Ordonanţa de urgenţă nr. 36 din 10 iulie 1997

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţia României,

Guvernul României emite următoarea ordonanţa de urgenţă:

Articolul 1

Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996, se modifica şi se completează după cum urmează:

1.Alineatul (2) al articolului 5 va avea următorul cuprins:

(2)Statul promovează principiile învăţământului democratic şi garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza pluralismului educaţional, în beneficiul individului şi al întregii societăţi.

2.Articolul 6 va avea următorul cuprins:

Art. 6. – Învăţământul general obligatoriu este de 8 clase. Frecventarea obligatorie a învăţământului de 8 clase, forma de zi, încetează la vârsta de 16 ani.

3.Alineatul (4) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

(4)Învăţământul poate fi finanţat şi direct de către agenţi economici, precum şi de alte persoane fizice sau juridice.

4.Articolul 8 va avea următorul cuprins:

Art. 8. – (1) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Acesta se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internationala.

(2)În fiecare localitate se organizează şi funcţionează unităţi, clase sau formaţii de studiu cu limba de predare română şi, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naţionale, ori se asigura şcolarizarea în limba maternă în alte localităţi.

(3)Studiul în şcoala al limbii române, ca limba oficială de stat, este obligatoriu pentru toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate. Planurile de învăţământ trebuie să cuprindă numărul necesar de ore - şi, totodată, se vor asigura condiţiile - care să permită însuşirea limbii oficiale de stat.

(4)Atât în învăţământul de stat, cat şi în cel particular, documentele şcolare, nominalizate prin ordinul ministrului învăţământului, se întocmesc în limba română. Celelalte documente şcolare pot fi redactate în limba de predare. Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot efectua traduceri ale documentelor şcolare proprii.

5.Articolul 9 va avea următorul cuprins:

Art. 9. – (1) Planurile învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplina şcolară. Elevul, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.

(2)Cultele recunoscute oficial de către stat pot solicita Ministerului Învăţământului organizarea unui învăţământ specific, corespunzător necesităţilor de pregătire a personalului de cult, precum şi înfiinţarea şi funcţionarea unor structuri de învăţământ laic, în sistemul naţional de învăţământ, sub coordonarea şi controlul Ministerului Învăţământului. Susţinerea materială a acestor structuri se asigura de către cultul respectiv şi parţial de către stat, potrivit unor norme aprobate de Guvern. Cultele recunoscute oficial de către stat răspund de elaborarea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice, care se aproba de Secretariatul de Stat pentru Culte şi de Ministerul Învăţământului.

6.Articolul 14 va avea următorul cuprins:

Art. 14. – Alternativele educaţionale pot fi organizate în sistemul naţional de învăţământ, de stat şi particular, pe baza evaluării şi validării lor de către Ministerul Învăţământului, conform legii.

7.Articolul 15 se completează cu alineatul (13), care va avea următorul cuprins:

(13)În cadrul sistemului naţional de învăţământ, sub coordonarea şi controlul Ministerului Învăţământului, pot funcţiona structuri de învăţământ organizate prin cooperare între instituţii din ţara şi instituţii din străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.

8.Alineatul (1) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

Art. 22. – (1) Studiile gimnaziale se încheie cu susţinerea unui examen naţional de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de către Ministerul Învăţământului, la Limba şi literatura română, Matematica şi la o proba de cultura generală, cuprinzând subiecte din discipline studiate. Elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează cursurile gimnaziale în limba maternă, susţin şi o proba la limba şi literatura maternă.

9.Alineatul (3) al articolului 24 va avea următorul cuprins:

(3)La liceele de specialitate la care, pe lângă diploma de bacalaureat, se eliberează şi atestat profesional, durata studiilor poate fi şi de 5 ani şi se stabileşte de către Ministerul Învăţământului.

10.Articolul 25 va avea următorul cuprins:

Art. 25. – (1) Admiterea elevilor în învăţământul liceal se face pe baza unei metodologii elaborate de către Ministerul Învăţământului, care se da publicităţii cu cel puţin 6 luni înaintea admiterii.

(2)La admiterea în învăţământul liceal se pot înscrie absolvenţi de gimnaziu cu certificat de capacitate.

(3)Înscrierea la admiterea în învăţământul liceal de zi se poate face în primii 2 ani de la absolvirea gimnaziului, dacă la data începerii anului şcolar elevul nu a depăşit vârsta de 17 ani.

11.Alineatele (1) şi (3) ale articolului 26 vor avea următorul cuprins:

(1)Studiile liceale se încheie cu examen naţional de bacalaureat, diversificat în funcţie de profilul liceului, de profilul clasei şi de opţiunea elevului. Examenul naţional de bacalaureat consta în susţinerea următoarelor probe:

a)Limba şi literatura română - scris şi oral;

b)Limba şi literatura maternă - scris şi oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;

c)Matematica - scris; pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta şi sportiv se poate alege, în locul Matematicii, o disciplina socioumană - scris;

d)Istoria românilor - oral;

e)una din limbile străine de circulaţie internationala studiate în liceu - oral;

f)o proba la alegere dintre: Fizica, Chimie, Biologie, Geografia României - oral;

g)o disciplina de profil, alta decât cea din probele susţinute anterior - scris.

(3)Lista disciplinelor socioumane şi de profil, nenominalizate la alin. (1) lit. c) şi g), conţinutul programelor şi modul de desfăşurare a bacalaureatului - real, umanist şi de profil -, se stabilesc de către Ministerul Învăţământului şi se dau publicităţii până la data începerii anului şcolar.

12.Articolul 26 se completează cu alineatul (4), care va avea următorul cuprins:

(4)În cazul întreruperii studiilor, se recunoaşte fiecare an şcolar promovat după învăţământul obligatoriu.

13.Alineatul (3) al articolului 31 va avea următorul cuprins:

(3)Admiterea în şcolile profesionale se face pe bază de probe stabilite de unităţile de învăţământ respective, cu consultarea factorilor interesaţi. Conţinutul probelor de admitere se stabileşte de unităţile de învăţământ.

14.Articolul 36 va avea următorul cuprins:

Art. 36. – (1) Elevii învăţământului profesional cu certificat de capacitate pot urma, în paralel, studiile liceale la forma de învăţământ seral, în urma admiterii, în condiţiile prezentei legi.

(2)Absolvenţii învăţământului profesional cu certificat de capacitate pot urma studiile liceale în condiţiile recunoaşterii pregătirii dobândite, conform metodologiei elaborate de către Ministerul Învăţământului.

15.Articolul 52 va avea următorul cuprins:

Art. 52. – (1) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de către Ministerul Învăţământului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăţământ, cu consultarea factorilor interesaţi.

(2)Au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (1), absolvenţii de liceu, cu sau fără diploma de bacalaureat. La admiterea în şcolile sanitare postliceale se pot înscrie numai absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat.

(3)Numărul de locuri pentru învăţământul postliceal de stat se stabileşte de către Ministerul Învăţământului, în colaborare cu iniţiatorii.

16.Articolul 56 se completează cu alineatele (2), (3), (4) şi (5), care vor avea următorul cuprins:

(2)Înfiinţarea şi funcţionarea facultăţilor se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Învăţământului, cu avizul Consiliului Naţional de Evaluare Academica şi Acreditare.

(3)Înfiinţarea şi funcţionarea colegiilor universitare şi a secţiilor de specialitate se aproba de către Ministerul Învăţământului, cu avizul Consiliului Naţional de Evaluare Academica şi Acreditare.

(4)Înfiinţarea departamentelor - universitare - pentru pregătirea personalului didactic se aproba de către Ministerul Învăţământului, la propunerea senatelor universitare.

(5)Înfiinţarea structurilor învăţământului postuniversitar se face conform alin. (4).

17.Alineatele (1) şi (2) ale articolului 59 vor avea următorul cuprins:

Art. 59. – (1) Pot participa la admiterea în învăţământul universitar absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe baza criteriilor generale stabilite de către Ministerul Învăţământului.

(2)Absolvenţii de liceu, care au obţinut în cel puţin unul dintre ultimii 2 ani de studii distincţii la olimpiade şcolare, concursuri artistice sau sportive, de nivel naţional şi internaţional, au prioritate la înscrierea în învăţământul universitar, la acele facultăţi sau secţii de specializare corespunzător disciplinelor la care au fost distinşi, conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Învăţământului şi criteriilor specifice elaborate de senatele universitare.

18.Alineatele (1), (3) şi (5) ale articolului 60 vor avea următorul cuprins:

(1)Activitatea didactica se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral şi fără frecventa.

(3)Diplomele şi certificatele de absolvire eliberate de instituţiile de învăţământ superior pentru specializările acreditate sunt echivalente, indiferent de forma de învăţământ absolvită.

(5)Absolvenţii cu diploma de licenţă pot urma o a doua specializare, în condiţiile stabilite în Carta universitară.

19.Articolul 60 se completează cu alineatele (3^1) şi (6), care vor avea următorul cuprins:

(3^1)Nomenclatorul specializărilor şi al grupelor de specializări se stabileşte de către Ministerul Învăţământului, împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, la propunerea factorilor interesaţi.

(6)Absolvenţii cu diploma ai colegiilor universitare pot urma o a doua specializare în cadrul învăţământului universitar de scurta durata, în condiţiile stabilite în Carta universitară.

20.Alineatul (2) al articolului 62 se abroga.

21.Alineatul (2) al articolului 65 va avea următorul cuprins:

(2)Candidaţii admişi vor susţine examenele de diferenţa stabilite de consiliile facultăţilor şi vor fi înscrişi în anul de studiu corespunzător examenelor recunoscute şi celor promovate.

22.Alineatul (2) al articolului 66 se abroga.

23.Alineatul (2) al articolului 68 va avea următorul cuprins:

(2)Departamentul funcţionează în instituţiile de învăţământ superior, pe bază de regulament, şi are planuri de învăţământ distincte, care cuprind discipline de pregătire teoretică şi practica în domeniile pedagogiei, psihologiei şi metodicii de specialitate. În realizarea activităţii proprii, departamentul este sprijinit de facultăţile de profil.

24.Alineatul (2) al articolului 70 va avea următorul cuprins:

(2)Învăţământul postuniversitar se organizează în instituţii de învăţământ superior şi în şcoli de studii postuniversitare şi se realizează prin: studii aprofundate, doctorat, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare şi cursuri de perfecţionare postuniversitare.

25.Alineatul (4) al articolului 72 va avea următorul cuprins:

(4)Studiile aprofundate se încheie cu o disertatie. Absolvenţii primesc diploma de studii aprofundate.

26.Alineatele (6) şi (7) ale articolului 73 vor avea următorul cuprins:

(6)Doctoratul se încheie cu o teza. Aceasta este avizată de catedra sau, după caz, de colectivul de cercetare. Teza este susţinută public şi evaluată de o comisie de specialişti, propusă de organul de conducere al instituţiei organizatoare, avizată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi aprobată de ministrul învăţământului. Comisia este alcătuită dintr-un preşedinte, conducătorul de doctorat, şi din trei referenţi oficiali, specialişti cu activitate ştiinţifică deosebită, cu titlu de doctor în domeniu, dintre care cel puţin doi nu funcţionează în instituţia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusa, referenţii oficiali vor fi retribuiţi potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţământului.

(7)Titlul ştiinţific de doctor se acordă de către conducerea instituţiei organizatoare şi se confirma de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, prin comisiile de specialitate. Pe baza ordinului ministrului învăţământului se eliberează diploma de doctor de către instituţia acreditata.

27.La articolul 81, după alineatul (2) se introduce alineatul (2^1), cu următorul cuprins:

(2^1)În cazul contractelor de finanţare sau de granturi, încheiate între Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, pe de o parte, şi unităţile menţionate la art. 80 alin. (1), (2) şi (7), pe de altă parte, rezultatele cercetărilor aparţin executanţilor.

28.Articolul 82 va avea următorul cuprins:

Art. 82. – (1) Veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ superior, realizate din contracte de cercetare ştiinţifică, de proiectare, de consultanţa sau de expertiza, precum şi din contracte pentru alte servicii ştiinţifice sau didactice, se evidenţiază distinct de contul bugetar. Aceste venituri se utilizează, cu acordul responsabilului de contract şi cu avizul rectorului, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare şi de activităţi didactice, precum şi pentru remunerarea personalului care a executat contractul.

Baza materială este constituită din obiecte ca: mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale de orice fel. Aceste obiecte pot fi cumpărate în timpul desfăşurării contractului sau după predarea lucrării şi după încasarea banilor.

(2)Din veniturile prevăzute la alin. (1) se mai pot finanta următoarele categorii de cheltuieli: burse de cercetare şi instruire, informare şi documentare, taxe pentru participarea ca membru în organisme, organizaţii şi instituţii de profil, organizarea şi/sau participarea la manifestări cultural-ştiinţifice şi internaţionale, editarea de carte didactica şi de specialitate.

(3)Veniturile realizate şi neutilizate la finele anului se reportează, cu aceeaşi destinaţie, în anul următor.

29.Articolul 88 va avea următorul cuprins:

Art. 88. – Instituţiile de învăţământ superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza şi de a administra unităţi şi centre de cercetare, centre pentru pregătirea resurselor umane, unităţi de microproducţie, loturi experimentale sau structuri instituţionale, singure sau în colaborare cu persoane juridice.

30.Articolul 90 va avea următorul cuprins:

Art. 90. – (1) Comunitatea universitară este constituită din personal didactic, personal didactic auxiliar, personal de cercetare ştiinţifică, de proiectare, precum şi din cei care studiază în instituţia respectiva.

(2)Comunitatea universitară foloseşte în activitatea sa personal administrativ.

31.Articolul 95 va avea următorul cuprins:

Art. 95. – Spaţiul universitar este inviolabil. Accesul în spaţiul universitar este permis numai în condiţiile stabilite prin lege sau prin Carta universitară.

32.Articolul 97 va avea următorul cuprins:

Art. 97. – Învăţământul militar este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional a sistemului naţional de învăţământ, şi cuprinde: învăţământ liceal; învăţământ postliceal pentru formarea maiştrilor militari şi a subofiţerilor; învăţământ universitar pentru formarea ofiţerilor şi a altor specialişti; învăţământ postuniversitar.

Perfecţionarea pregătirii cadrelor militare se realizează în instituţii de învăţământ distincte.

33.Alineatul (2) al articolului 106 va avea următorul cuprins:

(2)Standardele corespund fiecărui criteriu şi indica nivelurile minime obligatorii în procesul de evaluare. Aceste standarde sunt diferenţiate în funcţie de nivelul de învăţământ şi sunt stabilite de Comisia de Evaluare şi Acreditare a Învăţământului Preuniversitar, care se înfiinţează şi funcţionează pe lângă Ministerul Învăţământului, în baza regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului.

34.Articolul 118 va avea următorul cuprins:

Art. 118. – Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul sa studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate tipurile, nivelurile şi formele de învăţământ, în condiţiile prezentei legi.

35.Alineatele (1) şi (2) ale articolului 120 vor avea următorul cuprins:

Art. 120. – (1) Disciplina Limba şi literatura română se preda în învăţământul primar şi gimnazial după programe de învăţământ şi manuale şcolare elaborate în mod special pentru minoritatea respectiva. În învăţământul liceal, disciplina Limba şi literatura română se preda după programe de învăţământ şi manuale şcolare identice cu cele pentru clasele de predare în limba română.

(2)În învăţământul primar, disciplinele Istoria românilor şi Geografia României se predau în limba maternă, după programe şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predarea în limba română. În învăţământul gimnazial şi liceal aceste discipline se pot preda, la cerere, şi în limba maternă, după programe şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predarea în limba română, cu obligaţia transcrierii şi însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti în limba română.

36.Articolul 122 va avea următorul cuprins:

Art. 122. – În învăţământul de stat profesional, liceal şi postliceal de specialitate predarea se poate face în limba maternă, la cerere, în condiţiile legii, cu obligaţia însuşirii terminologiei de specialitate în limba română.

37.Articolul 123 va avea următorul cuprins:

Art. 123. – (1) În învăţământul universitar de stat se pot organiza, în condiţiile legii, la cerere, grupe, secţii, colegii, facultăţi şi instituţii de învăţământ cu predarea în limba maternă. În acest caz, se va asigura însuşirea terminologiei de specialitate în limba română.

(2)Se încurajează instituţiile de învăţământ superior cu structuri şi activităţi multiculturale pentru promovarea convieţuirii interetnice armonioase şi integrării la nivel naţional şi european.

(3)Se încurajează, la cerere, pregătirea de specialişti români în limbile minorităţilor naţionale.

38.Articolul 124 va avea următorul cuprins:

Art. 124. – În învăţământul de toate gradele şi nivelurile, probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condiţiile legii.

39.Articolul 135 va avea următorul cuprins:

Art. 135. – (1) Ministerele, regiile autonome, societăţile comerciale, alte persoane juridice pot organiza, împreună cu unităţi de învăţământ sau separat, cursuri de pregătire şi perfecţionare profesională a adulţilor, pentru salariaţii proprii.

(2)Persoanele juridice prevăzute la alin. (1), precum şi asociaţiile şi fundaţiile pot organiza cursuri de calificare şi pentru alte persoane decât salariaţii proprii, dacă au prevăzut în statut aceasta activitate şi dacă sunt autorizate de Ministerul Învăţământului şi de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

(3)Modul de autorizare şi de acordare de certificate de calificare profesională recunoscute de stat se face prin regulament elaborat de Ministerul Învăţământului şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

(4)Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale organizează, în colaborare cu unităţile prevăzute la alin. (1) şi (2), cursuri de calificare şi perfecţionare profesională pentru şomeri, în vederea reintegrarii lor în munca.

(5)Pe perioada în care urmează cursuri de perfecţionare a pregătirii profesionale, personalul instituţiilor publice are dreptul la salariu de baza şi la celelalte adaosuri la acesta. În cazul în care cursurile sunt organizate în alta localitate decât cea de domiciliu, funcţionarul public participant la acestea beneficiază şi de drepturile cuvenite, potrivit dispoziţiilor legale, salariaţilor instituţiilor publice aflaţi în delegare.

40.Alineatele (1) şi (2) ale articolului 140 vor avea următorul cuprins:

Art. 140. – (1) Ministerul Învăţământului se organizează şi funcţionează potrivit legii. Ministerul Învăţământului, ca organ de specialitate, are răspunderea elaborării şi aplicării politicii educaţionale, în conformitate cu art. 2 din prezenta lege. Ministerul Învăţământului are drept de iniţiativa şi execuţie în domeniul politicii financiare şi a resurselor umane din sfera educaţiei şi colaborează cu alte ministere implicate în dezvoltarea învăţământului.

(2)Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Învăţământului constituie structuri de experţi şi se sprijină pe organisme consultative, la nivel naţional, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Naţional pentru Reforma Învăţământului, Consiliul Naţional al Rectorilor, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Consiliul Naţional al Bibliotecilor, Consiliul Naţional pentru Formare şi Educaţie Continua, comisiile naţionale de specialitate pe discipline şi structurile manageriale ale programelor de reforma. Componenta consiliilor şi regulamentele lor de funcţionare se aproba prin ordin al ministrului învăţământului. Ministerul Învăţământului consulta, după caz, societăţile ştiinţifice naţionale ale cadrelor didactice, organizaţiile studenţeşti recunoscute în plan naţional, precum şi federaţii sindicale reprezentative la nivel de ramura, ca parteneri sociali.

41.Alineatul (3) al articolului 140 se abroga.

42.Literele f), g), h), t), w), y) şi z) ale articolului 141 se modifica şi vor avea următorul cuprins:

f)elaborează criteriile generale de admitere în învăţământul superior;

g)aproba înfiinţarea liceelor, a şcolilor postliceale şi a colegiilor;

h)aproba, conform legii, regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţilor subordonate, precum şi Carta universitară a instituţiilor de învăţământ superior;

t)elaborează şi înfăptuieşte, împreună cu alte ministere, programe vizând integrarea sistemului de învăţământ românesc în structurile europene şi dezvoltarea colaborării cu alte organisme internaţionale în domeniul învăţământului şi al cercetării ştiinţifice universitare;

w)efectuează recunoaşterea şi echivalarea diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor ştiinţifice, eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, ţinând seama şi de înţelegerile şi convenţiile internaţionale; participa la recunoaşterea, la nivel naţional, a calificarilor profesionale, împreună cu reprezentanţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, ai asociaţiilor profesionale, ai patronatului şi ai sindicatelor;

y)dezvolta şi controlează sistemul de evaluare a pregătirii elevilor şi studenţilor; elaborează standardele sistemului de învăţământ şi controlează aplicarea acestora;

z)controlează modul de respectare a normelor financiar-contabile, de execuţie bugetară şi de administrare a patrimoniului din sistemul naţional al învăţământului de stat; încasează taxe, în lei şi în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi recunoaşterea actelor de studii.

43.Articolul 141 se completează, după litera p), cu litera q), care va avea următorul cuprins:

q)asigura repartizarea Fondului naţional al formării profesionale, cu consultarea factorilor interesaţi;

44.Literele d) şi f) ale articolului 142 vor avea următorul cuprins:

d)propun Ministerului Învăţământului reţeaua de şcolarizare din raza lor teritorială, după consultarea autorităţilor locale, a agenţilor economici şi a partenerilor sociali interesaţi;

f)coordonează încadrarea unităţilor de învăţământ cu personalul didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic;

45.Alineatele (1) şi (4) ale articolului 143 vor avea următorul cuprins:

(1)Structura inspectoratelor şcolare se stabileşte prin ordin al ministrului învăţământului.

(4)Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Consiliul de administraţie este format din inspectorul şcolar general, inspectorii şcolari generali adjuncţi, inspectori, directorul Casei corpului didactic, contabilul-şef şi consilierul juridic al inspectoratului şcolar. La şedinţele consiliului de administraţie poate participa, fără drept de vot, câte un delegat al federaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional, conform legii. Inspectorul şcolar general este preşedintele de drept al consiliului de administraţie. Consiliul consultativ este format din directori de unităţi de învăţământ, alte cadre didactice de prestigiu şi reprezentanţi ai părinţilor, ai autorităţilor locale administrative, ai comunităţilor religioase, ai agenţilor economici şi alţi parteneri sociali. Preşedintele consiliului consultativ este ales, prin vot secret, dintre membrii acestuia.

46.Alineatul (9) al articolului 145 va avea următorul cuprins:

(9)Numirea directorilor şi a directorilor adjuncţi ai unităţilor de învăţământ menţionate la alin. (6) şi (7) se face ca urmare a sustinerii unui concurs, pe baza criteriilor de competenţa profesională, pe o perioadă de 4 ani. Metodologia concursului se stabileşte de către Ministerul Învăţământului.

47.Articolul 147 va avea următorul cuprins:

Art. 147. – (1) Conducerea operativă a instituţiei de învăţământ superior este asigurata de către biroul senatului, alcătuit conform Statutului personalului didactic şi Cartei universitare.

(2)Preşedintele biroului senatului este rectorul.

48.Alineatul (3) al articolului 148 va avea următorul cuprins:

(3)În sistemul naţional de învăţământ şi educaţie notarea se face, de regula, de la 10 la 1. Se recomanda aplicarea sistemului de credite transferabile în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ, între instituţii de învăţământ din ţara şi între instituţii de învăţământ din ţara şi din străinătate.

49.Alineatul (4) al articolului 154 va avea următorul cuprins:

(4)Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul universitar şi postuniversitar se aproba de către consiliile facultăţilor, la propunerea comisiilor de concurs, prin vot secret, şi se validează de către senatele universitare, folosind aceeaşi procedura. Titlurile didactice de conferenţiar universitar şi de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, prin comisiile de specialitate. Pe baza confirmării, ministrul învăţământului emite ordin de acordare a titlurilor de conferenţiar universitar şi de profesor universitar.

50.Denumirea capitolului II al titlului V va fi următoarea:

Formarea continua a personalului didactic

51.Articolul 159 va avea următorul cuprins:

Art. 159. – (1) Formarea continua a personalului didactic se realizează prin cursuri de perfecţionare şi cursuri de conversie profesională.

(2)În cadrul sistemului naţional de învăţământ, formarea continua a personalului didactic din învăţământul preuniversitar constituie un drept care se realizează, în principal, prin: a) activităţi de perfecţionare metodica şi psihopedagogică la nivelul catedrelor sau al colectivelor de specialitate din unităţile de învăţământ;

b)conferinţe, seminarii, dezbateri sau alte forme specifice de perfecţionare la nivel interşcolar, judeţean, naţional sau internaţional. Aceste acţiuni pot fi organizate şi în colaborare cu societăţi ştiinţifice ale cadrelor didactice;

c)cursuri de perfecţionare a pregătirii de specialitate, a pregătirii metodice şi psihopedagogice sau pentru obţinerea definitivării în învăţământ, ori a gradelor didactice, în conformitate cu prevederile legii;

d)cursuri de conversie profesională pentru extinderea pregătirii iniţiale, în vederea obţinerii dreptului de a preda şi alte discipline.

52.Articolul 160 va avea următorul cuprins:

Art. 160. – (1) Ministerul Învăţământului elaborează obiectivele şi metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, evalueaza, acreditează şi finanţează programele de formare continua, inclusiv de conversie profesională, realizate în:

a)instituţii de învăţământ superior, prin facultăţi, departamente şi catedre, pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate;

b)instituţii de învăţământ superior, prin departamentele sau catedrele de pregătire a personalului didactic, pentru perfecţionarea pregătirii metodice şi psihopedagogice;

c)colegii pedagogice şi licee pedagogice, pentru perfecţionarea de specialitate, metodica şi psihopedagogică a personalului didactic din învăţământul preşcolar şi primar;

d)case ale corpului didactic, conform art. 162;

e)centre de perfecţionare, organizate în unităţi de învăţământ, pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate a personalului didactic cu studii medii;

f)alte structuri abilitate în acest scop de către Ministerul Învăţământului.

(2)Pentru organizarea activităţilor prevăzute la alin. (1), instituţiile menţionate se pot asocia cu instituţii similare, precum şi cu agenţi economici din ţara şi din străinătate, conform reglementărilor legale.

53.Articolul 161 va avea următorul cuprins:

Art. 161. – (1) Programele de formare continua şi conversie profesională a personalului didactic se încheie prin colocviu sau prin alte forme specifice de evaluare.

(2)Activităţile de conversie profesională de nivel universitar sau postuniversitar - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare - cu durata de cel puţin un an şi jumătate, aprobate de Ministerul Învăţământului în acest scop, se încheie cu examen de absolvire. Promovarea examenului de absolvire conferă dreptul la obţinerea unei diplome şi dreptul de a profesa în noua specializare. Aceste activităţi se pot organiza în formele zi, seral, fără frecventa şi învăţământ la distanta.

54.Articolul 162 va avea următorul cuprins:

Art. 162. – (1) Casele corpului didactic sunt centre de documentare şi de organizare a activităţilor de perfecţionare, de conversie profesională, precum şi a activităţilor cu caracter ştiinţific, metodic şi cultural.

(2)Pentru realizarea activităţilor prevăzute la alin. (1), Casa corpului didactic invita formatori calificaţi, acreditaţi de Ministerul Învăţământului, şi asigura finanţarea acestor programe. Formatorii ajuta departamentele şi catedrele de pregătire a personalului didactic din instituţiile de învăţământ superior la perfecţionare şi conversie profesională.

55.După articolul 166 se introduce articolul 166^1, care va avea următorul cuprins:

Art. 166^1. – Acţiunile în justiţie formulate de Ministerul Învăţământului şi de inspectoratele şcolare pentru aplicarea prevederilor art. 166 alin. (1), (2) şi (3) sunt scutite de taxa de timbru.

56.Alineatul (2) al articolului 167 va avea următorul cuprins:

(2)Finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a unităţilor din învăţământul preuniversitar, precum şi a bazei didactico-materiale, este asigurata de către consiliile locale din sume alocate de la bugetul de stat şi din bugetele locale, precum şi din resursele proprii ale respectivelor unităţi.

57.După articolul 167 se introduce articolul 167^1, care va avea următorul cuprins:

Art. 167^1. – (1) În scopul întreţinerii, dezvoltării şi modernizării bazei materiale şi de practica în instituţiile şi unitatile de învăţământ, cu ocazia aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli pentru unităţile subordonate, Ministerul Învăţământului poate constitui Fondul naţional al formării profesionale, din credite bugetare şi din alte surse dobândite în condiţiile legii.

(2)Fondul naţional al formării profesionale se gestionează cu consultarea Consiliului pentru Formare şi Educaţie Continua, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului învăţământului.

58.Alineatul (6) al articolului 170 va avea următorul cuprins:

(6)Ministerul Învăţământului acorda anual burse de doctorat cu durata de 4 ani instituţiilor care organizează aceasta forma de învăţământ. Bursele se obţin prin concurs organizat la nivelul instituţiilor de învăţământ superior.

59.Articolul 180 va avea următorul cuprins:

Art. 180. – Asupra dreptului copilului minor de a urma învăţământul obligatoriu în limba română sau în limba unei minorităţi naţionale hotărăşte părintele sau tutorele legal instituit.

60.Articolul 182 se abroga.

Articolul 2

În cuprinsul Legii învăţământului şi în toate celelalte acte normative se vor face următoarele modificări de denumiri:

a)denumirea "Ministerul Învăţământului" se înlocuieşte cu denumirea "Ministerul Educaţiei Naţionale";

b)denumirea "preparator" se înlocuieşte cu cea de "preparator universitar"; c) denumirea de "colegiu" din sistemul învăţământului superior se înlocuieşte cu cea de "colegiu universitar".

Articolul 3

Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se articolelor şi alineatelor o noua numerotare.

PRIM-MINISTRU

VICTOR CIORBEA

Contrasemnează:

Ministrul învăţământului,

Virgil Petrescu

Ministru de stat, ministrul finanţelor,

Mircea Ciumara