Convenţie nr. 144 din 2 iunie 1976

Notă *) Data intrării în vigoare: 16 mai 1978; traducere.

Conferinţa generală a O.I.M., convocată la Geneva de către Consiliul de administraţie al O.I.M. şi fiind reunita în a 61-a sesiune a sa, pe data de 2 iunie 1976,

reamintind dispoziţiile convenţiilor şi recomandărilor internaţionale existente - în special Convenţia asupra libertăţii sindicale şi protecţia dreptului sindical, 1948, Convenţia asupra dreptului de organizare şi de negociere colectivă, 1949, şi recomandarea asupra consultării esaloanelor industrial şi naţional, 1960 - care afirma dreptul celor ce angajează şi al muncitorilor de a stabili organizaţii libere şi independente şi cer să fie luate măsuri de promovare a unor consultări eficiente la nivel naţional între autorităţile publice şi organizaţiile celor ce angajează şi ale muncitorilor, precum şi dispoziţiile numeroaselor convenţii şi recomandări internaţionale ale muncii, care prevăd consultarea organizaţiilor celor ce angajează şi ale muncitorilor asupra măsurilor ce trebuie luate pentru punerea lor în aplicare,

după examinarea celei de-a 4-a probleme pe ordinea de zi a sesiunii, intitulata "Crearea mecanismelor tripartite însărcinate sa promoveze punerea în practica a normelor internaţionale ale muncii" şi după luarea deciziei de a adopta anumite propuneri relative la consultarile tripartite destinate sa impulsioneze punerea în practica a normelor internaţionale ale muncii,

după luarea deciziei ca aceste propuneri sa ia forma unei convenţii internaţionale,

adopta, la data de 21 iunie 1976, convenţia următoare, care va fi denumita Convenţia asupra consultărilor tripartite relative la normele internaţionale ale muncii, 1976.

Articolul 1

În prezenta convenţie, termenul organizaţii reprezentative semnifica organizaţiile cele mai reprezentative ale celor ce angajează şi ale muncitorilor, bucurindu-se de dreptul la libertatea sindicala.

Articolul 2

1.Orice stat membru al O.I.M., care ratifica prezenta convenţie, se angajează sa pună în practica procedurile care asigura consultări eficace între reprezentanţii guvernului, al celor ce angajează şi ai muncitorilor asupra problemelor privind activităţile O.I.M., enunţate la art. 5 paragraful 1, menţionat mai jos.

2.Natura şi forma procedurilor prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol vor fi determinate în fiecare ţara, conform practicii naţionale, după consultarea organizaţiilor reprezentative, dacă acestea exista, şi dacă astfel de proceduri nu au fost încă stabilite.

Articolul 3

1.În scopul procedurilor vizate prin prezenta convenţie, reprezentanţii celor ce angajează şi ai muncitorilor vor fi aleşi în mod liber de organizaţiile lor reprezentative, dacă acestea exista.

2.Cei ce angajează şi muncitorii vor fi reprezentaţi, în mod egal, în orice organism unde pot avea loc consultări.

Articolul 4

1.Autoritatea competenţa îşi va asuma responsabilitatea sprijinului administrativ al procedurilor vizate prin prezenta convenţie.

2.Se vor pune de acord corespunzător autoritatea competentă şi organizaţiile reprezentative, dacă acestea exista, pentru finanţarea oricărei pregatiri necesare persoanelor participante la aceste proceduri.

Articolul 5

1.Procedurile vizate prin prezenta convenţie vor avea ca obiect consultări asupra:

a)raspunsurilor guvernelor la chestionare referitoare la punctele înscrise pe ordinea de zi a Conferintei Internaţionale a Muncii şi comentariile guvernelor asupra proiectelor textelor care trebuie să fie discutate în conferinţa; b) propunerilor ce urmează a fi prezentate autorităţii sau autorităţilor competente în legătură cu convenţiile şi recomandările care trebuie să le fie supuse, conform art. 19 al Constituţiei O.I.M.; c) reexaminarii, la intervale rezonabile, a convenţiilor neratificate şi a recomandărilor care încă nu s-au pus în aplicare, pentru a infatisa măsurile care ar putea fi luate pentru a promova aplicarea şi ratificarea lor, dacă este cazul; d) problemelor pe care le pot pune rapoartele ce urmează a fi prezentate B.I.T. - ului, conform art. 22 al Constituţiei O.I.M.; e) propunerilor referitoare la denunţarea convenţiilor ratificate.

2.Pentru a asigura o examinare adecvată a problemelor vizate la paragraful 1 al prezentului articol, consultarile vor avea loc la intervale rezonabile, fixate de comun acord, dar cel puţin o dată pe an.

Articolul 6

Dacă este necesar, după consultarea organizaţiilor reprezentative, dacă acestea exista, autoritatea competentă va face un raport anual asupra funcţionarii procedurilor vizate prin prezenta convenţie.

Articolul 7

Ratificarile oficiale ale prezentei convenţii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrate de către acesta.

Articolul 8

1.Prezenta convenţie nu va obliga decît statele membre ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, a căror ratificare a fost înregistrată de către directorul general.

2.Ea va intra în vigoare la 12 luni după ce ratificarile a doua state membre au fost înregistrate de către directorul general.

3.În continuare, aceasta convenţie va intra în vigoare, pentru fiecare stat membru, la 12 luni după data înregistrării ratificării sale.

Articolul 9

1.Orice stat membru care a ratificat prezenta convenţie poate să o denunţe la expirarea unei perioade de 10 ani de la data intrării iniţiale în vigoare a convenţiei, printr-un act comunicat directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de către acesta. Denunţarea nu va avea efect decît la un an de la data înregistrării sale.

2.Orice stat membru care a ratificat prezenta convenţie, care în termen de un an de la expirarea perioadei de 10 ani, menţionată la paragraful precedent, nu va face uz de facultatea de denunţare prevăzută prin prezentul articol, va fi obligat pentru o noua perioada de 10 ani şi, ca urmare, va putea denunta prezenta convenţie la expirarea fiecărei perioade de 10 ani, în condiţiile prevăzute de prezentul articol.

Articolul 10

1.Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va notifica tuturor statelor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii înregistrarea tuturor ratificărilor şi denuntarilor care îi vor fi comunicate de către statele membre ale organizaţiei.

2.Notificînd statele membre ale organizaţiei înregistrarea celei de-a doua ratificări care i-a fost adusă la cunoştinţa, directorul general va atrage atenţia statelor membre ale organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare.

Articolul 11

Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va comunică secretarului general al Naţiunilor Unite, în scopul înregistrării, în conformitate cu art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite, informaţii complete în legătură cu toate ratificarile şi toate actele de denunţare pe care le-a înregistrat în conformitate cu articolele precedente.

Articolul 12

Ori de cîte ori va considera necesar, Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va prezenta conferintei generale un raport asupra aplicării prezentei convenţii şi va examina dacă este cazul să se înscrie pe ordinea de zi a conferintei problema revizuirii sale totale sau parţiale.

Articolul 13

1.În cazul în care conferinţa ar adopta o noua convenţie care revizuieste total sau parţial prezenta convenţie şi numai dacă noua convenţie nu dispune altfel:

a)ratificarea de către un stat membru a noii convenţii de revizuire va antrena, de plin drept, fără a se tine seama de art. 9 de mai sus, denunţarea imediata a prezentei convenţii, sub rezerva ca noua convenţie care revizuieste sa fi intrat în vigoare; b) cu începere de la data intrării în vigoare a noii convenţii care revizuieste, prezenta convenţie va inceta de a mai fi deschisă ratificării statelor membre.

2.Prezenta convenţie va rămîne în orice caz în vigoare în forma şi conţinutul sau pentru statele membre care au ratificat-o şi care nu vor ratifica convenţia care revizuieste.

Articolul 14

Textele francez şi englez ale prezentei convenţii au aceeaşi valabilitate.

──────────