Lege nr. 1 din 6 aprilie 1982

Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Capitolul IPrincipiile generale ale sistemului de retribuire a muncii în unităţile agricole cooperatiste

Articolul 1

(1)Ridicarea continua a nivelului de trai al cooperatorilor şi al tuturor celor care lucrează în unităţile agricole cooperatiste este nemijlocit condiţionată de rezultatele muncii fiecăruia şi se realizează pe măsura creşterii producţiei agricole şi averii obşteşti, a dezvoltării întregii economii naţionale.

(2)Retribuirea muncii în unităţile agricole cooperatiste se face pe baza principiului socialist al repartiţiei după cantitatea, calitatea şi importanta socială a muncii prestate, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute de fiecare unitate în parte în îndeplinirea planului producţiei fizice şi a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(3)Retribuirea muncii cooperatorilor se asigura, în raport cu realizarea planului de producţie şi a veniturilor prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli, din fondurile proprii obţinute de fiecare unitate pe baza aplicării ferme a principiilor autoconducerii, autogestiunii economice şi a autofinanţării.

Articolul 2

(1)Aplicarea consecventa şi riguroasă a principiului socialist al repartiţiei trebuie sa asigure cointeresarea materială a cooperatorilor în creşterea producţiei şi a productivitatii muncii, în buna gospodărire şi dezvoltare a averii obşteşti, întărirea spiritului de răspundere şi a disciplinei în munca.

(2)Cooperatorilor care îşi îndeplinesc toate sarcinile ce le revin, executa lucrările în bune condiţii şi realizează producţia angajata, cu respectarea cheltuielilor aferente acesteia, li se asigura retribuirea la nuvelul prevăzut în planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli a unităţii.

(3)Cooperatorii nu pot fi retribuiţi fără a presta o munca utila, care sa contribuie la realizarea producţiei în unitatea agricolă cooperatistă.

Articolul 3

(1)Unităţile agricole cooperatiste sunt obligate ca, la întocmirea planului de producţie pe culturi, sa prevadă suprafeţele necesare pentru a asigura cantităţile de cereale, cartofi, fasole şi alte produse, în vederea îndeplinirii sarcinilor de livrare la fondul de stat, asigurării consumului alimentar al cooperatorilor, a necesarului de furaje, precum şi pentru constituirea fondului de rezerva, alimentar şi de furaje, şi a celorlalte fonduri prevăzute de lege.

(2)Fiecare unitate agricolă cooperatistă îşi întocmeşte planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli, prin care determina atât veniturile ce urmează sa fie realizate din producţia vegetala şi animala, din industria mica şi din alte activităţi, cat şi cheltuielile materiale, cu forta de munca şi alte cheltuieli aferente, astfel încât sa aigure finanţarea activităţii de producţie din resurse proprii, fondul de retribuire în raport cu nivelul producţiei şi al veniturilor, recuperarea integrala a cheltuielilor din veniturile obţinute şi un beneficiu corespunzător, din care sa se constituie fondul de dezvoltare economică, fondul de rezerva, celelalte fonduri statutare, precum şi fondul de participare la beneficii.

(3)Cooperativele agricole de producţie sunt obligate, de asemenea, ca, la constituirea fondului de retribuire a cooperatorilor în raport cu volumul de munca necesar executării lucrărilor şi cu tarifele stabilite, sa prevadă, în bugetul de venituri şi cheltuieli, o rezerva în bani şi în natura, de pana la 15%.

Articolul 4

In scopul asigurării mijloacelor de plata necesare efectuării cheltuielilor materiale şi pentru retribuirea muncii, unităţile agricole cooperatiste sunt obligate sa-si realizeze integral producţia fizica planificata şi sa contracteze, pentru a livra la fondul de stat, produse agricole vegetale şi animale cel puţin la nivelul stabilit prin planul de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare în profil teritorial.

Articolul 5

(1)Unităţile agricole cooperatiste trebuie sa asigure participarea la munca a cooperatorilor şi a tuturor celorlalţi locuitori apţi de munca din sate şi comune, inclusiv a celor care lucrează în alte sectoare de activitate.

(2)Pentru diminuarea cheltuielilor şi folosirea judicioasă a fondului de retribuire, unităţile agricole cooperatiste vor lua măsuri de reducere la strictul necesar a personalului care nu lucrează direct în producţie.

Articolul 6

(1)La repartizarea fondului de retribuire, în fiecare unitate se va urmări asigurarea unei proporţii echitabile între veniturile minime şi cele maxime, repectandu-se cu fermitate principiul echităţii socialiste.

(2)Retribuţia de baza maxima pe care o poate primi un cooperator pentru realizarea sarcinilor de plan nu poate depăşi venitul funcţiilor sau al meseriilor similare din întreprinderile agricole de stat cu acelaşi volum de activitate, în aceleaşi condiţii de munca şi cu aceleaşi rezultate.

Articolul 7

(1)Elementele sistemului de retribuire a muncii membrilor cooperativelor agricole de producţie sunt:

a)retribuţia de baza, în bani sau în bani şi în natura, stabilită pe baza de tarife pe norma de munca, pe unitatea de produs sau la 1000 lei valoare a producţiei fizice, care constituie partea principala a retributiei totale a cooperatorilor;

b)retribuţia sub forma de participare la beneficii, în bani sau în bani şi în natura, pentru realizarea producţiei planificate;

c)retribuţia suplimentară sub forma de participare la beneficii, în bani sau în banu şi în natura, pentru producţia realizată peste plan;

(2)In condiţiile prevăzute de lege se poate acorda un spor pentru vechime neîntrerupta în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate.

(3)Nivelul retributiilor de baza în unităţile agricole cooperatiste poate fi stabilit diferenţiat pe activităţi, în funcţie de importanta acestora în dezvoltarea şi consolidarea economico-financiară a cooperativei, potrivit hotărâri adunării generale.

(4)In cadrul activităţilor, retribuţia se diferenţiază pe categorii sau grupe de lucrări, corespunzător gradului de complexitate a muncii, precum şi în raport cu nivelul de calificare, gradul de răspundere şi vechimea în munca.

Articolul 8

Membrii cooperativei agricole de producţie beneficiază, pe lângă retribuţia pentru munca depusa şi rezultatele obţinute, şi în fondul de consum al statului destinat învăţământului, ocrotirii sănătăţii, culturii, precum şi de pensii, asigurarea materială în caz de incapacitate temporară de munca, naştere, ajutoare pentru familii cu copii şi de celelalte drepturi sociale, în condiţiile stabilite prin lege şi prin Statutul cooperativei agricole de producţie. De aemenea, beneficiază de condiţii corespunzătoare de protecţie a muncii, potrivit legii.

Capitolul IIOrganizarea producţiei şi a muncii în cooperativele agricole de producţie

Articolul 9

(1)Activitatea în coperativa agricolă de producţie se realizează prin munca membrilor acesteia.

(2)Pentru folosirea integrala a pământului, sporirea producţiei agricole şi creşterea veniturilor din munca ale tuturor membrilor, cooperativele agricole de producţie au obligaţia sa asigure participarea la munca a tuturor cooperatorilor şi membrilor lor de familie, astfel încât cel puţin 60-65% din totalul populaţiei legate de activitatea fiecărei cooperative sa constituie forta de munca activa, sa participe la executarea la timp şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor agricole.

Articolul 10

(1)In vederea efectuării lucrărilor agricole în perioade optime, consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, împreună cu comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare vor imtocmi şi dezbate în adunări generale programe de lucru care sa prevadă folosirea integrala a forţei de munca existente, prin participarea la munca a tuturor cooperatorilor, inclusiv a pensionarilor apţi de munca şi a tineretului. Pensionării care nu pot participa la executarea lucrărilor agricole, precum şi elevii şcolilor din comune, vor fi antrenaţi, în raport cu vârsta, la executarea unor lucrări, cum sunt întreţinerea culturilor, recoltarea legumelor, fructelor şi strugurilor, a plantelor medicinale, în sericicultura, prestări de servicii şi alte asemenea activităţi.

(2)In perioada de desfăşurare a campaniilor agricole toţi locuitorii apţi de munca din sate şi comune, inclusiv cei care lucrează în industrie, construcţii, comerţ sau alte activităţi, specialiştii de orice profil şi membrii lor de familie sunt obligaţi sa participe la prasit şi alte lucrări de întreţinere a culturilor de recoltare, transport şi depozitare a produselor, lucrări de irigaţii, desecarii, eliminarea excesului de umiditate, curăţirea şi îmbunătăţirea păşunilor şi fanetelor naturale şi alte asemenea acţiuni, potrivit programelor de lucru aprobate.

(3)Persoanele prevăzute la alin. (2) vor presta munca în echipe şi vor fi retribuite în acord, în raport cu volumul lucrărilor efectuate.

Articolul 11

(1)Fiecare cooperator are obligaţia sa execute lucrări de calitate, în locurile stabilite şi în perioadele optime de timp prevăzute, sa realizeze numărul de zile de lucru şi volumul de munca corespunzător, aprobate de adunarea generală a cooperativei agricole de producţie, şi sa respecte programul de lucru stabilit.

(2)Preşedinţii cooperativelor agricole de producţie, celelalte cadre de conducere, personalul tehnic, economic şi administrativ, precum şi cei care lucrează în cooperative, în activităţile de industrie mica, de construcţii şi prestări de servicii, vor participa nemijlocit la efectuarea lucrărilor agricole în perioadele de vârf ale campaniilor agricole.

Articolul 12

(1)Pentru a se asigura participarea la munca, în tot timpul anului, a unui număr cat mai mare de cooperatori şi creşterea treptata a gradului de ocupare a acestora pana la 300 de zile pe an, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole sunt obligate ca, pe lângă activitatea agricolă, sa dezvolte activităţile de industrie mica, de construcţii, prestări de servicii şi altele asemănătoare, valorificand pe deplin resursele de materie prima de care dispune fiecare unitate.

(2)In cooperativele agricole de producţie în care exista forta de munca disponibilă, consiliile de conducere sunt obligate sa organizeze, cu sprijinul comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare, brigăzi şi echipe care sa lucreze în alte unităţi agricole cooperatiste şi de stat, pe şantiere, la exploatări forestiere şi în alte activităţi.

(3)Unităţile în care lucrează cooperatorii potrivit prevederilor alin. (2) sunt obligate sa vireze lunar cooperativelor agricole de producţie din care aceştia provin drepturile de retribuire, impozitul şi contribuţia pentru asigurări sociale aferente, cota-parte din cheltuielile comune şi generale, precum şi o cota-parte din beneficiu calculată la suma totală a acestor cheltuieli.

Articolul 13

Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie vor cuprinde în planurile de producţie şi în begetele de venituri şi cheltuieli toate lucrările ce se executa în condiţiile art. 9-12.

Articolul 14

(1)Pentru folosirea raţională a forţei de munca, realizarea producţiei agricole şi creşterea productivitatii muncii, în cooperativele agricole de producţie se organizează subunitati de producţie, iar în cadrul acestora se constituie formaţii de munca.

(2)Subunităţile de producţie în cooperativele agricole de producţie sunt: ferma, brigada şi sectorul, care au un plan propriu de producţie sau, după caz, şi plan de venituri şi cheltuieli, ce fac parte integrantă din planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii agricole de producţie.

(3)Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie repartizează pe fiecare ferma, brigada şi sector, în funcţie de profilul de producţie, suprafeţele de culturi, plantaţiile vitipomicole, efectivele de animale, tractoarele şi maşinile agricole, celălalt inventar, cantităţile de îngrăşăminte, erbicide, furaje, materii şi materiale, precum şi forta de munca necesară realizării producţiei stabilite.

Articolul 15

(1)Formatia de baza în organizarea muncii în cadrul subunitatilor de producţie este echipa mixtă de mecanizatori şi cooperatori, echipa de mecanizatori sau echipa de cooperatori.

(2)Organizarea muncii pe echipe are drept scop întărirea spiritului de munca colectivă, a disciplinei, creşterea răspunderii întregii echipe şi a fiecărui membru al acesteia pentru folosirea deplina a bazei tehnico-materiale, executarea la timp şi de calitate a volumului de munca stabilit pe întreaga suprafaţa sau pe întregul efectiv de animale şi obţinerea nivelurilor de producţie prevăzute.

(3)In fermele, brigăzile şi sectoarele în care tehnologiile de producţie şi gradul de mecanizare permit reducerea forţei de munca, cooperatorii şi mecanizatorii care lucrează nemijlocit în producţie în aceste subunitati se constituie într-o singura echipa.

Articolul 16

(1)Echipa se organizează cu caracter permanent, pe sole, terlale, specii şi categorii de animale, cel puţin pe durata unui ciclu de producţie sau a unui an calendaristic. In producţia vegetala, prin ciclu de producţie se înţelege perioada de la pregătirea terenului pentru semanat sau plantat pana la recoltarea, livrarea şi depozitarea producţiei, iar în zootehnie, perioada de producţie, de creştere sau de ingrasare, corespunzătoare fiecărei specii sau categorii de animale.

(2)Componenta şi mărimea echipei se stabilesc de adunarea fermei, respectiv a brigazii sau sectorului, cu aprobarea consiliului de conducere al unităţii, în funcţie de structura culturilor, de speciile şi categoriile de animale, de gradul de mecanizare a lucrărilor, dispersarea terenurilor, suprafaţa parcelelor, sistemul de exploatare şi alte criterii asemănătoare. Mărimea echipei trebuie sa se încadreze în limitele stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

(3)Echipei i se repartizează, corespunzător prevederilor din planul de producţie al fermei, brigazii sau sectorului, suprafeţe de culturi, plantaţii de vii şi pomi, efective de animale, mijloace de producţie şi materiale necesare, i se stabilesc productiile ce trebuie obţinute, precum şi volumul de munca ce trebuie executat potrivit tehnologiilor folosite.

(4)In producţia vegetala, echipa are obligaţia sa execute la timp şi în bune condiţii lucrările necesare obţinerii producţiei planificate: pregătirea terenului, semanatul, asigurarea densităţii plantelor pe tot ciclul de vegetaţie, completarea golurilor, întreţinerea culturilor, recoltarea, transportul şi depozitarea întregii producţii realizate, precum şi eliberarea terenului de produsele secundare. Pentru culturile irigate, echipa are sarcina sa execute şi lucrările de udare, de întreţinere şi exploatare a suprafeţelor amenajate şi a echipamentului de irigaţii, în care scop în cadrul echipei se poate organiza o grupa permanenta de cooperatori.

(5)In zootehnie, echipa are obligaţia de îngrijire şi exploatare a animalelor, de obţinere a numărului de produşi şi a productiilor animaliere planificate. Echipa asigura pregătirea, transportul şi administrarea furajelor, evacuarea dejectiilor, dezinfecţia şi deratizarea.

Articolul 17

(1)Echipa este condusă de un şef de echipa, care lucrează efectiv în producţie, desemnat de consiliul de conducere al unităţii agricole dintre cei mai buni mecanizatori din echipa respectiva sau dintre cooperatorii cu cea mai mare experienţa şi cu aptitudini în organizarea muncii, care se bucura de prestigiu şi autoritate în rândul membrilor echipei.

(2)Şeful de echipa are obligaţia sa asigure respectarea stricta a ordinii şi disciplinei în producţie, sa controleze zilnic volumul de munca efectuat de cooperatori şi mecanizatori, calitatea lucrărilor executate şi sa întocmească pontajul pentru fiecare membru al echipei.

(3)Răspunderea pentru executarea la timp şi de calitate a întregului volum de lucrări prevăzut de tehnologii şi înscris în devizele de lucrări revine întregii echipe. In cazul în care unii dintre membrii din echipa nu executa în perioada stabilită volumul de munca prevăzut, lucrările vor fi efectuate, prin grija şefului de echipa, de către ceilalţi membri. Volumul de munca efectuat se va ponta la acei membri ai echipei care au executat lucrările respective.

Articolul 18

(1)Obligaţiile ce revin unităţilor pentru asigurarea condiţiilor tehnico-materiale necesare realizării productiilor stabilite, răspunderile cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor pentru efectuarea la timp a întregului volum de lucrări şi respectarea tehnologiilor, precum şi drepturile de retribuire, se înscriu într-un angajament încheiat de şeful de echipa cu şeful de ferma, de brigada sau de sector; şeful de ferma, de brigada sau de sector, împreună cu şeful sectiei de mecanizare, încheie angajamente cu conducerea cooperativei. Angajamentele se aproba de consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie.

(2)In angajament vor fi prevăzute suprafeţele de culturi, speciile şi categoriile de animale repartizate, productiile ce trebuie obţinute, volumul de munca, perioadele de timp când urmează sa fie executate lucrările şi drepturile de retribuire. Angajamentul va fi semnat de toţi membrii echipei.

(3)Pentru întărirea răspunderii tuturor membrilor echipei în realizarea şi depăşirea productiilor stabilite în angajament, consiliile de conducere, şefii de ferma, de brigada şi de sector au obligaţia sa controleze în permanenta modul cum se executa lucrările prevăzute în devize, adâncimea şi uniformitatea araturii, realizarea densităţii plantelor pe unitatea de suprafaţa, completarea golurilor, executarea numărului de prasile şi a celorlalte lucrări de întreţinere şi combatere a bolilor şi dăunătorilor, executarea lucrărilor de scurgere a apelor de pe terenuri şi culturi, recoltarea în termen şi fără pierderi a întregii producţii, eliberarea terenurilor.

(4)In zootehnie, consiliile de conducere, şefii de ferma şi de brigada au obligaţia sa controleze permanent activitatea desfăşurata pentru îngrijirea animalelor, procesul de reproducţie şi selecţie, de producere, conservare, preparare şi administrare a furajelor, precum şi modul în care se respecta măsurile sanitar-veterinare, pentru a se asigura realizarea şi depăşirea productiilor şi a efectivelor prevăzute în angajamentele încheiate de fiecare echipa.

Articolul 19

(1)Nivelul consumului de munca şi al cheltuielilor materiale necesare realizării productiilor planificate în agricultura cooperatistă se stabileşte, anual, prin plan naţional unic de dezvoltare economico-socială.

(2)Ministerul Agricultirii şi Industriei Alimentare repartizează pe judeţe indicatorii cu privire la consumul de munca, la necesarul maxim de personal pe structura, precum şi la cheltuielile materiale, diferenţiat pe tehnologii pentru principalele culturi, specii se categorii de animale, în funcţie de condiţiile pedoclimatice, în cadrul nivelului stabilit potrivit alin. (1).

(3)De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va lua măsuri pentru perfecţionarea tehnologiilor pe culturi, specii şi categorii de animale şi pentru revizuirea periodică a normelor de munca şi de consum, în vederea reducerii cheltuielilor cu forta de munca, a cheltuielilor materiale, de energie şi combustibili, precum şi a creşterii productivitatii muncii şi eficientei economice în unităţile agricole cooperatiste.

(4)Direcţia generală pentru agricultura şi industria alimentara repartizează indicatorii cu privire la consumul de munca şi cheltuielile materiale, pe cooperative agricole de producţie si, insumat, pe consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist, în funcţie de condiţiile concrete din fiecare unitate, diferenţiat pe tehnologii pentru principalele culturi, specii şi categorii de animale, fără a depăşi nivelul total stabilit pe judeţ.

Articolul 20

(1)In cooperativa agricolă de producţie, normarea muncii prestate se face pe baza normelor de munca elaborate de Ministerul Agriculturii şi Idustriei Alimentare împreună cu Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, potrivit criteriilor şi în limitele stabilite de lege.

(2)In funcţie de natura activităţii, normele de munca pot fi stabilite sub forma de norme de timp, norme de producţie, atribuţii concrete cu precizarea zonelor de desfăşurare a activităţii, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzătoare muncii respective.

(3)La stabilirea volumului de munca pentru lucrările ce se efectuează în cooperativele agricole de producţie se va asigura ca în aceeaşi norma sa fie cuprinse mai multe operaţii de munca prevăzute în tehnologii, astfel încât fiecare cooperator sa execute o gama cat mai larga a de lucrări în sectorul în care a fost repartizat şi sa poată muncii efectiv în tot cursul anului pentru a obţine venituri constante şi la un nivel tot mai ridicat, în raport cu cantitatea şi calitatea muncii.

Capitolul IIIRetribuirea muncii în cooperativele agricole de producţie

1.Formele de retribuire a muncii

Articolul 21

(1)Forma principala de retribuire a muncii în cooperativele agricole de producţie este acordul global, cu tarif pe unitatea de produs sau la 1000 lei valoare a producţiei fizice obţinute, respectiv a prestărilor de servicii realizate.

(2)In cadrul formei de retribuire în acord global, o echipa, ferma, brigada sau sector îşi asuma obligaţia de a realiza o anumită producţie de cereale, plante ttehnice, legume, carne, lapte, oua, lina sau a unei alte producţii stabilite în unităţi fizice, pentru care retribuţia cuvenită se stabileşte global,în bani sau în bani şi în natura, şi se acorda proporţional cu producţia fizica realizată, respectarea cheltuielilor, a termenelor şi a celorlalte condiţii prevăzute în angajament, fără a fi plafonata.

(3)Forma de retribuire în acord global asigura întărirea răspunderii pentru realizarea productiilor şi beneficiilor planificate, sporirea permanenta a productivitatii muncii, reducerea cheltuielilor materiale şi de munca pe unitatea de produs si, pe aceasta baza, creşterea veniturilor cooperativei şi ale cooperatorilor.

Articolul 22

(1)In cooperativa agricolă de producţie se pot folosi, în condiţiile prezentei legi, şi următoarele forme de retribuire:

a)în acord direct;

b)în regie;

c)pe baza de cote procentuale din producţie ori din valoarea acesteia la unele culturi.

(2)Retribuirea în acord direct se face pe baza de tarif pe unitatea de produs, pe lucrare sau la 1000 lei valoare a producţiei, proporţional cu cantitatea de produse, lucrări sau alte unităţi fizice executate, şi se aplica la lucrările care, datorită condiţiilor specifice în care se executa, nu pot fi angajate în acord global, cum sînt unele activităţi de industrie mica şi prestări de sservicii, unele lucrări agricole din perioadele de vîrf şi alte activităţi în care măsurarea muncii se face individual pe baza de norme.

(3)Retribuirea în regie se aplica numai în cazurile prevăzute de lege, cu condiţia realizării integrale a sarcinilor de serviciu într-o anumită unitate de timp.

(4)Retribuirea pe baza de cote procentuale din producţie sau din valoarea acesteia se aplica numai în cazuri excepţionale, cînd nu int condiţii pentru retribuirea în acord, la fîneţele naturale şi cultivate, fasole, dovleci, pepeni, legume şi alte produse în culturi intercalate, inclusiv în plantaţiile de pomi şi vii, tăiat şi adunat coceni, colete de sfecla de zahăr, paie, vrejisti furaje din culturile duble, în funcţie de specificul fiecărei cooperative. Cotele procentuale şi condiţiile de acordare a retributiei se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie.

Articolul 23

(1)Formele de retribuire a muncii se aproba de adunarea generală acooperativei agricole de producţie, la propunerea consililui de conducere, în funcţie de condiţiile specifice ale fiecărei unităţi şi sector de activitate, asigurindu-se corelarea fondului de retribuire cu nivelul producţiei şi al veniturilor prevăzute în planurile de producţie şi bugetele de venituri şi cheltuieli.

(2)Forma de retribuire pe baza de cote procentuale se aproba de adunarea generală a cooperativei, cu avizul direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist.

Articolul 24

(1)Cooperativele agricole de producţie care deţin terenuri izolate, greu accesibile, ce nu se pot comasa şi lucra mecanizat, pot repartiza cooperatorilor aceste terenuri pentru a fi cultivate, pe o perioada de 3-5 ani. In acest caz, retribuirea muncii se face în natura, în proporţie de pînă la 50% din producţia obţinută, cu condiţia recuperării în întregime a cheltuielilor efectuate de cooperativa şi a realizării unui beneficiu de minimum 5%.

(2)Terenurile ce se pot repartiza potrivit alin. (1) şi nivelul retributiei în natura se stabilesc de adunarea generală, cu aprobarea direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara şi a uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist.

2.Tarifele de retribuire pe norma de munca

Articolul 25

(1)Munca prestată în unităţile agricole cooperatiste se retribuie cu tarife pe norma de munca, diferenţiate pe 4 grupe de complexitate şi sectoare de producţie, astfel:

–lei/norma de munca-

Sectorul de producţie Grupa de complexitate a lucrărilor

I II III IV

producţia vegetala 40 48 56 65

producţia animala 50 60 70 80

(2)Cooperativele agricole care realizează producţii şi venituri mari pot aplica trifele prevăzute pentru toate cele patru categorii de lucrări.

(3)Cooperativele agricole de producţie care nu au condiţii de a constitui integral fondul de retribuire necesar vor aplica tarifele prevăzute pentru grupele I şi II, urmînd ca, pe măsura creşterii puterii lor economice, a productiilor şi veniturilor, sa aplice şi tarifele corespunzătoare grupelor III şi IV.

Articolul 26

(1)Pe parcursul executării lucrărilor, trifele de retribuire pe norma de munca prevăzute în planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli se pot majoră sau diminua, după cum urmează:

a)în producţia vegetala, în raport cu asigurarea şi menţinerea densităţii normate a plantelor pînă la recoltare, cu obligaţia completării golurilor, executării numărului de prasile, a celorlaltelucrari de întreţinere şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor, a aplicării udarilor pe suprafeţele irigate şi efectuării lucrărilor de scurgere a apelor de pe culturi, a recoltarii şi eliberării terenului la datele stabilite;

b)în zootehnie, în raport cu respectarea normelor de îngrijire a animalelor, realizarea efectivelor, indicilor de natalitate, a productiilor planificate şi păstrarea sănătăţii animalelor.

(2)Majorarea tarifelor peste limitele arătate la art. 25 se poate face de cooperativele care obţin producţii sau venituri mari, fără a depăşi însă nivelul tarifelor stabilite pentru întreprinderile agricole de stat.

Articolul 27

In cooperativele agricole de producţie cooperatorii sau alt personal muncitor care lucrează permanent şi nemijlocit în zootehnie, realizează volumul de lucrări stabilit, potrivit normelor de munca pentru întreprinderile agricole de stat, ingrijesc acelaşi număr de animale sau păsări, asigura furajarea, îngrijirea şi păstrarea sănătăţii animalelor, cu respectarea normelor zooveterinare şi obţin productiile de lapte, carne, oua, lina, produşi şi alte produse animaliere, prevăzute prin plan, pot beneficia de nivelurile de retribuire stabilite de lege, în condiţii de munca similare, pentru personalul întreprinderilor agricole de stat.

3.Retribuirea muncii cooperatorilor care lucrează în producţia agricolă

Articolul 28

(1)Retribuirea muncii cooperatorilor care lucrează în producţia agricolă se face, în mod generalizat, inacord global.

(2)Tarifele de retribuire în acord pe unitatea de produs sau la l000 lei valoare a producţiei fizice se stabilesc de adunarea generală a cooperativei agricole de producţie, pe baza volumului de munca din devizele de lucrări pentru fiecare cultura, specie sau categorie de animale şi alte activităţi, a tarifelor de retribuire pe norma de munca şi a producţiei sau a valorii aceteia prevăzute a se realiza, în limita fondului de retribuire planificat.

Articolul 29

(1)Retribuţia se acorda cooperatorilor pe baza tarifelor, proporţional cu volumul de munca efectiv realizat, producţia obţinută de întreaga echipa şi cheltuielile materiale repartizate, cu condiţia executării, în perioadele fixate, a tuturor lucrărilor prevăzute în tehnologii şi a întregului volum de munca înscris în devizele de lucrări, precum şi a altor lucrări impuse de condiţiile naturale.

(2)La cultura sau categoria de animale, la care producţia prevăzută în angajament, în acord global, a fost realizată sau depăşită pe intrega echipa, drepturile cuvenite membrilor echipei se acorda în funcţie de realizările obţinute la cultura sau categoria de animale respectiva.

(3)In cadrul echipei, retribuirea muncii se poate face şi diferenţiat pe cooperatorii care compun formatia de lucru, pentru fiecare cultura sau categorie de animale, cu condiţia executării la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor şi realizării producţiei angajate pe întreaga echipa.

(4)Retribuirea mecanizatorilor din echipele de mecanizatori şi din echipele mixte de mecanizatori şi cooperatori şi a personalului din sectorul mecanic, încadrat la staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, se asigura din fondul de retribuire al acestei unităţi, iar a cooperatorilor, din fondul de retribuire al cooperativei agricole de producţie.

(5)Prevederile alin. (2) şi (3) se aplica în mod corespunzător şi pentru retribuirea cooperatorilor care lucrează în ferme, brigăzi şi sectoare, care sînt constituiţi într-o singura echipa.

Articolul 30

Cooperatorii calificaţi în meseriile de soferi, conducător de tractoare rutiere, lacatus, sudor, electrician şi altele pot fi retribuiţi în acord sau în regie, cu aprobarea adunării generale, pînă la nivelul retributiei stabilite pentru meseriile asemănătoare din unităţile de stat, cu condiţia executării unor lucrări de acelaşi volum şi complexitate, fără a depăşi în cazul retribuirii în regie retribuţia funcţiei de preşedinte.

4.Retribuirea muncii cooperatorilor care lucrează în activităţile de industrie mica, de construcţii şi de prestări de servicii

Articolul 31

Retribuirea muncii cooperatorilor care lucrează în activităţile de industrie mica, construcţii şi prestări de servicii se face în acord global sau în acord direct, cu tarif pe lucrare, pe unitatea de produs ori la 1000 lei valoare a producţiei, tarife care se determina pe baza normelor elaborate potrivit legii.

Articolul 32

(1)Cooperatorii care lucrează în activităţile de industrie mica, construcţii şi prestări de servicii pot fi retribuiţi, în condiţiile art. 189 din Legea nr. 57/1974, pe baza reţelelor tarifare din unităţile de stat sau ale industriei locale, de profil şi complexitate similare.

(2)Încadrarea în reţelele trifare şi nivelul retributiei ce se poate acorda cooperatorilor potrivit alin. (1) se aproba de adunarea generală a cooperativei agricole de producţie, cu avizul direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara.

5.Retribuirea cooperatorilor care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative, deservire şi paza.

Articolul 33

Retribuţia de baza pentru cooperatorii care îndeplinesc funcţia de preşedinte se stabileşte la un nivel reprezentind pînă la maximum de 2,5 ori venitul mediu realizat de cooperatorii care lucrează nemijlocit în producţie şi executa volumul de munca aprobat de adunarea generală, precum şi în raport cu valoarea producţiei fizice planificate, mărimea şi complexitatea unităţii, potrivit anexei nr. 1.

Articolul 34

Nivelul retributiei de baza pentru celelalte funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative, de servire şi paza se stabileşte în raport cu venitul mediu anual realizat de cooperatorii care lucrează nemijlocit în producţie şi executa volumul de munca aprobat de adunarea generală, precum şi în raport cu valoarea producţiei fizice planificate, mărimea şi complexitatea unităţii, fără a depăşi limitele stabilite fata de retribuţia de baza calculată pentru funcţia de preşedinte, potrivit anexei nr. 2.

Articolul 35

Retribuirea cooperatorilor care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate şi administrative se face în acord global, cu tarif la 1000 lei valoare a producţiei fizice, atît pentru personalul cu atribuţii la nivelul cooperativei agricole, cît şi pentru cei cu atribuţii la nivelul fermei, brigazii şi sectorului.

Articolul 36

In cazul depăşirii producţiei fizice angajate în acord global, adaosul de acord cuvenit preşedintelui, inginerului şef, contabilului şef şi şefului de ferma, retribuiţi de stat, se acorda de cooperativa agricolă de producţie.

Articolul 37

Cooperatorii care îndeplinesc funcţiile de paznic sau paznic-îngrijitor sînt retribuiţi în regie.

Articolul 38

Drepturile de retribuire pentru personalul care îndeplineşte funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative, de servire şi paza se acorda cu condiţia ca aceştia sa execute, în raport cu mărimea şi complexitatea unităţii, lucrări agricole reprezentind 25-50% din volumul de munca stabilit pentru cooperatorii care lucrează nemijlocit în producţie, potrivit hotărîrii adunării generale, fără a primi, pentru aceste lucrări, o retribuţie distinctă fata de cea cuvenită pentru funcţia îndeplinită.

Articolul 39

(1)Pentru îndeplinirea funcţiei de preşedinte, vicepreşedinte scos din producţie, şef de ferma sau şef de brigada, membrii cooperatori care nu sînt retribuiţi de stat primesc o indemnizaţie lunară din partea statului de:

–420-520 lei pentru preşedinte;

–210-260 lei pentru celelalte funcţii.

(2)Cuantumul indemnizaţiilor se stabileşte de direcţia generală pentru agricultura şi industria alimentara şi uniunea judeţeana a cooperativelor agricole de producţie, ţinînd seama de răspunderea pe care aceştia o au în organizarea în bune condiţii a producţiei şi a muncii, executarea la nivel corespunzător a lucrărilor agricole, aplicarea măsurilor agrozootehnice, în vederea creşterii producţiei vegetale şi animale, şi realizarea obligaţiilor la fondul de stat, precum şi de gradul de organizare al unităţii.

(3)Indemnizaţia se acorda numai pentru timpul efectiv lucrat.

(4)In cazul nerealizarii sarcinilor stabilite lunar, organele prevăzute la alin. (2) pot hotărî diminuarea indemnizaţiei.

6.Modul şi condiţiile de acordare a retributiei

A. Constituirea fondului de retribuire şi a fondului de participare la beneficii

Articolul 40

Retribuirea muncii în cooperativa agricolă de producţie se poate face în bani sau în bani şi în natura.

Articolul 41

In vederea acordării retributiei, cooperativele agricole de producţie constituie fondul de retribuire şi fondul de participare la beneficii, în bani sau în bani şi în natura.

Articolul 42

(1)Fondul total de retribuire pe cooperativa, în bani şi în natura, se stabileşte, anual, pe baza producţiei şi a veniturilor prevăzute a se realiza, cu încadrarea în cheltuielile materiale stabilite, astfel încît sa se asigure nivelul tarifelor de retribuire prevăzute şi o rezerva de pînă la 15%.

(2)Fondul total de retribuire, în bani şi în natura, se repartizează pe ferme, brigăzi, sectoare si, în cadrul acestora, pe echipe, în funcţie de structura culturilor, a speciilor şi categoriilor de animale şi de volumul de munca şi cheltuieli materiale prevăzut în devizele de lucrări, potrivit tehnologiilor stabilite.

Articolul 43

Partea în natura a retributiei de baza şi a participării la beneficii în cadrul planului se stabileşte în limita cantităţilor de cereale - grîu şi porumb - ce urmează a se acorda cooperatorilor şi membrilor de familie ai acestora pentru consumul alimentar, potrivit programului de autoaprovizionare teritorială, şi a cantităţilor de porumb pentru furajarea animalelor şi pasarilor din gospodăria personală, stabilite prin prezenta lege.

Articolul 44

(1)Pentru determinarea fondului de retribuire, a fondului de ajutor şi a fondului de participare la beneficiul planificat, în natura, producţia fizica planificata se repartizează în urmtoarea ordine:

a)plata în natura pentru lucrările executate de staţiunile pentru mecanizarea agriculturii;

b)restituirea împrumuturilor primite în natura;

c)constituirea fondului de seminţe;

d)livrarea cantităţilor contractate la fondul de stat;

e)constituirea fondului de retribuire în natura;

f)constituirea fondului de furaje, în cantităţile prevăzute, atît pentru complexele zootehnice, cît şi pentru fermele gospodăreşti, cu respectarea livrărilor planificate la fabricile de nutreturi combinate;

g)constituirea fondului de rezerva pentru consumul alimentar şi pentru furaje;

h)constituirea fondului de ajutor în natura, pentru pensionari şi alte persoane inapte de munca;

i)constituirea fondului de participare la beneficii în natura.

(2)Totodată, cooperativele agricole de producţie au obligaţia ca, la întocmirea planului şi repartizarea producţiei planificate în natura, sa asigure, în raport cu numărul şi speciile de animale şi cu normele de consum stabilite, furajele de volum necesare atît pentru nevoile proprii, cît şi pentru cooperatorii care deţin animale, precum şi o rezerva care sa ajungă la 25-30% din necesarul anual de consum.

Articolul 45

(1)Beneficiul în bani şi în natura prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli al cooperativei agricole se repartizează pentru:

a)fondul de dezvoltare economică, cel puţin 70%, care reprezintă 18% din producţia neta;

b)fondul mijloacelor circulante, pana la 5%;

c)fondul social-cultural şi sportiv, pana la 1%;

d)fondul de rezerva alimentar şi de furaje, în cereale, pana la 7%;

e)fondul intercooperatist de întrajutorare, pana la 2%;

f)fondul de participare la beneficii a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii, pana la 15%.

(2)Din beneficiul obţinut de cooperativa agricolă de producţie se constituie, de asemenea, fondul de participare la beneficii pentru partea socială din depunerile în bani ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor la fondul de dezvoltare economică a cooperativei. Constituirea şi utilizarea acestui fond se fac potrivit legii şi Statutului cooperativei agricole de producţie.

(3)Organele de conducere ale cooperativei, toţi cooperatorii au datoria sa folosească în întregime şi eficient mijloacele de producţie, sa gospodareasca judicios mijloacele materiale şi băneşti, sa obţină rezultatele financiare optime, sa acopere integral cheltuielile din veniturile proprii, asigurând desfăşurarea unei activităţi rentabile care sa permită ca în beneficiul obţinut sa se repartizeze în fiecare an, în mod obligatoriu, sume corespunzătoare la fondul de dezvoltare economică, în vederea reluarii pe scara larga a procesului de producţie.

Articolul 46

Beneficiul care se realizează de cooperativa agricolă de producţie, peste cel stabilit prin plan, în bani şi în natura, se repartizează pentru:

a)fondul de dezvoltare economică, 25%;

b)suplimentarea fondului de participare la beneficii a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii, 50%;

c)fondul de rezerva alimentar şi de furaje, în cereale, cartofi şi alte produse, 22%;

d)fondul social-cultural şi sportiv, 3%.

Articolul 47

(1)Producţia fizica obţinută peste plan la grâu, porumb, cartofi şi fasole boabe se repartizează în proporţie de 30-35% pentru livrare la fondul de stat, 15-20% pentru fondul de rezerva alimentar şi de furaje şi 40-45% pentru retribuirea suplimentară în natura a cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii, sub forma participării la beneficiile obţinute peste plan.

(2)Din producţia fizica obţinută peste plan la orz, pana la 60% se repartizează pentru retribuirea suplimentară în natura a cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii, sub forma participării la beneficiile obţinute peste plan.

B. Acordarea retributiei în bani

Articolul 48

(1)In timpul anului, cooperativa agricolă de producţie acorda, lunar, cooperatorilor avansuri din retribuţia în bani aprobată prin planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli, astfel:

a)In producţia vegetala, avanul este de 80% şi se acorda numai cu condiţia executării la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor prevăzute în tehnologii şi înscrise în devize, asigurării densităţii optime a plantelor pe unitatea de suprafaţa, executării numărului de prasile, a celorlalte lucrări de întreţinere şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor, efectuării lucrărilor de scurgere a apelor de pe culturi, a udarilor pe suprafeţele irigate, recoltarii şi eliberării terenurilor la datele stabilite. Avansul se calculează proporţional cu numărul de norme de munca realizate. In cazul în care, în cursul anului, direcţia generală pentru agricultura şi industria alimentara, împreună cu întreprindere contractantă, sucursala Băncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara şi conducerea cooperativei constata ca starea de vegetaţie a culturilor nu asigura realizarea producţiei prevăzute în angajament, avansul se reduce sub 80% şi urmează a fi acordat proporţional cu gradul previzibil de realizare a acesteia;

b)pentru cooperatorii care lucrează în zootehnie, la speciile şi categoriile de animale la care realizarea planului de producţie se cunoaşte lunar - lapte de vacă şi de oaie, oua, produşi şi efective de animale -, avansul este de 90% din tariful de retribuire stabilit, proporţional cu producţia sau valoarea producţiei realizate în luna respectiva şi cu numărul de zile lucrate;

c)pentru cooperatorii care lucrează în zootehnie, la speciile şi categoriile de animale la care producţia sau valoarea aceteia se cunoaşte la sfârşitul ciclului de pruductie, avansul ete de 90% şi se acorda cu condiţia executării lucrărilor de îngrijire, a realizării efectivelor şi păstrării sănătăţii animalelor. Avansul se calculează proporţional cu numărul de norme realizate. Dacă pe parcursul ciclului de producţie direcţia generală pentru agricultura şi industria alimentara, împreună cu întreprinderea contractantă, sucursala Băncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara şi conducerea cooperativei constata ca producţia angajata în acord global nu va fi realizată în întregime, avanul se reduce sub 90% şi urmează sa fie acordat proporţional cu nivelul previzibil de realizare a producţiei;

d)pentru cooperatorii care lucrează în activităţile de industrie mica, construcţii şi prestări de servicii, avansul este de 80% şi se acorda proporţional cu numărul de norme de munca efectuate, respectiv zile lucrate, şi cu îndeplinirea sarcinilor de producţie pe luna respectiva. In cazul în care, pe parcursul ciclului de producţie se constata ca producţia angajata nu va fi realizată în întregime, avansul se reduce sub 80% şi urmează sa fie acordat proporţional cu nivelul previzibil de realizare a planului;

e)cooperatorilor care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative, de servire şi paza, cu atribuţii pe întreaga cooperativa sau pe ferma, brigada şi sector, li se acorda avansuri de pana la 80% din retribuţia cuvenită pentru perioada în care au lucrat, în raport cu realizarea producţiei, respectarea cheltuielilor de producţie planificate, efectuarea livrărilor la fondul de stat şi îndeplinirea celorlalte sarcini de plan stabilite pentru luna respectiva.

(2)Cooperatorii care servesc anumite sectoare de producţie primesc avansuri lunare în raport cu numărul de zile, respectiv norme de munca efectiv lucrate, în aceleaşi condiţii ca şi cooperatorii din sectorul respectiv.

C. Acordarea retributiei în natura

Articolul 49

In timpul anului, după recoltarea produselor, se acorda cooperatorilor avansuri de 50% din drepturile de retribuire cuvenite în natura.

Articolul 50

Cantităţile de cereale - grâu şi porumb - pentru consumul alimentar, la nivelul prevăzut în programul de autoaprovizionare, se asigura cu condiţia participării la munca, executării sarcinilor stabilite de adunarea generală şi realizării productiilor planificate. Persoanelor care nu efectuează lucrările stabilite prin programele de lucru li se vor diminua proporţional aceste cantităţi, pana la anulare.

Articolul 51

(1)In condiţiile îndeplinirii producţiei planificate se pot atribuii următoarele cantităţi de grâu şi porumb: a) 180 kg cereale de persoana pentru consumul alimentar, cooperatorilor care lucrează în cooperativa agricolă şi fiecărui membru de familie aflat în întreţinerea acestora, din fondul de retribuire şi din fondul de participare la beneficii în cadrul planului. In cadrul celor 180 kg cereale, proporţia între cantităţile de grâu şi porumb se stabileşte în fiecare cooperativa agricolă de producţie, cu acordul membrilor cooperatori.

In cazul nerealizarii planului de producţie, cantitatea de cereale se reduce proporţional, dar nu sub 160 kg pentru o persoana, cu condiţia de a fi executat volumul de munca stabilit de adunarea generală.

Pensionării care executa lucrările prevăzute în programul de lucru aprobat primesc, din fondul de retribuire şi ca participare la beneficii, cantităţile de cereale pentru consumul alimentar în condiţiile stabilite pentru ceilalţi cooperatori.

Pensionării şi alţi cooperatori, inapti de munca, şi copiii orfani primesc cereale pentru consumul alimentar din fondul de ajutor, în limita cantităţilor aprobate de adunarea generală pentru acest fond, urmând ca diferenţa pana la consumul alimentar stabilit sa se acorde contra cost;

b)pana la 300 kg porumb de persoana pentru furaje, cooperatorilor care lucrează şi realizează volumul de munca stabilit de adunarea generală, precum şi pana la 100 kg porumb pentru fiecare membru de familie aflat în întreţinerea acestora, din fondul de retribuire şi din fondul de participare la beneficii în cadrul planului.

Pensionării care executa lucrările prevăzute în programul de lucru aprobat primesc, din fondul de retribuire şi ca participare la beneficii, pana la 100 kg porumb pentru furajarea animalelor.

Pensionării şi alţi cooperatori, inapti de munca, şi copiii orfani primesc pana la 50 kg porumb de persoana pentru furajarea animalelor, din fondul de ajutor, precum şi pana la 50 kg porumb de persoana contra cost.

(2)Pentru depăşirea producţiei de cereale planificate, cooperativele agricole de producţie acorda în întregime, ca retribuţie suplimentară din fondul de participare la beneficii peste plan, cooperatorilor care au realizat volumul de munca stabilit de adunarea generală, cantităţile de grâu, porumb şi orz din fondurile de retribuire suplimentară în natura, constituite potrivit art. 47.

Articolul 52

Cantităţile de cereale realizate peste plan, ce urmează a se repatiza ca retribuţie suplimentară sub forma participării la beneficii, pot fi valorificate de cooperativa, cu aprobarea adunării generale, la fondul de stat. Sumele astfel obţinute vor fi repartizate în totalitate cooperatorilor.

Articolul 53

(1)Retribuţia în natura se acorda din producţia proprie a fiecărei cooperative agricole.

(2)Cooperativele agricole care nu cultiva cereale sau nu pot asigura, din producţia planificata, cantităţile de cereale cuvenite cooperatorilor care lucrează, membrilor de familie aflaţi în întreţinerea acestora, precum şi celorlalte persoane prevăzute de lege, vor beneficia din fondul de stat de cantităţile necesare pentru consumul alimentar stabilit prin programul de autoaprovizionare, cu condiţia de a preda prin schimb echivalent alte produse - cartofi, fasole, fructe, carne, lapte etc sau, în cazuri excepţionale, cu plata în bani, din drepturile de retribuire, cu condiţia ca unitatea sa livreze la fondul de stat produsele contractate pe care le realizează potrivit specificului.

(3)In situaţii deosebite, când, datorită unor calamitaţi naturale, unele cooperative agricole nu acoperă integral, din producţia de cereale obţinută, nevoile de consum alimentar stabilite potrivit programului de autoaprovizionare, vor beneficia de la fondul de stat de diferenţa de produse necesare, prin schimb echivalent cu alte produse sau sub forma de împrumut ce urmează a fi restituit din recolta anului următor.

Articolul 54

(1)Cooperativele agricole de producţie pot vinde cereale numai către stat.

(2)Cooperativele agricole de producţie pot acorda, contra cost, cantităţile de cereale prevăzute la art. 51 pentru pensionari şi alte persoane inapte de munca, precum şi pentru cooperatorii care lucrează în unităţile care aplica retribuirea muncii numai în bani, pe ansamblul unităţii sau pe anumite sectoare.

D. Acordarea drepturilor de retribuire la sfârşitul anului

a)Retribuţia de baza

Articolul 55

(1)Fondul total de retribuire se determina la sfîrşitul anului, după încheierea bilanţului, pe baza producţiei fizice şi a beneficiului realizat pe ansamblul cooperativei.

(2)Din fondul de retribuire realizat se acorda diferenţa dintre avansurile primite în timpul anului şi drepturile totale de retribuire.

(3)Pentru cooperatorii care lucrează în producţie, drepturile totale de retribuire se calculează pe echipe, brigăzi, ferme şi sectoare, în funcţie de nivelul producţiei obţinute, cu respectarea cheltuielilor de producţie aferente, de către fiecare subunitate sau formaţie de munca în parte.

(4)Pentru cooperatorii care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative, de servire şi paza, cu atribuţii în întreaga cooperativa sau pe ferma, brigada şi sector, drepturile totale de retribuire se calculează în funcţie de realizarea valorii producţiei fizice şi a beneficiilor planificate, a livrărilor la fondul de stat şi a celorlalte sarcini de plan stabilite pe anul respectiv, pe întreaga unitate sau, după caz, pe subunitate.

Articolul 56

(1)Pentru cooperatorii din echipele care au realizat sau depăşit producţia planificata, drepturile totale de retribuire se stabilesc pe baza tarifelor înscrise în angajament.

(2)Pentru cooperatorii din echipele care nu au realizat producţia planificata, drepturile totale de retribuire se stabilesc pe baza trifelor recalculate, în funcţie de fondul de retribuire realizat, mai puţin sumele acordate cooperatorilor prevăzuţi la alin. (1).

Articolul 57

In cazul în care cooperativa agricolă de producţie nu poate asigura în întregime partea în natura din tarif, pentru alte produse decît cele stabilite pentru consumul alimentar, diferenţa, calculată la preţul de contractare al produselor vegetale respective, se acorda în bani.

b)Participarea la beneficii

Articolul 58

Fondul de participare la beneficiile obţinute în cadrul planului şi peste plan se acorda integral cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii cu condiţia îndeplinirii valorii producţiei fizice şi a livrărilor la fondul de stat. In cazul nerealizarii acestor indicatori, fondul total de participare la beneficii se reduce cu 1% pentru fiecare procent de nerealizare a planului la fiecare dintre aceşti indicatori, dar nu cu mai mult de 25% în total.

Articolul 59

Cooperatorii şi ceilalţi oameni ai muncii din cooperativa agricolă de producţie participa la beneficiile obţinute în cadrul planului, proporţional cu contribuţia adusă la realizarea producţiei şi a beneficiilor.

Articolul 60

(1)Cooperatorii şi ceilalţi oameni ai muncii din formatiile de munca, care au depăşit productiile stabilite prin angajamente şi s-au încadrat în nivelul cheltuielilor aferente, beneficiază, pentru fiecare cultura şi specie de animale, de retribuţie suplimentară sub forma participării la beneficiile peste plan.

(2)Cooperatorii şi ceilalţi oameni ai muncii care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative, de servire şi paza pot sa primească retribuţie suplimentară sub forma participării la beneficiile obţinute peste plan, pe ansamblul unităţii, cu condiţia realizării şi depăşirii productiilor fizice la principalele culturi agricole şi specii de animale, stabilite la începutul anului de direcţia generală pentru agricultura şi industria alimentara, în funcţie de condiţiile specifice din fiecare unitate.

Articolul 61

(1)Drepturile individuale cuvenite cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii din fondul de participare la beneficiile obţinute în cadrul planului şi peste plan se stabilesc de consiliul de conducere, în raport cu contribuţia adusă la realizarea producţiei şi a beneficiilor, la dezvoltarea cooperativei agricole de producţie şi se aproba de adunarea generală.

(2)Drepturile individuale sub forma participării la beneficii, cuvenite cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii care lucrează nemijlocit în producţie, nu sînt plafonate. Pentru persoanele prevăzute la art. 60 alin. (2) aceste drepturi nu pot depăşi de 2,5 ori drepturile individuale medii cuvenite cooperatorilor care lucrează nemijlocit în producţie.

(3)Adunarea generală poate sa reducă sau sa nu acorde cota de participare la beneficii cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii care, în cursul anului, au avut deficiente în activitate sau au savirsit abateri disciplinare.

Capitolul IVOrganizarea producţiei şi a muncii şi retribuirea în asociaţiile economice intercooperatiste.

Articolul 62

(1)Activitatea în asociaţia economică intercooperatista se realizează prin munca membrilor cooperativelor agricole de producţie asociate.

(2)Subunităţile de producţie din asociaţia economică intercooperatista sunt ferma şi sectorul.

(3)In fermele de producţie şi în sectoarele de activitate din asociaţiile economice intercooperatiste munca se organizează pe echipe de mecanici agricoli şi cooperatori sau numai de cooperatori, constituite pe o perioada de cel puţin un ciclu de producţie sau un an calendaristic.

(4)Echipa este condusă de un şef de echipa desemnat de consiliul oamenilor muncii al asociaţiei economice intercooperatiste.

(5)Echipa ia în primire, de la şeful de ferma, o suprafaţa de teren sau, după caz, efective de animale, cu adăposturile şi celelalte mijloace necesare executării lucrărilor şi realizării producţiei.

Articolul 63

(1)Mărimea echipei se stabileşte de consiliul oamenilor muncii, în funcţie de profilul de activitate al acesteia şi de condiţiile specifice în care lucrează. Mărimea echipei trebuie sa se încadreze în limitele stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

(2)Obligaţiile principale şi răspunderile ce revin echipei, fermei şi sectorului se înscriu într-un angajament încheiat între şeful de ferma, respectiv de sector, şi şeful de echipa şi se aproba de consiliul oamenilor muncii al asociaţiei. Angajamentul se semnează de toţi membrii echipei.

Articolul 64

(1)Retribuirea muncii în asociaţiile economice intercooperatiste se face în funcţie de producţia obţinută, de veniturile şi beneficiile realizate, astfel încât în fiecare unitate sa se asigure autogestiunea şi autofinantarea.

(2)Drepturile de retribuire în asociaţiile economice intercooperatiste se stabilesc pe baza retributiei şi tarifelor, în bani sau în bani şi în natura, în condiţiile prevăzute pentru cooperativele agricole de producţie.

(3)Drepturile în natura se acorda de cooperativele asociate, în limitele şi în condiţiile stabilite pentru cooperatori.

Articolul 65

(1)Drepturile de retribuire ale cooperatorilor din asociaţiile economice intercooperatiste cu profil agrozootehnic, care executa acelaşi volum de lucrări şi realizează aceleaşi producţii cu cele prevăzute pentru întreprinderile agricole de stat, se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 57/1974, aplicabile acestor întreprinderi, de grad şi profil similar.

(2)Drepturile de retribuire ale cooperatorile din asociaţiile economice intercooperatiste cu alt profil decât cel agrozootehnic se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 57/1974, aplicabile unităţilor economice de stat sau ale cooperativei meşteşugăreşti, de grad şi profil similar, dacă executa acelaşi volum de lucrări şi realizează aceleaşi producţii.

Articolul 66

Beneficiul prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli al asociaţiei economice intercooperatiste se repartizează pentru:

a)cote-părţi cuvenite cooperativelor asociate, proporţional cu partea socială a fiecăreia, cel puţin 65%, pentru:

–restituirea creditelor de investiţii;

–completarea veniturilor proprii ale cooperativelor;

b)fondul de dezvoltare economică al asociaţiei, cel puţin 20%;

c)fondul mijloacelor circulante al asociaţiei, pana la 5%;

d)fondul social-cultural şi sportiv al asociaţiei, pana la 1%;

e)fondul de rezerva al asociaţiei, pana la 2%;

f)fondul intercooperatist de întrajutorare, pana la 2%;

g)fondul de participare la beneficii a cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii din asociaţie, pana la 5%.

Articolul 67

Beneficiul care se realizează de asociaţia economică intercooperatista peste cel stabilit prin plan se repartizează pentru:

a)cote-părţi cuvenite cooperativelor asociate, pentru completarea veniturilor în bani ale acestora, 45%;

b)fondul de dezvoltare economică al asociaţiei, 20%;

c)fondul mijloacelor circulante al asociaţiei, 7%;

d)suplimentarea fondului de participare la beneficii a cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii din asociaţie, 25%;

e)fondul social-cultural şi sportiv al asociaţiei, 3%.

Articolul 68

Modul şi condiţiile de stabilire a fondului de participare la beneficii în cadrul planului şi peste plan, precum şi drepturile individuale ce se cuvin cooperatorilor şi celorlalţi oameni ai muncii din asociaţiile economice intercooperatiste, sunt cele prevăzute pentru cooperativele agricole de producţie.

Capitolul VVenitul garantat

Articolul 69

(1)Retribuţia se acorda cooperatorilor în bani sau în bani şi în natura, proporţional cu producţia fizica şi beneficiile realizate.

(2)Cooperatorilor din fermele, brigăzile, sectoarele şi echipele care îşi îndeplinesc toate sarcinile ce le revin, executa lucrările în bune condiţii şi realizează producţia fizica angajata, cu respectarea cheltuielilor aferente acesteia, li se garantează retribuţia de baza şi participarea la beneficii, prevăzute în plan.

(3)Şeful de ferma, brigada, sector sau echipa primesc retribuţia în raport cu rezultatele obţinute de întreaga formaţie pe care o conduc şi cu veniturile medii ale membrilor acesteia.

(4)In cazul depăşirii producţiei planificate, cu încadrarea în cheltuielile aferente, cooperatorilor li se garantează, pe lângă retribuţia cuvenită potrivit alin. (1), o retribuţie suplimentară sub forma de participare la beneficiile obţinute peste plan.

(5)In cazul nerealizarii producţiei planificate şi a beneficiilor, retribuţia se diminuează în mod corespunzător.

Articolul 70

In timpul anului, cooperatorilor li se asigura avansuri în bani, în cotele prevăzute de prezenta lege, precum şi 50% din drepturile de retribuire cuvenite în natura, după recoltarea produselor.

Articolul 71

Cooperatorilor care participa la munca şi realizează volumul de munca aprobat de adunarea generală li se garantează atribuirea unui lot în folosinţa, din terenurile proprietatea cooperativei agricole, în condiţiile prevăzute de statut.

Articolul 72

Cooperatorilor care muncesc permanent, în tot cursul anului, în sectoarele prevăzute de prezenta lege, în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate, li se recunoaşte vechimea neîntrerupta şi li se garantează acordarea sporului pentru vechimea în munca.

Articolul 73

Cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste sunt obligate sa realizeze integral producţia fizica şi beneficiile planificate, sa asigure echilibrul între venituri şi cheltuieli si, pe aceasta cale, sa-si consstituie fondurile necesare retribuirii şi participării la benficii a cooperatorilor, cel puţin la nivelul prevăzut în planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli.

Capitolul VIAlte drepturi de retribuire

Articolul 74

(1)Cooperatorii care îşi desfăşoară activitatea în zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificaţi şi cei care lucrează în cooperativa agricolă în meseriile de sofer, conducător de tractoare rutiere, lacatus, electrician şi altele, precum şi cei care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative şi de servire, care muncesc în tot cursul anului, permanent, realizează sarcinile ce le revin, sunt retribuiţi de cooperativa şi au vechime neîntrerupta în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate, beneficiază, din fondul de retribuire al fiecărei unităţi, de un spor de vechime neîntrerupta.

(2)In calculul vechimii neîntrerupte în acelaşi sector intra şi în perioada în care cooperatorii prevăzuţi la alin. (1) lucrează temporar în alte sectoare de activitate productiva, pentru folosirea timpului de lucru şi efectuarea unor lucrări impuse de procesul de producţie.

(3)Pot beneficia de acordarea sporului de vechime şi cooperatorii care lucrează în aceeaşi unitate, când îşi schimba sectorul de munca cu aprobarea adunării generale, ca urmare a dobândirii altei calificări sau a restrângerii activităţii în sectorul din care se transfera, datorită creşterii gradului de mecanizare sau modificării profilului de producţie. De asemenea, îşi menţin sporul de vechime cooperatorii care trec dintr-o unitate agricolă cooperatistă în alta unitate agricolă cooperatistă cu aprobarea adunărilor generale.

(4)Vechimea neîntrerupta în aceeaşi unitate, pentru perioada anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, se stabileşte potrivit alin. (1).

(5)Sporul se calculează în retribuţia de baza după cum urmează:

Tranşele de vechime Cotele din retribuţia în aceeaşi

neîntrerupta unitate şi acelaşi sector de baza

între 5-10 ani 2%

de la 10-15 ani 4%

de la 15-20 ani 6%

peste 20 ani 8%

(6)Cooperatorii prevăzuţi la alin. (1) vor beneficia de sporul de vechime neitrerupta în aceeaşi unitate sau acelaşi sector dacă au absolvit cursurile învăţământului agrozootehnic de masa sau alte forme de pregătire şi perfecţionare profesională la care sunt trimişi de cooperativa agricolă de producţie.

(7)Cei care au, în cursul unei luni, una sau mai multe absente nemotivate pierd sporul de vechime neîntrerupta pentru acea luna.

Articolul 75

(1)Pentru economiile la consumul de materiale, combustibili, energie, fata de normele stabilite, cooperatorii din formatiile de lucru pot beneficia de premii în cursul anului, potrivit legii.

(2)Cooperatorii pot beneficia, în condiţiile Legii nr. 57/1974, şi de premii în cursul anului, pentru economii de forta de munca la obţinerea cărora au contribuit nemijlocit.

Articolul 76

Cooperatorii desemnaţi de adunarea generală sa îndeplinească funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte scos din producţie, şef de ferma sau şef de brigada, pe timpul cat titularii retribuiţi de cooperativa agricolă de producţie urmează cursuri pentru perfecţionarea pregătirii profesionale sau îşi satisfac stagiul militar, sunt în incapacitate temporară de munca, în concediu de maternitate sau pentru îngrijirea copiilor bolnavi, beneficiază de indemnizaţia lunară din partea statului cuvenită titularului potrivit art. 39, cu excepţia vicepreşedintelui scos din producţie, care înlocuieşte pe preşedinte. Indemnizaţia se acorda numai dacă aceasta perioada depăşeşte 30 de zile calendaristice.

Articolul 77

Cooperatorii care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice şi de alta specialitate, pe perioada cat urmează cursuri de pregătire profesională, primesc din partea cooperativei o retribuţie stabilită potrivit anexei nr. 2.

Articolul 78

(1)Pentru contribuţia adusă la realizarea planului de producţie, cooperativa agricolă acorda inginerului şef, contabilului şef şi sefilor de ferma, retribuţii de stat, o retribuţie reprezentând pana la 15% din retribuţia cuvenită funcţiei de presedite, în raport cu realizarea planului producţiei fizice.

(2)Specialiştii agricoli retribuiţi de stat, aleşi în funcţia de preşedinte şi care îndeplinesc şi atribuţiile de inginer şef, primesc o retribuţie de pana la 25% din retribuţia cuvenită pentru funcţie de preşedinte, în raport cu realizarea producţiei fizice.

(3)Specialiştii agricoli retribuiţi de stat, aleşi în funcţia de preşedinte, care nu îndeplinesc şi atribuţiile de inginer şef, precum şi şefii secţiilor de macanizare retribuiţi de staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, aleşi în funcţia de preşedinte, primesc din partea cooperativei agricole o retribuţie de pana la 20% din retribuţia funcţiei de preşedinte.

(4)Retribuţiile prevăzute la alin. (1)-(3) se aproba de adunarea generală a cooperativei agricole de producţie.

(5)Specialiştii agricoli şi contabilul şef din cooperativele agricole de producţie, retribuiţi de stat, participa la beneficiile realizate în cadrul planului şi peste plan, în condiţiile stabilite pentru cooperatori.

Articolul 79

Cooperatorii, precum şi mecanicii agricoli încadraţi la staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, care, pe lângă activitatea desfăşurata în producţie, conduc o echipa, beneficiază, din partea coopetativei, de un spor de pana la 10% din retribuţia de baza, respectiv tarifară.

Capitolul VIIDispoziţii finale

Articolul 80

(1)Încadrarea în grade de organizare a cooperativelor agricole de producţie şi a asociaţiilor economice intercooperatiste se face, la înfiinţare, prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.

(2)Încadrarea în gradele de organizare a fermelor şi sectoarelor se face, la înfiinţare, de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, la propunerea direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara, pe baza criteriilor prevăzute în reglementările în vigoare.

(3)Modificarea gradului de organizare a unităţilor şi subunitatilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se va putea face în acelaşi mod, acolo unde este cazul, odată cu aprobarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Articolul 81

(1)Organele de conducere ale unităţilor agricole cooperatiste vor lua măsuri pentru asigurarea executării tuturor lucrărilor din unităţile cooperatiste de către cooperatori, pentru folosirea deplina a timpului de munca al mecanizatorilor, precum şi pentru calificarea în meseriile necesare a unui număr corespunzător de membri ai cooperativei.

(2)Pentru meseriile de sofer, lacatus, sudor, electrician şi altele vor fi folosiţi în primul rând mecanicii agricoli din secţiile de mecanizare a agriculturii, repartizaţi în cooperative.

(3)In cazul în care unele lucrări ce necesita calificare nu pot fi executate în întregime de cooperatori sau de mecanizatorii agricoli, în mod excepţional, cu aprobarea direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara, în cooperativele agricole de producţie şi în asociaţiile economice intercooperatiste pot fi încadrate, cu contract de munca, pe baza normativelor elaborate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, un număr limitat de persoane calificate în meseriile de sofer, lacatus, sudor, electrician şi altele, care sa lucreze nemijlocit în producţie, pana la calificarea în aceste meserii a unor cooperatori.

(4)Unităţile agricole cooperatiste pot încadra, cu contract de munca, ciobani, cu aprobarea direcţiei generale pentru agricultura şi indusstria alimentara şi în limita normativelor prevăzute la alin. (3).

(5)De asemenea, în unităţile agricole cooperatiste pot fi încadrate cu contract de munca persoane cu pregătire tehnica, economică, financiară şi de alta specialitate, iar în asociaţiile economice intercooperatiste de valorificare a produselor agricole, şi personal operativ, în limita normelor de structura aprobate prin lege.

(6)Retribuirea personalului încadrat cu contract de munca de cooperativa agricolă de producţie şi de asociaţia economică intercooperatista se face potrivit prevederilor Legii nr. 57/1974, cu condiţia executării unor lucrări de volum şi de complexitate similare cu cele stabilite pentru personalul din unităţile de stat cu acelaşi profil şi grad de organizare, fără a depăşi nivelul retributiei funcţiilor sau meseriilor respective din unităţile de stat sau ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi nici retribuţia lunară totală cuvenită preşedintelui cooperativei agricole de producţie, respectiv directorului asociaţiei economice intercooperatiste.

(7)Contestaţiile personalului încadrat cu contract de munca, în legătura cu retribuirea muncii, se soluţionează potrivit prevederilor Legii nr. 57/1974.

Articolul 82

(1)Cooperativele agricole care deţin suprafeţe mari de teren şi nu au forta de munca suficienta pentru executarea lucrărilor la timp şi în bune condiţii pot sa primească, în calitate de membri ai cooperativei, persoane din alte zone ale tarii, unde exista forta de munca excedentară, dacă îşi stabilesc domiciliul legal în localitatea în care îşi are sediul cooperativa.

(2)In mod excepţional, cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, la propunerea direcţiilor generale pentru agricultura şi industria alimentara şi a uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, unităţile agricole cooperatiste pot folosi muncitori încadraţi cu contract de munca pe perioada unui ciclu de producţie sau a unui an calendaristic, care sa lucreze nemijlocit în producţie, la lucrări agricole vegetale sau în zootehnie.

(3)Retribuţia muncitorilor care lucrează pe perioada unui ciclu de producţie sau a unui an calendaristic, va fi stabilită la nivelul retributiei cooperatorilor din acelaşi sector de activitate, care efectuează lucrări similare. Muncitorii care lucrează pe perioada unui an calendaristic beneficiază de cereale pentru consumul alimentar şi pentru furaje, în condiţiile stabilite pentru cooperatori.

Articolul 83

Formele de retribuire şi condiţiile de acordare a retributiei pentru personalul încadrat cu contract de munca, potrivit art. 81 şi 82, se aproba de adunarea generală a fiecărei unităţi agricole cooperatiste, potrivit prezentei legi.

Articolul 84

(1)Cooperatorii care lucrează permanent şi nemijlocit în sectoarele zootehnice din unităţile agricole cooperatiste, realizează volumul de lucrări potrivit normelor de munca ce se aplica în întreprinderile agricole de stat şi au o vechime de cel puţin 20 de ani în aceasta activitate pot beneficia de pensii în cuantum de 80% din nivelul pensiilor stabilite, conform legii, pentru muncitorii din unităţile agricole de stat.

(2)Totodată, în condiţiile prevăzute de lege şi de statut, pensionării prevăzuţi la alin. (1) benficiaza de lot în folosinţa, de cantităţile de cereale pentru consumul alimentar şi furajarea animalelor, precum şi de celelalte drepturi şi avantaje ce se acorda cooperatorilor.

(3)Persoanelor care lucrează la staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, în întreprinderi sau alte unităţi socialiste de stat ori cooperatiste şi care trec în sectoarele zootehnice ale unităţilor agricole cooperatiste li se recunoaşte ca vechime în munca pentru stabilirea pensiei şi timpul lucrat în unităţile de la care provin.

(4)In vederea constituirii resurselor necesare acordării pensiilor potrivit alin. (1) şi (3), contribuţia cooperativelor agricole de producţie la fondul de pensii şi asigurări sociale se stabileşte la 9,5% din valoarea producţiei globale, iar contribuţia asociaţiilor economice intercooperatiste, la 4,5% din valoarea producţiei globale.

Articolul 85

(1)Plata muncii prestate de alte persoane care, pe baza hotărârii adunării generale, sunt folosite, în mod excepţional, la efectuarea unor lucrări agricole pentru care cooperativa nu dispune de forta de munca suficienta, se face în acord direct cu tarif pe norma de munca.

(2)In cazul incapacităţii temporare de munca provocate de un accident de munca în cooperativa, persoanele arătate la alin. (1) primesc ajutoare în condiţiile prevăzute pentru cooperatori.

Articolul 86

Retribuirea muncii persoanelor care lucrează în condiţiile art. 81, 82 şi 85 se va asigura de unităţile agricole cooperatiste din fondul propriu de retribuire.

Articolul 87

In mod excepţional, pana la începutul semestrului II al anului 1982, ingrijitorii de vaci pentru lapte care îşi îndeplinesc în întregime sarcinile ce le revin, dar nu obţin producţia planificata, vor primi drepturile de retribuire în raport cu producţia realizată, dar nu mai puţin de 80% din tariful de retribuire pe norma de munca, potrivit complexităţii lucrărilor. Retribuţiile plătite în aceste condiţii se vor recupera din drepturile de retribuire cuvenite în raport cu producţia efectiv realizată, pana la finele anului 1982.

Articolul 88

(1)Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspundere disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

(2)Pentru neparticparea la munca, neexecutarea la timp şi de calitate a lucrărilor, nefolosirea la întreaga capacitate a utilajelor, reaua gospodărire a avutului obştesc ori încălcarea altor norme de disciplina a muncii, membrilor cooperativei agricole de producţie li se aplica, potrivit statutului, următoarele sancţiuni disciplinare:

a)refacerea fără plata a lucrărilor de calitate necorespunzătoare ori suportarea pagubelor, în condiţiile legii, în cazul în care lucrările nu se mai pot reface;

b)reţinerea pana la cel mult 10% din retribuţia cuvenită pentru munca prestată;

c)pierderea dreptului de retribuire suplimentară în anul respectiv;

d)pierderea, pe timp limitat, a dreptului de a obţine lot în folosinţa personală sau retragerea acestuia în timpul anului, în cazul neparticiparii la munca şi neexecutării lucrărilor.

(3)Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare, precum şi soluţionarea plangerilor impotriva acetora, se fac în condiţiile şi cu procedura prevăzute în statutul cooperativei şi în regulamentul de ordine interioară.

Articolul 89

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, precum şi conducerile unităţilor agricole cooperatiste, răspund de respectarea prevederilor legale stabilite în domeniul retribuirii muncii, organizează controlul permanent al modului de aplicare a elementelor sistemului de retribuire în agricultura cooperatistă şi iau măsuri pentru utilizarea lor eficienta, în vederea creşterii continue a producţiei agricole vegetale şi animale, ridicării productivitatii muncii, reducerii cheltuielilor de producţie, sporirii contribuţiei tuturor unităţilor la constituirea fondului de stat de produse agricole.

Articolul 90

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 91

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea retribuirii muncii în unităţile agricole cooperatiste nr. 27/1976, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Aceasta lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţionala în şedinţa din 1 aprilie 1982.

Preşedintele Marii Adunări Naţionale,

NICOLAE GIOSAN

Anexa 1

RETRIBUŢIA DE BAZA PENTRU COOPERATORII CARE ÎNDEPLINESC

FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL COOPERATIVEI AGRICOLE DE PRODUCŢIE

Retribuţia de baza pentru cooperatorii care îndeplinesc funcţia de preşedinte se stabileşte după cum urmează:

1.Maximum pînă la 2,5 ori venitul mediu anualal cooperatorilor care lucrează nemijlocit în producţie şi efectuează volumuyl minim demunca stabilit de adunarea generală, care reprezintă 70% din baza de calcul a retributiei funcţiei de preşedinte.

2.La retribuţia calculată potrivit prevederilor de la pct. 1 se adauga o retribuţie stabilită prin acordarea unui număr de norme de munca în funcţie de valoarea producţiei fizice, de mărimea şi complexitatea unităţii, astfel:

a)în funcţie de valoarea producţiei fizice:

Valoarea producţiei fizice Numărul normelor de munca

–lei - luate în calcul anual

pînă la 6 000 000 85

6 000 001 - 9 000 000 90

9 000 001 - 12 000 000 95

12 000 001 - 15 000 000 100

15 000 001 - 20 000 000 105

20 000 001 - 25 000 000 110

25 000 002 - 30 000 000 115

peste 30 000 000 120

b)în funcţie de mărimea şi complexitatea unităţii exprimate prin număr de unităţi de producţie convenţionale:

Mărimea şi complexitatea unităţii Numărul normelor de munca

exprimate prin numărul unităţilor luate în calcul anual

de producţie convenţionale

pana la 2 000 45

2 001 - 3 000 50

3 001 - 4 000 55

4 001 - 5 000 60

5 001 - 6 000 65

peste 6 000 70

Retribuţia de baza anuala a preşedintelui, cuvenită potrivit prevederilor de la pct. 2, se determina prin înmulţirea normelor de munca acordate în funcţie de valoarea producţiei fizice, de mărimea şi complexitatea unităţii, cu tariful pe norma de munca luat în calcul la stabilirea venitului mediu pe cooperator prevăzut la pct. 1.

Numărul unităţilor de producţie convenţionale se detemina prin echivalarea suprafeţelor, pe categorii de folosinţa şi culturi, a categoriilor de animale sau a unor activităţi din cooperativa cu un hectar culturi de grâu, pe baza coeficienţilor stabiliţi prin reglementările în vigoare.

Persoanele provenite din alte sectoare de activitate - industrie, organizaţii de masa şi obşteşti, activisti de partid şi de stat - care îndeplinesc funcţia de preşedinte, fiind încadrate cu contract de munca şi retribuite de către cooperativa, îşi menţin, pe o perioada de doi ani de la data alegerii, retribuţia avută în cazul când aceasta este mai mare decât cea calculată pentru funcţia de preşedinte.

Retribuţia de baza lunară caluculata pentru funcţia de preşedinte la cooperativele agricole de producţie, a căror valoare a producţiei fizice depăşeşte 30 milioane lei, nu va putea depăşi retribuţia tarifară lunară a funcţiei de director din întreprinderile agricole de stat de grad special.

Anexa 2

NIVELUL DE RETRIBUIRE PENTRU COOPERATORII CARE ÎNDEPLINESC

CELELALTEFUNCTII DE CONDUCERE SI DE EXECUŢIE TEHNICE,

ECONOMICE, DE ALTA SPECIALITATE, ADMINISTRATIVE, DE SERVIRE

SI PAZA IN COOPERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCŢIE

I. Retribuţia de baza a coopertorilor care îndeplinesc celelalte funcţii de conducere şi execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative şi de servire se stabileşte în raport cu venitul mediu anual al cooperatorilor care lucrează nemijlocit în producţie şi efectuează volumul minim de munca stabilit de adunarea generală - reprezentind 70% din baza de calcul a retributiei pentru aceste funcţii -, precum şi în raport cu valoarea producţiei fizice, mărimea şi complexitatea unităţii, fără a putea depăşi o anumită proporţie din retribuţia de baza a funcţiei de preşedinte, după cum urmează:

Font 9

Funcţii retribuite de cooperativa Retribuţia calculată fata Procent maxim din

agricolă de producţie de venitul mediu anual retribuţia de baza

al cooperatorilor a preşedintelui

–vicepreşedinte scos din producţie cel mult de 2,3 ori pana la 90%

–contabil şef:

–cu studii economice superioare cel mult de 2,2 ori pana la 90%

–cu studii economice medii cel mult de 2,1 ori pana la 85%

–cu gimnaziu comercial cel mult de 2,0 ori pana la 80%

–cu şcoala generală cel mult de 1,9 ori pana la 75%

–şef de ferma:

–la fermele de gradul I cel mult de 2,2 ori pana la 90%

–la fermele de gradul II cel mult de 2,1 ori pana la 85%

–la fermele de gradul III cel mult de 2,0 ori pana la 80%

–brigadier, şef de sector cel mult de 2,0 ori pana la 80%

–tehnician hidroameliorator cel mult de 2,1 ori pana la 85%

–economist cu studii superioare cel mult de 2,0 ori pana la 75%

–contabil, planificator:

–cu studii medii sau gimanziu

–comercial cel mult de 1,8 ori pana la 70%

–cu şcoala generală cel mult de 1,6 ori pana la 65%

–contabil de ferma cu studii medii:

–la fermele de gradul I cel mult de 1,7 ori pana la 70%

–la fermele de gradul II cel mult de 1,6 ori pana la 65%

–la fermele de gradul III cel mult de 1,5 ori pana la 60%

–contabil de ferma cu şcoala generală:

–la fermele de gradul I cel mult de 1,6 ori pana la 65%

–la fermele de gradul II cel mult de 1,5 ori pana la 60%

–la fermele de gradul III cel mult de 1,4 ori pana la 55%

–merceolog, magaziner:

–cu studii medii cel mult de 1,8 ori pana la 75%

–cu şcoala generală cel mult de 1,6 ori pana la 65%

–achizitor, casier cel mult de 1,3 ori pana la 50%

–secretar-dactilograf cel mult de 1,2 ori pana la 50%

Retribuţia sefilor de ferma, de brigada şi sector, care au pregătire medie tehnica sau tehnica de specialitate, poate fi majorată cu pînă la 5%.

Retribuţia tehnicienilor agricoli care îndeplinesc funcţia de şef de ferma, încadraţi de cooperativa agricolă de producţie cu contract de munca, va fi mai mica cu 2 clase de retribuire decît cea stabilită pentru funcţia de şef de ferma cu studii superioare, retribuit de stat, fără a depăşi drepturile cuvenite preşedintelui cooperativei, rezultate din retribuţia de baza şi indemnizaţia acordată de stat.

II. Paznicul şi paznicul-îngrijitor se retribuie pentru fiecare zi lucrata cu tariful pe norma de munca aplicat de cooperativa agricolă de producţie pentru lucrările din grupa I de complexitate de la producţia vegetala.

III. Stabilirea retributiei cooperatorilor care urmează cursurile de calificare şi perfecţionare a pregătirii profesionale

Membrii cooperativelor gricole de producţie cu funcţii de conducere tehnica, economică şi de alta specialitate vor fi retribuiţi pe timpul cursurilor de calificare şi perfecţionare, cu durata pînă la o luna, cu retribuţia de baza.

Pentru cursurile de calificare şi perfecţionare ce depăşesc durata de 30 de zile, vor primi de la cooperativa agricolă, pe perioada şcolarizării, o retribuţie lunară egala cu venitul mediu lunar realizat în ultimele 12 luni, precum şi ajutorul pentru copii. In venitul mediu lunar se include şi indemnizaţia de la stat.

Cooperatorii care urmează cursuri de instruire, calificare, perfecţionare, precum şi în sesiunile de examen vor primi de la cooperativa, pentru fiecare zi, tariful unei norme din grupa I de complexitate din producţia vegetala. Pe timpul practicii în producţie retribuirea se va face în raport cu munca prestată în producţie, potrivit hotărîrii adunării generale a cooperativei agricole de producţie.