Decizia nr. 675 din 21 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Geanina Tăutu în Dosarul nr. 10.432/99/2017 al Tribunalului Iași - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.093D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, au fost transmise memorii în sprijinul admiterii excepției de neconstituționalitate, de către Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului și Asociația Procurorilor din România, precum și de către un număr de procurori și judecători, în calitate de amicus curiae.

4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Aceasta, deoarece se solicită, de fapt, adăugarea la lege prin includerea unei noi categorii în cadrul celor care pot fi considerate vechime pentru care se acordă pensie de serviciu în calitate de magistrat. Consideră că nu poate fi făcută o paralelă cu Decizia Curții Constituționale nr. 262 din 5 mai 2016, întrucât prin aceasta a fost interpretată o noțiune care era deja prevăzută în lege. Mai arată că pensia de serviciu se acordă ca o garanție a independenței celui care a desfășurat o anumită funcție la un moment dat, or, această independență nu poate fi considerată ca fiind garantată la nivel constituțional pe perioada în care o persoană deține funcția de ofițer de poliție judiciară, singura reglementare din Legea fundamentală referitoare la ofițerii de poliție judiciară regăsindu-se în art. 131, care prevede că aceștia își desfășoară activitatea sub îndrumarea procurorului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.Prin Încheierea din 29 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 10.432/99/2017, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția a fost ridicată de Geanina Tăutu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de obligare a Tribunalului Botoșani de a elibera o adeverință pentru stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 303/2004, în care să menționeze că reclamanta îndeplinește condițiile de vechime în magistratură în vederea pensionării.

6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 sunt neconstituționale în măsura în care nu se referă și la ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice. Ținând cont de faptul că, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură, toți candidații au fost considerați egali sub aspectul profesiei și al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, este inechitabilă oferirea unui tratament privilegiat la un moment ulterior doar unei anumite categorii de magistrați, care au deținut anterior funcțiile enumerate în art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004. Nimic nu justifică apariția unei diferențieri între cele două momente din cariera unui magistrat, respectiv momentul admiterii în magistratură și cel al pensionării.

7.Astfel, în opinia autoarei excepției, este lipsită de justificare obiectivă excluderea din calculul vechimii în magistratură utile pentru deschiderea drepturilor de pensie în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 a perioadei în care persoanele enumerate în cuprinsul textului menționat au fost ofițeri de poliție judiciară cu studii superioare juridice, deși aceasta este considerată vechime în magistratură potrivit art. 86 din Legea nr. 303/2004 (astfel cum acesta prevedea la momentul ridicării excepției de neconstituționalitate). Se susține că diferențierea nu se poate justifica pe considerentul că activitatea pe care o desfășoară ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice nu este apropiată de cea desfășurată de judecători sau procurori. Dimpotrivă, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice desfășoară o activitate similară cu cea a procurorilor și mai apropiată decât cea desfășurată de personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecătorilor ori procurorilor financiari, de consilierii de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocați, personalul de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilieri juridici sau jurisconsulți. Pentru a se demonstra similitudinea cu situația procurorilor, în ceea ce privește atribuțiile de serviciu și controlul ierarhic, autoarea excepției invocă o serie de prevederi din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare și din Codul de procedură penală, conchizând că atribuțiile ofițerului de poliție judiciară se suprapun de multe ori cu cele ale procurorului. De asemenea, arată că ofițerii de poliție judiciară au un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de polițiști, iar interdicțiile prevăzute de art. 42-45 din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului sunt similare celor stabilite în sarcina judecătorilor și procurorilor prin dispozițiile art. 5-10 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Or, pensia de serviciu echivalează cu o compensație a rigorilor regimului special căruia trebuie să i se supună anumite categorii de salariați, printre care și ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, ca urmare a interdicțiilor care li se aplică de-a lungul carierei, precum și a responsabilităților și riscurilor, regim special care nu se aplică avocaților, consilierilor juridici, jurisconsulților.

8.Tribunalul Iași - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 82 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare. Ulterior sesizării Curții Constituționale, prevederile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 au fost modificate prin art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, fără a se schimba, în esență, soluția legislativă, singura modificare constând în introducerea în enumerare a judecătorilor Curții Constituționale și a magistraților-asistenți de la Curtea Constituțională. Textele de lege criticate au, în prezent, următorul conținut normativ:

–Art. 82 alin. (2) și (3):

(2)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

(3)De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.“

14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi.

15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că se critică neincluderea ofițerilor de poliție judiciară cu studii superioare juridice în enumerarea profesiilor a căror exercitare este asimilată vechimii în magistratură, durata perioadei în care acestea au fost exercitate, anterior admiterii în magistratură, putând fi luată în calcul pentru deschiderea dreptului la pensie de serviciu pentru judecători și procurori înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani.

16.Sub acest aspect, în jurisprudența sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007, Curtea a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, condițiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurări sociale și a altor forme de asistență socială sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate prin condiții și criterii de acordare derogatorii, precum și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor.

17.Prin urmare, este opțiunea legiuitorului de a asimila sau nu exercitarea anumitor profesii juridice cu vechimea utilă în magistratură pentru acordarea pensiei de serviciu. De altfel, acest lucru este demonstrat și de faptul că, deși la momentul la care excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, perioada în care judecătorul sau procurorul a îndeplinit funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice era considerată, potrivit art. 86 din Legea nr. 303/2004, vechime în magistratură, prin Legea nr. 242/2018 prevederile menționate au fost modificate, eliminându-se această profesie (alături de altele, de altfel, și anume cea de expert criminalist cu studii superioare juridice și de personal de probațiune cu studii superioare juridice). O astfel de reglementare nu pune în discuție o eventuală discriminare, ținând de viziunea legislativă a Parlamentului, adaptată realităților sociale existente.

18.Ca atare, Curtea Constituțională nu are competența de a complini o omisiune legislativă, de vreme ce, așa cum rezultă din cele de mai sus, aceasta nu conduce la nesocotirea principiului constituțional al egalității în fața legii, astfel că nu prezintă relevanță constituțională, ci intră în marja suverană de apreciere a Parlamentului reglementarea acestui aspect. În consecință, față de critica formulată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este inadmisibilă, excedând competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

19.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, Curtea observă, pe de o parte, că autoarea acesteia nu motivează în niciun fel pretinsa neconstituționalitate a acestora, astfel că excepția nu întrunește condiția prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe de altă parte, nu este îndeplinită nici condiția legăturii cu cauza, impusă de art. 29 alin. (1) din aceeași lege. Astfel, conținutul normativ al art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 are în vedere situația în care judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani beneficiază de pensia de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, or, autoarea excepției, neîndeplinind criteriul vârstei, nu intră sub incidența textului de lege menționat.

20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Geanina Tăutu în Dosarul nr. 10.432/99/2017 al Tribunalului Iași - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbățeanu