Decizie nr. 1.167 din 11 decembrie 2007

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Ion Neguş în Dosarul nr. 1.406/109/2007 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Elena Iulia Ştefănescu, apărător ales, cu delegaţie la dosar. Se constată lipsa părţii Consiliul Local al Municipiului Piteşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.246D/2007, nr. 1.384D/2007, nr. 1.411D/2007, nr. 1.491D/2007 şi nr. 1.551D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de Elisaveta Popa în Dosarul nr. 4.328/62/2007 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, de Adrian Cruceru, Gheorghe Bălan, Valerică Palaş şi Gheorghe Moraru în dosarele nr. 3.889/120/2007, nr. 3.891/120/2007, nr. 3.890/120/2007 şi, respectiv, nr. 3.888/120/2007 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde, pentru Elisaveta Popa, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 1.246D/2007, domnul avocat Valeriu Stoica, apărător ales, cu delegaţie la dosar. De asemenea, în acelaşi dosar, răspunde pentru partea Consiliul Judeţean Braşov, domnul consilier juridic Dănuţ Băncilă, cu împuternicire depusă la dosar.

În toate celelalte dosare, se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Reprezentanţii părţilor prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 1.246D/2007, nr. 1.384D/2007, nr. 1.411D/2007, nr. 1.491D/2007 şi nr. 1.551D/2007 la Dosarul nr. 1.164D/2007, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţilor prezente. Apărătorul autorului excepţiei de neconstituţionalitate ce face obiectul Dosarului nr. 1.164D/2007 solicită admiterea acesteia. Arată că, în prezent, art. 37 din Constituţie ar trebui interpretat din perspectiva votului uninominal, astfel încât o reglementare care presupune pierderea calităţii de consilier local ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe listele căruia a fost ales este neconstituţională. Depune, în acest sens, şi note scrise.

Apărătorul autorului excepţiei de neconstituţionalitate ce face obiectul Dosarului nr. 1.246D/2007 solicită admiterea acesteia, susţinând că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 contravin dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. Arată, în esenţă, că noua cauză de încetare de drept a mandatului consilierilor locali şi judeţeni, prevăzută de textul de lege criticat, conduce direct la restrângerea dreptului acestora de a-şi exercită mandatul acordat prin vot de comunitatea locală, fără ca această restrângere să îndeplinească în mod cumulativ condiţiile imperative stabilite de dispoziţia menţionată din Legea fundamentală.

Reprezentantul Consiliului Judeţean Braşov solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, precizând că textul de lege criticat nu pune în discuţie restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, ci sancţionează o conduită a alesului local aflată în contradicţie cu voinţa exprimată de alegători cu prilejul scrutinului prin care l-au desemnat în funcţia de consilier local sau judeţean.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată, în acest sens, că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 nu contravin niciuneia dintre dispoziţiile din Legea fundamentală şi din celelalte documente internaţionale invocate de autorii excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 2 iulie 2007, 29 mai 2007, 18 septembrie 2007, 20 septembrie 2007, 15 octombrie 2007 şi 18 octombrie 2007, pronunţate de Tribunalul Argeş - Secţia civilă - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.406/109/2006, de Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.328/62/2007 şi de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercială şi de contencios administrativ în dosarele nr. 3.889/120/2007, nr. 3.891/120/2007, nr. 3.890/120/2007 şi nr. 3.888/120/2007, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Ion Neguş, Elisaveta Popa, Adrian Cruceru, Gheorghe Bălan, Valerică Palaş şi, respectiv, Gheorghe Moraru în litigii de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva hotărârilor unor consilii locale prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatelor de consilier ale autorilor excepţiei.

În motivările excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile constituţionale care prevăd dreptul de a fi ales, coroborate cu cele ale art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea, conduc la concluzia că alesul local trebuie să beneficieze şi de dreptul de a-şi exercită netulburat funcţia publică pentru care a fost ales prin votul electoratului. De asemenea, se mai susţine că prevederile de lege criticate contravin art. 53 din Constituţie, întrucât instituirea unui nou caz de încetare a mandatului, înainte de expirarea duratei normale, aduce atingere dreptului de exercitare a mandatului, "fără ca această restrângere să derive din necesitatea protejării unuia din interesele generale enumerate în art. 53 din Constituţie".

Tribunalul Argeş - Secţia civilă - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în parte. Precizează că textul de lege criticat nu distinge între situaţiile în care pierderea calităţii de membru de partid este urmarea excluderii sau a demisiei, fiind aplicabil doar în cazul pierderii prin demisie a acestei calităţi. În schimb, arată că "nu este aplicabil în ipoteza în care pierderea calităţii de membru de partid a intervenit prin excluderea din partid, iar cel în cauză îşi exercită mandatul aferent funcţiei în care a fost ales consilier local, ca independent". Apreciază că, dacă textul de lege ar fi aplicabil şi acestei din urmă situaţii, atunci ar urma să se aplice numai după ce s-a făcut dovada că cel exclus a epuizat căile de atac împotriva măsurii de excludere, iar aceasta a rămas definitivă. Or, textul de lege criticat reglementează o încetare de drept a mandatului fără să permită celui exclus exercitarea căilor de atac împotriva măsurii excluderii din partid. În plus, instanţa mai arată că, în opinia sa, textul de lege ce formează obiectul excepţiei ar fi aplicabil numai consilierilor aleşi pentru mandatul 2008-2012, întrucât, în caz contrar, ar însemna să li se impună celor aleşi pentru mandatul 2004-2008 "o obligaţie, o conduită şi o sancţiune inexistente la data alegerii".

Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Dâmboviţa - Secţia comercială şi de contencios administrativ consideră că excepţia este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că autorilor excepţiei nu le-a fost nesocotit dreptul prevăzut de art. 37 din Constituţie, de vreme ce au fost aleşi într-o funcţie pe baza votului electoratului. Arată că textul de lege criticat nu restrânge un drept, ci reglementează o situaţie care poate avea loc numai după alegerea în una din funcţiile care beneficiază de statutul de "ales local", iar, în cauză, nu este vorba de neconstituţionalitate, ci de aplicarea strictă a legii "în raport cu situaţia de fapt reţinută de către instanţa de judecată".

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional. Consideră că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală referitoare la dreptul de a fi ales, întrucât legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral. De asemenea, apreciază că textul de lege criticat nu contravine în niciun mod principiului constituţional al universalităţii drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. Textul de lege criticat a fost introdus prin art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, şi are următorul cuprins:

–Art. 9 alin. (2) lit. h^1): "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: [...]

h^1)pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales."

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi de lege contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, ale art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, pe lângă cazurile în care calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali instituie un nou caz, constând în pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales.

Curtea constată că acesta este o consecinţă a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publică la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii şi pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judeţean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică menţinerea acestuia în funcţia publică. Altfel spus, pierderea calităţii de membru al unui partid politic pe a cărui listă a candidat şi a fost ales de corpul electoral are drept consecinţă şi pierderea calităţii de consilier local sau consilier judeţean.

Din această perspectivă nu are aşadar importanţă dacă pierderea calităţii de membru al partidului politic are loc ca urmare a demisiei sau a excluderii.

În plus, criticile de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauză vizează şi aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea textului de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Or, instanţele de judecată sunt singurele în măsură să stabilească dacă şi în ce măsură textul de lege criticat se aplică, în funcţie de circumstanţele specifice ale litigiilor deduse judecăţii, acestea având posibilitatea să aprecieze inclusiv cu privire la perioada pentru care acesta este aplicabil.

În fine, constituţionalitatea unui text de lege se examinează numai prin raportarea sa la texte sau principii din Legea fundamentală, aşa că nu se poate susţine că acesta devine neconstituţional prin coroborarea sa cu alte dispoziţii legale, în speţă, cu prevederile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, potrivit cărora dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.

Oricum, inexistenţa unei reglementări referitoare la o eventuală cale de atac împotriva măsurii excluderii din partid reprezintă o omisiune legislativă pe care Curtea Constituţională nu este competentă să o complinească, întrucât, potrivit art. 61 din Constituţie, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale acestuia.

De altfel, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004, iar prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, a statuat că "aceste dispoziţii au ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Cu majoritate de voturi, respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Ion Neguş în Dosarul nr. 1.406/109/2007 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă - Completul specializat de contencios administrativ şi fiscal, de Elisaveta Popa în Dosarul nr. 4.328/62/2007 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, de Adrian Cruceru, Gheorghe Bălan, Valerică Palaş şi Gheorghe Moraru în dosarele nr. 3.889/120/2007, nr. 3.891/120/2007, nr. 3.890/120/2007 şi, respectiv, nr. 3.888/120/2007 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2007.

PREŞEDINTELE

CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu