Proiect de lege nr. 1.200 din 6 noiembrie 2015

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezentul act normativ îşi propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de "soţi" în cuprinsul art. 48 alin. (1) din Constituţia României ar putea să-l aducă în conturarea noţiunii de "familie", a raportului dintre "familie" şi dreptul fundamental al bărbatului şi al femeii de a se căsători şi a întemeia o familie.

Prin înlocuirea termenului de "soţi" cu expresia "bărbat şi femeie" se asigură implementarea precisă şi literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanţii imuabile destinate ocrotirii familiei, recunoscută drept "elementul natural şi fundamental al societăţii" în art. 16 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În acelaşi sens, şi în România doar "bărbatul şi femeia" împreună se bucură de recunoaşterea şi garantarea universală a dreptului de a se căsători şi de a întemeia o familie pe baza unor importante considerente de natură istorică, culturală şi morală specifice societăţii româneşti.

Dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie este privit ca un drept comun al bărbatului şi al femeii care, formând un cuplu, recunoscut prin căsătorie, pot întemeia în mod natural o familie. El nu poate fi conceput ca un drept al cărui conţinut să depindă în mod arbitrar de voinţa unilaterală doar a bărbatului sau doar a femeii.

Atât Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cât şi Convenţia europeană a drepturilor omului operează în mod intenţionat cu noţiunea de "bărbat şi femeie", şi nu cu cea de "soţi" în ce priveşte recunoaşterea dreptului la căsătorie şi consacrarea dreptului de a întemeia o familie.

Aşadar, considerăm necesară modificarea primului alineat al art. 48 din Constituţia României, atât pentru a evita dezbateri nenecesare şi interpretări contradictorii, cât şi pentru a recunoaşte în mod neechivoc că dreptul de a întemeia o familie este un drept fundamental destinat bărbatului şi femeii, de care ei se bucură nu individual, ci împreună.

În actuala reglementare, alin. (1) al art. 48 din Constituţie consfinţeşte principiul potrivit căruia "familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor".

Potrivit art. 16 pct. 1 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului adoptate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în data de 10 decembrie 1948, "bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie".

O formulare similară se regăseşte şi în Convenţia europeană a drepturilor omului, în care art. 12 prevede că: "Începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie conform legislaţiei naţionale ce reglementează exercitarea acestui drept."

În ceea ce priveşte România, în preocuparea sa continuă de a asigura respectarea obligaţiei constituţionale asumate prin art. 20 din Constituţie, potrivit căruia "dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte", legiuitorul român a adoptat în mod expres o definiţie a noţiunii de "soţi", începând cu 1 octombrie 2011, dată la care a intrat în vigoare noul Cod civil adoptat prin Legea nr. 287/2009, astfel cum a fost pusă în aplicare prin Legea nr. 71/2011. Astfel, la art. 258 (Familia) alin. (4) se precizează: "În sensul prezentului cod, prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie." În ceea ce priveşte definiţia căsătoriei, la art. 259 (Căsătoria) alin. (1) se precizează: "Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii."

Chiar dacă dispoziţiile Codului civil sunt de generală aplicare şi reglementează raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil, nu poate fi omis riscul ca, sub efectul unor presiuni de moment, extranee dezvoltării durabile şi sănătoase a societăţii, dreptul bărbatului şi al femeii de a se căsători şi de a întemeia o familie să sufere alterări, îngrădiri şi interpretări, chiar legislative, străine de spiritul şi interesul fundamental de ocrotire a celei mai importante instituţii umane de pretutindeni: familia.

Impactul socioeconomic al amendamentului propus este unul pozitiv, cu efecte ce au potenţialul de a contribui la soluţionarea unor probleme în materia drepturilor fundamentale ale bărbatului şi femeii, pe care am dori să le evidenţiem în cele ce urmează.

Potrivit unui raport publicat de Departamentul pentru politici economice şi sociale al Organizaţiei Naţiunilor Unite (World Population Prospects. The 2015 Revision), evoluţia demografică a României este mai mult decât îngrijorătoare. Astfel, dacă la începutul mileniului III populaţia României număra peste 20 milioane de locuitori, conform studiului menţionat, până în anul 2100, numărul locuitorilor din România se va înjumătăţi, până la aproximativ 10,7 milioane de locuitori.

Un aspect şi mai grav semnalat de acest studiu este însă faptul că vârsta medie a românilor va continua să crească în toată această perioadă de referinţă, reflectând astfel îmbătrânirea populaţiei. Dacă în 1950 România era un stat cu o populaţie tânără, vârsta medie fiind de 26 de ani, în 2015 vârsta medie este de peste 42 de ani, iar raportul mai sus citat preconizează că ea va ajunge la 47 de ani în 2030 şi la 48 de ani în 2050. Raportul citat conchide astfel că România aparţine grupului de 48 de state ale lumii în care populaţia va scădea până în 2050, în loc să crească. Mai mult, România se află între ţările care vor trăi o scădere demografică accelerată, de peste 15%.

Nu doar rata în continuă scădere a natalităţii ar trebui să motiveze o politică fermă de încurajare şi protejare a familiei, ci şi rata alarmantă a copiilor născuţi în afara căsătoriei. Conform Eurostat, în România, 30% din numărul total de naşteri reprezintă copiii născuţi în afara căsătoriei*1), dând naştere la aşa-numitele "familii fragile". Conform unui studiu amplu condus de Princeton şi Columbia University*2), copiii născuţi în afara căsătoriei sunt mai predispuşi către sărăcie, rezultate academice mai slabe, depresie, abuz de substanţe stupefiante şi alte efecte negative similare.

Astfel, este de aşteptat ca dezbaterile şi consultările publice având ca obiect adoptarea unei legi privind modificarea alin. (1) al art. 48 din Constituţia României să readucă în discuţie problematica îmbătrânirii populaţiei României şi vor avea ca efect mărirea gradului de conştientizare a societăţii civile a importanţei pe care încurajarea şi protejarea formării de familii sănătoase o vor avea pentru redresarea natalităţii - identificată încă din 2007 de către Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române ca singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic al României*3).

Conform Eurostat, România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană cu cele mai multe căsătorii anuale după Lituania, Cipru, Malta şi Letonia*4). Acest fapt indică nu numai că familia şi căsătoria au o importanţă majoră în societatea românească, ci relevă şi existenţa unei puternice cutume sociale în privinţa căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie.

La nivel european însă, din cauza lipsei unei politici mai eficiente de protejare a familiei, întemeiate pe actul căsătoriei, cât şi datorită apariţiei şi încurajării unor noi forme de convieţuire legale a determinat, din 1965 până azi, o scădere cu 50% a ratei de căsătorie în cele 28 de state membre*5). Pentru a evita această tendinţă, statul român trebuie să ia exemplul altor state membre precum Polonia, Croaţia, Slovacia, Letonia, Lituania şi Ungaria în a consfinţi explicit căsătoria ca o uniune dintre un bărbat şi o femeie şi să urmărească o politică durabilă de stimulare şi protecţie a instituţiei familiei.

Conceptele de familie şi de căsătorie derivă din realitatea firească a evoluţiei socioumane, ele definind o sumă de drepturi şi obligaţii comune şi specifice bărbatului şi femeii, priviţi împreună, ca elemente intrinseci şi naturale ale formării unui cuplu, având ca scop fundamental procrearea şi perpetuarea neamului omenesc.

Experienţa altor comunităţi umane de-a lungul istoriei a relevat că societăţile care nu au respectat şi promovat legile naturale de formare, dezvoltare şi ocrotire a familiei au dispărut sau au fost absorbite şi asimilate de alte grupuri sau forme de organizare şi manifestare etnică consolidate tocmai prin protejarea şi asumarea conceptului de familie.

Într-un stat de drept, ca formă de organizare democratică, existenţa normelor sociale este obiectiv necesară în scopul identificării necesităţii adoptării unor reglementări legale. Astfel, adoptarea democratică a legilor trebuie să ţină seama de acea normă socială, regulă sau standard de comportament care sunt împărtăşite de majoritatea populaţiei. În cazul căsătoriei, realitatea socioculturală românească impune necesitatea confirmării acestei instituţii ca o uniune liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, întemeiată pe egalitatea de drepturi şi obligaţii şi având ca scop esenţial întemeierea unei familii.

Protejarea constituţională a familiei împotriva oricăror tentative de erodare a căsătoriei, ca uniune liber consimţită dintre bărbat şi femeie, în scopul întemeierii unei familii şi al procreării, se impune astfel drept o măsură esenţială pentru protejarea poporului român, a identităţii şi unităţii acestuia în marea familie europeană.

În ceea ce priveşte prevederile dreptului european, statelor membre le revine competenţa exclusivă de a adopta acte normative în materia instituţiilor juridice specifice dreptului familiei, cu excepţia câtorva aspecte cu implicaţii transfrontaliere în scopul asigurării cooperării judiciare în materie civilă, care este supusă unei proceduri distincte în conformitate cu art. 81 (3) al Tratatului de funcţionare a Uniunii Europene.

În mod specific, în materie de căsătorie, jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie (CJUE) confirmă existenţa unei competenţe exclusive a statelor membre. Astfel, în Cauza Maruko*6), CJUE precizează că "starea civilă şi prestaţiile care derivă din aceasta reprezintă materii ce intră în competenţa statelor membre, iar dreptul comunitar nu aduce atingere acestei competenţe".

În Cauza Romer*7), CJUE a reiterat aceeaşi poziţie, întărind faptul că în materie de stare civilă a persoanelor, competenţa le revine statelor membre. Citând din Concluziile avocatului general Nilo Jaaskinen, "competenţa lăsată statelor membre în domeniul stării civile semnifică faptul că reglementarea căsătoriei sau a oricărei altei forme de uniune recunoscute din punct de vedere juridic între persoanele de acelaşi sex, ca şi de sex opus, precum şi statutul juridic al copiilor şi al celorlalţi membri ai familiei în sens larg este rezervată statelor membre (...) [n]umai statele membre trebuie să decidă (...) dacă instituţia căsătoriei este sau nu rezervată doar cuplurilor de sex opus."

Nu în ultimul rând, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene împărtăşeşte acelaşi punct de vedere în articolul 9 - dreptul la căsătorie şi dreptul de a întemeia o familie. Astfel, în documentul explicativ al Convenţiei care a elaborat Carta se evidenţiază faptul că statele membre sunt libere să dispună asupra componenţei uniunii căreia îi este atribuit statutul de căsătorie*8).

În acest sens, un număr de 13 state aparţinând continentului european*9) au adoptat reglementări constituţionale prin care căsătoria este în mod explicit recunoscută ca uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie.

Familia şi instituţia căsătoriei sunt protejate în temeiul art. 8 şi 12 din Convenţia europeană a drepturilor omului, norme care reglementează dreptul la viaţă privată şi de familie şi dreptul bărbatului şi al femeii de a se căsători şi întemeia o familie.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a evidenţiat în jurisprudenţa sa recentă privind încălcarea art. 8 din Convenţie dreptul imuabil al statelor membre de a proteja căsătoria şi familia în conformitate cu realităţile sociale specifice fiecărui stat şi cu nevoia fiecărei naţiuni de a-şi proteja valorile sociale fundamentale*10). De asemenea, instanţa europeană a confirmat că dreptul de a se căsători şi întemeia o familie înglobează conceptul tradiţional de căsătorie dintre un bărbat şi o femeie*11).

În fine, în cea mai recentă decizie pronunţată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reţine în mod explicit că reglementarea şi protejarea căsătoriei ca uniune rezervată exclusiv bărbatului şi femeii nu reprezintă în sine o încălcare a art. 8 şi/sau 12 din Convenţie, în măsura în care şi celelalte forme de convieţuire socială se bucură de o recunoaştere şi protecţie legislativă şi dacă o astfel de protecţie nu afectează un interes public şi general al statului respectiv*12). Cu toate acestea, cu ocazia adoptării acestei ultime decizii, s-a putut constata cum interpretarea termenului constituţional de "soţi" a fost precizată doar prin raportare la punctul de vedere al Guvernului Italiei şi ale unor organizaţii nonguvernmantale reprezentante ale unor grupuri minoritare şi fără a se ţine seama de realităţile sociale ale Republicii Italiene şi de opinia majorităţii cetăţenilor acestui stat.

Un alt aspect important ce trebuie menţionat este faptul că, la data de 3 iulie 2015, Consiliul Drepturilor Omului al Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie privind protecţia familiei*13). Printre altele, această rezoluţie reafirmă că familia reprezintă grupul natural şi fundamental al societăţii şi trebuie în mod esenţial protejată de către stat. De asemenea, se admite că familia joacă un rol crucial în prezervarea identităţii culturale, a tradiţiei, a moralei şi a valorilor societăţii şi se evidenţiază faptul că părinţii, având obligaţia primordială de creştere şi protecţie a copiilor, sunt primii care au rolul de a-i educa în privinţa normelor şi a valorilor fundamentale ale societăţii.

Pentru toate motivele expuse mai sus, în temeiul art. 150 din Constituţia României, supunem Parlamentului României spre adoptare proiectul de lege de revizuire a Constituţiei, în redactarea alăturată.

MEMBRII COMITETULUI DE INIŢIATIVĂ

Tătaru Nadia Gheorghiu Mihai

Stoian Georgeta-Arsenia Diaconu Călin

Tomi Alina Chirilă Pavel

Georgescu Mariana-Liliana Bratu Cornel

Sişu Tudor Axinte Liviu-Vasile

Miriţă Vlad-Constantin Necula Constantin-Valer

Manuceanu Mihaela-Roxana Stanciu Bogdan-Ioan, pentru Negruţ Paul

Lavric Sorin Tudor Mircea

LEGE de revizuire a Constituţiei României

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul unic

Articolul 48 alin. (1) din Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 48Familia

(1)Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

AVIZ

referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor

intitulată "Lege de revizuire a Constituţiei României"

Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată "Lege de revizuire a Constituţiei României" formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R 1739 din 27.10.2015,

CONSILIUL LEGISLATIV

în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1.Iniţiativa legislativă a cetăţenilor are ca obiect revizuirea Constituţiei României, republicată. Prin proiect se are în vedere modificarea art. 48 alin. (1), în sensul stabilirii, la nivel constituţional, că familia se întemeiază pe "căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie", şi nu pe "căsătoria liber consimţită între soţi", aşa cum se prevede în prezent.

Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală.

2.Pentru un spor de precizie normativă, precum şi pentru respectarea exigenţelor de tehnică legislativă, partea introductivă a articolului unic trebuie reformulată, astfel:

Articol unic. – Alineatul (1) al articolului 48 din Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi va avea următorul cuprins:

3.Precizăm că, pentru asigurarea unei reglementări complete, proiectul trebuie să cuprindă, într-un articol distinct, şi norma privind supunerea spre aprobare prin referendum a revizuirii Constituţiei, în următoarea redactare:

Art. II. – Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Pe cale de consecinţă, actualul articol unic va deveni art. I.

Preşedinte,

dr. Dragoş Iliescu

Bucureşti, 6 noiembrie 2015.

Nr. 1.200.

DUPLICAT

S-a solicitat autentificarea prezentului înscris:

Declaraţia de constituire a Comitetului de

iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a

cetăţenilor privind revizuirea art. 48 alineat (1) din Constituţia României

Subsemnaţii:

1.Tătaru Nadia, cetăţean român, cod numeric personal 2730507070079, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 3, Strada Istriei numărul 4, bloc 21E, scara 1, etaj 1, apartament 9, identificată cu carte de identitate seria RT numărul 504875/07.08.2007, emisă de SPCEP S3 biroul numărul 2;

2.Stoian Georgeta-Arsenia, cetăţean român, cod numeric personal 2720817390729, domiciliată în satul Tunari, comuna Tunari, judeţul Ilfov, Strada Viilor numărul 21A, identificată cu carte de identitate seria IF numărul 381047/20.11.2013, emisă de SPCLEP Otopeni;

3.Tomi Alina, cetăţean român, cod numeric personal 2800122020077, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 3, strada Emil Gîrleanu numărul 10, bloc A2, scara 3, etaj 6, apartament 81, identificată cu carte de identitate seria RR numărul 388843/02.05.2006, emisă de SPCEP S3 biroul numărul 2;

4.Georgescu Mariana-Liliana, cetăţean român, cod numeric personal 2700724463038, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 1, strada Dârza numărul 17A, identificată cu carte de identitate seria RX numărul 754145/27.07.2015, emisă de SPCEP Sector 1;

5.Sişu Tudor, cetăţean român, cod numeric personal 1771121434544, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 3, bulevardul Theodor Pallady numărul 4, bloc M2, scara A, apartament 23, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 969610/ 27.08.2013, emisă de SPCEP Sector 3;

6.Miriţă Vlad-Constantin, cetăţean român, cod numeric personal 1810802152529, domiciliat în municipiul Târgovişte, judeţul Dâmboviţa, aleea Mănăstirea Dealu numărul 31D, identificat cu carte de identitate seria DD numărul 506396/13.09.2010, emisă de SPCLEP Târgovişte;

7.Manuceanu Mihaela-Roxana, cetăţean român, cod numeric personal 2750121421554, domiciliată în municipiul Bucureşti, sector 2, strada Sold. Niţă Ene numărul 43A, identificată cu carte de identitate seria RX numărul 627774/02.12.2014 emisă de SPCEP Sector 2;

8.Lavric Sorin, cetăţean român, cod numeric personal 1671127250569, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 4, strada Trestiana numărul 1A, bloc 8A, scara 2, etaj 3, apartament 73, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 780944/07.06.2011, emisă de SPCEP Sector 4;

9.Gheorghiu Mihai, cetăţean român, cod numeric personal 1670816416031, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 3, strada Cluceru Udricani numărul 1-3, bloc 106A, scara 2, etaj 2, apartament 26, identificat cu carte de identitate seria RD numărul 812484/23.08.2012, emisă de SPCEP Sector 3;

10.Diaconu Călin, cetăţean român, cod numeric personal 1660805433024, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 5, strada Bulgarus numărul 53, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 935996/09.07.2013, emisă de SPCEP Sector 5;

11.Chirilă Pavel, cetăţean român, cod numeric personal 1460904400041, domiciliat în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, strada Erou Mircea Marinescu numărul 10, identificat cu carte de identitate seria IF numărul 358646/29.05.2013, emisă de SPCLEP Voluntari;

12.Bratu Cornel, cetăţean român, cod numeric personal 1590402400014, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 6, strada Constantin Titel Petrescu numărul 14, bloc C30, scara A, etaj 2, apartament 17, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 879831/04.04.2013, emisă de SPCEP Sector 6;

13.Axinte Liviu-Vasile, cetăţean român, cod numeric personal 1631224270582, domiciliat în municipiul Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, strada Ion Ionescu de la Brad numărul 33G, identificat cu carte de identitate seria NT numărul 411552/30.10.2007, emisă de SPCLEP Piatra-Neamţ;

14.Necula Constantin-Valer, cetăţean român, cod numeric personal 1700719080019, domiciliat în municipiul Sibiu, judeţul Sibiu, strada Alexandru Xenopol numărul 9, identificat cu carte de identitate seria SB numărul 447106/28.10.2009, emisă de SPCLEP Sibiu;

15.Negruţ Paul, cetăţean român, cod numeric personal 1530316054718, domiciliat în municipiul Oradea, judeţul Bihor, Strada Făcliei numărul 52B, prin mandatar Stanciu Bogdan-Ioan, cetăţean român, cod numeric personal 1741229463078, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 4, Strada Alunişului numărul 4, bloc 11A, scara 2, etaj 7, apartament 56, identificat cu carte de identitate seria RX numărul 691301/03.04.2015, emisă de SPCEP Sector 4, conform procurii autentificate sub numărul 1706/20.10.2015 de SPN-BNPA "Matei-Tămaş", prin notar public Tămaş Teodora-Lidia, cu sediul în Oradea, judeţul Bihor;

16.Tudor Mircea, cetăţean român, cod numeric personal 1570801400597, domiciliat în Elveţia, Berna, Rue de la Fourchaux 4 2610 St. Inier, identificat cu paşaportul numărul 052759313/19.02.2015, emis de autorităţile din Ilfov,

având în vedere că:

(A) suntem cetăţeni români, titulari ai dreptului de vot prevăzut la art. 36 din Constituţia României şi ai dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituţia României;

(B) drepturile şi libertăţile stipulate în Constituţia României, precum şi obligaţia ce ne revine de a apăra familia, valorile morale, culturale şi religioase, precum şi dreptul de a hotărî cu privire la educaţia propriilor copii ne-au îndemnat să luăm iniţiativa constituirii acestui Comitet, al cărui scop este să unească forţele societăţii civile creştine pentru apărarea căsătoriei şi a familiei prin iniţierea unei propuneri legislative de revizuire a Constituţiei României, în sensul modificării articolului 48 alin. (1) al Constituţiei României;

(C) recunoaştem căsătoria între un bărbat şi o femeie drept relaţia interumană consfinţită istoric şi religios la scara întregii umanităţi, care asigură procrearea, creşterea şi educarea copiilor;

(D) pentru ca familia să reziste, să prospere şi să fie puternică, este necesar efortul întregii societăţi, al tuturor actorilor sociali, al cultelor, precum şi al instituţiilor statului;

(E) familia are nevoie de sprijin şi întărire, nu de o nouă definiţie sau de înlocuire cu diverse experimente sociale motivate ideologic,

în temeiul art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, art. 150 din Constituţia României, republicată, declarăm că suntem de acord să ne constituim în Comitetul de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind revizuirea art. 48 alineat (1) din Constituţia României.

Propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României este menită să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de "soţi" în cuprinsul art. 48 alin. (1) din Constituţie ar putea să îl aducă în conturarea noţiunii de "familie", a raportului dintre "familie" şi dreptul fundamental al bărbatului şi al femeii de a se căsători şi a întemeia o familie.

În actuala redactare a alineatului (1) al art. 48 din Constituţie "familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor."

Prin înlocuirea termenului de "soţi" cu expresia "un bărbat şi o femeie" se asigură implementarea precisă şi literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanţii imuabile destinate ocrotirii familiei, recunoscută drept "elementul natural şi fundamental al societăţii" în art. 16 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În acelaşi context, doar "bărbatul şi femeia" împreună se bucură de recunoaşterea şi garantarea universală a dreptului de a se căsători şi de a întemeia o familie pe baza unor importante considerente de natura istorică, culturală şi morală specific româneşti.

Aşadar, considerăm necesară modificarea primului alineat al art. 48 din Constituţia României atât pentru a evita dezbateri nenecesare şi interpretări contradictorii, cât şi pentru a recunoaşte în mod neechivoc că dreptul de a întemeia o familie este un drept fundamental destinat bărbatului şi femeii, de care ei se bucură nu individual, ci împreună.

În conformitate cu prevederile alin. (3) al art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, declarăm pe propria răspundere că nu facem parte dintre persoanele prevăzute la alin. (2) al art. 2 din legea sus-menţionată, respectiv dintre persoanele alese în funcţie prin vot universal, membrii Guvernului, persoanele numite în funcţie de primul-ministru sau care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice.

Ne asumăm întru totul proiectul de lege de revizuire a Constituţiei şi expunerea de motive anexate prezentei declaraţii şi împuternicim pe dl Gheorghiu Mihai, cetăţean român, cod numeric personal 1670816416031, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 3, strada Cluceru Udricani numărul 1-3, bloc 106A, scara 2, etaj 2, apartament 26, identificat cu carte de identitate seria RD numărul 812484/23.08.2012, emisă de SPCEP Sector 3, să reprezinte prezentul Comitet de iniţiativă cetăţenească în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru avizarea proiectului de lege anexat şi, ulterior, să acţioneze pentru publicarea proiectului legislativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Comitetul de iniţiativă desemnează, de asemenea, pe dl Gheorghiu Mihai, cetăţean român, cod numeric personal 1670816416031, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 3, strada Cluceru Udricani numărul 1-3, bloc 106A, scara 2, etaj 2, apartament 26, identificat cu carte de identitate seria RD numărul 812484/23.08.2012, emisă de SPCEP Sector 3, în calitate de preşedinte al Comitetului de iniţiativă, să rezolve problemele operative şi să reprezinte comitetul în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale, precum şi cu cetăţenii împuterniciţi pentru întocmirea listelor de susţinători, strângerea semnăturilor cetăţenilor care susţin proiectul de lege de revizuire a Constituţiei anexat prezentei declaraţii.

Redactată la Societatea Profesională Notarială Bucur şi Asociaţii, într-un singur exemplar original care rămâne în arhiva societăţii notariale.

SEMNĂTURI:

Tătaru Nadia Gheorghiu Mihai

Stoian Georgeta-Arsenia Diaconu Călin

Tomi Alina Chirilă Pavel

Georgescu Mariana-Liliana Bratu Cornel

Sişu Tudor Axinte Liviu-Vasile

Miriţă Vlad-Constantin Necula Constantin-Valer

Manuceanu Mihaela-Roxana Stanciu Bogdan-Ioan, pentru Negruţ Paul

Lavric Sorin Tudor Mircea

ROMÂNIA

UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI

SOCIETATE PROFESIONALĂ NOTARIALĂ

BUCUR ŞI ASOCIAŢII

LICENŢA DE FUNCŢIONARE 3300/2894/20.12.2013

Sediul în Bucureşti, bd. Chişinău nr. 15, bl. A4, sc.2, parter, ap. 46, sectorul 2

Tel.021/255.53.96, fax.021/255.20.57

bnpcorespondenta@yahoo.com

ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 3949

Anul 2015, luna 10, ziua 21

Eu, Bucur Nicoleta, notar public, m-am deplasat la adresa din municipiul Bucureşti, Strada Monetăriei numărul 3, sectorul 1, unde am găsit pe:

Tătaru Nadia, cetăţean român, cod numeric personal 2730507070079, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 3, Strada Istriei numărul 4, bloc 21E, scara 1, etaj 1, apartament 9, identificată cu carte de identitate seria RT numărul 504875/07.08.2007, emisă de SPCEP S3 biroul numărul 2, în nume propriu;

Stoian Georgeta-Arsenia, cetăţean român, cod numeric personal 2720817390729, domiciliată în satul Tunari, comuna Tunari, judeţ Ilfov, Strada Viilor numărul 21A, identificată cu carte de identitate seria IF numărul 381047/20.11.2013, emisă de SPCLEP Otopeni, în nume propriu;

Tomi Alina, cetăţean român, cod numeric personal 2800122020077, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 3, strada Emil Gîrleanu numărul 10, bloc A2, scara 3, etaj 6, apartament 81, identificată cu carte de identitate seria RR numărul 388843/ 02.05.2006, emisă de SPCEP S3 biroul numărul 2, în nume propriu;

Georgescu Mariana-Liliana, cetăţean român, cod numeric personal 2700724463038, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 1, strada Dârza numărul 17A, identificată cu carte de identitate seria RX numărul 754145/27.07.2015, emisă de SPCEP Sector 1, în nume propriu;

Sişu Tudor, cetăţean român, cod numeric personal 1771121434544, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 3, bulevardul Theodor Pallady numărul 4, bloc M2, scara A, apartament 23, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 969610/ 27.08.2013, emisă de SPCEP Sector 3, în nume propriu;

Miriţă Vlad-Constantin, cetăţean român, cod numeric personal 1810802152529, domiciliat în municipiul Târgovişte, judeţul Dâmboviţa, aleea Mănăstirea Dealu numărul 31D, identificat cu carte de identitate seria DD numărul 506396/13.09.2010, emisă de SPCLEP Târgovişte, în nume propriu;

Manuceanu Mihaela-Roxana, cetăţean român, cod numeric personal 2750121421554, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 2, strada Sold. Niţă Ene numărul 43A, identificată cu carte de identitate seria RX numărul 627774/02.12.2014, emisă de SPCEP Sector 2, în nume propriu;

Lavric Sorin, cetăţean român, cod numeric personal 1671127250569, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 4, strada Trestiana numărul 1A, bloc 8A, scara 2, etaj 3, apartament 73, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 780944/07.06.2011, emisă de SPCEP Sector 4, în nume propriu;

Gheorghiu Mihai, cetăţean român, cod numeric personal 1670816416031, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 3, strada Cluceru Udricani numărul 1-3, bloc 106A, scara 2, etaj 2, apartament 26, identificat cu carte de identitate seria RD numărul 812484/23.08.2012, emisă de SPCEP Sector 3, în nume propriu;

Diaconu Călin, cetăţean român, cod numeric personal 1660805433024, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 5, strada Bulgarus numărul 53, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 935996/09.07.2013, emisă de SPCEP Sector 5, în nume propriu;

Chirilă Pavel, cetăţean român, cod numeric personal 1460904400041, domiciliat în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, strada Erou Mircea Marinescu numărul 10, identificat cu carte de identitate seria IF numărul 358646/29.05.2013, emisă de SPCLEP Voluntari, în nume propriu;

Bratu Cornel, cetăţean român, cod numeric personal 1590402400014, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 6, strada Constantin Titel Petrescu numărul 14, bloc C30, scara A, etaj 2, apartament 17, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 879831/04.04.2013, emisă de SPCEP Sector 6, în nume propriu;

Axinte Liviu-Vasile, cetăţean român, cod numeric personal 1631224270582, domiciliat în municipiul Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, strada Ion Ionescu de la Brad numărul 33G, identificat cu carte de identitate seria NT numărul 411552/30.10.2007, emisă de SPCLEP Piatra-Neamţ, în nume propriu;

Necula Constantin-Valer, cetăţean român, cod numeric personal 1700719080019, domiciliat în municipiul Sibiu, judeţul Sibiu, strada Alexandru Xenopol numărul 9, identificat cu carte de identitate seria SB numărul 447106/28.10.2009, emisă de SPCLEP Sibiu, în nume propriu;

Stanciu Bogdan-Ioan, cetăţean român, cod numeric personal 1741229463078, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 4, Strada Alunişului numărul 4, bloc 11A, scara 2, etaj 7, apartament 56, identificat cu carte de identitate seria RX numărul 691301/03.04.2015, emisă de SPCEP Sector 4, pentru Negruţ Paul, cod numeric personal 1530316054718, domiciliat în municipiul Oradea, judeţul Bihor, Strada Făcliei numărul 52B, conform procurii autentificate sub numărul 1706/20.10.2015 de SPN-BNPA "Matei-Tămaş", prin notar public Tămaş Teodora-Lidia, cu sediul în Oradea, judeţul Bihor;

Tudor Mircea, cetăţean român, cod numeric personal 1570801400597, domiciliat în Elveţia, Berna, Rue de la Fourchaux 4 2610 St. Inier, identificat cu paşaport numărul 052759313/19.02.2015, emis de autorităţile din Ilfov, în nume propriu;

care, după ce au citit actul, au declarat că i-au înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lor, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat unicul exemplar şi cele două anexe.

În temeiul art. 12 lit. b din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.

S-a taxat cu 40 lei prin bon fiscal numărul 1137/2015, emis de acest birou notarial.

Notar public,

L.S./S.S. Bucur Nicoleta

Prezentul duplicat s-a întocmit în optsprezece exemplare, de către Bucur Nicoleta, notar public, astăzi, data autentificării actului, şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul.

Notar public,

Bucur Nicoleta