Lege nr. 28 din 16 martie 2012

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 27 martie 2009, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 3, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3)Bunurile mobile aflate la organele de valorificare sau la deţinător, pentru care s-a dispus restituirea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau prin ordonanţa procurorului, se restituie proprietarului sau persoanei îndreptăţite. În cazul bunurilor ridicate cu ocazia constatării şi sancţionării contravenţiilor pe bază de proces-verbal, pentru care s-a dispus restituirea, eventualele cheltuieli de restituire sunt în sarcina organelor care au dispus măsura confiscării.

2.La articolul 3, după alineatul (3) se introduc şase noi alineate, alineatele (4) - (9), cu următorul cuprins:

(4)În vederea restituirii bunurilor menţionate la alin. (3), organul de valorificare sau, după caz, deţinătorul va proceda la notificarea proprietarului sau a persoanei îndreptăţite, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(5)În situaţia în care notificarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire nu s-a putut realiza, deţinătorul va proceda la notificarea prin intermediul executorului judecătoresc ori la afişarea comunicării la domiciliul sau la sediul proprietarului ori al persoanei îndreptăţite.

(6)Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor. Atunci când proprietarul sau persoana îndreptăţită îşi are domiciliul sau sediul în altă localitate decât cea în care se află sediul deţinătorului, la solicitarea acestuia, procedura de afişare prevăzută la alin. (5) se poate realiza şi prin intermediul instituţiei corespondente de la domiciliul sau sediul proprietarului ori al persoanei îndreptăţite.

(7)Bunurile menţionate la alin. (3) se consideră abandonate dacă proprietarul sau persoana îndreptăţită nu se prezintă pentru a le ridica în termen de 3 luni de la data la care a fost notificată de către deţinător.

(8)Dispoziţiile alin. (4)-(7) nu se aplică în cazul în care prin dispoziţii legale se prevede un alt termen de restituire a bunurilor sau o altă procedură de notificare.

(9)Hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau ordonanţa procurorului prin care s-a dispus restituirea bunurilor se comunică de îndată deţinătorului, în vederea notificării proprietarului sau persoanei îndreptăţite.

3.La articolul 6, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6)Prin excepţie de la prevederile art. 3 alin. (2) privind condiţiile în care procesul-verbal de contravenţie devine titlu de proprietate, precum şi de la prevederile alin. (1), bunurile de consum alimentar cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animalele, păsările vii şi plantele, se valorifică de îndată. Bunurile se predau imediat persoanelor juridice specializate sau persoanelor fizice autorizate pentru comercializarea acestor bunuri către populaţie, la preţul de piaţă. Valorificarea acestor bunuri se face fără efectuarea procedurilor de evaluare.

4.După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 6^1, cu următorul cuprins:

Art. 6^1. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 3 alin. (2), bunurile mobile cu privire la care s-a dispus confiscarea pot fi valorificate în cursul procesului al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile, în următoarele situaţii:

a)atunci când există riscul ca, prin trecerea timpului, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a litigiului, valoarea bunurilor confiscate să se diminueze semnificativ;

b)când măsura confiscării priveşte bunuri a căror depozitare, întreţinere sau conservare necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea bunului.

(2)În cursul procesului al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile, organul care a dispus măsura confiscării poate hotărî de îndată valorificarea bunurilor confiscate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia, indiferent dacă acestea se încadrează sau nu în categoriile menţionate la alin. (1). În vederea valorificării acestor bunuri se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 6 alin. (1)-(6).

(3)La cererea organului care a dispus măsura confiscării, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea procesului al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare decide asupra valorificării bunurilor mobile confiscate ce se încadrează în categoriile menţionate la alin. (1). În acest scop, instanţa de judecată fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt citate părţile. Bunurile mobile pentru care se solicită valorificarea vor fi evaluate, prin expertiză judiciară, la valoarea lor de circulaţie.

(4)Instanţa soluţionează de urgenţă cererea privind valorificarea bunurilor mobile confiscate ce se încadrează în categoriile menţionate la alin. (1), prin încheiere irevocabilă.

(5)Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2), după reţinerea cheltuielilor de valorificare, se consemnează pe numele proprietarului bunurilor, la dispoziţia organului care a dispus măsura confiscării.

(6)Pentru valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt aplicabile dispoziţiile art. 8. (7) Împotriva modului de ducere la îndeplinire a încheierii de valorificare a bunurilor mobile confiscate cei interesaţi pot formula plângere la instanţa care a dat această încheiere, în termen de 10 zile de la data la care au luat cunoştinţă de actul contestat. Tot astfel, terţii vătămaţi pot formula plângere în tot cursul procedurii de valorificare, dar nu mai târziu de 10 zile de la finalizarea acestei proceduri.

(8)Până la soluţionarea plângerii prevăzute la alin. (7), instanţa poate suspenda procedura de valorificare prin încheiere irevocabilă, numai dacă se depune o cauţiune, care nu poate depăşi cuantumul de 10% din valoarea obiectului cererii.

(9)Instanţa soluţionează plângerea prevăzută la alin. (7) prin încheiere irevocabilă.

(10)Neintroducerea plângerii în termenul prevăzut la alin. (7) teza a II-a nu îl împiedică pe cel de-al treilea să îşi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condiţiile legii.

(11)În cazul bunurilor valorificate în condiţiile prezentului articol nu este admisibilă nicio cerere de desfiinţare a vânzării împotriva terţului care a plătit preţul, în afară de cazul în care a existat fraudă din partea acestuia.

5.La articolul 9 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a)Secretariatului General al Guvernului - autovehicule, ambulanţe sanitare cu dotări aferente, ambarcaţiuni şi motoare ataşabile acestora, care vor fi repartizate de comisia interministerială, cu titlu gratuit, ministerelor, autorităţilor publice centrale şi locale, în limita normativelor de dotare, cu respectarea procedurilor de declarare şi evaluare, precum şi instituţiilor de cult, Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România şi organizaţiilor neguvernamentale acreditate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale ca furnizori de servicii sociale/cantine sociale şi care desfăşoară efectiv astfel de activităţi;

b)creşelor, grădiniţelor, centrelor de plasament şi centrelor de primire a copilului, căminelor de bătrâni, cantinelor pentru săraci, azilurilor, spitalelor, şcolilor, bibliotecilor, instituţiilor de cult, persoanelor cu handicap, Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, precum şi organizaţiilor neguvernamentale acreditate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale ca furnizori de servicii sociale/cantine sociale şi care desfăşoară efectiv astfel de activităţi, precum şi persoanelor fizice care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale, la propunerea organelor de valorificare, prin ordin al ministrului sau decizie a conducătorului organului de valorificare, conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe;

Articolul II

Codul de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1.La articolul 166, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 1^1, cu următorul cuprins:

În procesul-verbal prevăzut la alin. 1 se menţionează şi faptul că părţile au fost încunoştinţate că:

a)pot solicita valorificarea bunului sau bunurilor sechestrate, în temeiul art. 168^1 alin. 1;

b)în cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, bunurile mobile asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate de către organul judiciar, chiar şi fără consimţământul proprietarului, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 168^1 alin. 2.

2.După articolul 168 se introduc patru noi articole, articolele 168^1 - 168^4, cu următorul cuprins:

Cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate

"Art. 168^1. - În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a instituit sechestrul poate dispune de îndată valorificarea bunurilor mobile sechestrate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia.

În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, atunci când nu există acordul proprietarului, bunurile mobile asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate, în mod excepţional, în următoarele situaţii:

a)atunci când, în termen de un an de la data instituirii sechestrului, valoarea bunurilor sechestrate s-a diminuat în mod semnificativ, respectiv cu cel puţin 40% în raport cu valoarea din momentul dispunerii măsurii asigurătorii. Dispoziţiile art. 165 alin. 1 se aplică în mod corespunzător şi în acest caz;

b)atunci când există riscul expirării termenului de garanţie sau când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra unor animale sau păsări vii;

c)atunci când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra produselor inflamabile sau petroliere;

d)atunci când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra unor bunuri a căror depozitare sau întreţinere necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea bunului.

În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: proprietarul nu a putut fi identificat şi valorificarea nu se poate face potrivit alin. 2, autovehiculele ori mijloacele de transport asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate în următoarele situaţii:

a)atunci când acestea au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni;

b)dacă de la data instituirii măsurii asigurătorii asupra acestor bunuri a trecut o perioadă de un an sau mai mare.

Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile făcută potrivit alin. 1 şi 2 se consemnează pe numele învinuitului, inculpatului sau al persoanei responsabile civilmente, la dispoziţia organului judiciar care a dispus sechestrul. Prevederile art. 165 alin. 8 se aplică în mod corespunzător.

Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile făcută potrivit alin. 3 se consemnează pe numele făptuitorului, învinuitului, inculpatului sau al persoanei responsabile civilmente ori, după caz, într-un cont special constituit în acest sens, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, la dispoziţia organului judiciar care a dispus sechestrul. Prevederile art. 165 alin. 8 se aplică în mod corespunzător.

Valorificarea bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale

Art. 168^2. - În cursul urmăririi penale, atunci când nu există acordul proprietarului, dacă procurorul care a instituit sechestrul apreciază că se impune valorificarea bunurilor mobile sechestrate, se fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt chemate părţile, precum şi custodele bunurilor, atunci când a fost desemnat unul.

La termenul fixat se aduce la cunoştinţa părţilor şi a custodelui faptul că se intenţionează valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi li se pune în vedere că au dreptul de a face observaţii sau cereri legate de bunurile ce urmează a fi valorificate. După examinarea obiecţiilor şi cererilor făcute de părţi sau custode, procurorul dispune prin ordonanţă asupra valorificării bunurilor mobile prevăzute la art. 168^1 alin. 2. Lipsa părţilor legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurii.

Împotriva ordonanţei prin care s-a dispus valorificarea bunurilor mobile sechestrate părţile, custodele, precum şi orice altă persoană interesată pot face plângere la instanţa competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă, în termen de 10 zile.

Termenul prevăzut la alin. 3 curge de la comunicare, în cazul părţilor şi al custodelui, sau de la data când au luat la cunoştinţă, în cazul altor persoane.

Plângerea împotriva ordonanţei suspendă executarea. Judecarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere, iar hotărârea instanţei prin care s-a soluţionat contestaţia este definitivă.

Valorificarea bunurilor mobile sechestrate în cursul judecăţii

Art. 168^3. - În cursul judecăţii, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, a uneia dintre părţi sau a custodelui, poate dispune asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate. În acest scop, instanţa de judecată fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt citate părţile, precum şi custodele bunurilor, atunci când a fost desemnat unul.

La termenul fixat se pune în discuţia părţilor, în şedinţă publică, valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi li se pune în vedere faptul că au dreptul de a face observaţii sau cereri legate de acestea. Lipsa părţilor legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurii.

Asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate, precum şi cu privire la cererile prevăzute la alin. 2, instanţa de judecată dispune prin încheiere. Încheierea instanţei este definitivă.

Contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate

Art. 168^4. - Împotriva modului de ducere la îndeplinire a ordonanţei sau, după caz, a încheierii de valorificare a bunurilor mobile sechestrate învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, custodele, precum şi orice altă persoană interesată pot formula, în cursul procesului penal, plângere la instanţa competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă.

Plângerea prevăzută la alin. 1 se face în termen de 15 zile de la îndeplinirea actului contestat.

Instanţa soluţionează plângerea de urgenţă şi cu precădere, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, prin încheiere definitivă.

După soluţionarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva modului de ducere la îndeplinire a ordonanţei sau, după caz, a încheierii de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, se poate face contestaţie potrivit legii civile."

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

Bucureşti, 16 martie 2012.

Nr. 28.