MetodologieFormă consolidată

Metodologie din 1 februarie 2007

de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3

Emitent: Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului
Publicat în: Monitorul Oficial
Versiune: Formă consolidată, valabilă din 11 apr. 2017
Sursă oficială: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/190987(filă nouă)

Textul actului

100%

Cuprins

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 126 bis din 21 februarie 2007

Partea a IIIa - AUDITUL SI CERTIFICATUL DE PERFORMANTA A CLADIRII

Indicativ Mc 001/3 ™ 2006

III. AUDITUL SI CERTIFICATUL DE PERFORMANTA A CLADIRII

CUPRINS

III.

1.Introducere

III.

2.Capitolul I: Auditul energetic al cladirii

III.

2.1.Obiect, domeniu de aplicare, referinte normative, terminologie,

notatii

III.

2.2.Evaluarea performantelor energetice ale cladiriior

III.

2.3.Indicatori ai eficientei economice a solutiilor tehnice de

reabilitare/modernizare energetica a cladirilor existente

III.

2.4.Stabilirea solutiilor tehnice de crestere a performantei

energetice pentru constructie si instalatii, aplicabile

cladirilor

III.

3.Capitolul al II-lea: certificatul de performanta energetica

al cladirii

III.

3.1.Obiect, domeniu de aplicare, referinte normative, terminologie,

notatii

III.

3.2.Elaborarea certificatuiui de performanta energetica al unei

cladiri

III.

3.3.Continutul certificatului de performanta energetica al unei

cladiri

III.

3.4.Notarea cladirilor in vederea certificarii energetice a acestora

Anexe

Anexa III.

1.Fisa de analiza termica si energetica (model)

Anexa III.

2.Solutii tehnice de modernizare energetica a cladirilor

Anexa III.

3.Solutii de modernizare termotehnica a anvelopei

constructiei - elemente de constructie opace

(Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu - UAUIM)

Anexa III.

4.Solutii de imbunatatire a tamplariei exterioare

(Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu - UAUIM)

Anexa III.

5.Lista solutiilor tehnice propuse pentru

modernizarea energetica a cladiriior de locuit

alimentate de la sistem centralizat de alimentare cu

caldura

Anexa III.

6.Lista solutiilor tehnice propuse pentru modernizarea

energetica a cladiriior de locuit individuale sau

insiruite dotate cu sursa proprie de caldura

Anexa III.

7.Date primare privind costul masurilor de reabilitare si

modernizare pentru analiza economica in cadrul auditului

energetic al cladirilor

Anexa III.

8.Model de certificat de performanta energetica al cladirii

Anexa III.

9.Rezistente termice corectate pentru cladirea de referinta

Anexa III.

10.Consumuri specifice de caldura pentru prepararea apei

calde de consum pentru cladirea de referinta

III. AUDITUL SI CERTIFICATUL DE PERFORMANTA A CLADIRII

III.

1.Introducere

Aceasta reglementare tehnica face parte dintr-o serie de trei documente care alcatuiesc impreuna Metodologia de calcul a performantei energetice a cladirilor, denumita in cele ce urmeaza Metodologie.

Auditul energetic al unei cladiri urmareste identificarea principalelor caracteristici termice si energetice ale constructiei si ale instalatiilor aferente acesteia si stabilirea, din punct de vedere tehnic si economic, a solutiilor de reabilitare sau modernizare termica si energetica a constructiei si a instalatiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor obtinute din activitatea de analiza termica si energetica a cladirii.

Certificatul de performanta energetica al unei cladiri urmareste declararea si afisarea performantei energetice a cladirii, prezentata intr-o forma sintetica unitara, cu detalierea principalelor caracteristici ale constructiei si instalatiilor aferente acesteia, rezultate din analiza termica si energetica.

Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor se adreseaza inginerilor constructori si de instalatii, arhitectilor si, in general, specialistilor care isi desfasoara activitatea in domeniul energeticii constructiilor si al carei scop il reprezinta evaluarea si cresterea performantei energetice a constructiilor si instalatiilor aferente acestora.

Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor se refera la toate cladirile, in cadrul carora se desfasoara activitati care necesita asigurarea unui anumit grad de confort si regim termic, potrivit reglementarilor tehnice in domeniu, in conditii de consum redus de energie.

III.

2.Capitolul I: Auditul energetic al cladirii

III.

2.1.Obiect, domeniu de aplicare, referinte normative, terminologie, notatii

III.

2.1.1.Domeniu de aplicare

Cladirile sunt grupate in doua mari categorii, in functie de destinatia principala a acestora, dupa cum urmeaza:A. Cladiri de locuit (din sectorul rezidential):

–cladiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau insiruite, tip duplex s.a.);

–cladiri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri).B. Cladiri cu alta destinatie decat locuinte (din sectorul tertiar):

–birouri;

–cladiri de invatamant (crese, gradinite, scoli, licee, universitati);

–camine, internate;

–spitale, policlinici;

–hoteluri si restaurante;

–cladiri pentru sport;

–cladiri pentru servicii de comert (magazine, spatii comerciale, sedii de firme, banci);

–cladiri social-culturate (teatre, cinematografe, muzee);

–alte tipuri de cladiri consumatoare de energie (de exemplu: cladiri industriale cu regim normal de exploatare).

Prevederile metodologiei nu se aplica la urmatoarele categorii de cladiri:

–cladiri si monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate conform legii, fie au valoare arhitecturala sau istorica deosebita, carora daca li se aplica cerintele, li s-ar modifica in mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;

–cladiri utilizate ca lacasuri de cult sau pentru alte activitati cu caracter religios;

–cladiri provizorii prevazute a fi utilizate pe perioade de pana la 2 ani, din zone industriale, ateliere si cladiri nerezidentiale din domeniul agricol care necesita un consum redus de energie;

–cladiri nerezidentiale care sunt destinate a fi utilizate mai putin de 4 luni pe an;

–cladiri independente, cu o aria utila mai mica de 50 m²;

–cladiri cu regim special de exploatare.

Realizarea auditului energetic al unei clădiri presupune parcurgerea a patru etape:

1.Evaluarea performanței energetice a clădirii în condiții normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcție - instalații aferente (încălzire, apă caldă de consum, ventilare, climatizare, iluminat).

2.Respectarea cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri și elementele de anvelopă ale acestora, prevăzute în anexa A15 din partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006.3. Identificarea măsurilor de modernizare energetică și analiza eficienței economice a acestora.

4.Întocmirea raportului de audit energetic.

11.04.2017Ultima teza a subpct. III.2.1.1 din metodologie a fost modificată de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 2.641 din 4 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 11 aprilie 2017

III.

2.1.2.Documente de referinta

[1] * * * Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a

cladirilor

[2] * * * Metodologia de calcul al performantei energetice a

cladirilor. Partea I - Anvelopa cladirii

[3] * * * Metodologia de calcul al performantei energetice a

cladirilor. Partea a II-a - Performanta energetica

a instalatiilor din cladiri

[4] SR 1907/1-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.

Prescriptii de calcul

[5] SR 1907/2-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.

Temperaturi interioare conventionale de calcul

[6] SR 4839-97 Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade-zile.

[7] * * * Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.

III.

2.1.3.Termeni si definitii

Pentru utilizarea prezentei reglementari tehnice se aplica termenii si definitiile din Legea nr. 372/2005 si definitiile urmatoare:

III.

2.1.3.1.Analiza termica si energetica a cladirii

Operatiune prin care se identifica principalele caracteristici termice si energetice ale constructiei si ale instalatiilor aferente acesteia si determinarea consumurilor anuale de energie pentru incalzirea spatiilor, ventilare/climatizare, apa calda de consum si iluminat

III.

2.1.3.2.Audit energetic al unei cladiri

Procedura sistematica de obtinere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei cladiri, de identificare si de cuantificare a masurilor pentru realizarea unor economii de energie, precum si de raportare a rezultatelor

III.

2.1.3.3.Dosar de audit energetic

Ansamblu de documente cu rol de trasabilitate pentru totalitatea operatiunilor legate de activitatea de audit energetic al unei cladiri

III.

2.1.3.4.Raport de audit energetic

Document tehnic care contine descrierea modului in care a fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici termice si energetice ale cladirii, a masurilor propuse de modernizare energetica a cladirii si instalatiilor interioare aferente acesteia, precum si a principalelor concluzii referitoare la masurile eficiente din punct de vedere economic

III.

2.1.3.5.Utilizarea eficienta a energiei

Indeplinirea conditiilor specifice pentru asigurarea conditiilor normale de locuire, cu un consum de energie termica si electrica cat mai redus

III.

2.1.3.6.Cladire de referinta

Cladire avand in principiu aceleasi caracteristici de alcatuire ca si cladirea reala si in care se asigura utilizarea eficienta a energiei

III.

2.1.3.7.Masura de modernizare energetica

Interventie asupra constructiei si instalatiilor aferente acesteia, cu scopul reducerii consumului de energie al cladirii

III.

2.1.3.8.Durata de viata a solutiei de modernizare

Durata de viata estimata pentru solutia de modernizare analizata, pentru care parametrii considerati se pastreaza neschimbati fata de stadiul initial, la momentul aplicarii solutiei respective

III.

2.1.3.9.Durata de recuperare a investitiei

Durata de recuperare a investitiei prin economia realizata in urma reducerii consumului de energie, datorata aplicarii masurilor de reabilitare/modernizare energetica

III.

2.1.3.10.Valoare neta actualizata

Proiectia la momentul "0" a tuturor costurilor implicate de aplicarea unei masuri/solutii de modernizare energetica a cladirii, in functie de rata de depreciere a monedei considerate - sub forma deprecierii medii anuale si de rata medie anuala a cresterii costului energiei

III.

2.1.3.11.Cost al unitatii de energie economisita

Costul unitatii de energie obtinuta prin modernizare energetica a cladirii, determinat ca raport intre valoarea investitiei datorata aplicarii unei masuri sau pachet de masuri de modernizare energetica si economia de energie realizata prin implementarea acesteia pe durata de viata a masurii de modernizare energetica

III.

2.1.3.12.Consum normal de energie

Consumul de energie termica/electrica in scopul realizarii starii de confort termic

III.

2.1.4.Simboluri si notatii

Tabelul I.1. Simboluri si unitati de masura

┌────────────┬────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐

│ │ │ Unitate de │

│ Simbol │ Marime │ masura │

├────────────┼────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤

│ A │arie │ m² │

│ a(c) │avans aferent creditului │ Lei, Euro │

│ C │cost (investitie, exploatare etc.) │ Lei, Euro │

│ │ │ Lei/kWh, │

│ c │cost al unitatii de energie │ Euro/kWh │

│ C(m) │cost anual al operatiunilor de mentenanta │ Lei/an │

│ │ │ Euro/an │

│ C(E) │cost anual al energiei consumate │ Lei/an │

│ │ │ Euro/an │

│ d │dobanda a creditului │ - │

│ │ │ │

│ e │cost al unitatii de energie economisita │ Lei/kWh, │

│ │ │ Euro/kWh │

│ f │rata anuala de crestere a costului energiei │ - │

│ i │rata anuala de depreciere a monedei │ - │

│ N(s) │durata de viata a solutiei de modernizare │ │

│ │energetica │ │

│ N(C) │durata a creditului │ ani │

│ N │durata de viata │ ani │

│ N(R) │durata de recuperare a investitiei │ ani │

│ │ │ │

│ r(C) │rata lunara pentru rambursarea creditului │ Lei/luna │

│ │ │ Euro/luna │

│ VNA │valoare neta actualizata │ Lei, Euro │

│ DELTA [VNA]│valoare neta actualizata aferenta investiei │ │

│ │suplimenare pentru modernizare energetica │ Lei, Euro │

│ X │factor de actualizare (pentru calcul economic │ - │

│ │dinamic │ │

└────────────┴────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘

Notă

In loc de secunda se poate utiliza ora ca unitate de timp, pentru toate cantitatile care se refera la durata (adica atat pentru durate cat si pentru numarul de schimburi de aer), dar in acest caz, unitatea de masura pentru energie este Watt-ora [Wh] in loc de Joule.

Tabelul I.2 - Indici

┌───────┬─────────────────────────────────────────────────┐

│ 0 │ an de referinta │

│ E │ energie, energie electrica │

│ G │ gaz natural │

│ T │ termoficare │

│ M │ mentenanta │

│ a │ actual │

│ m │ modernizare (energetica) │

│ t │ factor de insumare │

│ S │ serviciu, viata (cu referire la solutie de │

│ │ modernizare) │

│ c │ credit │

│ k │ tip energie (termica, electrica, gaz) │

│ Pr │ profitabil │

└───────┴─────────────────────────────────────────────────┘

III.

2.2.Evaluarea performantelor energetice ale cladirilor

Evaluarea performantelor energetice ale unei cladiri se refera la determinarea nivelului de protectie tehnica al cladirii si a eficientei energetice a instalatiilor de incalzire interioara, de ventilare/climatizare, de preparare a apei calde de consum si de iluminat si vizeaza in principal:

[] investigarea preliminara a cladirii si a instalatiilor aferente,

[] determinarea performantelor energetice ale constructiei si ale instalatiilor aferente acesteia, preccum si a consumului anual de energie al cladirii pentru incalzirea spatiilor de ventilare/climatizare, de prepapare a apei calde de consum si de iluminat,

[] concluziile auditorului energetic asupra evaluarii.

III.

2.2.1.Investigarea preliminara a cladirilor se efectueaza prin analizarea documentatiei tehnice a cladirii (sau completarea acesteia, dupa caz) si prin analiza starii actuale a constructiei si instalatiilor aferente acesteia, constatata prin vizitarea cladirii.

Investigarea preliminara a cladirilor se refera la urmatoarele aspecte:

III.

2.2.1.1.Analiza cartii tehnice a cladirii, respectiv a documentatiei care a stat la baza executiei cladirii si instalatiilor aferente si care trebuie sa cuprinda cel putin:

–partiurile de arhitectura ale fiecarui nivel;

–dimensiunile geometrice ale elementelor de constructii (fundatii, pereti, stalpi, grinzi, buiandrugi, placi, elementele sarpantei);

–dimensiunile golurilor din pereti, distanta dintre goluri, inaltimea parapetilor;

–structura anvelopei cladirii;

–tipul de usi si ferestre;

–alcatuirea si materialele care compun elementele de inchidere exterioara sau de separare intre spatii cu diverse regimuri de temperatura;

–planuri si scheme ale instalatiilor de incalzire, ventilare, climatizare, preparare a apei calde de consum si electrice (iluminat).

In cazul cand documentatia de baza lipseste, se executa un releveu al cladirii, evidentiindu-se toate elementele enumerate mai sus.

Analiza documentatiei care a stat la baza executiei cladirii va fi completata cu un releveu al zonelor cu degradari specifice (igrasie, infiltratii de apa, condens, mucegai etc.), precum si cu un releveu al instalatiilor in scopul evidentierii modificarilor efectuate asupra acestora.

III.

2.2.1.2.Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit:

–zona climatica in care este amplasata cladirea;

–orientarea fata de punctele cardinale;

–distanta fata de cladirile invecinate si inaltimea acestora;

–directia vanturilor dominante si gradul de adapostire fata de vant;

–regimul de inaltime al cladirilor separate prin rost.

Prin studiul vecinatatilor cladirii vor fi puse in evidenta unele elemente ce pot influenta regimul higrotehnic (regimul de inaltime al cladirilor din zona, factorii de umbrire, geometria spatiului in legatura cu precizarea directiei si intensitatii vantului dominant etc.), precum si daca acestea au fost luate in seama la realizarea constructiei analizate.

III.

2.2.1.3.Evaluarea starii actuale a cladirii prin comparatie cu solutia de proiect (conform cu cartea tehnica a cladirii)

Evaluarea starii actuale a cladirii, inclusiv instalatiile aferente, se face in principal prin analiza vizuala si urmareste in special:

III.2 2.1.3.1. Evaluarea starii actuale a constructiei prin comparatie cu solutia de proiect:

–starea elementelor de constructie opace (pereti, planseu peste sol/subsol, planseu sub pod, terasa, acoperis, rosturi deschise/inchise, pereti catre spatii comune - casa scarilor etc.) si evidentierea puntilor tehnice liniare si punctuale (cu pondere in valoarea rezistentei tehnice corectate), a defectiunilor sau a deteriorarilor:

–fisuri, degradari ale tencuielii si ale structurii de rezistenta, igrasie, infiltratii de apa de la instalatii sau din alte surse (neetanseitatea invelitorilor, jgheaburilor si burlanelor), zone afectate de condens remanent si de mucegai,– deteriorarea acoperisului si ale elementelor de inchidere ale podului, terasei si ale locurilor de strapungere ale terasei,– identificarea alcatuirii elementelor de inchidere si evaluarea starii termoizolatiei din componenta peretilor, planseelor, terasei etc.– identificarea prezentei puntilor termice (termoviziune in infrarosu, dupa caz),– existenta zonelor cu infiltratii de aer (neetanseitati la usi si ferestre, rosturi neinchise, strapungeri in jurul cosurilor de fum, conductelor etc.).– identificarea tipurilor de inchideri transparente (usi si ferestre fixe/mobile)– starea elementelor de inchidere vitrate din spatiile locuite/ocupate si din cele cu functii de spatii comune (casa scarilor, subsoluri etc.):

–geamuri sparte sau lipsa, rame deformate sau deteriorate, sistemele de inchidere ale usilor si ferestrelor defecte sau lipsa acestora, spatii libere intre tocul usilor/ferestrelor si elementele de constructie etc.,– lipsa sistemelor automate de inchidere a usilor cladirilor,– starea canalelor de ventilare a spatiilor anexa (bai, bucatarii etc.)

III.

2.2.1.3.2.Evaluarea starii actuale a instalatiilor prin comparatie cu solutia de proiect:

III.

2.2.1.3.2.1.Instalatii de incalzire:

III.

2.2.1.3.2.1.1.Identificarea tipului de sistem de incalzire a spatiilor locuite/ocupate si comune,– pentru sisteme locale (sobe cu gaze) - dotare sau nedotare a arzatoarelor cu electrovalva,– verificare tiraj cos de fum pentru orice tip de soba,– verificare uniformitate incalzire soba (termoviziune in infrarosu - sezonul rece, dupa caz).

III.

2.2.1.3.2.1.2.Incalzire centrala clasica– identificarea tipurilor de corpuri de incalzire si a caracteristicilor functionale ale acestora:

● numarul de elemente incalzitoare, putere termica instalata,

● corpuri de incalzire lipsa sau blocate,

● vechimea corpurilor de incalzire,

● anul ultimei spalari a corpurilor de incalzire,

● tipul robinetelor de reglaj si manevrabilitatea acestora,– dotarea cu repartitoare de cost si robinete de reglaj cu cap termostatic,– existenta robinetelor de separare a corpurilor de incalzire,– verificarea campului de temperaturi pe suprafata corpurilor de incalzire, dupa caz;

–starea conductelor de alimentare cu agent termic, starea termoizolatiei conductelor care se afla atat in spatiile locuite/ocupate cat si in spatiile comune:

● conducte de aerisire sectionate,

● inlocuiri frecvente ale unor tronsoane,

● lipsa vanelor de reglare si a vanelor de separare si golire,– dotarea cu vane pentru mentinerea diferentei de presiune atat la baza coloanelor cat si pe racordul la reteaua de distributie (dupa caz),– dotarea cu contor de caldura pe scara/cladire/unitate locuita (ocupata),

III.

2.2.1.3.2.2.Instalatii de ventilare si climatizare.

III.

2.2.1.3.2.2.1.Sisteme locale de incalzire si racire cu aer si/sau pompe de caldura:

–starea filtrelor de praf,– consumul de energie electrica fata de valoarea de catalog,– viteza medie in gurile de refulare a aerului,– tipul de agent frigorific utilizat (ecologic, neecologic),– pierderi de agent frigorific.

III.

2.2.1.3.2.2.2.Sisteme de ventilare mecanica (refulare, refulare/aspiratie):

–viteze medii ale aerului in gurile de refulare,– viteze medii ale aerului in gurile de aspiratie,– dispozitive de reglare a debitelor de aer (manevrabilitate),– gradul de etansare a imbinarilor canalelor de aer (se recomanda efectuarea de masurari ale vitezelor si verificarea conservarii debitelor masice la nivelul intregii instalatii),– identificarea zonelor de pierderi de aer,– starea canalelor de aer din punct de vedere al rezistentei la coroziune (pentru canale metalice neprotejate si accesibile),– starea termoizolatiei conductelor de aer si comparatie cu rezistenta termica de proiect,– stabilirea punctului real de functionare al ventilatoarelor,

III.

2.2.1.3.2.2.3.Sisteme centralizate de climatizare:

–toate evaluarile de la pct. I.2.1.3.2.2.2,– evaluarea performantelor energetice a echipamentelor din centrala de tratare a aerului (corelat cu Metodologie partea a II-a),

III.

2.2.1.3.2.3.Instalatii de iluminat artificial:

–evaluarea starii corpurilor de iluminat,– evaluarea performantei tehnice a sistemului de iluminat artificial (verificarea gradului de asigurare a confortului vizual conform Metodologiei Partea a II-a),– starea conductoarelor de energie electrica,– existenta dispozitivelor de control si reglare automata a fluxului luminos (impactul asupra consumului de energie electrica),– existenta dispozitivelor de alimentare controlata cu energie electrica (impactul asupra consumului de energie electrica),

III.

2.2.1.3.2.4.Instalatia de preparare si furnizare a apei calde de consum.

III.

2.2.1.3.2.4.1.Sisteme locale de preparare a apei calde de consum,– evaluarea starii izolatiei termice a unitatilor de acumulare (dupa caz),– evaluarea calitatii arderii combustibilului si a eficientei tirajului,– evaluarea pierderilor de apa calda de consum din instalatie;

III.

2.2.1.3.2.4.2.Instalatii centrale de preparare a apei calde de consum– starea armaturilor obiectelor sanitare, defectiuni, pierderi de apa,– starea conductelor de apa calda de consum si a izolatiei termice a acestora (tasata si uscata, tasata si umeda, partial deteriorata (peste 30%), fara izolatie termica),– conducta de recirculare functionala (condominii)– debitmetre de scara/cladire/consumatori independenti (societati comerciale etc.) - certificat de control metrologic,– debitmetre la racordurile individuale de consum,– evaluarea pierderilor de apa calda de consum din instalatie.

III.

2.2.1.4.Prelevarea de probe fizice in vederea:

–stabilirii tipului solului pe care este amplasata cladirea si adancimea panzei freatice;

–stabilirii structurilor, respectiv a grosimilor elementelor exterioare ale anvelopei (pereti, plansee peste subsol, plansee peste pod, acoperis);

–obtinerii de probe edificatoare din elementele exterioare in vederea stabilirii umiditatii, densitatii si conductivitatii termice, in laboratoare specializate;

–aprecierii gradului de degradare a materialului prin determinari de rezistente fizico-mecanice si examinarea microscopica (cristale de saruri, micelii, bacterii etc.), in laboratoare specializate.

In urma investigarii preliminare a cladirii se intocmeste o fisa de analiza care va cuprinde toate elementele necesare estimarii consumului anual normal de energie al cladirii pentru incalzirea spatiilor, ventilare/climatizare, iluminat si prepararea apei calde de consum. In Anexa 1 se prezinta un model de fisa de analiza a cladirii.

III.

2.2.2.Determinarea performantelor energetice si a consumului anual de energie al cladirii pentru incalzirea spatiilor, apa calda de consum, ventilare/climatizare si iluminat se realizeaza in conformitate cu partile I si II ale Metodologiei, tinand seama si de datele obtinute prin activitatea de investigare preliminara a cladirii si consta in:

III.

2.2.2.1.Determinarea rezistentelor termice corectate ale elementelor de constructie din componenta anvelopei cladirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea I-a),

III.

2.2.2.2.Determinarea parametrilor termodinamici caracteristici spatiilor incalzite si neincalzite ale cladirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea I-a), inclusiv a necesarului de caldura/frig si a temperaturii interioare pe timp de vara fara climatizare (Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea a-II-a),

III.

2.2.2.3.Determinarea consumului anual de energie, total si specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite, A(Inc), pentru incalzirea spatiilor, la nivelul sursei de energie a cladirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea a II-a):

Pentru cladirile racordate la sistem districtual de alimentare cu caldura/frig nivelul sursei de energie este racordul la sistem.

III.

2.2.2.3.1.Sisteme locale de incalzire (sobe):

–determinarea necesarului de caldura sezonier sau pe intervale finite impuse de regimul de furnizare a caldurii,– evaluarea randamentului de functionare a sobelor.– determinarea Performantei energetice a cladirii.

III.2.2.2.3.2 Incalzire centrala (corpuri de incalzire si sisteme de joasa temperatura):

–determinarea necesarului de caldura sezonier sau pe intervale finite impuse de regimul de furnizare a caldurii,– estimarea randamentului de reglare a furnizarii caldurii,– estimarea randamentului de distributie,– evaluarea randamentului sursei locale de caldura (dupa caz) - cazane,– determinarea Performantei energetice a cladirii.

III.

2.2.2.4.Determinarea consumului anual de energie, total si specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite, A(Inc), pentru ventilare - climatizare, la nivelul sursei de energie a cladirii:

–determinarea necesarului anual de caldura si frig (sensibil si latent) al spatiilor din principalele zone energetice ale cladirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea a II-a),– determinarea consumului anual de energie electrica si termica pentru asigurarea conditiilor de confort termic (caldura si frig) aferent cladirilor dotate cu sisteme locale (pompe de caldura) si a Performantei Energetice a Cladirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea a II-a).

III.

2.2.2.5.Determinarea consumului anual de energie, total si specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite, A(Inc)), pentru iluminatul artificial, la nivelul sursei de energie a cladirii.– determinarea necesarului de energie electrica din principalele zone energetice ale cladirii,– determinarea consumului anual de energie electrica pentru asigurarea conditiilor de confort interior (iluminat) aferent cladirilor si a Performantei Energetice a Cladirii.

III.

2.2.2.6.Determinarea consumului anual de energie, total si specific [prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite, A(Inc)], pentru apa calda de consum, la nivelul sursei de energie a cladirii.– determinarea necesarului anual de apa calda de consum la nivelul punctelor de consum;

–determinarea eficientei sistemului de producere/furnizare, distributie si utilizare a apei calde de consum,– determinarea consumului anual de apa calda de consum si a consumului anual de energie pentru furnizarea apei calde de consum si a Performantei Energetice a Cladirii.

III.

2.2.2.7.Determinarea consumului anual de apa calda de consum, total si specific (prin raportare la numarul de persoane normalizat si numarul de zile de utilizare dintr-un an), la nivelul punctelor de consum si la nivelul sursei de energie a cladirii.

III.

2.2.3.Concluziile asupra evaluarii se refera la sintetizarea informatiilor obtinute prin analiza termica si energetica a cladirii si efectuarea diagnosticului energetic al acesteia, prin interpretarea rezultatelor obtinute si indicarea aspectelor legate de performanta energetica a cladirii, atat in ceea ce priveste protectia termica a constructiei, cat si gradul de utilizare a energiei la nivelul instalatiilor aferente acesteia.

III.

2.3.Indicatori ai eficientei economice a solutiilor tehnice de reabilitare/modernizare energetica a cladirilor existente

Analiza economica a masurilor de reabilitare/modernizare energetica a unei cladiri existente se realizeaza prin intermediul indicatorilor economici ai investitiei. Dintre acestia cei mai importanti sunt urmatorii:

[] valoarea neta actualizata aferenta investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de reabilitare/modernizare energetica si economiei de energie rezultata prin aplicarea proiectului mentionat, DELTA [VNA](m) [lei];

[] durata de recuperare a investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de reabilitare/modernizare energetica, N(R) [ani], reprezentand timpul scurs din momentul realizarii investitiei in modernizarea energetica a unei cladiri si momentul in care valoarea acesteia este egalata de valoarea economiilor realizate prin implementarea masurilor de modernizare energetica, adusa la momentul initial al investitiei;

[] costul unitatii de energie economisita, e [lei/kWh], reprezentand raportul dintre valoarea investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de reabilitare modernizare energetica si economiile de energie realizate prin implementarea acestuia pe durata de recuperare a investitiei,

In functie de valorile indicatorilor economiei susmentionati, rezultate prin analiza diverselor masuri de modernizare energetica a unei cladiri, vor fi alese acele masuri caracterizate de:

[] valoare neta actualizata DELTA [VNA](m), valori negative pentru durata de viata estimata pentru masurile de modernizare energetica analizate,

[] durata de recuperare a investitiei, N(R), cat mai mica si nu mai mare decat o perioada de referinta, impusa din considerente economico-financiare (de catre creditor sau investitor) sau tehnice (durata de viata estimata a solutiei de modernizare energetica);

[] costul unitatii de caldura economisita, e, cat mai mic si nu mai mare decat proiectia la momentul investitiei a costului actual a unitatii de caldura.

Procedura de baza pentru compararea efectelor tehnice si economice ale aplicarii diverselor solutii de utilizare eficienta a energiei in constructii o constituie analiza valorii nete actualizate a costurilor implicate de realizarea investitiilor si de exploatarea instalatiilor aferente acestora.

Valoarea Neta Actualizata (VNA) reprezinta proiectia la momentul "0" a tuturor costurilor mentionate, functie de rata de depreciere a monedei considerate - sub forma deprecierii medii anuale.

Considerand ca rata de depreciere anuala a monedei este constanta si ca se produce si o crestere uniforma a pretului energiei, VNA caracteristica sistemului este data de relatia:

┌ ┐t ┌ ┐t

3 N │1 + f(k)│ N │ 1 │

VNA = C(0) + Σ C(E) Σ │───────-│ + C(M) Σ │───────│ (I.3.1)

k=1 k t=1 │ 1 + i │ t=1 │ 1 + i │

└ ┘ └ ┘

in care:

C(0) - costul investitiei totale in anul "0" [Euro];

C(E) - costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referinta [Euro/an];

C(M) - costul anual al operatiunilor de mentenanta, la nivelul anului de referinta [Euro/an];

f - rata anuala de crestere a costului caldurii [-];

i - rata anuala de depreciere a monedei (Euro) [-];

k - indice in functie de tipul energiei utilizate (1 - gaz natural, 2 - energie termica, 3 - energie electrica)

N - durata fizica de viata a sistemului analizat [ani].

Conform structurii relatiei (I.3.1) se impune ca performanta energetica a sistemului sa se mentina la aceeasi valoare pe intreaga durata de viata, N. Aceasta ipoteza este valabila cu conditia asigurarii unor verificari periodice ale performantei energetice in cadrul activitatii de monitorizare a cladirii, verificari care vor conduce si la interventii de remediere a unor eventuale defectiuni.

Rata de crestere a costului caldurii se considera a avea o valoare constanta pe durata de viata a tehnica a sistemului.

Pentru proiectele destinate sectorului public, (ex. cladiri sociale, culturale, administrative etc.) rata de depreciere a monedei variaza intre 0,1 si 0,07 cu tendinta de fixare pe cea de a doua valoare. In cazul sectorului privat (mari corporatii, banci etc.) rata de depreciere asumata depaseste 0,1. In sfarsit, in cazul constructiilor de locuinte rata anuala de depreciere a monedei se situeaza in plaja valorii 0,04 - 0,07. Diferentele semnificative intre valorile mentionate, releva clar o politica nationala de promovare a unor proiecte de conservare a energiei in special la consumatorii casnici. Valori reduse ale ratei de depreciere a monedei favorizeaza promovarea rapida a unor solutii tehnice cu caracter energetic conservativ. Asadar valorile ridicate ale ratei de depreciere a monedei aferente investitiilor in sectorul public sau in sectonil privat care inregistreaza cifre de afaceri importante, compenseaza valoarea relativ scazuta (0,04) aplicata sectorului de locuinte.

Costurile aferente mentenantei reprezinta o cota putin importanta in structura relatiei (I.3.1) si in situatia in care nu pot fi apreciate, acestea pot fi ignorate.

Tinand seama de cele de mai sus, relatia (I.3.1) se scrie sub forma simplificata:

VNA = C(0) + Σ C(E) X(k) (I.3.2)

k k

in care

┌ ┐t

N │1 + f(k)│

X(k) = Σ │───────-│ (I.3.3)

t=1 │ 1 + i │

└ ┘

Analizand in paralel doua valori VNA specifice unei rezolvari clasice si unei rezolvari cu caracter energetic conservativ si avand (ambele solutii) dotari cu durata de viata egala, N, se obtine VNA aferenta investitiei suplimentare datorata aplicarii proiectelor de modernizare energetica si economiei de energie rezultata prin aplicarea proiectelor mentionate:

DELTA[VNA(m)] = C(m) - Σ DELTA[C(E)(k)] * X(k) (I.3.4)

in care:

C(m) - costul investitiei aferente proiectului de modernizare energetica, la nivelul "0", [Euro];

DELTA[C(E)] - reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicarii proiectelor de modernizare energetica la nivelul anului de referinta, [Euro/an]:

DELTA C[(E)(k)] = c(k) * DELTA[E(k)] (I.3.5)

in care

DELTA [E](k) - reprezinta economia anuala de energie k estimata, obtinuta prin implementarea unei masuri de modernizare energetica, [kWh/an],

C(k) - reprezinta costul actual al unitatii de energie k, [Euro/kWh].

Conditia ca o investitie (in solutia de modernizare energetica) sa fie eficienta este urmatoarea:

DELTA[VNA](m)< 0 (I.3.6)

respectiv:

C(m)

X > A in care A = ──────

DELTA[C(E)] (I.3.7)

Durata de recuperare a investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de modernizare energetica, N(R), se determina prin inlocuirea duratei de viata estimata cu N(R) ca valoare necunoscuta in relatia (I.3.4) explicitata conform relatiei (I.3.1), si prin punerea conditiei de recuperare a investitiei:

┌ ┐t

k N(R)│1 + f(k)│

C(m) - Σ C(k) * DELTA [E(k)] * Σ │───────-│ = 0 (I.3.8)

k=1 t=1 │ 1 + i │

└ ┘

Costul unitatii de energie economisita prin implementarea proiectului de modernizare energetica a unei cladiri existente (sau costul unui kWh economisit) se determina cu relatia:

C(m)

e = ─────────────, [Euro/kWh] (I.3.9)

N * DELTA[E]

In ceea ce priveste investitia suplimentara C(m), proiectata la nivelul anului "0" se pot imagina doua scenarii posibile dupa cum urmeaza:a. Beneficiarul de investitie dispune de intreaga suma la momentul "0", caz in care VNA, corespunzatoare investitiei, coincide cu valoarea C(m);b. Beneficiarul de investitie nu dispune de suma necesara realizarii investitiei, caz in care se apeleaza la un credit rambursabil intr-o perioada de N(c) ani cu o dobanda anuala fixa, d. Conditia necesara angajarii creditului este N(c) < N, urmand ca pe durata [N-N(c)] sa se manifeste beneficiul net al aplicarii solutiilor de modernizare energetica.

Rezulta, prin urmare ca solutia avantajoasa este data de obtinerea unui interval de profit (la nivelul de beneficiar al investitiei) maxim:

[N - N(c)](Pr) = max [N - N(c)] (I.3.10)

Conditia (I.3.10) se realizeaza in orice caz prin maximizarea valorii N, respectiv prin aplicarea unor solutii de calitate superioara. In ceea ce priveste minimizarea valorii N(c), aceasta depinde de conditiile de acordare a creditului, implicit de suportabilitatea beneficiarului de a achita ratele de rambursare a acestuia. Practic acordarea unui credit implica achitarea unui avans, notat cu "a(c)", ca parte a valorii C(m) achitata integral la momentul "0".

Restul sumei de plata [1 - a(c) * C(m)] se obtine prin credit supus atat efectelor devalorizarii monedei cat si compensarii prin dobanda anuala, d. Presupunand ca rata anuala a dobanzii pe durata N(c) ani de rambursare a creditului, este constanta, VNA aferenta sumei contractate [1 - a(c)] * C(m) este data de relatia:

┌ ┐N(c) ┌ 1 ┐N(c)

C(m2) = [1-a(c)] * C(m) * │1 + d│ * │─────│ (I.3.11)

└ ┘ └ 1+i ┘

in care:

C(m2) - valoarea neta actualizata a creditului [Euro];

Rezulta valoarea neta actualizata a investitiei:

C(mc) = a(c) * C(m) + C[(m)(2)] (I.3.12)

in care indicele "c" semnifica acordarea creditului.

Conditia unei solutii economic fezabila in cazul functionarii sistemului de credite este:

a(c) * C(m) + C[(m)(2)] < DELTA C(E) * X (I.3.13)

Un al doilea criteriu important il reprezinta suportabilitatea de catre beneficiar a ratei lunare necesara rambursarii creditului. Valoarea ratei lunare de rambursare a creditului (pe durata N(c) ani cu dobanda anuala fixa) se determina cu relatia:

0,0833 * [1-a(c)] * C(m) * (1+d)^N(c)

r(c) = ───────────────────────────────────── (I.3.14)

N(c)

Practic, valoarea r(c) se compara cu venitul mediu lunar al unei familii care realizeaza investitia cu scop de modernizare energetica.

Criteriul suportabilitatii valorii "r(c)" consta in analiza posibilitatii practice de aplicare a unor solutii performante din punct de vedere energetic si posibilitatii de suportabilitate a costului implicat de realizarea investitiilor. Astfel, unei valori reduse "r(c)" ii corespunde in plan tehnic, fie o solutie mai putin performanta, fie o perioada de profitabilitate [N - N(c)] redusa (in cazul in care valoarea N(c) este agreata de creditor). Evident aceasta concluzie se poate modifica conjunctural, functie de conditiile acordarii creditului si in special de dinamica pretului caldurii si de rata de depreciere a monedei.

Asa cum se mentiona anterior, analiza economica a masurilor de modernizare energetica a cladirilor existente conduce la alegerea masurilor eficiente din punct de vedere economic, prin prisma indicatorilor economici printre care indicatorul fundamental il reprezinta valoarea neta actualizata, DELTA[VNA](m). Implementarea efectiva a unui proiect de modernizare energetica presupune insa si analiza finantarii posibile a proiectului, din punct de vedere al schemei de finantare posibil de aplicat si din punct de vedere al suportabilitatii beneficiarului proiectului.

III.

2.4.Stabilirea sohitiilor tehnice de crestere a performantei energetice pentru constructie si instalatii, aplicabile cladirilorIII.

2.4.1.Influenta interventiilor asupra consumului energetic al cladirii

Consumul energetic al unei cladiri se compune din: incalzire, apa calda de consum, ventilare-climatizare si iluminat.

Pe langa calitatile termice ale cladirii si calitatile de baza ale instalatiilor, acest consum depinde de importanta incaperilor incalzite, de mediul adiacent acestora (climat si vecinatate), de optiunile ocupantilor in materie de confort (si de economie) si de posibilitatile de interventie ale acestora (de maniera directa sau indirecta) in mod rational asupra gestiunii propriilor instalatii. Aceste posibilitati de gestiune corespund parametrilor reglajului si programarii.

In scopul analizei efectului de reducere a consumului de energie al cladirii aferent fiecarei masuri de modernizare energetica, se determina consumul de energie anual normal pentru incalzirea spatiilor, prepararea apei calde de consum, ventilarea/climatizarea si asigurarea iluminatului cladirii pentru situatia actuala, acesta devenind o valoare de referinta pentru toate interventiile asupra cladirii si instalatiilor aferente acesteia. Aceasta valoare se determina in conformitate cu partile I si II ale Metodologiei.

Influenta fiecarei masuri de modernizare energetica a constructiei si a instalatiilor aferente acesteia se determina prin estimarea consumului anual normal de energie pentru situatia aplicarii masurii de modernizare energetica, in conformitate cu partile I si II ale Metodologiei si prin raportarea acestuia la valoarea consumului anual normal de energie estimat pentru cladirea in starea sa actuala (initiala).

Influenta aplicarii fiecarei solutii tehnice de modernizare energetica se determina prin estimarea consumului anual normal de energie pentru situatia aplicarii acestora, conform partilor I si II ale Metodologiei si prin raportarea consumului la valoarea consumului anual normal de energie estimat pentru cladirea in starea sa actuala (initiala) - valoare determinata prin analiza termica si energetica a cladirii.

III.

2.4.2.Analiza eficientei economice a solutiilor tehnice de crestere a performantei energetice

III.

2.4.2.1.Indicatorii economici pe care se bazeaza analiza eficientei economice a solutiilor de modernizare energetica aplicate cladirilor existente sunt urmatorii:

[] Costul specific al cantitatii de caldura economisita care se determina cu relatia:

C[INV(m)] DELTA β

e = ──────────────────── [Euro/kWh] (I.4.1)

N(S) * DELTA [E(t)]

[] Costul specific al cantitatii de caldura consumata pentru realizarea conditiilor de confort termic si fiziologic (incalzirea spatiilor si furnizarea apei calde de consum), care se determina cu relatiile:

VNA(m)

e(m) = ──────────────── [Euro/kWh] (I.4.2)

N(S) * E[(t)(m)]

pentru cladirea modernizata, respectiv:

VNA(a)

e(a) = ──────────────── [Euro/kWh] (I.4.3)

N(S) * E[(t)(a)]

pentru cladirea nemodernizata.

In relatiile de calcul (I.4.1)

(I.4.3) se utilizeaza urmatoarele notatii:

C(m) - costul lucrarilor de modernizare energetica [Euro];

DELTA [E(t)] - economia de caldura proprie cladirii realizata prin aplicarea solutiilor de modernizare energetica, in anul mediu, reprezentativ pentru localitatea in care este amplasata cladirea supusa activitatii de audit energetic [kWh/an];

E[(t)(m),(a)] - consumul de caldura propriu cladirii modernizata/nemodernizata pentru realizarea conditiilor de confort termic si fiziologic (incalzirea spatiilor si prepararea apei calde de consum), in anul mediu, reprezentativ pentru localitatea in care este amplasata cladirea supusa activitatii de audit energetic [kWh/an];

N(s) - durata de viata a solutiilor de modernizare energetica, esentiale pentru realizarea performantei tehnice [ani];

VNA(m),(a) - valoarea neta actualizata a lucrarilor de investitii si de exploatare a cladirii modernizate/nemodernizate, pe durata de calcul de N ani [Euro].

┌ ┐N(c) ┌ ┐t

│1 + d│ N(c) │ 1 │

DELTA β = [1-a(c)] * │─────│ * Σ │─────│ + a(c)

│N(c) │ t=1 │ 1+i │

└ ┘ └ ┘

in care:

N(c) - durata de rambursare a creditului necesar realizarii lucrarilor de modernizare [ani];

d - dobanda anuala la creditul acordat, perceputa de banca care acorda creditul [-];

a(c) - cota, din suma totala C[(INV)(m)] necesara pentru realizarea modernizarilor, care reprezinta avans [-].

Observatie:

a(c) = 0 implica imprumutul intregii sume C[(INV)(m)]

a(c) = 1 implica faptul ca beneficiarul de investitie dispune de suma integrala necesara realizarii lucrarilor de investitie).

I - rata anuala de depreciere a monedei de referinta [-]

III.

2.4.2.2.Durata de recuperare a investitiei suplimentare datorata aplicarii solutiilor de modernizare, N(R), se determina prin rezolvarea ecuatiei algebrice neliniare:

C[INV(m)] * DELTA β-delta(T) * C(t) * DELTA[E(t)](T) * X(T)-[1-delta(T)]*

* [C(G) * DELTA [E(t)](G) * X(G)+C(E) * DELTA [E(E)](G) * X(E)] = 0 (I.4.4.)

in care:

delta(T) = 1 implica cladire ale carei instalatii de furnizare a utilitatilor termice sunt racordate la sistemul de incalzire districtuala;

delta(T) = 0 implica cladire ale carei instalatii de furnizare a utilitatilor termice sunt racordate la o sursa proprie (cazan de apa calda);

C(t) - costul specific al caldurii furnizata in sistemul de incalzire districtuala [Euro/kWh];

C(G) - costul specific al caldurii produse in surse proprii (provenita din arderea combustibililor) [Euro/kWh];

C(E) - costul specific al energiei electrice [Euro/kWh];

DELTA [E(t) (T)] - economia de caldura provenita din sistemul de incalzire districtuala [kWh/an];

DELTA [E(t) (G)] - economia de caldura provenita din arderea combustibililor [kWh/an];

DELTA [E(E) (G)] - economia de energie electrica [kWh/an];

Energia electrica se consuma, de exemplu, pentru actionarea pompelor de circulatie, a valvelor arzatorului si a unor elemente de masura si control.

In ecuatia (I.4.4) se expliciteaza:

┌ ┐t ┌ ┐t ┌ ┐t

N(R) │1+f(t)│ N(R) │1+f(G)│ N(R) │1+f(Et)│

X(T) = Σ │──────│; X(G) = Σ │──────│; X(E) = Σ │───────│;

t=1 │ 1+i │ t=1 │ 1+i │ t=1 │ 1+i │

└ ┘ └ ┘ └ ┘

Valorile X(T), X(G), X(E) utilizate in inegalitatea (I.4.5) se determina pentru valori N care satisfac inegalitatea dubla (I.4.6).

III.

2.4.2.3.Conditia ca o investitie sa fie considerata rentabila este data de inegalitatea:

VNA(m) - VNA(a) < 0 (I.4.5)

cu conditia ca intervalul de calcul N sa satisfaca dubla inegalitate:

N(R) < N ≤ N(S) (I.4.6)

III.

2.4.2.4.Valoarea N(S) a duratei de viata utilizata in dubla inegalitate (I.4.6) se considera dupa cum urmeaza:

[] In cazul solutiilor care reprezinta un echipament sau o tehnologie, valoarea N(S) este conforma cu datele oferite de furnizor;

[] in cazul solutiilor compozite, valoarea N(S) este impusa de echipamentul sau tehnologia cu durata de viata minima care conditioneaza performanta tehnica a solutiei analizate.

III.

2.4.2.5.In cazul in care beneficiarul solutiilor de modernizare apeleaza la credit bancar pentru realizarea acestora se determina valoarea lunara a ratei de rambursare a creditului cu relatia (I.3.14) si se analizeaza in raport cu venitul mediu lunar al beneficiarului in scopul verificarii criteriului de suportabilitate al acestuia. Valoarea rezultata prin aplicarea relatiei (I.3.14) este valoarea reala a ratei de plata a creditului si NU valoarea neta actualizata.

III.

2.4.2.6.Solutia eficienta, din punct de vedere al beneficiarului de investitie care a angajat un credit bancar, implica:

┌

│ N(c) ≤ N(R) [a(c) = 1] (I.4.7)

│ N » N(R) [a(c) < 1]

└

respectiv solutii termice de buna calitate cu durata de viata maxima.

III.

2.4.3.Elaborarea Raportului de Audit Energetic

Raportul de audit energetic se elaboreaza pe baza analizei tehnice si economice a solutiilor de reabilitare/modernizare energetica a cladirilor.

Raportul de audit energetic contine elementele necesare alegerii solutiilor de reabilitare/modernizare energetica a cladirii.

Intocmirea raportului de audit energetic este un element esential al procedurii de realizare a auditului energetic si reprezinta o prezentare a modului in care a fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici energetice ale cladirii, a masurilor propuse de modernizare energetica a cladirii si instalatiilor aferente acesteia, precum si a concluziilor referitoare la masurile eficiente din punct de vedere economic. Aceasta prezentare trebuie adaptata de fiecare data functie de beneficiarul potential al raportului, tinand seama de faptul ca in final acesta va fi cel care va decide in privinta modernizarii energetice a cladirii. Forma in care este intocmit raportul de audit energetic, prezentarea acestuia, modul de redactare, claritatea si usurinta de interpretare a continutului acestuia sunt esentiale pentru beneficiarul raportului.

Raportul de audit energetic al unei cladiri trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

[] Date de identificare a cladirii supuse auditului energetic si a proprietarului/administratorului acesteia.– Numele si prenumele proprietarului (in cazul unui singur proprietar) sau denumirea asociatiei de proprietari (in cazul mai multor proprietari) si numele administratorului cladirii;

–Adresa cladirii: strada, numar, oras si judet/sector, cod postal;

–Numarul de telefon al proprietarului sau al administratorului cladirii (responsabil).

[] Date de identificare a auditorului energetic pentru cladiri sau a biroului de consultanta energetica care a efectuat analiza termica si energetica si auditul energetic al cladirii.– Numele auditorului energetic pentru cladiri, adresa, nr. telefon, nr. certificat de atestare,– Data efectuarii analizei termice si energetice,– Nr. dosarului de audit energetic,– Data efectuarii raportului de audit energetic,

[] Prezentarea generala a raportului de audit energetic si sinteza pachetelor de masuri termice cu eficienta economica cea mai mare, propuse pentru modernizarea energetica a cladirii:

–Scurta prezentare a fiecarui pachet de masuri preconizate.– Costul total al fiecarui pachet de masuri,– Economii de combustibil estimate pentru fiecare pachet,– Indicatorii de eficienta economica a pachetelor de masuri preconizate,– Sugestii privind realizarea lucrarilor de modernizare si privind finantarea acestora.

[] Prezentarea detaliata a pachetelor de masuri tehnice propuse pentru modernizarea energetica a cladirii - sub forma unui dosar tehnic de audit energetic al cladirii.– Sinteza raportului de analiza termica si energetica cu prezentarea cladirii in starea sa actuala si principalele caracteristici energetice care atesta performanta energetica actuala a constructiei si instalatiei de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acesteia;

–Date de intrare pentru analiza economica a masurilor tehnice preconizate: preturi pentru energie, rata anuala de crestere a preturilor energiei, rata anuala de depreciere a monedei utilizate etc.;

–Descrierea detaliata a masurilor de modernizare energetica preconizate si rezultatele analizei tehnice si economice ale fiecarui pachet de masuri.

III.

3.Capitolul al II-lea: Certificatul de performanta energetica a cladirii

III.

3.1.Obiect, domeniu de aplicare, referinte normative, terminologie, notatii

III.

3.1.1.Domeniu de aplicare

Certificarea energetica a cladirilor reprezinta activitatea de clasificare energetica a cladirilor prin incadrarea in clase de performanta energetica si de mediu, de notare din punct de vedere energetic si elaborarea certificatului de performanta energetica.

Elaborarea certificatului de performanta energetica al unei cladiri presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1.Evaluarea performantei energetice a cladirii in conditii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului constructie - instalatii aferente (incalzire, preparare/furnizare a apei calde de consum, ventilare si climatizare, iluminat artificial).

2.Definirea cladirii de referinta atasata cladirii reale si evaluarea performantei energetice a acesteia.

3.Incadrarea in clase de performanta energetica si de mediu a cladirii.

4.Notarea din punct de vedere energetic a cladirii.

5.Intocmirea certificatului de performanta energetica al cladirii.

III.

3.1.2.Simboluri si notatii

Tabelul II. 1 - Simboluri si unitati de masura

│ │ │ Unitate de │

│ Simbol │ Marime │ masura │

│ N │nota energetica │ - │

│ p │coeficient de penalizare │ - │

│ q │consum anual normal specific de energie │ kWh/m²an │

│ │ │ │

│ SInc │aria utila a spatiilor incalzite/climatizate │ │

│ │(ocupate) │ m² │

Tabelul I.2 - Indici

┌───────┬───────────────────────────┐

│ │ an de referinta │

│ acm │ apa calda de consum │

│ clim │ climatizare │

│ il │ iluminat artificial │

│ inc │ incalzirea spatiilor │

│ m │ minim │

│ M │ maxim │

│ vm │ ventilare mecanica │

│ C │ cladire reala │

│ R │ cladire de referinta │

└───────┴───────────────────────────┘

III.

3.2.Elaborarea certificatului de performanta energetica al unei cladiri

III.

3.2.1.Generalitati

Certificarea energetica a unei cladiri implica parcurgerea urmatoarelor etape principale:

[] Efectuarea analizei termice si energetice a cladirii;

[] Elaborarea certificatului de performanta energetica pe baza raportului de analiza termica si energetica.

Certificatul de performanta energetica se acorda pentru cladiri sau pentru parti din cladiri (apartamente, scari/tronsoane de bloc) in conformitate cu partile I si II din Metodologie.

III.

3.2.2.Elaborarea certificatului de performanta energetica al unei cladiri

In urma analizei termoenergetice, se va intocmi un Raport de analiza termica si energetica a cladirii (principalele caracteristici tehnice si energetice ale cladirii analizate, datele referitoare la modul de determinare a consumului total anual de energie pentru incalzire, ventilare/climatizare, iluminat artificial si prepararea apei calde de consum, estimat pentru cladirea analizata - date de intrare, breviar de calcul sau denumirea programului de calcul atestat utilizat -, iar la capitolul Concluzii va cuprinde in mod distinct toate informatiile care caracterizeaza din punct de vedere energetic cladirea si care urmeaza a fi inscrise in certificatul de performanta energetica, inclusiv punctajul energetic acordat cladirii).

Dosarul cuprinde urmatoarele:

–Raportul de analiza termica si energetica a cladirii,– Certificatul de performanta energetica completat si semnat.

III.

3.3.Continutul certificatului de performanta energetica al unei cladiri

Fiecare certificat de performanta energetica realizat conform prezentei Metodologii va contine cel putin urmatoarele informatii privind constructia si instalatiile aferente acesteia:III.

3.3.1.Date privind evaluarea performantei energetice a cladirii (certificat - fata):

1.1.Titulatura: "Certificat de performanta energetica" si sistemul de certificare utilizat (reglementarea tehnica aplicabila - Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor).

1.2.Numarul de inregistrare al certificatului de performanta energetica.

Numarul de inregistrare al certificatului de performanta energetica va fi compus din 18 cifre impartite in trei grupe avand urmatoarea semnificatie (fig. II.3.1):

–sase cifre reprezentand codul postal al localitatii in raza careia este situata cladirea;

–sase cifre care alcatuiesc numarul de inregistrare al certificatului de performanta energetica;

–sase cifre reprezentand data eliberarii certificatului de performanta energetica.

z z l l a a

┌─┬─┬─┬─┬─┬─┐ ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┐ ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┐

│5│0│0│0│0│0│ │0│0│8│2│1│8│ │0│2│1│2│0│6│

└─┴─┴─┴─┴─┴─┘ └─┴─┴─┴─┴─┴─┘ └─┴─┴─┴─┴─┴─┘

└────┬────┘ └────┬────┘ └────┬────┘

v v v

Codul postal al Numar de Data

localitatii in raza inregistrare inregistrarii

careia este amplasata

cladirea

Fig. II.3.1. - Numarul certificatului de performanta energetica (exemplu)

1.3.Date privind cladirea certificata:

1.3.1.Adresa cladirii: strada, numar, oras si judet/sector, cod postal;

1.3.2.Categoria si tipul cladirii;

1.3.3.Regimul de inaltime al cladirii (ex. S + P + 4);

1.3.4.Anul sau perioada construirii (ex. 1984 sau 1984-85);

1.3.5.Aria utila a spatiului conditionat (direct sau indirect - prin elementele de constructie adiacente, lipsite de o termoizolatie semnificativa) ale cladirii. In acest sens se considera ca facand parte din spatiul incalzit al cladirii: camari, debarale, vestibuluri, holuri de intrare in apartamente, incinte cu destinatie tehnologica (uscatorii, spalatorii etc.), scari interioare in apartamente, A(Inc),[m²], conform Metodologie partea I.

In cazul cladirilor de locuit A(Inc) reprezinta suma ariilor utile ale apartamentelor din componenta cladirii analizate, conform Metodologie partea I, la care se adauga aria suprafetelor cu destinatie tehnologica la cladiri colective (uscatorii, spalatorii etc.).

Nu se cuprind in A(Inc): casa scarilor la cladirile de tip condominiu, windfangurile, coridoarele si holurile de folosinta comuna, precum si suprafetele spatiilor anexe.

1.3.6.Aria construita desfasurata a cladirii1.3.7. Volumul interior al suprafetei utile al cladirii - conform Metodologie partea I;

1.4.Date de identificare a auditorului energetic pentru cladiri:

1.4.1.Numele si prenumele auditorului energetic pentru cladiri (persoana care raspunde de analiza termica si energetica si de elaborarea certificatului de performanta energetica);

1.4.2.Specialitatea (conform certificatului de atestare);

1.4.3.Nr. Certificatului de atestare al auditorului energetic pentru cladiri;

1.5.Motivul elaborarii certificatului energetic: Vanzare/cumparare, asigurare, inchiriere, modernizare energetica, informativ sau altul.

1.6.Consumul de energie specific total anual pentru incalzire, ventilare, climatizare, apa calda de consum si iluminat, in conditii normale de microclimat - estimat conform partilor I si II ale Metodologiei [kWh/m²an].

1.7.Nota energetica acordata cladirii, determinata conform cap. II.4 din normativul de fata.

1.8.Clasa energetica in care se incadreaza cladirea functie de scala energetica (a se vedea cap. II.4.1).

1.9.Indice specific de necesar de caldura pentru incalzire aferent constructiei, pentru cladirea de referinta - estimat conform partilor I si II ale Metodologiei [kWh/m²an], in ipotezele mentionate la pct. 1.10 si conform caracteristicilor cladirii de referinta (a se vedea cap. II.4.6 din normativul de fata).

1.10.Valorile consumurilor de energie specifice anuale pentru incalzire, pentru ventilare/climatizare, pentru prepararea apei calde de consum si pentru iluminat, in conditii normale de microclimat - conform Metodologie partea I [kWh/m²an].

1.11.Incadrarea in clase de consum energetic functie de valorile consumurilor de caldura specifice anuale pentru incalzire, ventilare/climatizare, prepararea apei calde de consum si iluminat, in raport cu grilele de clasificare a cladirilor (a se vedea cap. II.4.1).

1.12.Date privind responsabilitatea auditorului energetic pentru cladiri:

[] Data completarii dosarului, respectiv data elaborarii certificatului de perfomanta energetica;

[] Numarul dosarului;

[] Stampila si semnatura auditorului energetic pentru cladiri.

1.13.Denumirea si versiunea programului de calcul utilizat la elaborarea certificatului de perfomanta energetica (inclusiv la estimarea necesarului si consumului de energie al cladirii).

111.3.3.2.Date privind evaluarea performantei energetice a cladirii (certificat - verso):

2.1.Grile de clasificare energetica functie de consumul de energie specific anual - pentru incalzirea spatiilor, ventilare mecanica, climatizare, prepararea apei calde de consum si iluminat si total (a se vedea cap. II.4.1).

2.2.Consumul de energie total anual specific determinat conform partilor I si II ale Metodologiei pentru cladirea de referinta [kWh/m²an].

2.3.Nota energetica pentru cladirea de referinta.

2.4.Penalizari acordate cladirii certificate: Punctaj total penalizari [p(0)] si motivele acestora (acolo unde este cazul).

2.5.Recomandari pentru reducerea costurilor prin imbunatatirea performantei energetice a cladirii.

2.6.Perioada de valabilitate a Certificatului de performanta energetica (10 ani de la data inregistrarii acestuia).

2.7.Alte mentiuni

III.

3.3.3.Date tehnice privind cladirea si instalatiile aferente acesteia (anexa):

3.1.Date privind constructia:

[] Tipul cladirii: bloc, casa individuala, casa tip sir.

[] Categoria cladirii: locuinte, birouri, comert, spital, invatamant hotel etc.

[] Nr. niveluri: P, S + P, S + P + nr. etaje etc.

[] Nr. de unitati functionale/apartamente si suprafete utile a spatiilor incalzite:

┌─────────┬───────────────────────┬─────────┬───────────┐

│ Tip. │ Aria utila a unui │ │ │

│ Ap. │ apartament [m²] │ Nr. ap. │S(Inc)[m²] │

├─────────┼───────────────────────┼─────────┼───────────┤

│ 1 cam. │ │ │ │

│ 2 cam. │ │ │ │

│ 3 cam. │ │ │ (1) x (2) │

│ 4 cam. │ │ │ │

│ 5 cam. │ │ │ │

├─────────┼───────────────────────┼─────────┼───────────┤

│TOTAL │ │ Σ(2) │ Σ(3) │

└─────────┴───────────────────────┴─────────┴───────────┘

[] Volumul total al cladirii:

[] Caracteristici geometrice si termotehnice ale anvelopei:

┌──────────────────────┬────────────────────┬─────────────┐

│ Tip de element │ Rezistenta termica │ Aria [m²] │

│ de constructie │ corectata [m²K/W] │ │

├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────┤

│ 0 │ 1 │ 2 │

├──────────────────────┼────────────────────┼─────────────┤

│ PE │ │ │

│ FE │ │ │

│ TE │ │ │

│ Sb │ │ │

│ CS │ │ │

│

│ │ │

├──────────────────────┴────────────────────┼─────────────┤

│ Total arie exterioara [m²] │ Σ(2) │

└───────────────────────────────────────────┴─────────────┘

[] Indice de compactitate al cladirii, S(E)/V [m^-1];

3.2.Date privind instalatia de incalzire interioara:

[] Sursa de energie pentru incalzirea spatiilor:

–Sursa proprie - se specifica tipul de combustibil,– Centrala termica de cartier,– Termoficare - punct termic central,– Termoficare - punct termic local,– Alta sursa sau sursa mixta: se prezinta pe scurt.

[] Tipul sistemului de incalzire:

–Incalzire locala cu sobe,– Incalzire centrala cu corpuri statice,– Incalzire centrala cu aer cald,– Incalzire centrala cu plansee incalzitoare,– Alt sistem de incalzire: se prezinta pe scurt.

[] Date privind instalatia de incalzire locala cu sobe:

–Numarul sobelor;

–Tipul sobelor - marime/tip cahle.

[] Date privind instalatia de incalzire interioara cu corpuri statice:

–Numar de corpuri statice (pentru locuinte se specifica nr. de corpuri statice din spatiul locuit, respectiv din spatiul comun);

–Tip/Tipuri corpuri statice;

–Suprafata echivalenta termic (pentru locuinte: din spatiul locuit, respectiv din spatiul comun);

–Tip distributie a agentului termic de incalzire;

–Necesarul de caldura de calcul - din proiectul instalatiei de incalzire [W];

–Racord la sursa centralizata cu caldura: racord unic/multiplu, diametru nominal [mm], disponibil de presiune in conditii nominale [mmCA];

–Echipament de masurare a consumului de caldura: tip contor, anul instalarii, existenta vizei metrologice;

–Gradul de dotare cu elemente de reglaj termic si hidraulic, la nivel de: racord, coloane, corpuri statice;

–Lungimea totala a retelei de distributie amplasata in spatii neincalzite [m];

–Debitul nominal de agent termic de incalzire [1/h];

–Curba medie normala de reglaj a temperaturii de ducere corelata cu consumul mediu de caldura estimat la nivelul cladirii, functie de temperatura exterioara (cel putin sase puncte intre -15°C si +10°C), trasata pentru debitul nominal de agent termic.

[] Date privind instalatia de incalzire interioara cu planseu incalzitor:

–Aria planseului incalzitor.– Lungimea si diametrul nominal al serpentinelor incalzitoare;

–Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalatiei.

3.3.Date privind instalatia de apa calda de consum:

[] Puncte de consum a.c.m./a.r.;

[] Numarul de obiecte sanitare - pe tipuri;

[] Racord la sursa centralizata cu caldura: racord unic/multiplu, diametru nominal [mm], presiune disponibila in conditii nominale [mmCA];

[] Conducta de recirculare a a.c.m.: existenta si starea de functionare;

[] Echipament de masurare a consumului de caldura: tip contor, anul instalarii, existenta vizei metrologice;

[] Echipamente de masurare a consumului de apa la nivelul punctelor de consum: tip contor, anul instalarii;

[] Pierderi estimate pentru instalatie de apa calda de consum [kWh/m²an];

[] Consum specific de apa calda la nivelul punctelor de consum si la nivelul racordului la sursa de caldura.

3.4.Date privind instalatia de ventilare mecanica,3.5. Date privind instalatia de climatizare a spatiilor,3.6. Date privind instalatia de iluminat.

III.

3.4.Notarea cladirilor in vederea certificarii energetice a acestora

III.

3.4.1.Introducere

Notarea din punct de vedere energetic a unei cladiri se efectueaza functie de consumul specific anual normal de caldura estimat pe baza analizei termice si energetice a cladirii, conform metodologiei prezentate in cap. I.2.

Notele inscrise in cerificatul de performanta al cladirii vizeaza cladirea reala analizata si cladirea de referinta aferenta cladirii analizate.

Notarea din punct de vedere energetic este corelata strict cu grila de clasificare functie de consumul energetic specific anual caracteristica fondului de cladiri existent. Grila de consum energetic vizeaza atat incalzirea spatiilor, ventilarea/climatizarea, prepararea apei calde de consum si iluminatul cat si consumul energetic specific total, ca suma a celor patru tipuri de consum energetic mentionate, dupa caz.

In continuare se prezinta etapele principale necesare notarii energetice a cladirilor.

III.

3.4.2.Grile de notare energetica a cladirilor

III.

3.4.2.1.Stabilirea caracteristicilor energetice ale cladirilor existente si a domeniului de notare energetica

Caracteristicile energetice ale cladirilor reprezinta valorile maxime si minime posibile ale consumului specific de caldura, diferentiat pe utilitati termice si respectiv total. Pentru toate tipurile de cladiri in Romania la nivelul anului 2005 se considera urmatoarele valori ale caracteristicilor energetice:

1.Incalzirea spatiilor:

(M)

q = 500 kWh/m²an,

Inc

(m)

q = 70 kWh/m²an;

Inc

2.Apa calda de consum:

(M)

q = 200 kWh/m²an,

acm

(m)

q = 15 kWh/m²an;

acm

3.Climatizare:

(M)

q = 300 kWh/m²an,

clim

(m)

q = 20 kWh/m²an;

clim

4.Ventilare mecanica:

(M)

q = 30 kWh/m²an,

clim

(m)

q = 5 kWh/m²an;

clim

5.Iluminat:

(M)

q = 120 kWh/m²an,

(m)

q = 40 kWh/m²an;

6.Total utilitati tehnice:

(M)

q = 1150 kWh/m²an,

(m)

q = 150 kWh/m²an;

in care:

(M)

q - consumul energetic specific maxim,

(m)

q - consumul energetic specific minim.

Indicele specific de consum energetic, q, se obtine prin raportarea consumului energetic anual estimat la aria utila totala a spatiilor incalzite, A(Inc), a cladirii certificate.

Domeniul de notare energetica este definit prin intervalul dintre nota maxima si minima, precum si de scala de notare energetica a cladirilor:

Nota maxima acordata cladirii: N(M) = 100 puncte,

Nota minima acordata cladirii: N(m) = 20 puncte;

III.

3.4.2.2.Stabilirea scalei energetice a cladirilor

Scala energetica sau grila de clasificare energetica a cladirilor stabileste valorile consumului specific de caldura (total si pe tipuri de utilitati) in functie de domeniul de notare stabilit la pct. III.3.4.2.1.

Scala energetica se defineste prin corespondenta valorilor de consum specific de caldura, q [kWh/m²an], cu nota energetica, in intervalul [N(m),N(M)], cu pasul de 16 puncte, dupa cum urmeaza:

!Imagine!Imagine!Imagine

Fig. II.4.1 - Grilele de clasificare energetica (scala energetica) functie de consumul de caldura specific anual

III.

3.4.3.Determinarea valorilor reprezentative ale consumului anual specific de energie al cladirilor

Consumul specific de energie anual pentru incalzirea spatiilor, ventilare/climatizare, prepararea apei calde de consum si iluminat se determina conform partilor I si II ale Metodologiei.A. Cladirea reala analizata, avand caracteristicile determinate conform I.2. Se determina urmatoarele valori ale consumului specific de caldura (dupa caz):

q = q + q + q + q + q anual pentru incalzirea spatiilor,

T Inc acm clim vm il ventilare/climatizare, prepararea

apei calde de consum si iluminat

[kWh/m²an]

B. Cladirea de referinta aferenta cladirii analizate, caracterizata de utilizarea eficienta a caldurii, avand caracteristicile conform cap. II.4.6:

(R) (R) (R) (R) (R) (R) - consumul specific de energie

q = q + q + q + q + q anual pentru incalzirea spatiilor,

T Inc acm clim vm il ventilare/climatizare, prepararea

apei calde de consum si iluminat

[kWh/m²an]

III.

3.4.4.Notarea din punct de vedere energetic a cladirii analizate si a cladirii de referinta

Pe baza valorilor consumurilor specifice de energie determinate conform partilor I si II ale Metodologiei si pe baza domeniului de notare energetica conform pct. II.4.2, se determina notele energetice dupa cum urmeaza:

–cladirii analizate, caracterizata de consumul specific de energie estimat

(C)

q ,

i se atribuie nota N(C);

–cladirii de referinta, caracterizata de consumul specific de energie estimat

(R)

q ,

i se atribuie nota N(R);

Relatia de determinare a notei energetice functie de consumul specific anual de energie estimat, q(T) , al cladirii considerate este urmatoarea:

┌

│exp [-B(1)*q(T)*p(0) + B(2)], pentru [q(T)*p(0)]>q(TM) kWh/m²an (II.4.1)

N =│100, pentru [q(T)*p(0)]≤q(TM) kWh/m²an

└

in care:

B(1), B(2) - coeficienti numerici determinati din tabelul II.4.2 in functie de cazul de incadrare a cladirii din punct de vedere al utilitatilor existente conform tabelului II.4.1,

P(0) - coeficient de penalizare a notei acordate cladirii functie de gradul de utilizare a energiei in raport cu nivelul rational corespunzator normelor minime de igiena si intretinere a cladirii si instalatiilor interioare, determinat conform cap. II.4.5,

q(TM) - consumul specific anual normal de energie maxim, obtinut prin insumarea valorilor maxime din scalele energetice proprii utilitatilor existente/aplicabile, conform fig. II.4.1.

Tabel II.4.1.

┌────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬───────────┐

│. Utilitati │ │ │ │ │ │

│ . │ │Apa calda │ │ Ventilare │ │

│ . │ Incalzire │ de │Climatizare │ mecanica │Iluminat │

│Caz . │ │ consum │ │ │ │

├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤

│ 1 │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│

│ 2 │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│

│ 3 │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│

│ 4 │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│

└────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘

Tabel II.4.2.

┌──────────────┬────────────┬──────────┬────────┬────────┐

│ . Utilitati│ │ │ │ │

│ . │ B(1) │ B(2) │ q(Tm) │ q(TM) │

│ . │ │ │ │ │

│ Caz . │ │ │ │ │

├──────────────┼────────────┼──────────┼────────┼────────┤

│ 1 │ 0,001053 │ 4,73677 │ 125 │ 820 │

├──────────────┼────────────┼──────────┼────────┼────────┤

│ 2 │ 0,000761 │ 4,71556 │ 145 │ 1120 │

├──────────────┼────────────┼──────────┼────────┼────────┤

│ 3 │ 0,001016 │ 4,73724 │ 130 │ 850 │

├──────────────┼────────────┼──────────┼────────┼────────┤

│ 4 │ 0,000742 │ 4,71646 │ 150 │ 1150 │

└──────────────┴────────────┴──────────┴────────┴────────┘

Procedura de notare energetica a unei cladiri consta in urmatoarele:

–in functie de dotarea cu utilitati a cladirii analizate, aceasta se incadreaza in unul din cazurile din tabelul II.4.1 (de exemplu o cladire prevazuta cu instalatie de incalzire a spatiilor si de preparare a apei calde de consum si cu instalatie de iluminat artificial, dar care nu este prevazuta cu instalatie de ventilare mecanica sau de climatizare se incadreaza in cazul 1 din tabelul II.4.1),– pentru cazul aplicabil din tabelul II.4.2 se aleg coeficientii numerici B(1) si B(2) si consumul maxim q(TM),– se determina nota energetica cu relatia (II.4.1)

III.

3.4.5.Penalizari acordate cladirii certificate

Penalizarile acordate cladirii la notarea din punct de vedere energetic a acesteia sunt datorate unor deficiente de intretinere si exploatare a cladirii si instalatiilor aferente acesteia, avand drept consecinte utilizarea nerationala a energiei. Acestea se determina cu relatia:

P(0)=P(1)*P(2)*P(3)*P(4)*P(5)*P(6)*P(7)*P(8)*P(9)*P(10)*P(11)*P(12) (II.4.2)

in care:

P(1) - coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic al cladirii - pentru cladiri colective, determinat conform tabelului II.4.3

Tabel II.4.3.

┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────┐

│ Starea subsolului tehnic │ P(1) │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Uscata si cu posibilitate de acces la instalatia │ 1,00 │

│comuna │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Uscata, dar fara posibilitate de acces la instalatia │ 1,01 │

│comuna │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Subsol inundat/inundabil (posibilitatea de refulare │ 1,05 │

│a apei din canalizarea exterioara) │ │

└───────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

Observatie: Pentru cladiri individuale, P(1) = 1,00.

P(2) - coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire - pentru cladiri colective, determinat conform tabelului II.4.4

Tabel II.4.4

┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────┐

│ Usa de intrare in cladire │ P(2) │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│ Usa este prevazuta cu sistem automat de inchidere │ 1,00 │

│ si sistem de siguranta (interfon, cheie) │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│ Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere, │ 1,01 │

│ dar sta inchisa in perioada de neutilizare │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│ Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere │ │

│ si este lasata frecvent deschisa in perioada │ 1,05 │

│ de neutilizare │ │

└───────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

Observatie: Pentru cladiri individuale, P(2) = 1,00.

P(3) - coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobile din spatiile comune (casa scarilor) - catre exterior sau catre ghene de gunoi - pentru cladiri colective, determinat conform tabelului II.4.5,

Tabel II.4.5

┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────┐

│ Starea elementelor de inchidere mobile │ P(3) │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Ferestre/usi in stare buna si prevazute cu garnituri │ 1,00 │

│de etansare │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Ferestre/usi in stare buna, dar neetanse │ 1,02 │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Ferestre/usi in stare proasta, lipsa sau sparte │ 1,05 │

└───────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

Observatie: Pentru cladiri individuale, P(3) = 1,00.

P(4) - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice - pentru cladiri dotate cu instalatie de incalzire centrala cu corpuri statice, determinat conform tabelului II.4.6,

Tabel II.4.6

┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────┐

│ Situatia │ P(4) │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Corpurile statice sunt dotate cu armaturi de reglaj si │ 1,00 │

│acestea sunt functionale │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Corpurile statice sunt dotate cu armaturi de reglaj, │ │

│dar cel putin un sfert dintre acestea nu sunt │ 1,02 │

│functionale │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Corpurile statice nu sunt dotate cu armaturi de │ │

│reglaj sau cel putin jumatate dintre armaturile de │ 1,05 │

│reglaj existente nu sunt functionale │ │

└───────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

Observatie: Pentru cladiri care nu sunt dotate cu instalatie de incalzire centrala cu corpuri statice, P(4)=1,00.

P(5) - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara - pentru cladiri racordate la un punct termic centralizat sau centrala termica de cartier, determinat conform tabelului II.4.7,

Tabel II.4.7

┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────┐

│ Situatia │ P(5) │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Corpurile statice au fost demontate si spalate/ │ 1,00 │

│curatate in totalitate dupa ultimul sezon de incalzire │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Corpurile statice au fost demontate si spalate/ │ │

│curatate in totalitate inainte de ultimul sezon de │ 1,02 │

│incalzire, dar nu mai devreme de trei ani │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Corpurile statice au fost demontate si spalate/ │ 1,05 │

│curatate in totalitate cu mai mult de trei ani in urma │ │

└───────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

Observatie: Pentru cladiri care nu sunt racordate la un punct termic centralizat sau centrala termica de cartier, P(5) = 1,00.

P(6) - coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire - pentru cladiri colective dotate cu instalatie de incalzire centrala, determinat conform tabelului II.4.8,

Tabel II.4.8

┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────┐

│ Situatia │ P(6) │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Coloanele de incalzire sunt prevazute cu armaturi │ 1,00 │

│de separare si golire a acestora, functionale │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu │ │

│armaturi de separare si golire a acestora sau │ 1,03 │

│nu sunt functionale │ │

└───────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

Observatie: Pentru cladiri individuate sau cladiri care nu sunt dotate cu instalatie de incalzire centrala, P(6) = 1,00.

P(7) - coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura - pentru cladiri racordate la sisteme centralizate de alimentare cu caldura, determinat conform tabelului II.4.9,

Tabel II.4.9

┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────┐

│ Situatia │ P(7) │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Exista contor general de caldura pentru incalzire si │ 1,00 │

│pentru apa calda de consum │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Exista contor general de caldura pentru incalzire, │ │

│dar nu exista contor general de caldura pentru apa │ 1,07 │

│calda de consum │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Nu exista nici contor general de caldura pentru │ │

│incalzire, nici contor general de caldura pentru apa │ 1,15 │

│calda de consum, consumurile de caldura fiind │ │

│determinate in sistem pausal │ │

└───────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

Observatie: Pentru cladiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilitatilor termice, P(7) = 1,00.

P(8) - coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori - pentru cladiri cu pereti din caramida sau BCA, determinat conform tabelului II.4.10,

Tabel II.4.10

┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────┐

│Situatia │ P(8) │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│ Stare buna a tencuielii exterioare │ 1,00 │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│ Tencuiala exterioara cazuta total sau partial │ 1,05 │

└───────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

Observatie: Pentru cladiri cu pereti exteriori din alte materiale, P(8) = 1,00.

P(9) - coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora, determinat conform tabelului II.4.11,

Tabel II.4.11

┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────┐

│Situatia │ P(9) │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│ Pereti exteriori uscati │ 1,00 │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│ Peretii exteriori prezinta pete de condens (in │ 1,02 │

│ sezonul rece) │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│ Peretii exteriori prezinta urme de igrasie │ 1,05 │

└───────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

P(10) - coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod - pentru cladiri prevazute cu pod nelocuibil, determinat conform tabelului II.4.12,

Tabel II.4.12

┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────┐

│Situatia │ P(10) │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Acoperis etans │ 1,00 │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Acoperis spart/neetans la actiunea ploii sau a │ 1,10 │

│zapezii │ │

└───────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

Observatie: Pentru cladiri fara pod nelocuibil, P(10) = 1,00.

P(11) - coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului - pentru cladiri dotate cu sisteme locale de incalzire/preparare a apei calde de consum cu combustibil lichid sau solid, determinat conform tabelului II.4.13,

Tabel II.4.13

┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────┐

│ Situatia │ P(11) │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Cosurile au fost curatate cel putin o data in ultimii │ 1,00 │

│doi ani │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Cosurile nu au mai fost curatate de cel putin doi ani │ 1,05 │

└───────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

Observatie: Pentru alte tipuri de cladiri, P(11) = 1,00.

P(12) - coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort, determinat conform tabelului II.4.14,

Tabel II.4.14

┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────┐

│ Situatia │ P(12) │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Cladire prevazuta cu sistem de ventilare naturala │ 1,00 │

│organizata sau ventilare mecanica │ │

├───────────────────────────────────────────────────────┼────────┤

│Cladire fara sistem de ventilare organizata │ 1,10 │

└───────────────────────────────────────────────────────┴────────┘

III.

3.4.6.Definirea cladirii de referinta

Cladirea de referinta reprezinta o cladire virtuala avand urmatoarele caracteristici generale, valabile pentru toate tipurile de cladiri considerate conform Partii a III-a a Metodologiei :

a)Aceeasi forma geometrica, volum si arie totala a anvelopei ca si cladirea reala;

b)Aria elementelor de constructie transparente (ferestre, luminatoare, pereti exteriori vitrati) pentru cladiri de locuit este identica cu cea aferenta cladirii reale. Pentru cladiri cu alta destinatie decat de locuit aria elementelor de constructie transparente se determina pe baza indicatiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor - Partea I-a, in functie de aria utila a pardoselii incintelor ocupate (spatiu conditionat);

c)Rezistentele termice corectate ale elementelor de constructie din componenta anvelopei cladirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea I, cap 11.d) Valorile absorbtivitatii radiatiei solare a elementelor de constructie opace sunt aceleasi ca in cazul cladirii de referinta;

e)Factorul optic al elementelor de constructie exterioare vitrate este (αi) = 0,26;

f)Factorul mediu de insorire al fatadelor are valoarea corespunzatoare cladirii reale;

g)Numarul de schimburi de aer din spatiul incalzit este de minimum 0,5 h^-1, considerandu-se ca tamplaria exterioara este dotata cu garnituri speciale de etansare, iar ventilarea este de tip controlata, iar in cazul cladirilor publice/sociale, valoarea corespunde asigurarii confortului fiziologic in spatiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I);

h)Sursa de caldura pentru incalzire si preparare a apei calde de consum este, dupa caz:

–statie termica compacta racordata la sistem districtual de alimentare cu caldura, in cazul cladirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,– centrala termica proprie functionand cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) si cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru cladiri care nu sunt racordate la un sistem de incalzire districtuala;

i)Sistemul de incalzire este de tipul incalzire centrala cu corpuri statice, dimensionate conform reglementarilor tehnice in vigoare;

j)Instalatia de incalzire interioara este dotata cu elemente de reglaj termic si hidraulic atat la baza coloanelor de distributie (in cazul cladirilor colective), cat si la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de incalzire este dotat cu repartitoare de costuri de incalzire;

k)In cazul sursei de caldura centralizata, instalatia interioara este dotata cu contor de caldura general (la nivelul racordului la instalatiile interioare) pentru incalzire si apa calda de consum la nivelul racordului la instalatiile interioare, in aval de statia termica compacta;

l)In cazul cladirilor de locuit colective, instalatia de apa calda este dotata cu debitmetre inregistratoare montate pe punct de consum de apa calda din apartamente;

m)Randamentul de producere a caldurii aferent centralei termice este caracteristic

echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid in instalatiile interioare;

n)Conductele de distributie din spatiile neincalzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termica Lambda(iz)≤ 0,05 W/m * K, avand o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;

o)Instalatia de apa calda de consum este caracterizata de dotarile si parametrii de functionare conform proiectului, iar consumul specific de caldura pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 N(p)/A(Inc)[kWh/m²an], unde N(p) reprezinta numarul mediu normalizat de persoane aferent cladirii certificate, iar A(Inc) reprezinta aria utila a spatiului incalzit/conditionat;

p)In cazul in care se impune climatizarea spatiilor ocupate, randamentul instalatiei de climatizare este aferent instalatei, mai corect reglata din punct de vedere aeraulic si care functioneaza conform procesului cu consum minim de energie;

q)In cazul climatizarii spatiilor ocupate, consumul de energie este determinat in varianta utilizarii racirii in orele de noapte pe baza ventilarii naturale/mecanice (dupa caz);

r)Nu se acorda penalizari conform cap. II.4.5 din normativul de fata, P(0)= 1,00.

Anexa nr. 1

Fisa de analiza termica si energetica

(model)

Cladirea:

Adresa:

Proprietar:

[] Categoria cladirii:

[] locuinte [] birouri [] spital

[] comert [] hotel [] autoritati locale/guvern

[] scoala [] cultura [] alta destinatie: camin

–centru plasament copii

[] Tipul cladirii:

[] individuala [] insiruita

[] bloc [] tronson de bloc

[] Zona climatica in care este amplasata cladirea:

[] Regimul de inaltime al cladirii: S + P + .... E

[] Anul constructiei:

[] Proiectant/constructor:

[] Structura constructiva:

[] zidarie portanta [] cadre din beton armat

[] pereti structurali din beton armat [] stalpi si grinzi

[] diagrame din beton armat [] schelet metalic

[] Existenta documentatiei constructiei si instalatiei aferente acesteia:

[] partiu de arhitectura pentru fiecare tip de nivel reprezentativ,

[] sectiuni reprezentative ale constructiei,

[] detalii de constructie,

[] planuri pentru instalatia de incalzire interioara,

[] schema coloanelor pentru instalatia de incalzire interioara,

[] planuri pentru instalatia sanitara,

[] Gradul de expunere la vant:

[] adapostita [] moderat adapostita [] liber expusa (neadapostita)

[] Starea subsolului tehnic al cladirii:

[] Uscat si cu posibilitate de acces la instalatia comuna,

[] Uscat, dar fara posibilitate de acces la instalatia comuna,

[] Subsol inundat/inundabil (posibilitatea de refulare a apei

din canalizarea exterioara),

[] Plan de situatie/schita cladirii cu indicarea orientarii fata de

punctele cardinale, a distantelor pana la cladirile din apropiere si

inaltimea acestora si pozitionarea sursei de caldura sau a punctului

de racord la sursa de caldura exterioara.

┌───────────────────────────────────────────────────────────┐

│ │

└───────────────────────────────────────────────────────────┘

[] Identificarea structurii constructive a cladirii in vederea

aprecierii principalelor caracteristici termotehnice ale elementelor

de constructie din componenta anvelopei cladirii: tip, arie, straturi,

grosimi, materiale, punti termice:

[γ] Pereti exteriori opaci:

γ alcatuire:

┌────────────┬────────────┬────────────┬─────────────────────────┬───────────┐

│ │ │ │Straturi componente(i→ e)│Coeficient │

│ PE │ Descriere │ Arie [m²] ├────────────┬────────────┤reducere, r│

│ │ │ │ Material │ Grosime [m]│ │

γ Aria totala a peretilor exteriori opaci [m²]:

γ Stare: [] buna, [] pete condens, [] igrasie,

γ Starea finisajelor: [] buna, [] tencuiala cazuta partial/total,

γ Tipul si culoarea materialelor de finisaj: Tencuiala similipiatra

culoare combinata

cenusiu - verde,

[] Rosturi despartitoare pentru tronsoane ale cladirii: nu este cazul

[γ] Pereti catre spatii anexe (casa scarilor, ghene etc.):

│ │ │ │Straturi componente(i→ e)│Coeficient │

│ PE │ Descriere │ Arie [m²] ├────────────┬────────────┤reducere, r│

│ │ │ │ Material │ Grosime [m]│ [%] │

γ Aria totala a peretilor catre casa scarilor [m²]:

γ Volumul de aer din casa scarilor [mc]:

[γ] Planseu peste subsol:

│ │ │ │Straturi componente(i→ e)│Coeficient │

│ PSb │ Descriere │ Arie [m²] ├────────────┬────────────┤reducere, r│

│ │ │ │ Material │ Grosime [m]│ │

γ Aria totala a planseului peste subsol [m²]:

γ Volumul de aer din subsol [mc]:

[γ] Terasa/acoperis:

γ Tip: [] circulabila, [] necirculabila,

γ Stare: [] buna, [] deteriorata,

[] uscata, [] umeda

γ Ultima reparatie: [] < 1 an, [] 1 - 2 ani

[] 2 - 5 ani, [] > 5 ani

│ │ │ │Straturi componente(i→ e)│Coeficient │

│ TE │ Descriere │ Arie [m²] ├────────────┬────────────┤reducere, r│

│ │ │ │ Material │ Grosime [m]│ [%] │

γ Aria totala a terasei [m²]:

γ Materiale finisaj: covor bituminos;

[] Starea acoperisului peste pod: nu este cazul

[] Buna,

[] Acoperis spart/neetans la actiunea ploii sau a zapezii;

[] Planseu sub pod: nu este cazul

│ │ │ │Straturi componente(i→ e)│Coeficient │

│ PP │ Descriere │ Arie [m²] ├────────────┬────────────┤reducere, r│

│ │ │ │ Material │ Grosime [m]│ [%] │

γ Aria totala a planseului sub pod [m²]:

[γ] Ferestre/usi exterioare:

┌──────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬───────────┐

│ FE/ │ │ │ Tipul │ Grad │ Prezenta │

│ /UE │Descriere │ Arie [m²] │ tamplariei │ etansare │ oblon │

│ │ │ │ │ │ (i/e) │

├──────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤

└──────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘

γ Starea tamplariei: [] buna [] evident neetansa

[] fara masuri de etansare,

[] cu garnituri de etansare,

[] cu masuri speciale de etansare;

[] Alte elemente de constructie:

–intre casa scarilor si pod

–intre acoperis si pod,

–intre casa scarilor si acoperis,

–intre casa scarilor si subsol,

│ │ │ │Straturi componente(i→ e)│Coeficient │

│ PI │ Descriere │ Arie [m²] ├────────────┬────────────┤reducere, r│

│ │ │ │ Material │ Grosime [m]│ [%] │

│P CS-Sb │ │ │ │ │ │

[] Elementele de constructie mobile din spatiile comune:

γ usa de intrare in cladire:

[] Usa este prevazuta cu sistem automat de inchidere si sistem de

siguranta (interfon, cheie),

[] Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere, dar sta

inchisa in perioada de neutilizare,

[] Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere si este lasata

frecvent deschisa in perioada de neutilizare,

γ ferestre de pe casa scarilor: starea geamurilor, a tamplariei si gradul

de etansare:

[] Ferestre/usi in stare buna si prevazute cu garnituri de etansare,

[] Ferestre/usi in stare buna, dar neetanse,

[] Ferestre/usi in stare proasta, lipsa sau sparte,

[] Caracteristici ale spatiului locuit/incalzit:

γ Aria utila a pardoselii spatiului incalzit [m²]:

γ Volumul spatiului incalzit [mc]:

γ inaltimea medie libera a unui nivel [m]:

[] Gradul de ocupare al spatiului incalzit/nr. de ore de functionare a

instalatiei de incalzire:

[] Raportul dintre aria fatadei cu balcoane inchise si aria totala a

fatadei prevazuta cu balcoane/logii:

[] Adancimea medie a panzei freatice: H(2) =

[] Inaltimea medie a subsolului fata de cota terenului sistematizat

[m]: ..... m

[] Perimetrul pardoselii subsolului cladirii [m]:

[] Instalatia de incalzire interioara:

γ Sursa de energie pentru incalzirea spatiilor:

[] Sursa proprie, cu combustibil: combustibil lichid usor

[] Centrala termica de cartier

[] Termoficare - punct termic central

[] Termoficare - punct termic local

[] Alta sursa sau sursa mixta: .............

γ Tipul sistemului de incalzire:

[] Incalzire locala cu sobe,

[] Incalzire centrala cu corpuri statice,

[] Incalzire centrala cu aer cald,

[] Incalzire centrala cu plansee incalzitoare,

[] Alt sistem de incalzire: .................................

[] Date privind instalatia de incalzire locala cu sobe: nu este cazul

┌──────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐

│ Nr. │ Tipul │Combusti- │ Data │ Element │ Element │ Data │

│ crt. │ sobei │ bil │instalarii│ reglaj │inchidere │ ultimei │

│ │ │ │ │ ardere │ tiraj │ curatiri │

├──────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │

└──────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘

γ Starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului:

[] Cosurile au fost curatate cel putin o data in ultimii doi ani,

[] Cosurile nu au mai fost curatate de cel putin doi ani,

[] Date privind instalatia de incalzire interioara cu corpuri statice:

┌──────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐

│ Tip │ Numar corpuri statice [buc] │Suprafata echivalenta termic[m²]│

│ corp ├──────────┬──────────┬──────────┼──────────┬──────────┬──────────┤

│ static │in spatiul│in spatiul│ Total │in spatiul│in spatiul│ Total │

│ │ locuit │ comun │ │ locuit │ comun │ │

├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤

└──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘

γ Tip distributie a agentului [] inferioara, [] superioara, [] mixta

termic de incalzire:

γ Necesarul de caldura de calcul [W]:

γ Racord la sursa centralizata [] racord unic, [] multiplu: .. puncte,

cu caldura:

diametru nominal [mm]:

disponibil de presiune (nominal) [mmCA]:

γ Contor de caldura: tip contor, anul instalarii, existenta vizei

metrologice: nu este cazul

γ Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivel de racord,

retea de distributie, coloane): nu exista

γ Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivelul corpuri lor statice):

[] Corpurile statice sunt dotate cu armaturi de reglaj si acestea sunt

functionale,

[] Corpurile statice sunt dotate cu armaturi de reglaj, dar cel putin

un sfert dintre acestea nu sunt functionale,

[] Corpurile statice nu sunt dotate cu armaturi de reglaj sau cel putin

jumatate dintre armaturile de reglaj existente nu sunt functionale,

γ Reteaua de distributie amplasata in spatii neincalzite:

–Lungime [m]:

–Diametru nominal [mm, toli]:

–Termoizolatie:

γ Starea instalatiei de incalzire interioara din punct de vedere al

depunerilor:

[] Corpurile statice au fost demontate si spalate/curatate in totalitate

dupa ultimul sezon de incalzire,

[] Corpurile statice au fost demontate si spalate/curatate in totalitate

inainte de ultimul sezon de incalzire, dar nu mai devreme de trei ani,

[] Corpurile statice au fost demontate si spalate/curatate in totalitate

cu mai mult de trei ani in urma,

γ Armaturile de separare si golire a coloanelor de incalzire:

[] Coloanele de incalzire sunt prevazute cu armaturi de separare si

golire a acestora, functionale,

[] Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi de separare si

golire a acestora sau nu sunt functionale,

[] Date privind instalatia de incalzire interioara cu planseu

incalzitor: NU ESTE CAZUL

–Aria planseului incalzitor [m²],

–Lungimea [m] si diametrul nominal [mm] al serpentinelor incalzitoare;

┌─────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐

│Diametru serpentina.[mm] │ │ │ │

├─────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤

│Lungime [m] │ │ │ │

└─────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘

–Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalatiei;

γ Sursa de incalzire - centrala termica proprie:

–Putere termica nominala: h

–Randament de catalog:

–Anul instalarii:

–Ore de functionare:

–Stare (arzator, conducte/armaturi, manta):

–Sistemul de reglare/automatizare si echipamente de reglare:

[] Date privind instalatia de apa calda de consum:

γ Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:

[] Sursa proprie, cu: ........

[] Centrala termica de cartier

[] Termoficare - punct termic central

[] Termoficare - punct termic local

[] Alta sursa sau sursa mixta: ...........

γ Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:

[] Din sursa centralizata,

[] Centrala termica proprie,

[] Boiler cu acumulare,

[] Preparare locala cu aparate de tip instant a.c.m.,

[] Preparare locala pe plita,

[] Alt sistem de preparare a.c.m.: .............

γ Puncte de consum: a.c.m./ a.r.;

γ Numarul de obiecte sanitare - pe tipuri: Lavoar -

Spalator -

Dus: -

Cada de baie: -

Rezervor WC -

γ Racord la sursa centralizata [] racord unic, [] multiplu:

puncte,

cu caldura:

diametru nominal [mm]:

presiune necesara (nominal) [mmCA]:

γ Conducta de recirculare a a.cm.: [] functionala, [] nu functioneaza

[] nu exista

γ Contor de caldura general: tip contor ................,

anul instalarii ...........,

existenta vizei metrologice .....

γ Debitmetre la nivelul punctelor [] nu exista [] partial [] peste tot

de consum:

γ Alte informatii:

–accesibilitate la racordul de apa calda din subsolul tehnic:

–programul de livrare a apei calde de consum:

–facturi pentru apa calda de consum pe ultimii 5 ani:

–facturi pentru consumul de gaze naturale pentru cladirile cu

instalatie proprie de producere a.c.m. functionand pe gaze

naturale - facturi pe ultimii 5 ani:

–date privind starea armaturilor si conductelor de a.c.m.:

pierderi de fluid, starea termoizolatiei etc.: completare

ocazionala a instalatiei de incalzire, puncte de consum

acm cu pierderi

–temperatura apei reci din zona/localitatea in care este amplasata

cladirea (valori medii lunare - de preluat de la statia meteo

locala sau de la regia de apa)

–numarul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru

care se cunosc consumurile facturate):

γ Informatii privind instalatia de climatizare:

γ Informatii privind instalatia de ventilare mecanica:

γ Informatii privind instalatia de iluminat:

Anexa nr. 2

SOLUTII TEHNICE DE REABILITARE/MODERNIZARE ENERGETICA A

CLADIRILOR EXISTENTE (INFORMATIV)

A2.1. Introducere

Scopul principal al masurilor de reabilitare/modernizare energetica a cladirilor existente il constituie reducerea consumurilor de caldura pentru incalzirea spatiilor si pentru prepararea apei calde de consum in conditiile asigurarii conditiilor de microclimat confortabil.

Importanta si diversitatea ansamblului de cladiri existente, precum si numarul mare de posibilitati de reabilitare/modernizare implica o abordare diferita de cea caracteristica in general constructiilor nou proiectate. La acestea din urma considerarea costului de investitie este practic preponderenta, chiar daca deciziile sunt luate teoretic pe baza unui calcul de optimizare a costului global actualizat (valoare neta actualizata). In cadrul reabilitarii unei cladiri existente aspectul functionalitatii este foarte important si criteriul deciziei il constituie intotdeauna eficienta tehnico-economica, chiar daca aspectul financiar ramane esential (costurile necesare nu pot fi mobilizate decat in masura in care acestea sunt justificate economic prin diminuarea previzibila a costurilor de functionare si de intretinere).

In ceea ce priveste cladirile de locuit existente, din ansamblul acestora se disting doua mari categorii din punct de vedere al modului de repartitie a criteriilor "energetice" - care se preteaza mai bine la tratarea aspectelor de reabilitare - si anume:A) Locuinte caracterizate de confort termic - este vorba de cladirile prevazute cu un sistem de incalzire "global", acesta putand fi: centralizat la nivel de locuinta sau cladire (incalzire centrala clasica), divizat (un aparat independent in fiecare incapere incalzita) sau mixt.B) Locuinte lipsite de confort termic sau prevazute numai cu mijloace limitate de asigurare a confortului termic (de exemplu numai sobe), care se abat de la prevederile Legii nr. 10/1995 privind Calitatea in constructii.

In fiecare dintre cele doua categorii astfel definite problema fundamentala a reabilitarii termice se pune dupa cum urmeaza:A) mentinerea conditiilor normate de confort termic prin reducerea consumului de combustibil sau schimband tipul de energie (total sau partial), conform politicii energetice nationale;B) aplicarea unor solutii de realizare a conditiilor normate de confort termic prin optimizarea costului global actualizat, conform politicii energetice nationale.

Solutiile termice si economice, precum si politica energetica nationala se vor subsuma prevederilor Legii nr. 10/1995 privind Calitatea in constructii.

In ambele cazuri, pe langa caracteristici tehnice, geografice si sociologice, apar noi parametri referitori la stadiul energetic al cladirilor, la varietatea surselor de energie si la situatia economica si financiara a beneficiarilor solutiilor tehnice aplicate ansamblului cladire - instalatie.

Situatia economica si financiara depinde in principal de tipul ocupantilor, de statutul de ocupare, de sectorul de finantare (social sau nu, privat sau public), de natura juridica a patrimoniului (exemplu:

coproprietati, entitati juridice sau locatari/proprietari); posibilitatile de ajutor public direct, costurile implicate de activitatea de reabilitare energetica, existenta unor avantaje fiscale.

Asigurarea confortului termic se realizeaza prin alegerea unui sistem de incalzire adecvat si a unei surse de energie. Se disting trei mari categorii de sisteme de incalzire legate de tipul de locuinte:

1) incalzire centrala sau divizata (pe incaperi) in casa individuala (cu apa calda de consum preparata centralizat sau furnizata de aparate independente) - ex. cladire individuala dotata cu centrala proprie de incalzire si preparare a apei calde de consum;

2) incalzire centrala sau divizata (pe incaperi) individual pe locuinta in imobil colectiv (cu apa calda de consum preparata centralizat sau furnizata de aparate independente) - ex. apartament din cladire colectiva, dotat cu centrala proprie de incalzire si preparare a apei calde de consum;

3) incalzire centrala colectiva in imobil colectiv sau casa individuala (cu apa calda de consum distribuita, preparata centralizat la nivel de locuinta sau furnizata de aparate independente) - ex. cladire colectiva racordata la un sistem centralizat de alimentare cu caldura.

In ceea ce priveste cladirile din sectorul tertiar, masurile de reabilitare/modernizare energetica a acestora prezinta particularitati si prin urmare vor fi tratate separat pentru fiecare categorie de cladire in parte.

A2.2. Solutii tehnice cadru recomandate pentru reabilitarea sau modernizarea energetica a cladirilor existente

Interventiile avute in vedere la reabilitarea sau modernizarea energetica a unei cladiri se impart in doua categorii principale si anume:

A2.2.1. Interventii asupra cladirii

A2.2.2. Interventii asupra instalatiilor aferente cladirii.

A2.2.1. Interventiile asupra cladirii

Interventiile asupra cladirii vizeaza reducerea necesarului propriu de caldura al cladirii, independent de comportamentul instalatiilor si al consumatorilor. In principiu, acestea sunt urmatoarele:

A2.2.1.1. Imbunatatirea izolatiei termice

Imbunatatirea izolatiei termice a unei constructii existente are drept scop reducerea fluxului termic disipat prin conductie prin anvelopa cladirii catre mediul exterior.

A2.2.1.1.1. Imbunatatirea izolatiei termice a elementelor de constructie opace orizontale

[] Izolatia termica a planseelor de terasa

La planseul peste ultimul nivel, (planseu de terasa) se recomanda una din urmatoarele solutii de imbunatatire a nivelului de termoizolare, in functie de starea (gradul de deteriorare) a straturilor hidroizolante si termoizolante existente:

–indepartarea tuturor straturilor existente pana la fata superioara a betonului de panta si refacerea acestora in conditiile inlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat termoizolant, de calitate si grosime corespunzatoare noilor cerinte; solutia se recomanda cand atat starea hidroizolatiei, cat si starea stratului termoizolant nu sunt corespunzatoare (hidroizolatie puternic deteriorata, termoizolatie umezita s.a.) - det. 1 din Anexa 3;

–indepartarea straturilor existente pana la hidroizolatia existenta, in conditiile mentinerii ei cu functie de bariera contra vaporilor si a mentinerii stratului termoizolant existent; montarea unui strat termoizolant suplimentar, de calitate si grosime corespunzatoare, precum si a tuturor celorlalte straturi, inclusiv a straturilor hidroizolante; solutia se recomanda in situatia in care starea termoizolatiei existente este buna, dar hidroizolatia este deteriorata si se impune refacerea ei - det. 4 din Anexa 3;

–realizarea unci terase "inverse", prin mentinerea tuturor straturilor existente, inclusiv a straturilor hidroizolante; solutia presupune indepartarea doar a stratului de protectie a hidroizolatiei, executarea unor eventuale reparatii locale a hidroizolatiei si dispunerea, eventual, a unui strat hidroizolant suplimentar, precum si montarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat protejat corespunzator, peste hidroizolatie; solutia se recomanda in situatia in care starea hidroizolatiei este buna si are avantajul ca se asigura o buna protectie mecanica si termica (inclusiv la actiunea directa a radiatiei solare) a straturilor hidroizolante - det. 2 din Anexa 3;

–indepartarea tuturor straturilor, inclusiv a betonului de panta si refacerea completa a terasei, eventual cu montarea betonului de panta peste stratul termoizolant - det. 3 din Anexa 3.

Solutiile de mai sus sunt valabile, cu adaptarile de rigoare, si in cazul teraselor cu stratul termoizolant de grosime variabila (cu umplutura termoizolanta in vrac sau cu placi BCA dispuse in trepte).

In scopul reducerii substantial a efectului defavorabil al puntilor termice de pe conturul planseului de peste ultimul nivel, este foarte important a se lua masuri de "imbracare" cu un strat termoizolant, a aticelor, conform detaliilor din Anexa 3, fig. A3.1.

[] Izolarea termica a planseelor de pod

La planseul peste ultimul nivel, sub podul neincalzit, se recomanda una din urmatoarele solutii:

–mentinerea stratului termoizolant existent, inclusiv a sapei de protectie, repararea si eventuala ei consolidare, urmata de montarea unui strat termoizolant eficient, protejat corespunzator; solutia se recomanda cand umplutura termoizolanta existenta este in stare buna (nu este umezita, este consolidate etc.) si cand inaltimea libera a spatiului podului poate fi micsorata - det. 7 din Anexa 3;

–indepartarea umpluturii termoizolante sau a stratului termoizolant, executarea unei bariere de vapori de calitate corespunzatoare pe fata superioara a planseului existent si montarea unui nou strat termoizolant, de calitate si grosime corespunzatoare noilor cerinte; protejarea stratului termoizolant poate fi realizata folosind, integral sau partial, umplutura termoizolanta existenta - det. 5, 6, 8 din Anexa 3.

In scopul reducerii efectului defavorabil al puntilor termice de pe conturul planseului de peste ultimul nivel, este foarte important a se lua masuri de "imbracare" cu un strat termoizolant a parapetelor pe care reazema cosoroabele, conform detaliilor din Anexa 3 - fig. A3.2.

[] Izolarea termica a planseelor peste subsol

La planseul peste subsolul neincalzit, se recomanda solutia executarii unui strat termoizolant pe suprafata inferioara a planseului (la tavanul subsolului), in una din urmatoarele variante:

–fixarea, prin lipire sau/si cu dispozitive mecanice (bolturi impuscate, dibluri tip CONEXPAND s.a.) a unui strat termoizolant realizat din placi din polistiren sau vata minerala; stratul termoizolant se protejeaza fie cu un strat de tencuiala pe rabit, suspendat de planseu prin intermediul unor ancore din otel inoxidabil, fie cu o tencuiala uscata fixata pe o retea de sipci, fie cu un strat de glet adeziv, armat cu tesatura din fibra de sticla - det. 9 din Anexa 3;

–aplicarea "in situ" a unui strat de spuma poliuretanica - det. 10 din Anexa 3.

Adoptarea solutiei cu un strat termoizolant montat peste planseul din beton armat sau peste pardoseala existenta, este posibila, dar nu este indicata decat in situatia cand, din alte considerente, este necesara inlocuirea pardoselilor - det. 12 din Anexa 3.

In scopul reducerii substantiale a efectului negativ al puntilor termice de pe conturul planseului de peste subsolul neincalzit, este foarte important a se prevedea in proiectul de modernizare termotehnica, urmatoarele masuri constructive:

–prevederea, pe fata exterioara a soclului, a unui strat termoizolant caracterizat printr-o buna comportare la actiunea umiditatii (de preferinta placi din polistiren extrudat); stratul termoizolant va fi fixat atat mecanic, cat si prin lipire si va fi protejat la exterior cu un strat de tencuiala armata; pe inaltime, stratul termoizolant va fi aplicat astfel incat la partea superioara sa depaseasca cu minimum 30 cm fata superioara a placii din beton armat, iar la partea inferioara sa ajunga pana la suprafata terenului sistematizat (CTS) sau, la soclurile de inaltime redusa (det. 11 din Anexa 3) pana la 30...40 cm sub acesta cota - fig. A3.3;

–prevederea, pe fata interioara a peretilor exteriori de pe conturul subsolului, a unui strat termoizolant, pe o inaltime sub placa de cel putin 50 cm - det. 9 si 11 din Anexa 3.

La solutia cu stratul termoizolant nou, amplasat pe fata inferioara a planseului peste subsol, in scopul reducerii influentei defavorabile a puntilor termice interioare, se recomanda "imbracarea" grinzilor din beton armat de la tavanul subsolului cu un strat termoizolant.

[] Izolarea termica a placilor pe sol

Planseele amplasate direct pe pamant, daca sunt intregi si uscate, nu permit transmiterea unui flux termic insemnat catre sol, pamantul uscat avand o rezistenta termica considerabila. Practic, solul se comporta ca un volant termic datorita capacitatii termice importante. Pe de alta parte tehnicile utilizate la izolarea termica a planseului sunt deseori costisitoare si complicate din punctul de vedere al executiei propriu-zise.

Cu toate acestea, daca temperatura planseului inferior se dovedeste o sursa de disconfort pe care acoperirea acestuia cu covoare nu reuseste sa-l corecteze, sau daca se prevede o refacere importanta a planseului din alte motive (tehnice, de rezistenta etc.), ar putea fi interesant de realizat izolarea termica a acestui element de constructie.

In cazul in care peretii exteriori prezinta la partea inferioara a acestora urme de umiditate provenite mai ales din infiltratiile din sol prin capilaritate, se impune drenarea peretilor exteriori si eventual a solului-suport; daca aceste masuri se dovedesc inoperante trebuie sa se refaca stratul de pietris si placa pe sol si montat un strat hidroizolant nou - det. 13 din Anexa 3.

Prin urmare, la placa pe sol masurile de imbunatatire a comportarii termotehnice sunt, in principal, urmatoarele:

–prevederea, pe fata exterioara a soclului, a unui strat termoizolant caracterizat printr-o buna comportare la actiunea umiditatii (de preferinta placi din polistiren extrudat); stratul termoizolant va fi fixat atat mecanic, cat si prin lipire si va fi protejat la exterior cu un strat de tencuiala armata; pe inaltime, stratul termoizolant va fi aplicat astfel incat la partea superioara sa depaseasca cu minimum 30 cm fata superioara a placii din beton armat, iar la partea inferioara sa ajunga pana la suprafata terenului sistematizat (CTS) sau, la soclurile scunde (det. 16 din Anexa 3) pana la 30...40 cm sub acesta cota - fig. A3.4;

–daca masura de mai sus nu este suficienta pentru realizarea rezistentei termice corectate dorite, este posibila, dar nu intotdeauna indicata, prevederea unui strat termoizolant orizontal, continuu, peste pardoseala existenta sau peste placa din beton armat; asa cum se mentiona mai sus, aceasta masura devine rationale si eficienta in conditiile in care, din alte considerente, este necesara inlocuirea pardoselilor - det. 13 si 16 din Anexa 3.

A2.2.1.1.2. Imbunatatirea izolatiei termice a elementelor de constructie opace verticale

[] Izolarea termica la exterior a peretilor exteriori

Izolarea termica la exterior permite:

–renovarea fatadei;

–evitarea numeroaselor constrangeri intalnite la izolarea pe interior: interventii in incaperi ocupate, finisaje interioare de refacut, tratarea dificila a conturului usilor si a ferestrelor, deplasarea conductelor si a echipamentelor instalatiilor etc.;

–sa nu se diminueze aria utila si cea locuibila;

–protejarea peretilor la inghet, apa de ploaie, radiatia solara, si la variatiile de temperatura de la un anotimp la altul - diminuand astfel pericolul de degradare a lor;

–corectarea principalelor punti termice.

Izolarea termica la exterior, tehnica delicata si mai costisitoare decat izolarea la interior, trebuie executata de catre un personal calificat. Ea prezinta cateva dezavantaje care trebuie cunoscute inainte de a opta pentru o astfel de solutie. In primul rand solutia tehnica mentionata modifica deseori aspectul exterior al fatadei si, daca aceasta prezinta particularitati "estetice" care se doresc a fi conservate (cazul monumentelor de arhitectura), solutia poate fi abandonata numai pentru acest motiv. Pe de alta parte izolarea termica la exterior - pentru majoritatea procedeelor - prezinta o suprafata a peretelui mai sensibila la socuri decat peretele initial; acest punct este sensibil mai ales in zona accesului la parter (circulatia automobilelor spre un garaj la subsol, zona de joaca a copiilor etc.).

Diferitele tehnici de izolare termica la exterior se disting prin modul lor de fixare, aspectul final, caracteristicile de etanseitate etc. Trebuie aplicat procedeul cel mai bine adaptabil atat la natura suportului (care poate permite adoptarea unui mod de fixare), cat si la expunerea la factori climatici (ploaie, vant), mai mult sau mai putin agresivi si la aspectul estetic care se doreste a fi obtinut dupa terminarea lucrarii.

[] Izolarea termica la interior a peretilor exteriori

Aceasta solutie prezinta ca principale avantaje costul mai mic in comparatie cu izolarea termica la exterior, precum si o executie mai usoara.

Pe de alta parte, ea prezinta cateva dezavantaje a caror importanta trebuie apreciata cu mare atentie inainte de a opta pentru o astfel de solutie:

–reducerea temperaturii in interiorul peretelui exterior, cu favorizarea producerii fenomenului de condens a vaporilor de apa din interiorul acestuia si chiar a inghetului apei din perete;

–necesitatea deplasarii conductelor si a corpurilor de incalzire existente pe peretii exteriori;

–dificultatea tratarii unor puncte particulare (conturul golurilor din zidarie, plintele si mulurile plafonului etc.);

–imposibilitatea corectarii unor punti termice.

Avand in vedere cele de mai sus, solutia recomandata la peretii exteriori este montarea unui strat termoizolant eficient pe suprafata exterioara a peretilor, in una din urmatoarele variante:

–fara strat de aer ventilat, cu stratul termoizolant (de regula din placi din polistiren expandat) fixat mecanic si/sau prin lipire pe suprafata suport reparata si pregatita in prealabil (fig. A3.5 dinAnexa 3)\ stratul de protectie a termoizolatiei se poate realiza:

● cu un strat de tencuiala din mortar M100T in grosime de 3-4 cm, armat cu plase sudate STNB si cu plase din rabit zincat; stratul de tencuiala trebuie sa fie temeinic fixat (rezemat si ancorat) prin intermediul unor bolturi, dibluri, ancore si placute din otel inoxidabil, incastrate in peretele exterior;

● cu un strat de glet adeziv, realizat dintr-o pasta pe baza de ciment, aracet si nisip fin, de 3...5 mm grosime, armat cu tesatura din fibre de sticla.– cu un strat de aer ventilat, de cca. 4 cm grosime, avand stratul termoizolant (de regula din placi din vata minerala sau polistiren extrudat) montat intre elementele unui caroiaj din sipci de lemn sau profile metalice inoxidabile, ancorat mecanic cu piese din otel inoxidabil in peretele exterior; stratul de protectie poate fi realizat din foi (plane, ondulate sau cutate) din tabla inoxidabila, aluminiu sau masa plastica rezistenta la radiatiile ultraviolete, din placi subtiri din beton armat cu fibre de sticla s.a; stratul de protectie este mentinut in pozitie si fixat de stratul suport sau de caroiaj prin intermediul unor piese metalice speciale, inoxidabile; pentru asigurarea unei bune circulatii a aerului in spatiul dintre stratul termoizolant si stratul de protectie, trebuie sa se realizeze in mod corespunzator - ca numar, dimensiuni si pozitii - orificiile de acces si de evacuare a aerului.

In scopul reducerii efectului negativ al puntilor termice, trebuie sa se asigure, in cat mai mare masura, continuitatea stratului termoizolant, in special la racordarea cu soclurile, cu aticele si comisele de la terase si cu parapetele de la acoperisurile cu pod.

In acelasi scop, este necesar ca pe conturul tamplariei exterioare sa se realizeze o captusire termoizolanta a tuturor glafurilor exterioare, inclusiv sub solbancuri, conform detaliilor din Anexa 3.

A2.2.1.1.3. Imbunatatirea elementelor de constructie vitrate:

Imbunatatirea din punct de vedere termotehnic a tamplariei exterioare se poate realiza in urmatoarele solutii:

–prin imbunatatirea tamplariei existente;

–prin inlocuirea tamplariei existente cu tipuri noi, mai performante (cu bariera radianta, geam termoizolant prevazut cu suprafata tratata, cu emisivitate redusa "low-e", geam cu umplutura din gaz inert - ex. argon);

–montarea de elemente termoizolante mobile (obloane exterioare de o buna calitate termica).

Imbunatatirea tamplariei existente se refera, in principal, la:

–adaugarea unei foi de geam suplimentar, la cele doua foi de geam existente, modificare care se poate realiza fie prin inlocuirea unui geam simplu cu un geam termoizolant, fie prin montarea pe cerceveaua interioara existenta, a unei cercevele suplimentare prevazuta cu un geam simplu– tabelele A3.1 si A4.2 din Anexa 4;

–prevederea unor garnituri de etansare intre toc si cercevele, precum si intre cercevele.

In Anexa 4 se prezinta o serie de detalii si variante, atat pentru imbunatatirea tamplariilor existente, cat si pentru tamplariile noi, cu precizarea orientativa a performantelor termotehnice ale acestora. Se mentioneaza ca in detaliile aferente tamplariei din lemn - imbunatatite si noi - nu sunt figurate garniturile de etansare.

A2.2.1.1.4. Imbunatatirea altor elemente de constructie perimetrale

[] Peretii adiacenti rosturilor (de dilatatie, de tasare si antiseismice) se termoizoleaza:

● la exterior - in cazul rosturilor deschise accesibile:

● la interior - in cazul rosturilor deschise inaccesibile si a rosturilor inchise.

Atat la rosturile deschise, cat si la cele inchise trebuie sa se verifice si sa se ia masuri de etansare suplimentara din punct de vedere termotehnic si hidrofug, precum si fata de infiltratiile de aer rece.

[] Peretii adiacenti spatiilor anexe neincalzite (garaje, magazii, poduri, camere de pubele, verande, sere, balcoane si logii inchise cu tamplarie exterioara s.a.) se termoizoleaza, de regula, in exteriorul volumului incalzit.

[] Peretii exteriori - verticali si/sau inclinati - precum si planseele superioare - orizontale si/sau inclinate - ale mansardelor existente, locuite si incalzite, amenajate in podurile cladirilor. Imbunatatirea comportarii termotehnice a elementelor de constructie perimetrale ale mansardelor constituie o problema complexa care trebuie sa fie tratata cu deosebita atentie - atat in situatia in care elementele de constructie separa spatiul mansardei de mediul exterior, cat si, in special, daca acestea separa volumul incalzit al mansardei de spatiul neincalzit adiacent.

[] Planseele care delimiteaza volumul incalzit de mediul exterior, la partea inferioara (la bowindouri, ganguri de trecere, plansee inferioare peste logii s.a.) se termoizoleaza - de regula - la tavanul planseelor.

[] Planseele care delimiteaza volumul incalzit de mediul exterior, la partea superioara (plansee superioare sub logii s.a.), la care stratul termoizolant suplimentar se dispune la fata superioara a planseelor, sub pardoseala.

[] Peretii exteriori, sub CTS, in contact cu solul, la demisolurile sau la subsolurile incalzite.

[] Placile din beton slab armat, la partea inferioara a demisolurilor si subsolurilor incalzite, sub CTS, in contact cu solul.

[] Peretii si planseele adiacente unor spatii care fac parte din volumul constructiv al cladirii, dar care au alte functiuni sau destinatii, de regula mai putin sau intermitent incalzite (spatii comerciale la parterul cladirilor de locuit birouri s.a.).

[] Diverse suprafete vitrate, altele decat tamplaria exterioara (luminatoare, pereti exteriori vitrati, transparent sau translucizi etc.).

[] Usi exterioare sau catre spatii neincalzite, opace sau partial transparente.

[] Pereti cortina.

Masuri de imbunatatire a comportarii termotehnice, in principal in directia maririi rezistentei termice specifice, se recomanda a se lua si la elementele de constructie din interiorul volumului incalzit, dar care separa incaperile incalzite de unele incaperi sau spatii neincalzite sau mult mai putin incalzite (windfanguri incalzite sau neincalzite, holuri de intrare in cladire, casa scarii, putul liftului, camarile direct ventilate s.a.).

A2.2.1.2. Imbunatatirea etanseitatii la aer

Aceasta trebuie sa priveasca atat reducerea sau chiar eliminarea infiltratiilor parazite (rosturile elementelor mobile, obloane rulante etc.), cat si asigurarea aerului proaspat necesar in vederea limitarii umiditatii si a condensului, ce pot avea efecte negative asupra constructiei.

A2.2.1.2.1. Etansarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spatiul incalzit

Reducerea infiltratiilor prin rosturile elementelor mobile exterioare care delimiteaza spatiul incalzit de mediul exterior vizeaza atat asigurarea etansarii rosturilor dintre tamplarie si elementul de constructie in care este amplasata fereastra/usa, cat si a spatiului dintre geam si tamplarie.

Solutia cea mai eficienta de imbunatatire a etanseitatii la aer a cercevelelor consta in prevederea pe tot perimetrul acestora a unei garnituri de cauciuc. Etansarea intre rama si golul de fereastra se realizeaza prin umplerea rostului cu straifuri din vata minerala, protejata cu mortar, sau cu spuma poliuretanica.

In urma etansarii rosturilor elementelor mobile exterioare din spatiul incalzit, necesarul minim de aer proaspat va fi asigurat prin deschiderea periodica a ferestrelor sau prin ventilare mecanica.

A2.2.1.2.2. Etansarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spatiul neincalzit

Scopul acestei masuri este mentinerea unei temperaturi acceptabile in spatiile neincalzite / anexe in vederea limitarii fluxului termic disipat dinspre spatiul locuit catre aceste spatii.

Solutiile recomandate pentru aplicarea acestei masuri sunt aceleasi ca la pct. A.2.1.

Aplicarea uneia sau mai multor interventii asupra cladirii fara prevederea unor echipamente de reglaj capabile sa asigure adaptarea sarcinii termice la conditiile climatice reale, poate provoca supraincalzirea incaperilor, si in consecinta utilizarea ineficienta a caldurii si chiar cresterea fluxului termic disipat spre exterior.

A2.2.2. Interventiile asupra instalatiilor de incalzire si apa calda de consum aferente cladirii

Interventiile asupra instalatiei vizeaza reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat (incalzire, apa calda de consum). Se poate interveni la mai multe nivele (producere, transport, distributie, utilizare), atat pentru incalzire, cat si pentru apa calda de consum:

A2.2.2.1. la nivelul producerii caldurii (in cazul cladirilor dotate cu sursa proprie de caldura):

–inlocuirea aparatelor invechite sau neadaptate (arzatoare mai vechi de 9-10 ani si cazane mai vechi de 12-15 ani),– adaptarea puterilor surselor de caldura in centrala termica,– substituirea partiala sau totala a formei de energie,– utilizarea de tehnici specifice (pompe de caldura cu compresie mecanica, cu absorbtie, cazane cu condensatie, instalatie solara);

A2.2.2.2. la nivelul distributiei caldurii:

–izolarea termica a conductelor de distributie din spatiile neincalzite,– reducerea temperaturilor de reglaj a instalatiei de incalzire in scopul satisfacerii necesarului de caldura;

–separarea circuitelor ai caror parametri functionali sunt net diferiti,– reechilibrarea circuitelor care alimenteaza corpurile de incalzire functionand cu apa calda (din punct de vedere termic - prin schimbarea aparatului sau ameliorarea locala a izolatiei, iar din punct de vedere hidraulic - prin ameliorarea distributiei debitelor).

A2.2.2.3. la nivelul utilizatorului (spatiile incalzite si punctele de consum a.c.m.):

–instalarea de robinete termostatice la corpurile de incalzire si, in cazul incalzirii colective, combinarea acestei masuri cu montarea sistemelor de repartizare individuala a costurilor de incalzire.

Daca reabilitarea/modernizarea unei instalatii de reglare nu a fost inca mentionata este din cauza ca ea poate interveni la toate nivelele (termostate de camera, de preferinta electronice, mai ales daca echipeaza convectoare electrice, ansambluri clasice cu sonde exterioare - robinete cu servomotor comandate de regulatoare cu legi de corespondenta mai mult sau mai putin complexe, simple limitatoare de temperatura de conducta, termostat de cazan etc.).

La fiecare tip de reglaj pot fi asociate sisteme de programare (optimizare), in general limitate pentru locuinte la simple "ceasuri" programatoare, care permit o reducere a temperaturii pe timp de noapte.

In anumite cazuri particulare, in care vechimea instalatiilor este mare, iar gradul de uzura al echipamentelor este ridicat, nu se mai impune o ameliorare, ci o renovare totala a acestora, mai ales daca se refera la instalatia de preparare a apei calde de consum colective.

O categorie aparte de cladiri existente este constituita de blocurile de locuinte racordate la sisteme centralizate de alimentare cu caldura (de tipul termoficarii), caracterizate de indici specifici de necesar de caldura care atesta caracterul disipativ din punct de vedere energetic al constructiilor existente, in ansamblul lor si acestea implica o abordare aparte. In Anexa 5 sunt prezentate sintetic masurile de reabilitare si modernizare energetica a blocurilor racordate la sisteme centralizate de furnizare a utilitatilor termice.

In Anexa 5 se prezinta o lista de masuri cu privire la utilizarea eficienta a caldurii, precizand unele performante energetice ale solutiilor propuse, cu referire la cladirile racordate la sisteme de incalzire districtuala.

In Anexa 6 se prezinta sintetic solutiile tehnice de reabilitare/modernizare energetica specifice cladirilor de locuit individuale sau insiruite, cu referire la utilizarea rationale si eficienta a caldurii si la caracteristicile dotarilor acestor cladiri.

A2.3. Particularitati ale masurilor de reabilitare/modernizare energetica pentru cladiri din sectorul tertiar

Solutiile tehnice pentru cresterea eficientei utilizarii energiei termice in cazul cladirilor din sectorul tertiar pot fi grupate in doua categorii si anume:A. Solutii tehnice comune tuturor categoriilor de cladiri din sectorul tertiar,B. Solutii tehnice functie de categoriile principale de cladirilor din sectorul tertiar considerate in normativ.

A. Principalele solutii tehnice din prima categoric susmentionata, sunt:

[γ] Asigurarea unei eficiente cat mai ridicate pentru echipamentele din componenta sistemelor de utilizare a energiei termice (corpuri de incalzire, pompe, ventilatoare, baterii de incalzire armaturi de reglaj etc.) - prin prisma functiei de transfer a echipamentelor, a randamentelor, a consumurilor specifice etc.;

[γ] Contorizarea energiei termice;

[γ] Asigurarea reglarii sarcinii termice de incalzire conform graficului (curbei) de reglaj termic proprie consumatorului (prevazuta prin contractul de furnizare a energiei termice);

[γ] Eliminarea pierderilor din reteaua de distributie a agentului termic din incinta cladirii (amplasata in subsol tehnic sau spatii anexe), prin eliminarea defectelor si prin termoizolarea conductelor;

[γ] Eliminarea depunerilor de materii organice si anorganice din interiorul conductelor de alimentare cu agent termic si a corpurilor de incalzire prin spalarea si dezincrustarea acestora si dotarea instalatiei de incalzire cu filtre eficiente;

[γ] Inlocuirea armaturilor existente (de slaba calitate) din instalatia de incalzire cu armaturi noi, eficiente;

[γ] Dotarea instalatiei de apa calda de consum cu armaturi de calitate ridicata, cu limitare a consumului de apa;

[γ] Reducerea necesarului de caldura al cladirii prin masuri de protectie termica suplimentara a elementelor de constructie opace si transparente (ferestre cu caracteristici conservative din punct de vedere energetic, ex. ferestre cu tamplarie eficienta si geam termoizolant), in conformitate cu solutiile prezentate in subcapitolul precedent;

[γ] Reducerea consumului de caldura datorat infiltratiilor de aer rece, prin etansarea rosturilor elementelor mobile (usi, ferestre) prin limitarea cotei de aer proaspat la valoarea impusa de exigentele de confort fiziologic;

[γ] Recuperarea caldurii din entalpia aerului evacuat in cazul instalatiilor de ventilare mecanica sau/si climatizare;

[γ] Etansarea elementelor mobile (usi, ferestre) din componenta spatiilor anexe ale cladirii (casa scarii, subsolul tehnic etc.);

[γ] Asigurarea mentenantei constructiei si instalatiilor aferente.

B. Solutiile tehnice specifice de crestere a eticientei energetice la cladirile din sectorul tertiar sunt prezentate in continuare, functie de categoriile de cladiri.

● Cladiri spitalicesti

Principalele solutii tehnice de crestere a eficientei energetice in cladiri spitalicesti sunt:

[γ] Masuri de recuperare locala a caldurii (ex. din condensatul colectat sau din aerul de evacuare din instalatiile de ventilare, in limitele nivelelor de contaminare a aerului) si utilizarea acesteia ca sursa secundara de energie (ex. prepararea apei calde de consum sau pentru preincalzirea apei de adaos etc.);

[γ] Reconsiderarea, in limita posibilitatilor, a distributiei energiei termice prin separarea circuitelor pe zone care beneficiaza de acelasi regim termic si program de functionare;

[γ] Sporirea gradului de automatizare al instalatiilor, corelat cu aplicarea unor regimuri de exploatare rationale, in functie de categoria cladirii spitalicesti, felul ocuparii, programul de lucru si conditiile climatice;

[γ] Izolarea termica a conductelor pentru diversi agenti termici si a canalelor de aer cald si rece;

[γ] Utilizarea, in masura posibilitatilor, a surselor neconventionale de energie;

Avand in vedere exigentele referitoare la regimul termic al cladirilor de tip spital si implicit la furnizarea energiei termice, se recomanda pentru spitale adoptarea solutiilor care permit gestionarea independenta a caldurii, respectiv puncte termice proprii (statii termice compacte) sau chiar centrale termice proprii.

De asemenea, avand in vedere existenta unor consumuri de caldura cvasiconstante (de tipul aburului utilizat la sterilizarea aparaturii medicate sau la tratarea aerului, apa calda necesara bailor de tratament etc.), o solutie de modernizare energetica a surselor de caldura aferente cladirilor de tip spital poate fi constituita de grupuri independente cu cogenerare (cu motoare termice).

● Cladiri social-culturale

Principalele solutii tehnice de crestere a eficientei energetice in cladiri culturale sunt:

[γ] Prevederea unor echipamente de automatizare a instalatiei de incalzire si de preparare a apei calde de consum in scopul asigurarii reglajului sarcinii termice de incalzire/ventilare functie de variatia necesarului real;

[γ] Utilizarea unor sisteme speciale de incalzire pentru reducerea gradientului spatial la incalzirea spatiilor mari, fara consum suplimentar de energie.

● Cladiri de invatamant

Principalele solutii tehnice de crestere a eficientei energetice specifice cladirilor de invatamant sunt:

[γ] Asigurarea reglajului sarcinii termice de incalzire pe tipuri de incaperi/sali de curs;

[γ] Reducerea alimentarii cu caldura pe perioadele de neocupare a cladirii;

[γ] Reducerea infiltratiilor de aer rece, prin etansarea rosturilor elementelor mobile (usi, ferestre), simultan cu asigurarea ventilarii naturale organizate sau a ventilarii controlate, a spatiilor ocupate;

● Cladiri pentru servicii de comert si institutii publice

Principalele solutii tehnice de crestere a eficientei energetice specifice cladirilor comerciale sunt:

[γ] Reducerea alimentarii cu caldura pe perioadele de neocupare a cladirii;

[γ] Dotarea cladirilor caracterizate de un flux important de utilizatori cu perdele de aer cald la intrare sau cu sasuri avand cu functia de tampon termic.

● Cladiri pentru sport

In cazul consumatorilor de tip cladiri pentru sport, solutiile tehnice de crestere a eficientei energetice se refera la:

[γ] Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de incalzire cu robinete termostatice;

[γ] Buna etansare a rosturilor elementelor mobile (usi, ferestre), simultan cu asigurarea ventilarii sau climatizarii spatiilor ocupate (functie de gradul de confort solicitat);

[γ] Reducerea alimentarii cu caldura pe perioadele de neocupare a cladirii.

● Hoteluri si restaurante

In cazul consumatorilor de tip hotel sau restaurante, solutiile tehnice de crestere a eficientei energetice se refera la:

[γ] Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de incalzire cu robinete termostatice;

[γ] Buna etansare a rosturilor elementelor mobile (usi, ferestre), simultan cu asigurarea ventilarii sau climatizarii spatiilor ocupate (functie de gradul de confort solicitat);

[γ] Recuperarea caldurii pentru ventilare de la echipamentele de preparare a hranei.

Cu referire la instalatiile de ventilare mecanica si de iluminat artificial, solutiile tehnice specifice de crestere a eficientei energetice sunt, in principiu urmatoarele:

–reglarea debitelor refulate/aspirate in functie de necesarul de ventilare normal,– reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat in functie de necesarul de caldura/frig si de ventilare,– prevederea de filtre de aer eficiente,– inlocuirea ventilatoarelor cu eficienta energetica redusa,– reglarea vitezelor aerului in spatiile ocupate,– prevederea de lampi cu eficienta energetica ridicata,– automatizarea functionarii instalatiei de iluminat in functie de ocuparea spatiilor,– etc.

Anexa nr. 3

SOLUTII DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMOTEHNICA A ANVELOPEI

CONSTRUCTIEI - ELEMENTE DE CONSTRUCTIE OPACE

(INFORMATIV)

LISTA FIGURILOR

A3.1. Planseu terasa1. Strat termoizolant nou, montat pe betonul de panta existent. Strat hidroizolant nou. Peretele exterior nu este termoizolat decat in zona aticului.

2.Strat termoizolant nou, din placi din polistiren extrudat, montat pe stratul hidroizolant existent.

3.Strat termoizolant nou, montat pe planseul din beton armat existent. Strat de beton de panta si strat hidroizolant, noi.

4.Strat termoizolant nou, montat pe stratul hidroizolant existent (care, dupa modemizare, devine bariera contra vaporilor). Strat hidroizolant nou.

A3.2. Planseu pod5. Strat termoizolant nou, montat pe planseul din beton armat, existent. Strat de protectie din sapa din mortar. Parapet malt.

6.Strat termoizolant nou montat pe planseul din beton armat, existent. Strat de protectie din umplutura termoizolanta, partial recuperata. Parapet inalt.

7.Strat termoizolant nou montat pe stratul de protectie existent peste umplutura termoizolanta existenta. Parapet de inaltime redusa, complet "imbracat" cu un strat termoizolant. Peretele exterior nu este termoizolat decat in zona stresinii.

8.Strat termoizolant nou, montat pe planseul din beton armat, existent. Fara parapet, cosoroaba existenta fiind montata direct pe Centura din beton armat.

A3.3. Plaseu peste subsol9. Strat termoizolant nou, montat la tavanul subsolului si pe fata interioara a soclului. Pardoseala existenta, fara strat termoizolant.

10.Strat termoizolant nou, din spuma poliuretanica, aplicata pe tavanul subsolului. Pardoseala existenta este montata pe un strat termoizolant nesatistacator. Peretele exterior nu este termoizolat decat in zona soclului.

11.Strat termoizolant nou, montat pe fata interioara a soclului. Pardoseala existenta, montata pe un strat termoizolant satisfacator.

12.Strat termoizolant nou, montat peste pardoseala existenta. Stratul termoizolant existent - dispus la tavanul subsolului si realizat din placi BCA montate pe cofrajul planseului din beton armat monolit - este nesatistacator.

A3.4. Placa pe sol13. Strat termoizolant nou, montat pe placa de beton slab armat existenta, dupa desfacerea pardoselii. Soclul este aliniat cu fata exterioara a peretelui.

14.Strat termoizolant orizontal, existent intre placa de beton slab armat si pardoseala; fara strat termoizolant orizontal nou. Soclul este iesit din planul fetei exterioare a peretelui.

15.Fara straturi termoizolante orizontale, existente sau noi. Soclul este retras fata de planul fetei exterioare a peretelui.

16.Strat termoizolant nou, montat pe pardoseala existenta. Soclul este aliniat cu fata exterioara a peretelui. Peretele exterior nu este termoizolat decat in zona soclului.

A3.5. Pereti exteriori17. Termoizolarea colturilor si a glafurilor verticale exterioare ale golurilor tamplariei exterioare. Tamplarie din lemn simpla, noua. Sectiune orizontala.

18.Termoizolarea peretelui structural din beton armat, existent intre doua logii adiacente. Sectiune orizontala.

19.Termoizolarea buiandrugilor din beton armat. Tamplarie din lemn dubla, noua. Sectiune verticala.

20.Termoizolarea planseului din beton armat, existent intre doua logii suprapuse. Sectiune verticala.

21.Termoizolarea peretelui exterior in zona centurilor din beton armat. Sectiune verticala.

22.Termoizolarea peretelui exterior in zona placilor de balcon. Sectiune verticala.

LEGENDA

Materiale existente1. Beton armat2. Zidarie din caramizi pline sau GVP3. Zidarie din blocuri BCA4. Fasii armate sau placi din BCA5. Panouri mari prefabricate6. Mortar (sapa, tencuiala)

7.Beton simplu (de panta, in fundatii)

8.Strat termoizolant9. Umplutura termoizolanta10. Strat hidroizolant

Materiale montate la modernizare11. Strat termoizolant eficient (placi din polistiren, vata minerala s.a)

12.Strat termoizolant din polistiren extrudat13. Strat termoizolant din spuma poliuretanica14. Umplutura termoizolanta (recuperata)

15.Beton de panta16. Strat de protectie17. Sapa din mortar18. Sapa din mortar + pardoseala19. Strat hidroizolant20. Sort din tabla zincata

Fig. A3.1. - PLANSEU TERASA

!Imagine

Fig. A3.2. - PLANSEU POD

!Imagine

Fig. A3.3 - PLANSEU PESTE SUBSOL

!Imagine

Fig. A3.4 - PLACA PE SOL

!Imagine

Fig. A3.5 - PERETI EXTERIORI

!Imagine

Anexa nr. 4

SOLUTII DE IMBUNATATIRE A TAMPLARIEI EXTERIOARE

(INFORMATIV)

Tabel A4.1. - Solutii de imbunatatire a tamplariei din lemn, cuplata

!Imagine

Tabel A4.2. - Solutii de imbunatatire a tamplariei din lemn, dubla

!Imagine

Tabel A4.3. - TAMPLARIE NOUA

TIPURI DE TAMPLARIE EXTERIOARA

┌────────┬───┬───────┬────┬─────────────────────────┬──────────┬────┐

│ M │ D │ A │GRO-│ GEAMURI │ R │ U │

│ A │ E │ L │SI- ├───────┬─────────────────┼──────────┤ T │

│ T │ N │ C │ME │Simple │ Termoizolante │ VARIANTA │ I │

│ E │ U │ A │ ├───┬───┼────────┬────────┼────┬─────┤ L │

│ R │ M │ T │TOC │ext│int│ duble │ triple │AER │ GAZ │ I │

│ I │ I │ U │ │ │ ├─────┬──┼──┬──┬──┤ │INERT│ Z │

│ A │ R │ I │ │ │ │ 12 │16│ │ │ │ │ │ A │

│ L │ E │ R ├────┤ │ ├──┬──┴──┼──┴──┴──┼────┴─────┤ R │

│ U │ A │ E │ mm │ │ │n │ t │ t │ m²K/W │ E │

│ L │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├────────┼───┼───────┼────┼───┼───┼──┼──┬──┼──┬──┬──┼────┬─────┼────┤

│ │TS │Simpla │ 62 │ │ │ │ ●│ │ │ │ │0,49│ 0,54│ DA │

│ ├───┼───────┼────┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┼─────┼────┤

│ │ │ │ 84 │ ● │ ● │ │ │ │ │ │ │0,39│ - │ NU │

│ L │ │ ├────┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┼─────┼────┤

│ E │TC │cuplata│ │ ● │ │ ●│ │ │ │ │ │0,53│ 0,55│ │

│ M │ │ │ 94 ├───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┼─────┤ DA │

│ N │ │ │ │ ● │ │ │ ●│ │ │ │ │0,63│ 0,68│ │

│ ├───┼───────┼────┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┼─────┼────┤

│ │ │ │176 │ ● │ ● │ │ │ │ │ │ │0,43│ - │ NU │

│ │ │ ├────┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┼─────┼────┤

│ │TD │ dubla │ │ ● │ │ ●│ │ │ │ │ │0,57│ 0,59│ │

│ │ │ │186 ├───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┼─────┤ DA │

│ │ │ │ │ ● │ │ │ ●│ │ │ │ │0,68│ 0,73│ │

├────────┼───┼───────┼────┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┼─────┼────┤

│ │ │ │ │ │ │ ●│ │ │ │ │ │0,37│ 0,39│ NU │

│ │ │ │ ├───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┼─────┼────┤

│ │ │ │ │ │ │ │ ●│ │ │ │ │0,49│ 0,54│ │

│ │ │ │ ├───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┼─────┤ │

│ PVC │TP │ simpla│ 62 │ │ │ │ │ ●│ │ │ │0,52│ 0,55│ │

│ │ │ │ ├───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┼─────┤ DA │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ●│ │ │0,57│ 0,64│ │

│ │ │ │ ├───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────┼─────┤ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ●│ │0,62│ 0,67│ │

└────────┴───┴───────┴────┴───┴───┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────┴─────┴────┘

LEGENDA

9, 12, 16 - Grosimea spatiilor dintre geamuri [mm]

n - Fara suprafete tratate

t - Cu o suprafata tratata cu un strat reflectant la raze infrarosii

Coeficientii de transfer termic U(g) [W/m²K]

ai geamurilor termoizolate

┌──────────────────────┬───────────┬───────────┐

│ │ aer │ gaz inert │

│ CARACTERISTICI ├───┬───┬───┼───┬───┬───┤

│ │ │ 1 │ 1 │ │ 1 │ 1 │

│ │ 9 │ │ │ 9 │ │ │

│ │ │ 2 │ 6 │ │ │ │

├──────────────┬───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤

│ │ n │ │2,9│ │ │ │ │

│ duble ├───────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤

│ │ t │ │1,8│1,6│ │1,5│1,4│

├──────────────┤ ├───┼───┼───┼───┼───┼───┤

│ triple │ │1,3│1,1│ │1,0│0,9│ │

└──────────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

TAMPLARIE EXTERIOARA DIN LEMN

TAMPLARIE SIMPLA (T.S.) - exemplu

!Imagine

TAMPLARIE EXTERIOARA DIN LEMN

TAMPLARIE CUPLATA (T.C.) - exemplu

!Imagine

TAMPLARIE EXTERIOARA DIN LEMN

TAMPLARIE DUBLA (T.D.) - exemplu

!Imagine

TAMPLARIE EXTERIOARA DIN PVC (T.P.) - exemplu

!Imagine

Anexa nr. 5

LISTA SOLUTIILOR TEHNICE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA

ENERGETICA A CLADIRILOR DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA TERMOFICARE

(INFORMATIV)

A5.1. Incalzirea spatiilor locuite

Tabel A5.1 - Reabilitarea anvelopei cladirii

┌────────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────┐

│ │ Influenta asupra │ Modalitate │

│ Solutia tehnica │consumului de caldura │ de │

│ │ prin: │ cuantificare │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────────┤

│Asigurarea etansarii tuturor│ │ │

│geamurilor de pe casa │Reducerea n(a) intre │ │

│scarilor │spatiul casei scarilor │ │

├────────────────────────────┤si mediul exterior, │ │

│Asigurarea etansarii usilor │respectiv cresterea │ │

│de la ghenele de gunoi din │temperaturii casei │ │

│cadrul casei scarilor │scarilor │Metodologie partea I │

├────────────────────────────┤ │ │

│Asigurarea inchiderii etanse│ │ │

│a usilor de intrare in bloc,│ │ │

│inclusiv a sasului protector│ │ │

│ │Reducerea infiltratiilor │ │

│Etansarea usilor apartamen- │parazite intre casa │ │

│telor corespondente cu │scarilor casei si spatiul│ │

│spatiul scarilor │locuit (influenta asupra │ │

│ │clasei de permeabilitate │ │

│ │a cladirii) │ │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │

│Etansarea ferestrelor si │ │ │

│usilor exterioare din │ │ │

│apartamente │ │ │

├────────────────────────────┤ │ │

│Etansarea eventualelor │Reducerea n(a) aferent │Metodologie partea I │

│fisuri de pe perimetrul │spatiului locuit │si partea a II-a │

│tocului usilor si │ │ │

│ferestrelor │ │ │

├────────────────────────────┤ │ │

│Etansarea gurilor de acces │ │ │

│la instalatia sanitara │ │ │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │

│Asigurarea corectei │Asigurarea cotei minime │ │

│ventilari a bucatariilor si │de aer proaspat necesar │ │

│bailor prin dispozitive de │realizarii confortului │ │

│ventilare naturala (unde │fiziologic │ │

│este cazul) │ │ │

└────────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────────────┘

Tabel A5.2 - Reabilitarea instalatiei interioare de incalzire

│ │ Influenta asupra │ Modalitate │

│ Solutia tehnica │consumului de caldura │ de │

│ │ prin: │ cuantificare │

│Spalarea tuturor corpurilor │Cresterea eficientei │ │

│statice de incalzire si a │instalatiei de incalzire │ │

│coloanelor de distributie │interioara prin asigura- │ │

│din interiorul cladirii │rea coloanelor de distri-│ │

│ │butie unei bune circu- │ │

│ │latii a agentului termic │ │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │

│ │Asigurarea unei bune │ │

│ │circulatii a agentului │ │

│Inlocuirea tuturor │termic si eliminarea │ │

│ventilelor │pierderilor de agent │ │

│nefunctionale │termic din instalatia │ │

│ │interioara │ │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │

│ │Asigurarea unei bune │ │

│Dotarea corpurilor statice │circulatii a agentului │ │

│cu ventile de aerisire │termic in instalatia │ │

│ │interioara │ Metodologie │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ partea a II-a │

│ │Eliminarea pierderilor de│ │

│Prevederea pe conductele │agent termic datorate │ │

│de legatura ale corpunlor │necesitatii golirii │ │

│statice a unor robinete de │coloanelor sau chiar a │ │

│separare a corpurilor de │intregii instalatii de │ │

│incalzire │incalzire in situatia │ │

│ │unei avarii la corpurile │ │

│ │statice │ │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │

│Corecta functionare a │Cresterea temperaturii │ │

│corpurulor statice din │casei scarilor │ │

│spatiul casei scarilor │ │ │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │

│ │Eliminarea pierderilor de│ │

│Inlocuirea tuturor vanelor │agent termic si a unei │ │

│defecte care prezinta │surse de inundare a │ │

│pierderi de apa │subsolului tehnic │ │

Tabel A5.3 - Modernizarea anvelopei

│ │ Influenta asupra │ Modalitate │

│ Solutia tehnica │consumului de caldura │ de │

│ │ prin: │ cuantificare │

│Triplarea ferestrelor │ │ │

│existente/inlocuirea │ │ │

│ferestrelor existente cu │Reducerea fluxului termic│ Metodologie │

│ferestre moderne de tip │disipat prin elementele │ partea I si │

│termopan / dotarea cu │de constructie vitrate │ partea a II-a │

│obloane mobile exterioare │ │ │

│Izolarea termica a │Reducerea fluxului termic│ │

│teraselor, a planseului │disipat prin terasa si │ │

│peste subsol (sau spatii de │prin elementele de │ │

│trecere exterioare) si a │constructie catre spatii │ │

│peretilor adiacenti │neincalzite │ Metodologie │

│unor spatii reci │ │ partea I si │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ partea a II-a │

│Izolarea termica a peretilor│Reducerea fluxului termic│ │

│exteriori │disipat prin pereti │ │

│ │exteriori │ │

Tabel A5.4 - Modernizarea instalatiilor interioare de incalzire

│ │ Influenta asupra │ Modalitate │

│ Solutia tehnica │consumului de caldura │ de │

│ │ prin: │ cuantificare │

│Inlocuirea robinetelor │ │ │

│coltar cu robinete cu │Asigurarea reglajului │ │

│cap termostatic │termic local │ │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ Metodologie │

│Dotarea coloanelor verticale│ │ partea a II-a │

│cu dispozitive de pastrare a│Asigurarea reglajului │ │

│disponibilului de presiune │termic la nivelul │ │

│constant │coloanelor verticale │ │

│Dotarea corpurilor statice │ │Reducerea consumului │

│din spatiul locuit cu │ │de caldura pentru │

│repartitoare de cost a │Asigurarea controlului │incalzire al cladirii │

│calduri consumate │asupra livrarii caldurii │cu cca. 15% │

│ │Cunoasterea consumurilor │ │

│Dotarea instalatiei cu │reale de caldura pentru │ │

│contor de caldura general │incalzire si asigurarea │ - │

│ │unei facturari corecte a │ │

│ │caldurii │ │

│ │Reducerea fluxului termic│ │

│Izolarea conductelor din │disipat prin conductele│ Metodologie │

│subsolul tehnic │de distributie a │ partea I si │

│ │agentului termic *1) │ partea a II-a │

*1) Observatie: aplicarea acestei masuri de modernizare energetica conduce la reducerea temperaturii subsolului tehnic si implicit la modificarea fluxului termic cedat catre subsolul tehnic dinspre spatiul locuit. Prin urmare este necesar sa se reia calculul consumului de caldura pentru incalzire, conform Metodologie partea I si partea a II-a.

A5.2. CONSUMUL DE APA CALDA

Tabel A5.5 - Reabilitarea instalatiei de apa calda de consum

│ │ Influenta asupra │ Modalitate │

│ Solutia tehnica │consumului de caldura │ de │

│ │ prin: │ cuantificare │

│Repararea tuturor │Eliminarea pierderilor de│ Fara pierderi │

│armaturilor defecte │apa calda │ de apa │

│ │Reducerea consumurilor de│ │

│Utilizarea perlatoarelor │apa calda de consum (in │ │

│pentru reducerea │situatia in care se │ - │

│debitului de apa │asigura presiunea de │ │

│ │utilizare la nivelul │ │

│ │punctelor de consum) │ │

│ │Cunoasterea consumurilor │ │

│ │reale de caldura pentru │ │

│Montarea debitmetrului │prepararea apei calde de │ - │

│pe bransamentul de │consum si a consumurilor │ │

│alimentare cu apa calda │efective de apa,respectiv│ │

│din subsolul tehnic │asigurarea unei facturari│ │

│ │corecte a acestora │ │

Tabel A5.6 - Modernizarea instalatiei de apa calda de consum

│ │ Influenta asupra │ Modalitate │

│ Solutia tehnica │consumului de caldura │ de │

│ │ prin: │ cuantificare │

│Introducerea unor │ │ Consum │

│armaturi cu consum │ │ specific de │

│redus de apa │Reducerea consumurilor de│ apa calda de │

├────────────────────────────┤apa calda de consum │ consum la │

│Contorizarea individuala │ │ temperatura de │

│a apei calde │ │ 60° de 80 l/pers.zi │

│Izolarea termica a │ │ │

│conductelor de distributie │ │ Metodologie │

│a apei calde de consum │Reducerea fluxului termic│ partea a II-a │

│si a conductei de │disipat prin conductele │ │

│recirculare din subsolul │de apa calda de consum │ │

│tehnic al cladirii si din │ │ │

│spatiul locuit │ │ │

OBSERVATIE:

Solutiile/masurile de reabilitare sau/si modernizare prezentate mai sus pot fi grupate in pachete de solutii, in masura in care acestea sunt compatibile din punct de vedere tehnic/functional. In acest caz, influenta solutiilor/masurilor grupate se analizeaza pentru pachetui de solutii considerat si nu individual (efectele fiecarei masuri in parte asupra reducerii consumului de caldura al cladirii nu se insumeaza).

A5.3. LUCRARI CONEXE RECOMANDATE IN VEDEREA APLICARII SOLUTIILOR DE REABILITARE/MODERNIZARE ENERGETICA A CLADIRILOR DE LOCUIT RACORDATE LA SISTEM CENTRALIZAT DE ALIMENTARE CU CALDURA

[] Lucrari care revin asociatiilor de locatari/proprietari

● uscarea subsolurilor inundate;

● dotarea canalizarii subsolurilor cu clapete contra refularii canalizarii stradale;

● repararea tuturor conductelor sparte care creeaza pericol de inundare a subsolurilor tehnice;

● desfiintarea tuturor boxelor care impiedica accesul la coloanele de distributie a agentului termic secundar si a apei calde de consum;

● asigurarea serviciilor de consultanta energetica din partea unor firme specializate (care sa asigure si intretinerea corespunzatoare a instalatiilor din constructii);

● contorizarea individuala a consumului de gaze la bucatarii in vederea limitarii consumului de gaze strict pentru necesitati de preparare a hranei;

● dotarea coloanelor de incalzire cu vane de echilibrare automate (presiune diferentiala constanta)

[] Lucrari in competenta furnizorului de utilitati termice

● asigurarea alimentarii cu agent termic a fiecarui bloc si scara de bloc si separarea contoarelor comune cu vane actionate manual;

● livrarea continua a apei calde si utilizarea recircularii;

● asigurarea presiunii si debitelor corespunzatoare livrarii normale a apei calde (si reci);

● asigurarea parametrilor termici si hidraulici conform protocolului incheiat prin contractui de servicii intre furnizor si asociatia de locatari/proprietari;

● asigurarea si diversificarea serviciilor oferite utilizatorilor;

● modernizarea sistemului de distributie si furnizare a utilitatilor termice;

● contorizarea apei de adaos in PT/CT;

● tratarea apei de adaos introdusa in instalatia de incalzire;

● modificarea schemei de furnizare a utilitatilor termice;

● automatizarea functionarii PT/CT, cel putin pe sectiunea de preparare a apei calde, vizand in principal mentinerea temperaturii apei calde la o temperatura apropiata de GCC si, in secundar, limitarea debitului de apa livrat la consum in cazul scaderii temperaturii apei calde sub SCC;

● asigurarea corectei echilibrari hidraulice a retelelor de incalzire si distributie a apei calde;

● realizarea punctelor de monitorizare la fiecare bloc si asigurarea securitatii accesului la aparatura de masura si reglaj;

● adoptarea solutiilor moderne de proiectare si executie a lucrarilor de modernizare;

● asigurarea monitorizarii si a dispecerizarii functionarii instalatiilor de distributie a caldurii;

● asigurarea conditiilor de alimentare cu apa a constructiilor astfel incat sa se evite sustragerea apei din instalatia de incalzire de catre locatari;

● contorizarea utilitatilor termice la consumatori.

Anexa nr. 6

LISTA SOLUTIILOR TEHNICE PROFUSE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA

ENERGETICA A CLADIRILOR DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU INsIRUITE DOTATE

CU SURSA PROPRIE DE CALDURA (INFORMATIV)

A6.1. INCALZIREA SPATIILOR LOCUITE

Tabel A6.1 - Reabilitarea anvelopei cladirii

│ │ Influenta asupra │ Modalitate │

│ Solutia tehnica │consumului de caldura │ de │

│ │ prin: │ cuantificare │

│Asigurarea etansarii tuturor│Reducerea n(a) intre │ │

│geamurilor din spatiile │aceste spatii si mediul │ │

│neincalzite (pod, spatii │exterior, respectiv │ Metodologie │

│anexe etc.) │cresterea temperaturii │ partea I si │

│ │acestor spatii respectiv │ partea a II-a │

│ │cresterea temperaturii │ │

│ │acestor spatii │ │

│Etansarea ferestrelor si │ │ │

│usilor exterioare │Reducerea n(a) aferent │ │

├────────────────────────────┤spatiului locuit │ │

│Etansarea eventualelor │ │ │

│fisuri de pe perimetrul │ │ │

│tocului usilor si │ │ │

│ferestrelor │ │ Metodologie │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ partea I si │

│Asigurarea corectei │Asigurarea cotei minime │ partea a II-a │

│ventilari a bucatariilor si │de aer proaspat necesar │ │

│dispozitive de ventilare │realizarii confortului │ │

│naturala (unde este cazul) │fiziologic │ │

Tabel A6.2 - Reabilitarea instalatiei interioare de incalzire

│ │ Influenta asupra │ Modalitate │

│ Solutia tehnica │consumului de caldura │ de │

│ │ prin: │ cuantificare │

├────────────────────────────┴─────────────────────────┴──────────────────────┤

│ Cladiri dotate cu instalatie de incalzire centrala │

├────────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────┤

│ │Asigurarea unei bune │ │

│ │circulatii a agentului │ │

│Inlocuirea tuturor │termic si eliminarea │ │

│ventilelor nefunctionale │pierderilor de agent │ │

│ │termic din instalatia │ │

│ │interioara │ │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │

│ │Asigurarea unei bune │ │

│Dotarea corpurilor statice │circulatii a agentului │ │

│cu ventile de aerisire │termic in instalatia │ Metodologie │

│ │interioara │ partea a II-a │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │

│ │Asigurarea echilibrarii │ │

│Dotarea corpurilor statice │hidraulice a instalatiei │ │

│cu teuri de reglaj │de incalzire interioara │ │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │

│Inlocuirea tuturor vanelor │Eliminarea pierderilor de│ │

│defecte care prezinta │agent terrmic si a unei │ │

│pierderi de fluid │surse de inundare a │ │

│ │subsolului │ │

│Curatarea periodica a │Cresterea randamentului │ Metodologie │

│cazanelor de producere a │de producere a caldurii │ partea a II-a │

│caldurii pentru incalzire │ │ │

│ Cladiri cu incalzire locala cu sobe │

│Curatarea periodica a │ │ │

│sobelor │ │ │

├────────────────────────────┤ │ │

│Dotarea sobelor cu element │Cresterea randamentului │ Metodologie │

│de obturare a cosului de │de producere a caldurii │ partea a II-a │

│fum pe durata nefunctonarii │ │ │

│sobei │ │ │

Tabel A6.3 - Modernizarea anvelopei

│ │ Influenta asupra │ Modalitate │

│ Solutia tehnica │consumului de caldura │ de │

│ │ prin: │ cuantificare │

│Triplarea ferestrelor │ │ │

│existente/inlocuirea │Reducerea fluxului termic│ Metodologie │

│ferestrelor existente cu │disipat prin elementele │ partea I si │

│ferestre moderne de tip │de constructie vitrate │ partea a II-a │

│termopan/dotarea cu │ │ │

│obloane mobile exterioare │ │ │

│Izolarea termica a │ │ │

│teraselor/acoperisului │Reducerea fluxului termic│ │

│peste mansarda sau a │disipat prin terasa si │ │

│planseului sub pod │prin elementele de │ │

├────────────────────────────┤constructie catre spatii │ │

│Izolarea termica a │neincalzite │ │

│planseului peste subsol (sau│ │ Metodologie │

│spatii de trecere │ │ partea I si │

│exterioare) si a peretilor │ │ partea a II-a │

│adiacenti unor spatii reci │ │ │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │

│Izolarea termica a peretilor│Reducerea fluxului termic│ │

│exteriori │disipat prin pereti │ │

│ │exteriori │ │

│ │Reducerea temperaturii │ │

│Construirea unei inchideri a│exterioare aferenta │ Metodologie │

│scarii de intrare/asigurarea│in cladire si reducerea │ partea I si │

│unui sas la intrarea in │debitului de aer rece │ partea a II-a │

│cladire │prin usa de intrare │ │

Tabel A6.4 - Modernizarea instalatiilor de incalzire interioara

│ │ Influenta asupra │ Modalitate │

│ Solutia tehnica │consumului de caldura │ de │

│ │ prin: │ cuantificare │

│ Cladiri cu incalzire locala cu sobe │

│Schimbarea combustibilului │Cresterea randamentului │ Metodologie │

│solid sau lichid cu │de producere a caldurii │ partea a II-a │

│combustibil gazos │ │ │

│Dotarea sobelor cu │ │ │

│echipamente de reglaj │Cresterea randamentului │ Metodologie │

│termostatic a acestora │de reglare prin evitarea │ partea a II-a │

│functie de temperatura │supraincalzirii │ │

│interioara │incaperilor │ │

│Inlocuirea sobelor cu │Cresterea randamentului │Metodologie │

│instalatie de incalzire │sistemului de incalzire │partea a II-a │

│centrala │ │ │

│ Cladiri dotate cu instalatie de incalzire centrala │

│Dotarea corpurilor statice │Asigurarea reglajului │ │

│cu robinete cu cap │termic local │ │

│termostatic │ │ │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │

│Dotarea circuitelor care │ │ Metodologie │

│alimenteaza zone distincte │Asigurarea reglajului │ partea a II-a │

│incalzite cu dispozitive de │termic la pe zone │ │

│reglare │incalzite │ │

│ │Asigurarea reducerii │ │

│Dotarea instalatiei de │temperaturii spatiilor │ │

│incalzire cu echipament de │incalzite pe durata │ │

│reglare cu ceas, │noptii sau in perioadele │ │

│programabil │de neocupare a acestora │ Metodologie │

│ │ │ partea a II-a │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │

│ │Reducerea fluxului termic│ │

│Izolarea conductelor de │disipat prin conductele │ │

│distributie din spatiile │de distributie a │ │

│neincalzite │agentului termic *2) │ │

│Inlocuirea arzatorului care │ │ │

│echipeaza cazanul existent │Cresterea randamentului │ │

│cu unul modern, nou │anual de producerea │ Metodologie │

├────────────────────────────┤caldurii │ partea a II-a │

│Inlocuirea cazanului de │ │ │

│producere a caldurii pentru │ │ │

│incalzire cu cazan modern │ │ │

*2) Observatie: aplicarea acestei masuri de modernizare energetica conduce la reducerea temperaturii spatiilor neincalzite traversate de conducte de incalzire si implicit la modificarea fluxului termic cedat catre aceste spatii dinspre spatiul locuit. Prin urmare este necesar sa se reia calculul consumului de caldura pentru incalzire, conform cap. 3 din lucrarea [2].

A6.2. CONSUMUL DE APA CALDA

Tabel A6.5 - Reabilitarea instalatiei de apa calda de consum

│ │ Influenta asupra │ Modalitate │

│ Solutia tehnica │consumului de caldura │ de │

│ │ prin: │ cuantificare │

│Repararea tuturor │Eliminarea pierderilor de│ Fara pierderi │

│armaturilor defecte │apa calda │ de apa │

│ │Reducerea consumurilor de│ │

│ │apa calda de consum (in │ │

│Utilizarea perlatoarelor │situatia in care se │ │

│pentru reducerea debitului │asigura presiunea de │ │

│de apa │utilizare la nivelul │ │

│ │punctelor de consum) │ │

Tabei A6.6 - Modemizarea instalatiei de apa calda de consum

│ │ Influenta asupra │ Modalitate │

│ Solutia tehnica │consumului de caldura │ de │

│ │ prin: │ cuantificare │

│ │ │Consum specific │

│ │ │de apa calda de │

│Introducerea unor │Reducerea consumurilor │consum redus cu │

│armaturi cu consum │de apa calda de consum │cca. 5% in raport │

│redus de apa │ │cu Anexa 11 │

│Izolarea termica a │ │ │

│conductelor de distributie │Reducerea fluxului termic│ Metodoloqie │

│a apei calde de consum │disipat prin conductele │ partea a II-a │

│din spatiile neincalzite si │apa calda de consum │ │

│din spatiul locuit │ │ │

│Izolarea termica a │ │ │

│boilerului cu acumulare │Reducerea fluxului termic│ │

│pentru prepararea apei │disipat prin mantaua │ Metodologie │

│calde de consum │boilerului │ partea a II-a │

│Reducerea temperaturii │Reducerea consumului de │ │

│apei calde de consum │caldura pentru producerea│ │

│pana la 50°C │apei calde de consum │ │

├────────────────────────────┼─────────────────────────┤ Metodologie │

│Inlocuirea echipamentelor │ │ partea a II-a │

│actuale de producere a │Cresterea randamentului │ │

│apei calde de consum cu │de producere a caldurii │ │

│echipamente moderne, │pentru prepararea apei │ │

│noi │calde de consum │ │

OBSERVATIE:

A6.3. LUCRARI CONEXE RECOMANDATE IN VEDEREA UTILIZARII EFICIENTE A ENERGIEI LA CLADIRILE DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU INSIRUITE DOTATE CU SURSA PROPRIE DE CALDURA

● uscarea subsolurilor inundate;

● dotarea canalizarii subsolurilor cu da pete contra refularii canalizarii stradale;

● repararea tuturor conductelor sparte care creeaza pericol de inundare a subsolurilor;

● repararea acoperisului peste pod in vederea asigurarii etanseitatii la ploaie sau zapada a acestuia;

● curatirea periodica a cosurilor de fum, in special in cazul producerii caldurii prin utilizarea combustibililor solizi sau lichizi;

● asigurarea integritatii tencuielii fatadelor;

● asigurarea serviciilor de consultanta energetica din partea unor firme specializate (care sa asigure si intretinerea corespunzatoare a instalatiilor din constructii).

Anexa nr. 7

DATE PRIMARE PRIVIND MASURILE DE REABILITARE SI MODERNIZARE

PENTRU ANALIZA ECONOMICA IN CADRUL AUDITULUI ENERGETIC AL

CLADIRILOR EXISTENTE (INFORMATIV)

Aceasta Anexa prezinta, cu titlu orientativ, date primare privind costurile masurilor de reabilltare/modernizare energetica in vederea utilizarii la analiza economica in cadrul auditului energetic al cladirii. Costurile se prezinta structurate pe clase reprezentative de elemente de constructie (anvelopa cladirii) - "C" sau instalatii "I", cu referire la solutiile de modernizare posibil de aplicat, in vederea utilizarii intr-un program de calcul automat.

A7.1. Constructie

Costurile specifice aferente anvelopei constructiei sunt structurate in functie de tipul elementelor de constructie care formeaza anvelopa.

┌────────────────────────┐

│ C. ANVELOPA CLADIRII │

└──┬─────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ C.a. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE OPACE │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ C.b. ELEMENTE DE TAMPLARIE │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

└───┤ C.c. Alte tipuri │

└────────────────────────────────────┘

Pentru fiecare subclasa sunt indicate costuri specifice pe tipuri reprezentative de solutii de modernizare energetica, indicandu-se fie valori sintetice ale costurilor, fie relatii de calcul in functie de indicatorii fizici ai solutiilor respective (ex. suprafata de termoizolat si volumul termoizolatiei, lungime de rosturi ale tamplariei etc.).

┌────────────────────────────────────┐

│ C.a. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE OPACE │

└──┬─────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ C.a.01. Pereti exteriori verticali │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ C.a.02. Acoperis tip terasa │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ C.a.03. Acoperis tip sarpanta │

│ │ (pod sau mansarda) │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ C.a.04. Planseu sub pod neincalzit │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ C.a.05. Pereti interiori verticali │

│ │ (catre spatii neincalzite) │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ C.a.06. Planseu amplasat │

│ │ direct pe sol │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ C.a.07. Planseu peste subsol │

│ │ neincalzit │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ C.a.08. Planseu peste spatiu │

│ │ exterior (ex. Windfang) │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

└───┤ C.a.09. Alte tipuri │

└────────────────────────────────────┘

Relatia generala de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de constructie exterioare opace este urmatoarea:

C(T)= A * A(IZ) + B * V(IZ) [Euro]

in care

A(IZ) reprezinta aria totala a peretilor care urmeaza a fi termoizolati, masurata la exteriorul sau la interiorui acestora, dupa caz,

V(IZ) reprezinta volumul total al materialului termoizolant;

A, B reprezinta cestul unitar al materialului termoizolant (pe m², respectiv pe mc).

┌────────────────────────────┐

│ C.b. ELEMENTE DE TAMPLARIE │

└──┬─────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ C.b.01. Ferestre │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ C.b.02. Usi │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

└───┤ C.b.03. Etansare rosturi elemente │

│ de tamplarie │

└────────────────────────────────────┘

C.b.01. Ferestre

Relatia de determinare a costului pentru modernizarea tamplariei exterioare este urmatoarea:

C(T) = C * A(TE) [Euro]

in care

C reprezinta costul unitar

A(TE) reprezinta aria totala a tamplariei exterioare,

● Ferestre exterioare spatiu locuit

● Ferestre exterioare spatii comune (ex. Casa scarii)

● Ferestre catre spatii neincalzite

● Luminatoare

● Vitraj din blocuri de sticia (Tip Nevada)

● Montare oblon pe fereastra existenta

● Alte tipuri

C.b.02. Usi

Relatia de determinare a costului pentru modernizarea tamplariei exterioare este urmatoarea:

C(T) = C * A(TE) [Euro]

in care

C reprezinta costui unitar

A(TE) reprezinta aria totala a tamplariei exterioare,

● Usi exterioare spatiu locuit

● Usi exterioare spatii comune (ex. Casa scarii)

● Usi catre spatii neincalzite

● Alte tipuri

C.b.03. Etansare rosturi elemente de tamplarie

Relatia de determinare a costului pentru etansarea rosturilor este urmatoarea:

C(T) = D * L(R) [Euro]

in care

D reprezinta costul unitar

L(R) reprezinta lungimea totala a rosturilor care se etanseaza (in cazul ferestreior exterioare - interioare si exterioare).

● Etansare rosturi elemente mobile

● Etansare rosturi contur tamplarie

A7.1 Instalatii

┌─────────────────────────────────┐

│ I. INSTALATII AFERENTE CLADIRII │

└──┬──────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.a. INSTALATII DE INCALZIRE │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.b. INSTALATIA DE PREPARARE SI │

│ │ UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.c. INSTALATIA ELECTRICA SI │

│ │ ILUMINAT │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.d. INSTALATIA DE VENTILARE/ │

│ │ CLIMATIZARE │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

└───┤ I.e. Alte tipuri │

└────────────────────────────────────┘

Costurile specifice aferente instalatiilor cladirii sunt structurate in functie de tipul instalatiei si de componentele acesteia.

┌─────────────────────────────────┐

│ I.a. INSTALATIA DE INCALZIRE │

└──┬──────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.a.01. INSTALATIE DE INCALZIRE │

│ │ CENTRALA CU CORPURI STATICE│

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.a.02. INSTALATIE DE INCALZIRE │

│ │PRIN RADIATIE DE JOASA TEMPERATURA │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.a.03. INSTALATIE DE INCALZIRE │

│ │ CENTRALA CU AER CALD │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.a.04. INSTALATIE DE INCALZIRE │

│ │ LOCALA (CU APARATE DE INCALZIRE │

│ │ INDEPENDENTE) │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

└───┤ I.a.05. Alte tipuri │

└────────────────────────────────────┘

● Asigurarea reglajului instalatiei de incalzire centrala:

● Echipamente de contorizare energie termica:

┌─────────────────────────────────┐

│ I.b. INSTALATIA DE PREPARARE SI │

│ UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM│

└──┬──────────────────────────────┘

│

│ ┌─────────────────────────────────────┐

├───┤ I.b.01. SURSA DE PRODUCERE/PREPARARE│

│ │ A APEI CALDE DE CONSUM │

│ └─────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.b.02. INSTALATIA DE DISTRIBUTIE │

│ │ A APEI CALDE DE CONSUM │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.b.03. INSTALATIA DE UTILIZARE A │

│ │ APEI CALDE DE CONSUM │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

└───┤ I.b.04. INSTALATIE SOLARA DE │

│ PREPARARE SI UTILIZARE A APEI│

│ CALDE DE CONSUM │

└────────────────────────────────────┘

┌─────────────────────────────────┐

│ I.c. INSTALATIA ELECTRICA SI DE │

│ ILUMINAT │

└──┬──────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.c.01. INSTALATIA DE ILUMINAT │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.c.02. APARATE ELECTRICE DE │

│ │ UZ CASNIC │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.c.03. APARATE ELECTRICE PENTRU │

│ │ BIROU │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.c.04. ECHIPAMENTE ELECTRICE │

│ │AFERENTE INSTALATIILOR DE INCALZIRE,│

│ │ VENTILARE SI APA CALDA DE CONSUM │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

└───┤ I.c.05. Alte tipuri │

└────────────────────────────────────┘

┌─────────────────────────────────┐

│ I.d. INSTALATIE DE VENTILARE/ │

│ CLIMATIZARE │

└──┬──────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.d.01. INSTALATIE DE CLIMATIZARE │

│ │ CENTRALIZATA AER - APA │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.d.02. INSTALATIE DE CLIMATIZARE │

│ │ CENTRALIZATA NUMAI CU AER │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

├───┤ I.d.03. INSTALATIE DE CLIMATIZARE │

│ │ LOCALA │

│ └─┬──────────────────────────────────┘

│ │

│ │ ┌────────────────────────────────────┐

│ ├───┤ I.d.03.i. Cu aparate de fereastra │

│ │ └────────────────────────────────────┘

│ │

│ │ ┌────────────────────────────────────┐

│ ├───┤ I.d.03.ii. Cu aparate de tip SPLIT │

│ │ └────────────────────────────────────┘

│ │

│ │ ┌────────────────────────────────────┐

│ └───┤I.d.03.iii. Cu dulapuri de │

│ │ climatizare │

│ └────────────────────────────────────┘

│

│ ┌────────────────────────────────────┐

└───┤ I.d.04. Alte tipuri │

└────────────────────────────────────┘

Anexa nr. 8

MODEL DE CERTIFICAT DE PERFORMANTA ENERGETICA AL CLADIRII

Cod postal Nr. inregistrare Data

localitate la Consiliul Local inregistrarii

┌─┬─┬─┬─┬─┬─┐ ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┐ ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┐

│5│0│7│0│1│0│ - │0│0│8│2│1│8│ - │0│2│0│2│0│7│

└─┴─┴─┴─┴─┴─┘ └─┴─┴─┴─┴─┴─┘ └─┴─┴─┴─┴─┴─┘

┌───────┐ ┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐

│ C │ │ Performanta energetica a cladirii │ Notare │

│ e │ │ │ energetica 59.2 │

│ r │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────┬───────────┤

│ t │ │ Sistemul de certificare: Metodologia│ Cladirea │Cladirea de│

│ i │ │ de calcul al Performantei Energetice│ certificata │ referinta │

│ f │ │ a Cladirilor elaborata in aplicarea │ │ │

│ i │ │ Legii nr. 372/2005 │ │ │

│ c │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────┤

│ a │ │ Eficienta energetica ridicata │ │ │

│ t │ │ │ │ │

│ │ │ │ │ │

│ d │ │ ───────> A │ │ │

│ e │ │ │ │ │

│ │ │ ─────────> B │ │ <─ B │

│ p │ │ │ │ │

│ e │ │ ────────────> C │ │ │

│ r │ │ │ │ │

│ f │ │ ───────────────> D │ │ │

│ o │ │ │ │ │

│ r │ │ ─────────────────> E │ <─ E │ │

│ m │ │ │ │ │

│ a │ │ ───────────────────> F │ │ │

│ n │ │ │ │ │

│ t │ │ ─────────────────────> G │ │ │

│ a │ │ │ │ │

│ │ │ Eficienta energetica scazuta │ │ │

│ e │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────┤

│ n │ │Consum anual specific de energie │ 430 │ 180 │

│ e │ │ [kWh/m²an] │ │ │

│ r │ ├─────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────┤

│ g │ │Indice de emisii echivalent CO(2) │ │ │

│ e │ │ [kg(CO(2))/m²an] │ 85 │ 40 │

│ t │ ├─────────────────────────────────────┴─────────────┴───────────┤

│ i │ │┌────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│

│ c │ ││ Consum anual de energie │ Clasa energetica ││

│ a │ ││ [kWh/m²an] pentru: ├────────────┬───────────┤│

│ │ ││ │ Cladirea │Cladirea de││

│ │ ││ │ certificata│ referinta ││

│ │ │├──────────────────────────┬─────────┼────────────┼───────────┤│

│ │ ││ Incalzire: │ 240 │ D │ B ││

│ │ │├──────────────────────────┼─────────┼────────────┼───────────┤│

│ │ ││ Apa calda de consum: │ 110 │ E │ C ││

│ │ ││ Climatizare: │ - │ - │ - ││

│ │ ││ Ventilare mecanica: │ - │ - │ - ││

│ │ ││ Iluminat artificial: │ 80 │ E │ C ││

│ │ │└──────────────────────────┴─────────┴────────────┴───────────┘│

│ │ │ Consum anual specific de energie din surse regenerabile │

│ │ │ [kWh/m²an]: 0 │

└───────┘ └───────────────────────────────────────────────────────────────┘

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Date privind cladirea certificata: │

│ Adresa cladirii: ...................... Aria utila: .................... m²│

│ Categoria cladirii: ................... Aria construita desfasurata: ....m²│

│ Regimul de inaltime: .................. Volumul interior al cladirii: ...mc│

│ Anul construirii: ..................... │

│ Scopul elaborarii certificatului energetic: ...............................│

├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ Programul de calcul utilizat: __________________, versiunea: ______________│

│ Date privind identificarea auditorului energetic pentru cladiri: │

│ │

│ Specialitatea Numele si prenumele Seria si Nr. si data Semnatura │

│ (c,i,ci) Nr. inregistrarii si stampila│

│ certificat certificatului auditorului│

│ de atestare in registrul │

│ auditorului │

│ │

│.............. ................... ........... .... ........... ...........│

└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Clasificarea energetica a cladirii este facuta functie de consumul total de energie al cladirii, estimat prin analiza termica si energetica a constructiei si instalatiilor aferente.

Notarea energetica a cladirii tine seama de penalizarile datorate utilizarii nerationale a energiei.

Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberarii acestuia

DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRII

[] Grile de clasificare energetica a cladirii functie de consumul de caldura anual specific:

!Imagine

[] Performanta energetica a cladirii de referinta:

┌───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────┐

│ Consum anual specific de energie │ Notare energetica │

│ [kWh/m²an] │ │

├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤

│pentru: │ │

├───────────────────────────────────────────────┤ │

│Incalzire: 85 │ │

│Apa calda de consum: 45 │ 94,4 │

│Climatizare: - │ │

│Ventilare mecanica: - │ │

│Iluminat: 50 │ │

└───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────┘

[] Penalizari acordate cladirii certificate si motivarea acestora:

p(0) = 1,45 - dupa cum urmeaza.

–Subsol uscat, dar fara posibilitate de acces la instalatia p1 = 1,01

–Usa de intrare cladire nu este prevazuta cu sistem automat

de inchidere si este lasata frecvent deschisa in perioada

de neutilizare p2 = 1,05

–Ferestre/usi in stare buna, dar neetanse p3 = 1,02

–Cel putin jumatate dintre armaturile de reglaj ale

corpurilor statice nu sunt functionale p4 = 1,05

–Instalatia de incalzire a fost spalata/curatata cu mai mult

de trei ani in urma p5 = 1,05

–Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi se

separare si golire a acestora p6 = 1,03

–Tencuiala exterioara cazuta partial p8 = 1,05

–Peretii exteriori prezinta pete de condens p9 = 1,02

–Cladire fara sistem de ventilare organizata p12 = 1,10

[] Recomandari pentru reducerea costurilor prin imbunatatirea performantei energetice cladirii:

–Solutii recomandate pentru cladirii,– Solutii recomandate pentru instalatiile aferente cladirii, dupa caz.

Clasificarea energetica a cladirii este facuta functie de consumul total de energie al cladirii, estimat prin analiza termica si energetica a constructiei si instalatiilor aferente.

Notarea energetica a cladirii tine seama de penalizarile datorate utilizarii nerationale a energiei.

Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberarii acestuia

INFORMATII PRIVIND CLADIREA CERTIFICATA

Anexa la Certificatul de performanta energetica nr. ..............

1.Date privind constructia:

Font 8

[] Categoria cladirii: [ ] de locuit, individuala [ ] de locuit cu mai multe apartamente (bloc)

[ ] camine, internate [ ] spitale, policlinici

[ ] hoteluri si restaurante [ ] cladiri pentru sport

[ ] cladiri social-culturale [ ] cladiri pentru servicii de comert

[ ] alte tipuri de cladiri consumatoare de energie

[] Nr. niveluri: [ ] Subsol, [ ] Demisol,

[ ] Parter + ...... etaje

[] Nr. de apartamente si suprafete utile:

┌───────────────┬───────────────────────────┬───────────┬────────────────┐

│ Tip. ap. │ Aria unui apartament [m²] │ Nr. ap. │ S(ut) [m²] │

├───────────────┼───────────────────────────┼───────────┼────────────────┤

│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │

│ 1 cam. │ │ │ │

│ 2 cam. │ │ │ │

│ 3 cam. │ │ │ │

│ 4 cam. │ │ │ │

│ 5 cam. │ │ │ │

├───────────────┴───────────────────────────┼───────────┼────────────────┤

│ TOTAL │ │ │

└───────────────────────────────────────────┴───────────┴────────────────┘

[] Volumul total al cladirii: mc

[] Caracteristici geometrice si termotehnice ale anvelopei:

┌─────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────────┐

│ Tip element de │ Rezistenta termica corectata │ Aria │

│ constructie │ [m²K/W] │ [m²] │

├─────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────┤

│ 0 │ 1 │ 2 │

│ PE 1 │ │ │

│ PE 2 │ │ │

│ FE │ │ │

│ UE │ │ │

│ TE │ │ │

│ Sb │ │ │

│ CS │ │ │

│

│ │ │

├─────────────────┴───────────────────────────────┼──────────────────────┤

│ Total arie exterioara [m²] │ │

└─────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────┘

[] Indice de compactitate al cladirii, S(E)/V: m^-1

2.Date privind instalatia de incalzire interioara:

[] Sursa de energie pentru incalzirea spatiilor:

[ ] Sursa proprie, cu combustibil: ....................................

[ ] Centrala termica de cartier

[ ] Termoficare - punct termic central

[ ] Termoficare - punct termic local

[ ] Alta sursa sau sursa mixta: .......................................

[] Tipul sistemului de incalzire:

[ ] Incalzire locala cu sobe,

[ ] Incalzire centrala cu corpuri statice,

[ ] Incalzire centrala cu aer cald,

[ ] Incalzire centrala cu plansee incalzitoare,

[ ] Alt sistem de incalzire: ..........................................

[] Date privind instalatia de incalzire locala cu sobe:

–Numarul sobelor: ...................– Tipul sobelor, marimea si tipul cahlelor - tabel.

[] Date privind instalatia de incalzire interioara cu corpuri statice:

┌──────────┬───────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐

│ │ Numar corpuri statice [buc.] │Suprafata echivalenta termic [m²]│

│ Tip corp ├──────────┬──────────┬─────────┼──────────┬──────────┬───────────┤

│ static │in spatiul│in spatiul│ Total │in spatiul│in spatiul│ Total │

│ │ locuit │ comun │ │ locuit │ comun │ │

├──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼───────────┤

│ │ │ │ │ │ │ │

└──────────┴──────────┴──────────┴─────────┴──────────┴──────────┴───────────┘

–Tip distributie a agentului termic de incalzire: [ ] inferioara,

[ ] superioara,

[ ] mixta

–Necesarul de caldura de calcul: .................... W

–Racord la sursa centralizata cu caldura: [ ] racord unic,

[ ] multiplu: ....... puncte,

–diametru nominal: .......... mm,

–disponibil de presiune (nominal): .......... mmCA

–Contor de caldura:

–tip contor ................................,

–anul instalarii ...........................,

–existenta vizei metrologice ...............;

–Elemente de reglaj termic si hidraulic:

–la nivel de racord ........................,

–la nivelul coloanelor .....................,

–la nivelul corpurilor statice .............;

–Lungimea totala a retelei de distributie amplasata in

spatii neincalzite ............................................ m;

–Debitul nominal de agent termic de incalzire ................ l/h;

–Curba medie normala de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:

┌────────────────────────┬────────┬────────┬────────┬───────┬────────┬───────┐

│Temp. ext. [°C] │ -15 │ -10 │ -5 │ 0 │ +5 │ +10 │

├────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼───────┤

│Temp. tur [°C] │ │ │ │ │ │ │

│Q(inc. mediu orar) [W] │ │ │ │ │ │ │

└────────────────────────┴────────┴────────┴────────┴───────┴────────┴───────┘

[] Date privind instalatia de incalzire interioara cu planseu incalzitor:

–Aria planseului incalzitor: .............. m²;

–Lungimea si diametrul nominal al serpentinelor incalzitoare;

┌─────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┐

│Diametru serpentina, [mm] │ │ │ │

├─────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤

│Lungime [m] │ │ │ │

└─────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘

–Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalatiei: ...........

3.Date privind instalatia de apa calda de consum:

[] Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:

[ ] Sursa proprie, cu: .............................................

[ ] Centrala termica de cartier

[ ] Termoficare - punct termic central

[ ] Termoficare - punct termic local

[ ] Alta sursa sau sursa mixta: ....................................

[] Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:

[ ] Din sursa centralizata,

[ ] Centrala termica proprie,

[ ] Boiler cu acumulare,

[ ] Preparare locala cu aparate de tip instant a.c.m.,

[ ] Preparare locala pe plita,

[ ] Alt sistem de preparare a.c.m.: ...............................

[] Puncte de consum a.c.m.: ..........................................

[] Numarul de obiecte sanitare - pe tipuri: ..........................

[] Racord la sursa centralizata cu caldura: [ ] racord unic,

[ ] multiplu: ...... puncte,

–diametru nominal: ............ mm,

–necesar de presiune (nominal): ............ mmCA

[] Conducta de recirculare a a.c.m.: [ ] functionala,

[ ] nu functioneaza

[ ] nu exista

[] Contor de caldura general:

–tip contor ............................

–anul instalarii .......................

–existenta vizei metrologice ..........;

[] Debitmetre la nivelul punctelor de consum: [ ] nu exista

[ ] partial

[ ] peste tot

4.Informatii privind instalatia de climatizare:

5.Informatii privind instalatia de ventilare mecanica:

6.Informatii privind instalatia de iluminat:

Intocmit,

Auditor energetic pentru cladiri,

Numele si prenumele,

Stampila si semnatura

Anexa nr. 9

CONSUMURI SPECIFICE DE CALDURA PENTRU PREPARAREA APEI CALDE

DE CONSUM PENTRU CLADIREA DE REFERINTA

Consumurile specifice de apa calda de consum si consumurile specifice de caldura pentru prepararea apei calde de consum pentru cladirea de referinta, la nivelul punctelor de consum, sunt date in tabelul urmator:

Font 9

┌───────────────────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────────────────────┐

│ Tipul cladirii │ g(60) │ q(60) │

│ │ [l/pers*zi] │ [kWh/m²*an] │

├───────────────────────────────────────────────┴─────────────┴───────────────────────────────┤

│ Cladiri de locuit │

├────────────────────────────┬──────────────────┬─────────────┬───────────────────────────────┤

│Cladiri racordate la un │Bloc │ 110 │ 1958 * I(Loc) * A(Loc)/A(Inc) │

│sistem de incalzire ├──────────────────┼─────────────┼───────────────────────────────┤

│districtuala (punct termic │Case individuale │ 80 │ 1424 * I(Loc) * A(Loc)/A(Inc) │

│central sau centrala ├──────────────────┼─────────────┼───────────────────────────────┤

│termica de cartier) │Case insiruite │ 80 │ 1424 * I(Loc) * A(Loc)/A(Inc) │

├────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────────────┤

│Cladiri dotate cu centrala │Bloc │ 80 │ 1424 * I(Loc) * A(Loc)/A(Inc) │

│termica proprie sau statie ├──────────────────┼─────────────┼───────────────────────────────┤

│termica compacta care │Case individuale │ 60 │ 1068 * I(Loc) * A(Loc)/A(Inc) │

│prepara si apa calda de ├──────────────────┼─────────────┼───────────────────────────────┤

│consum │Case insiruite │ 60 │ 1068 * I(Loc) * A(Loc)/A(Inc) │

├────────────────────────────┴──────────────────┼─────────────┼───────────────────────────────┤

│Apartamente amplasate in blocuri si dotate cu │ │ │

│centrala termica proprie sau boiler electric │ 60 │ 1068 * I(Loc) * A(Loc)/A(Inc) │

│pentru preparare a.c.m. │ │ │

├────────────────────────────┬──────────────────┼─────────────┼───────────────────────────────┤

│Cladiri individuale sau │gaze naturale (ex.│ │ │

│insiruite la care │cazan de baie) sau│ 50 │ 890 * I(Loc) * A(Loc)/A(Inc) │

│prepararea apei calde de │electric │ │ │

│consum se face prin sisteme ├──────────────────┼─────────────┼───────────────────────────────┤

│proprii functionand cu: │Combustibil lichid│ 40 │ 712 * I(Loc) * A(Loc)/A(Inc) │

│ ├──────────────────┼─────────────┼───────────────────────────────┤

│ │Combustibil solid │ 30 │ 534 * I(Loc) * A(Loc)/A(inc) │

│Cladiri individuale sau insiruite la care │ │ │

│prepararea apei calde de consum se face pe │ 20 │ 356 * I(Loc) * A(Loc)/A(Inc) │

│plita sau aragaz │ │ │

└───────────────────────────────────────────────┴─────────────┴───────────────────────────────┘

I(Loc) - indice mediu statistic de ocupare a locuintelor (Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea a II-a, Anexa II.3.C),

A(Loc) - aria utila a camerelor de locuit,

A(Inc) - aria utila a spatiului incalzit.