelor disponibilizate, făcute de angajatorul anterior, fie printr-o filiala, prin intermediul unui contract de prestări de servicii, în acord cu furnizorii, fie în orice alt mod care contravine obiectului prezentului program.

1.4.Condiţiile pentru efectuarea plăţilor sunt:

1.Agenţia Naţionala pentru Ocupare şi Formare Profesională (A.N.O.F.P.) va colabora cu Fondul Proprietăţii de Stat pentru elaborarea unui raport lunar privind punerea în aplicare a Planului de restructurare prevăzut la art. 4 (iii) de mai jos.

2.Transmiterea, după 6 luni de la aprobarea memorandumului de finanţare şi, ulterior, la intervale de 6 luni, a unei cereri de rambursare de la bugetul de stat a unei sume care să nu depăşească 40% din plata compensatorie actuala facuta personalului disponibilizat, suma de cofinantare nedepasind 465 euro pentru fiecare persoana disponibilizata. Aceasta cerere va fi suportată din conturile A.N.O.F.P. Rata de schimb leu/euro folosită pentru calcularea sumelor va fi rata de schimb a Băncii Naţionale a României din data efectuării plăţilor respective către persoanele disponibilizate.

3.Rambursarea va depinde de stabilirea unei proceduri de audit clare, care să arate ca fondurile PHARE sunt cerute numai pentru plati compensatorii efectuate către persoanele selectate. Chitanţele de plată semnate de persoanele disponibilizate trebuie să aibă un specific aparte şi trebuie să prevadă informaţia ca venitul primit este eligibil pentru finanţarea parţială PHARE.

Articolul 2

Rolul şi atribuţiile A.N.O.F.P.

2.1.Rolul şi funcţiile principale

A.N.O.F.P. răspunde de gestionarea Fondului naţional de şomaj din care se fac plăţile compensatorii către persoanele disponibilizate, astfel cum se menţionează în Ordonanţa Guvernului nr. 9/1997 (întreprinderile cuprinse în schema generală de plati compensatorii). Fondurile PHARE ce fac obiectul prezentului memorandum vor fi transferate bugetului de stat în scopul acoperirii deficitului Fondului naţional de şomaj ca urmare a punerii în aplicare a Planului de restructurare.

Sub supravegherea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, A.N.O.F.P.:

(i)va elabora o propunere şi în colaborare cu Ministerul Finanţelor va promova o ordonanţa care să modifice bugetul pe anul 1999 pentru Fondul de asigurări sociale de stat, după cum se prevede la art. 1;

(îi) va verifica dacă plăţile compensatorii pentru care se cere cofinantare PHARE sunt efectuate numai către acele persoane cu contract de muncă obişnuit, care lucrează într-o întreprindere înscrisă în lista şi care sunt îndreptăţite sa primească plati compensatorii;

(iii)va transmite, după 6 luni de la aprobarea memorandumului de finanţare şi, ulterior, la intervale de 6 luni, o cerere de rambursare către A.N.O.F.P. de până la 465 euro sau 40% din suma actuala prevăzută pentru plati compensatorii (orice suma care este mai mica din cele doua) pentru fiecare persoana disponibilizata selectionata. Aceasta cerere va fi suportată din conturile Fondului naţional de şomaj;

(iv)va realiza chitanţe de plată specifice, care vor fi semnate de personalul selectat, care să prevadă informaţia ca venitul primit este eligibil pentru finanţarea parţială PHARE;

(v)va transfera Comisiei, într-un format electronic cu înregistrări individuale standard, conturile din care A.N.O.F.P. a efectuat plăţile compensatorii care dau posibilitatea evaluării modului de punere în aplicare a schemei în baza căreia personalul a fost selectat individual şi pentru care se pretinde plata compensatorie din cofinantarea PHARE;

(vi)va colabora îndeosebi cu alte autorităţi române şi cu Comisia în vederea urmăririi punerii în aplicare a schemei, inclusiv, dacă se considera necesar, în vederea examinării situaţiei forţei de muncă privind persoanele sau grupurile de persoane disponibilizate, prin punerea în aplicare a Planului de restructurare pentru o perioadă de până la 12 luni de la data la care au fost disponibilizate de către întreprindere, în scopul prevenirii fraudei sau abuzului prin aceasta schema.

Orice frauda sau abuz în cofinantarea plăţilor compensatorii, făcut fie împotriva dispoziţiilor exprese ale prezentului acord, fie împotriva spiritului sau, poate determina Comisia sa ceara A.N.O.F.P. rambursarea parţială sau totală a fondurilor transferate în baza prezentului memorandum de înţelegere.

2.2.Monitorizarea

A.N.O.F.P. va furniza toate informaţiile necesare pentru o urmărire corecta a punerii în aplicare a programului. Aceasta include documentele menţionate mai sus, informaţii necesare pentru efectuarea verificării plăţilor compensatorii către personalul selectat, înregistrări individuale ale persoanelor disponibilizate şi ale întreprinderilor, dacă este necesar, şi alte informaţii relevante cerute de Comisie.

Articolul 3Rolul şi atribuţiile Ministerului Finanţelor

3.1.Rolul şi funcţiile principale

Ministerul Finanţelor va colabora cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi cu A.N.O.F.P. pentru elaborarea propunerii şi pentru aprobarea ordonanţei la care s-a făcut referire la art. 2.

3.2.Monitorizarea

Ministerul Finanţelor va acorda sprijin în realizarea funcţiilor de urmărire descrise în prezentul memorandum de finanţare.

Articolul 4Rolul şi atribuţiile Fondului Proprietăţii de Stat

4.1.Rolul şi funcţiile principale

Fondul Proprietăţii de Stat va pune în aplicare Planul de restructurare anexat la prezentul memorandum de înţelegere. Fondul Proprietăţii de Stat:

(i)înainte de sfârşitul anului 1999 va revizui lista cuprinzând întreprinderile ce urmează să fie restructurate în cursul anului 2000, luând în considerare progresul punerii în aplicare a Planului de restructurare ce va fi înregistrat până la acea data. Aceasta lista revizuită trebuie să stea la baza obiectivelor întregului Program RICOP. O revizuire similară pentru anul 2001 poate fi cerută înainte de sfârşitul anului 2000;

(îi) la scurt timp după semnarea prezentului memorandum de înţelegere va prezenta o lista completa şi clara cu privire la situaţia forţei de muncă din fiecare întreprindere la data de 31 mai 1999. La revizuirea listei pentru anul 2000 (sau 2001, dacă va fi necesar), situaţia forţei de muncă se va raporta la data de 31 decembrie 1999 (sau 2000);

(iii)va prezenta un raport lunar privind evoluţia punerii în aplicare a Planului de restructurare, incluzând informaţii specifice privind situaţia evoluţiei forţei de muncă (atât disponibilizarile, cat şi angajarile) din întreprinderile înscrise în lista, şi progresul în privatizare, lichidare sau restructurare, în funcţie de intentiile prevăzute în Planul de restructurare.

4.2.Monitorizarea

Fondul Proprietăţii de Stat va furniza toate informaţiile necesare pentru o urmărire corecta a punerii în aplicare a programului. Aceasta include documentele menţionate mai sus, informaţii necesare pentru efectuarea verificării plăţilor compensatorii către personalul selectat, înregistrări individuale ale persoanelor disponibilizate şi ale întreprinderilor, dacă este necesar, şi alte informaţii relevante cerute de Comisie.

Articolul 5Activitatea de audit

Gestionarea şi efectuarea plăţilor din fond vor face subiectul supravegherii şi urmăririi în toate etapele de punere în aplicare a programului.

A.N.O.F.P. va introduce un sistem de raportare regulat pentru Comisie, care va cuprinde informaţii exacte şi recente privind efectuarea plăţilor. În cazul în care apare o greseala în fişierele de raportare, finanţarea ulterioară va fi oprită până când raportarea completa şi corecta va fi restabilita.

Conturile şi operaţiunile din cadrul programului vor fi verificate la intervale regulate de către un auditor extern contractat de Comisie, fără ca acesta sa intervină în vreun fel în atribuţiile serviciilor respective ale Comisiei şi ale Curţii de Conturi, după cum se prevede în Condiţiile generale anexate la memorandumul de finanţare şi la acordul-cadru.

Ministerul Finanţelor, Fondul Proprietăţii de Stat şi A.N.O.F.P. vor asigura şi accesul Comisiei şi al Curţii de Conturi la toate înregistrările necesare în activitatea de audit pentru aplicarea Condiţiilor generale anexate la memorandumul de finanţare. Acestea vor asigura tot sprijinul necesar pentru stabilirea unei proceduri de audit clare, care să arate ca fondurile PHARE sunt folosite numai pentru rambursarea plăţilor compensatorii efectuate deja către personalul selectat.

Articolul 6Calendarul punerii în aplicare a programului

În timp ce calendarul punerii în aplicare a programului poate suferi modificări, orice greseala indicată sau orice periclitare a obiectivelor programului poate determina anularea programului în orice moment al execuţiei sale. Dacă mai mult de 50% din restructurarea propusă (masurata în funcţie de numărul persoanelor disponibilizate) într-o anumită zona-ţinta nu are loc în decursul a 15 luni de la data semnării memorandumului de finanţare, atunci aceasta zona-ţinta îşi poate pierde alocarile din program, iar banii vor fi realocati altei zone sau vor fi retrasi.

Articolul 7Interpretări

În cazul unor dispute prevederile prezentului memorandum de înţelegere vor fi interpretate în spiritul obiectivelor şi condiţiilor programului detaliat în memorandumul de finanţare, a cărui anexa o constituie prezentul memorandum de înţelegere. Pentru toate problemele referitoare la acest program sunt disponibile următoarele persoane şi numere de contact:

Delegaţia Comisiei Europene în România

Domnul Simon Mordue

Str. Grigore Mora nr. 11

Bucureşti

Telefon: +40 1 230 3636

Fax: +40 1 230 2453

Comisia Uniunii Europene din Bruxelles

Domnul Patrick McClay

Charlemagne

Str. Rue de la Loi nr. 170

1049 Bruxelles

Telefon: +32 2 295 9368

Fax: +32 2 299 1666

Agenţia Naţionala pentru Ocupare şi Formare Profesională (A.N.O.F.P.)

Domnul Nicolae Dorin Parvu

Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4

Bucureşti

Telefon: 314.74.65

Fax: 314.69.37

Ministerul Finanţelor

Domnul Dan Marinide

Str. Apolodor nr. 17

Bucureşti

Telefon: 410.05.92

Fax: 337.18.63

Fondul Proprietăţii de Stat

Doamna Liliana Rodica Hociota

Str. Stavropoleos nr. 6, sectorul 3

Bucureşti

Telefon: 303.65.05

Fax: 312.42.36

Articolul 8Alte informaţii

Alte detalii privind obiectivele acestui program şi, respectiv, drepturile şi obligaţiile ce apar sunt cuprinse în memorandumul de finanţare, a cărui anexa o constituie prezentul memorandum de înţelegere.

Data: 30 decembrie 1999

Fokion Fotiadis,

şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România

Norica Nicolai,

secretar de stat în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

Bujor Bogdan Teodoriu,

secretar de stat în Ministerul Finanţelor

Nicolae Boeti,

p. directorul general executiv al Fondului Proprietăţii de Stat

Anexa 3 (D)

INFORMARE ŞI PUBLICITATE

pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

1.Scop şi obiective

Informaţiile şi activităţile de publicitate privind asistenţa Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi pentru crearea unei imagini consistente privind activităţile respective în ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activităţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2.Principii generale

Fiecare RAP responsabil de implementarea memorandumurilor de finanţare, precum şi a altor forme de asistenţa va fi responsabil cu publicitatea la faţa locului. Aceasta acţiune se va desfăşura în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informată asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare în vederea aplicării efective a acestor prevederi în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.

Informarea şi măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

–art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93, Jurnalul Oficial al Comisiei Europene nr. L 193 din 31 iulie 1993 (pag. 20.);

–Decizia Comisiei Europene din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comisiei Europene nr. L 152 din 18 iunie 1994 (pag. 39).

Informarea şi măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile Ghidului informativ pentru delegatiile Comisiei Europene din Europa Centrala. Partea relevanta din acest Ghid informativ va fi ataşată tuturor contractelor de lucrări şi achiziţii.

3.Informarea şi publicitatea privind programele PHARE

Informarea şi măsurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene, pentru toată durata memorandumului de finanţare şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa. Costul informării şi publicităţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica următoarele măsuri menţionate la lit. a) şi b):

a)Autorităţile competente din ţara beneficiara trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţa în forma cea mai potrivita.

Aceste documente trebuie distribuite corespunzător şi trebuie ţinute la dispoziţia părţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

b)Informarea şi măsurile publicitare la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i)pentru investiţii de infrastructura ce depăşesc un milion ECU:

–panouri ridicate la faţa locului, instalate în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;

–panouri informative pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor Ghidului informativ;

(îi) în cazul investiţiilor de producţie, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE:

–măsuri care să constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publică cu privire la asistenţa PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;

–măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat parţial finanţate de PHARE, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de astfel de solicitanţi, care să indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea UE şi sa specifice Programul PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

4.Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg

4.1.Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistenţa ce le priveşte direct.

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2.Alţi beneficiari potenţiali

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare ori de dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea organismelor de pregătire profesională, implicate în angajare, grupurilor de afaceri, centrelor de formare şi a organismelor neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autorităţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru acest fel de asistenţa vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenţa transmisă beneficiarilor trebuie să menţioneze procentul sau volumul de asistenţa finanţat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema naţionala sau regionala, ele trebuie să poarte şi un însemn al EU de aceeaşi mărime.

4.3.Publicitate generală

Media

Autorităţile competente vor informa mass-media, de maniera cea mai potrivita, în ceea ce priveşte acţiunile cofinantate de UE şi de PHARE, în special. Contribuţia PHARE va fi reflectată corespunzător în aceasta informare.

În acest context demararea operaţiunilor (o dată adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precădere în massmedia regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva.

Cele doua principii menţionate mai sus se aplică anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.

Acţiuni informative

Organizarea de acţiuni informative, precum: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programul PHARE va urmări să facă explicita participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele în care au loc intalniri şi se va pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, după necesitaţi, la pregătirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.

Materiale informative

Publicaţiile (precum broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, trebuie să conţină pe prima pagina o indicare clara privind participarea UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema naţionala sau regionala este folosită.

În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a putea face clara participarea PHARE.

Aceste publicaţii trebuie să se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate. Principiile menţionate mai sus se aplică, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5.Prevederi privind panouri, postere şi panouri permanente

Ţările beneficiare vor asigura transparenta măsurilor parţial finanţate de Programul PHARE, în concordanta cu următoarele măsuri şi informaţii publicitare:

Panouri

Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie să fie ridicate în locurile de aplicare a tuturor proiectelor cu participare UE în proporţie de un milion ECU sau mai mult. Chiar dacă autorităţile locale sau regionale nu ridica un panou care să menţioneze propria implicare, finanţarea UE trebuie menţionată pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o mărime corespunzătoare anvergurii proiectului (ţinându-se seama de mărimea contribuţiei UE) şi trebuie să corespundă instrucţiunilor prevăzute în Ghidul informativ.

Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării şi în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plăcuţe permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

Plăcuţe permanente

Aceste plăcuţe vor trebui plasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.).

Placutele trebuie să cuprindă, pe lângă simbolul UE, şi o menţiune privind Programul PHARE şi cofinantarea UE.

În cazurile în care autorităţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta sau poster ori fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicată participarea UE şi PHARE.

6.Prevederi finale

Autorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informată Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenţa tehnica sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar.