Ordin nr. 1.539 din 19 iulie 2007

În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.418/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională şi a regulamentelor-cadru ale instituţiilor din subordine,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă funcţionarea mediatorului şcolar în unităţile de învăţământ preuniversitar, în condiţiile prezentului ordin.

Articolul 2

Se aprobă Metodologia de identificare a unităţilor de învăţământ preuniversitar în care se impune furnizarea serviciilor de mediere şcolară. Metodologia este prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 3

Se aprobă Normele de încadrare, activitate şi salarizare ale mediatorului şcolar. Normele sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 4

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 5

Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Direcţia generală managementul resurselor umane, Direcţia generală buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii, inspectoratele şcolare judeţene/inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, centrele de resurse şi de asistenţă educaţională judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar pun în aplicare prezentul ordin.

p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,

Dumitru Miron,

secretar de stat

Bucureşti, 19 iulie 2007.

Nr. 1.539.

Anexa 1

METODOLOGIE

de identificare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

în care se impune furnizarea serviciilor de mediere şcolară

Articolul 1

(1)Unităţile de învăţământ preuniversitar în care se impune furnizarea serviciilor de mediere şcolară, servicii prestate de către mediatorul şcolar, vor fi identificate ca urmare a aplicării setului de criterii de tip educaţional, socioeconomic şi cultural, menţionat în prezenta metodologie.

(2)Criteriile de tip educaţional sunt următoarele:

1.în comunitatea în care se află şcoala există copii de vârstă preşcolară care nu sunt cuprinşi în învăţământul preşcolar şi copii de vârstă şcolară care nu au frecventat niciodată şcoala sau care au abandonat învăţământul obligatoriu;

2.rata abandonului şcolar în învăţământul obligatoriu şi rata absenteismului şcolar sunt ridicate, iar rezultatele şcolare ale elevilor sunt nesatisfăcătoare într-un procent semnificativ;

3.şcoala este multietnică sau este o şcoală în care predomină elevi de etnie romă;

4.limba de predare este diferită de limba maternă;

5.cultura minorităţii este slab reprezentată la nivelul şcolii;

6.deşi în şcoală sunt mulţi elevi care aparţin unei minorităţi naţionale, nu există cadre didactice care aparţin acelei etnii;

7.există sau se manifestă riscul unor conflicte în comunitate şi/sau în şcoală care pot afecta participarea şcolară a copiilor romi, din cauze care ţin de segregarea etnică sau de alte forme de discriminare;

8.există comportamente discriminatorii faţă de elevii romi.

(3)Criteriile de tip socioeconomic sunt următoarele:

1.localitatea se află într-o zonă cunoscută ca defavorizată;

2.în comunitate există familii cu mulţi copii sau cu copiii aflaţi în grija altor persoane decât a părinţilor;

3.există semnale că în comunitate este exploatată munca minorilor, ceea ce conduce la abandon şcolar;

4.în comunitate există o rată ridicată a şomajului sau numărul persoanelor încadrate în muncă cu forme legale este mic;

5.în comunitate există multe persoane care nu au acte de identitate;

6.un mare număr dintre membrii comunităţii sunt nevoiţi să migreze temporar pentru a-şi asigura sursele de existenţă;

7.în comunitate există o atitudine negativă faţă de minoritatea naţională sau în comunitate au avut loc conflicte interetnice ori există premise pentru declanşarea lor;

8.elevii şcolii provin, în majoritate, din familii dezavantajate.

(4)Criteriile de tip cultural sunt următoarele:

1.comunitatea este multietnică;

2.locuitorii din comunitate folosesc meseriile tradiţionale ale etniei ca mijloc de supravieţuire;

3.accesul la publicaţii, librării, biblioteci, radio, televiziune este redus sau inexistent;

4.nivelul de educaţie şcolară al membrilor comunităţii este scăzut.

Articolul 2

Aplicarea setului de criterii menţionate la art. 1 se poate face de:

a)unităţile şcolare; după caz, acestea pot apela la sprijinul centrului de resurse şi de asistenţă educaţională judeţean/al municipiului Bucureşti şi al autorităţilor locale;

b)inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în colaborare cu centrul de resurse şi de asistenţă educaţională judeţean/al municipiului Bucureşti;

c)consiliul judeţean sau local de care aparţine unitatea;

d)organizaţii neguvernamentale sau grupuri de iniţiativă locale, în colaborare cu inspectoratul şcolar judeţean/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi cu centrul de resurse şi de asistenţă educaţională judeţean/al municipiului Bucureşti.

Articolul 3

(1)În urma aplicării setului de criterii şi pe baza interpretării indicatorilor, instituţiile, organizaţiile şi structurile menţionate la art. 2 fundamentează solicitarea de servicii de mediere şcolară şi o înaintează spre aprobare inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

(2)Inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti analizează documentaţia transmisă de instituţiile, organizaţiile şi structurile menţionate la art. 2 şi decide, în colaborare cu autorităţile locale sau judeţene, după caz, alocarea de servicii de mediere şcolară.

Articolul 4

În urma stabilirii, pe baza criteriilor de mai sus, a unităţilor de învăţământ beneficiare de servicii educaţionale de mediere şcolară, inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti le identifică drept zone de intervenţie educaţională prioritară pentru care prevede măsuri în strategia judeţeană privind asigurarea accesului la educaţie pentru grupurile dezavantajate.

Anexa 2

NORME

de încadrare, activitate şi salarizare ale mediatorului şcolar

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

Principala responsabilitate a mediatorului şcolar este de a sprijini participarea tuturor copiilor din comunitate la învăţământul general obligatoriu, încurajând implicarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii şi facilitând colaborarea dintre familie, comunitate şi şcoală.

Articolul 2

(1)Mediatorul şcolar este angajat de unitatea de învăţământ preuniversitar sau de centrul de resurse şi de asistenţă educaţională judeţean/al municipiului Bucureşti, înfiinţat conform Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.418/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională şi a regulamentelor-cadru ale instituţiilor din subordine.

(2)Îndrumarea metodologică a activităţii mediatorului şcolar revine centrului de resurse şi de asistenţă educaţională judeţean/al municipiului Bucureşti, iar coordonarea şi monitorizarea activităţii mediatorului revin conducerii unităţii/unităţilor de învăţământ preuniversitar în care îşi desfăşoară activitatea.

(3)Mediatorul şcolar colaborează cu personalul unităţii de învăţământ preuniversitar, cu consiliul părinţilor sau cu alte structuri asociative ale părinţilor recunoscute de unitatea de învăţământ preuniversitar, cu autorităţile locale/judeţene, cu organizaţii neguvernamentale şi cu ceilalţi parteneri ai unităţii de învăţământ preuniversitar care au ca scop creşterea gradului de participare la educaţie şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale.

Articolul 3

Mediatorul şcolar îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ preuniversitar şi în comunităţile de care aparţin acestea, unităţi autoidentificate sau identificate pe baza criteriilor prevăzute în anexa nr. 1. Angajarea mediatorului se face la solicitarea şcolii sau a comunităţii, la propunerea inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, a autorităţilor publice locale/judeţene, a organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale sau la solicitarea părinţilor elevilor din unitatea şcolară respectivă.

Capitolul IISelecţia, încadrarea, normarea şi salarizarea personalului

Articolul 4

(1)Mediatorul şcolar poate fi:

a)absolvent de liceu, filieră vocaţională - specializare mediator şcolar sau absolvent al oricărui alt profil, urmat de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;

b)absolvent al învăţământului obligatoriu cu durata de cel puţin 8 clase, urmat de parcurgerea cursurilor de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscute de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, şi în curs de completare a studiilor liceale.

(2)Pe postul de mediator şcolar se recomandă angajarea unei persoane care cunoaşte limba şi cultura comunităţii locale pentru care sunt necesare serviciile de mediere şcolară.

(3)Într-o primă etapă unităţile angajatoare vor avea în vedere, pentru ocuparea posturilor de mediator şcolar, persoane care au urmat cursurile organizate în cadrul programelor PHARE "Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate" şi care au mai lucrat ca mediatori.

Articolul 5

Identificarea mediatorului şcolar este responsabilitatea comună a consiliului de administraţie al şcolii şi a comitetului reprezentativ al părinţilor sau a altei forme de asociere a părinţilor, recunoscută de şcoală.

Articolul 6

Angajarea mediatorului şcolar se face, după caz, de centrul de resurse şi de asistenţă educaţională judeţean/al municipiului Bucureşti sau de unitatea de învăţământ preuniversitar, ca urmare a paşilor descrişi la art. 2 şi 3 din anexa nr. 1.

Articolul 7

Nivelul de salarizare a mediatorului şcolar este cel prevăzut pentru categoria personal didactic auxiliar, poziţiile: 279, 280 şi 281.

Articolul 8

Organizaţiile neguvernamentale sau grupurile de iniţiativă locale pot angaja mediatori şcolari, cărora le asigură costurile salariale, pentru şcoli cuprinse/partenere în diferite proiecte educaţionale, dacă desfăşurarea activităţii mediatorului şcolar în şcoală este agreată de comunitate şi de şcoală şi în urma acordului inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Capitolul IIIResponsabilităţile şi atribuţiile mediatorilor şcolari

Articolul 9

Atribuţiile mediatorului şcolar sunt următoarele:

1.facilitează dialogul şcoală-familie-comunitate;

2.contribuie la menţinerea şi dezvoltarea încrederii şi a respectului faţă de şcoală în comunitate şi a respectului şcolii faţă de comunitate;

3.monitorizează copiii de vârstă preşcolară din comunitate care nu sunt înscrişi la grădiniţă şi sprijină familia/susţinătorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru înscrierea acestora în învăţământul preşcolar;

4.monitorizează copiii de vârstă şcolară, din circumscripţia şcolară, care nu au fost înscrişi niciodată la şcoală, propunând conducerii şcolii soluţii optime pentru recuperarea lor şi facilitând accesul acestora la programele alternative de învăţământ (înscrierea în învăţământul de masă la cursuri de zi sau la cursuri cu frecvenţă redusă, includerea în Programul "A doua şansă" etc.);

5.sprijină organizarea de programe-suport pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare (programe de recuperare, programe de intervenţie personalizată, programe de tip "şcoala de după şcoală" etc.);

6.colectează datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului la educaţie şi menţinerea copiilor în sistemul educaţional obligatoriu;

7.consemnează cu acurateţe şi obiectivitate problemele educaţionale sau de altă natură care au efect asupra participării la educaţie a copiilor din comunitate, informând familiile despre rolul şcolii şi despre prevederile legale referitoare la participarea copiilor la educaţie;

8.asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflaţi în pericol de abandon şcolar, monitorizează situaţia şcolară şi activitatea extraşcolară a acestora, încurajând participarea lor la educaţie;

9.transmite şcolii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluţiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educaţie al copiilor;

10.contribuie la deschiderea şcolii către comunitate şi la promovarea caracteristicilor etnoculturale în mediul şcolar, prin implicarea în organizarea de activităţi cu părinţii/alţi membri ai comunităţii, organizarea de activităţi cu dimensiune multiculturală, organizare de activităţi extracurriculare etc.;

11.monitorizează şi încurajează prezenţa elevilor la orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de sprijin;

12.sprijină elaborarea planului de desegregare şcolară şi implementarea acestuia, prin colaborare cu conducerea şcolii;

13.informează autorităţile responsabile despre eventualele încălcări ale drepturilor copilului şi sprijină demersurile acestora pentru soluţionarea situaţiilor respective.

Articolul 10

Atribuţiile prevăzute la art. 9 pot fi detaliate şi completate prin fişa postului.

Articolul 11

(1)Evaluarea anuală a mediatorului şcolar se face de instituţia angajatoare.

(2)În cazul în care mediatorul este angajat de centrul de resurse şi asistenţă educaţională judeţean/al municipiului Bucureşti, evaluarea se face pe baza rapoartelor de monitorizare elaborate de unitatea/unităţile în care mediatorul şcolar şi-a desfăşurat activitatea.

(3)Evaluarea se va face pe baza raportului directorului unităţii şcolare, care trebuie să cuprindă:

–tipuri de activităţi organizate sau la care a luat parte mediatorul şcolar (întâlniri cu părinţii, realizarea recensământului copiilor etc.);

–impactul activităţii desfăşurate asupra comunităţii;

–gradul de satisfacţie a unităţii şcolare, a părinţilor, a elevilor, a comunităţii.