Metodologie din 29 iunie 2009

Lista de acronime utilizate în metodologie

*1) În documentele Comisiei Europene se utilizează acronimul EQF.

1.Introducere

1.1.Context

Obiectivele stabilite de Uniunea Europeană prin Strategia Lisabona şi Procesul Bologna au ca scop reformarea sistemelor de învăţământ superior, în vederea transformării acestora în sisteme mai flexibile, mai coerente şi mai deschise la nevoile societăţii, capabile să răspundă provocărilor globalizării şi necesităţii de formare şi reformare a forţei de muncă europene.

În acest context, în România se instituie Cadrul naţional al calificărilor din învăţământul superior (CNCIS), ca instrument unic care stabileşte structura calificărilor şi asigură recunoaşterea naţională, precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea internaţională a calificărilor dobândite în cadrul sistemului de învăţământ superior. Prin intermediul acestuia pot fi recunoscute, măsurate şi relaţionate toate rezultatele învăţării dobândite în cadrul sistemului de învăţământ superior (ciclurile de studii licenţă, masterat şi doctorat) şi este asigurată coerenţa calificărilor şi a titlurilor certificate.

1.2.Misiunea Agenţiei Naţionale pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social în domeniul calificărilor din învăţământul superior

Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social - ACPART, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (ACPART) este autoritatea naţională pentru stabilirea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior şi actualizarea periodică a acestuia. ACPART elaborează, gestionează şi actualizează periodic CNCIS, în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior şi cu partenerii economici şi sociali prin:

elaborarea, implementarea şi actualizarea CNCIS, privind dezvoltarea, recunoaşterea şi atestarea calificărilor pe baza cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dobândite de beneficiarii sistemului de învăţământ superior;

analiza compatibilităţii curriculei specializărilor din cadrul domeniilor fundamentale ale învăţământului superior cu standardele CNCIS.

În vederea îndeplinirii acestor misiuni, ACPART constituie Consiliul pentru calificările din învăţământul superior, format din cadre didactice universitare, reprezentanţi ai studenţilor, ai asociaţiilor profesionale, ai mediului economic, ai administraţiei publice, precum şi ai comitetelor sectoriale şi sindicatelor.

1.3.Principiile elaborării şi implementării CNCIS

În elaborarea şi implementarea CNCIS, ACPART adoptă următoarele principii:

a)Consens şi incluziune

ACPART poartă un dialog permanent cu instituţiile implicate în sistemul naţional al calificărilor: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), instituţiile de învăţământ superior, agenţiile de asigurare a calităţii învăţământului, organizaţiile studenţeşti, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA), comitetele sectoriale, alţi parteneri sociali (patronate, sindicate), asociaţii profesionale, precum şi cu alte autorităţi de reglementare.

ACPART consultă toate categoriile de organisme cu privire la:

● armonizarea calificărilor învăţământului superior cu cerinţele pieţei muncii;

● articularea calificărilor din învăţământul superior cu celelalte niveluri de calificare;

● compatibilizarea calităţii programelor de studii universitare cu cerinţele calificărilor profesionale;

● realizarea curriculumului universitar pornind de la competenţele profesionale cerute de piaţa muncii.

b)Cercetare şi previziune

Activităţile ACPART se bazează pe cercetări teoretice şi aplicative care vizează deopotrivă situaţia naţională şi pe cea internaţională în domeniul definirii calificărilor şi constituirii CNCIS.

Activitatea de cercetare îndeplineşte o funcţie anticipativ-predictivă cu privire la evoluţia tendinţelor calificărilor pe piaţa muncii. Din această perspectivă, orientează şi facilitează demersurile instituţiilor de învăţământ superior, în procesul de elaborare şi implementare a unor programe de studii adecvate.

c)Asigurarea calităţii CNCIS

ACPART stabileşte proceduri şi instrumente pentru descrierea calificărilor oferite de învăţământul superior, pentru promovarea unor noi calificări, precum şi proceduri şi instrumente de monitorizare, evaluare periodică şi actualizare a CNCIS. Totodată, ACPART asigură consultanţă şi asistenţă tehnică în domeniul său de activitate.

Asigurarea calităţii implică mecanisme de evaluare şi reglare a demersului de proiectare, implementare, monitorizare şi actualizare a CNCIS.

d)Facilitarea schimbării

Societatea impune schimbări semnificative cu privire la raportul cerere-ofertă pe piaţa muncii şi la structura competenţelor profesionale necesare exercitării unei activităţi profesionale. CNCIS vine în întâmpinarea acestor schimbări prin actualizarea permanentă a procedurilor şi instrumentelor de dezvoltare a unui învăţământ superior centrat pe competenţe.

e)Colaborare şi transparenţă internaţională

ACPART stabileşte relaţii bilaterale de colaborare cu instituţiile similare din alte state europene şi se implică în grupurile de lucru transnaţionale pe tema calificărilor din învăţământul superior. De asemenea, ACPART realizează corespondenţa şi corelarea CNCIS atât cu nivelurile Cadrului naţional al calificărilor (CNC) din România, cât şi cu cele ale Cadrului european al calificărilor (CEC). Pentru facilitarea colaborării şi transparenţei, ACPART elaborează Registrul naţional al calificărilor din învăţământul superior (RNCIS). Prin RNCIS, accesibil electronic în limbile română şi engleză, se asigură transparenţa la nivel naţional şi european a calificărilor universitare româneşti aflate pe piaţa muncii.

f)Autonomie şi subsidiaritate

ACPART, în calitate de autoritate în domeniu, propune MECI politici, metodologii şi proiecte de acte normative privind elaborarea şi actualizarea CNCIS şi asigură condiţii pentru implementarea lor.

ACPART respectă autonomia legal recunoscută a instituţiilor furnizoare de calificări universitare şi deleagă acestora funcţii, roluri şi responsabilităţi în cadrul demersului de dezvoltare al CNCIS.

2.CNCIS

CNC, potrivit Acordului tripartit privind Cadrul naţional al calificărilor, defineşte structura calificărilor şi asigură recunoaşterea naţională a calificărilor obţinute prin formarea profesională iniţială şi continuă, pe cale formală, non-formală şi informală. CNCIS este parte integrantă a CNC şi reprezintă instrumentul care stabileşte structura calificărilor din învăţământul superior.

2.1.Structura CNCIS

Calificările obţinute prin absolvirea studiilor universitare sunt structurate astfel:

–studiile universitare de licenţă corespund nivelului 6 de calificare din CEC;

–studiile universitare de masterat corespund nivelului 7 de calificare din CEC;

–studiile universitare de doctorat corespund nivelului 8 de calificare din CEC.

CNCIS descrie calificările corespunzătoare celor 3 cicluri stabilite de Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare: licenţă, masterat şi doctorat. Corelarea calificărilor obţinute anterior aplicării prevederilor Procesului Bologna se realizează prin proceduri separate în cadrul CNC, care ţin seama de specificităţile şi corespondenţele din învăţământul superior românesc.

Fiecare calificare este definită prin rezultatele învăţării, exprimate în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe, aferente nivelului respectiv de studii universitare.

În descrierea calificărilor, se ţine seama de faptul că activitatea profesională presupune existenţa mai multor competenţe, de diferite grade de complexitate: competenţe profesionale şi competenţe transversale.

2.2.Baze conceptuale

2.2.1.Concepte-cheie

Conceptele-cheie cu care se operează în definirea CNCIS sunt: calificare, rezultate ale învăţării, cunoştinţe, abilităţi şi competenţă.

Calificarea reprezintă un rezultat formal al unui proces de evaluare şi de validare, care este obţinut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate ca urmare a învăţării la anumite standarde*2). Prin urmare, calificarea înseamnă recunoaşterea oficială a valorii rezultatelor individuale ale învăţării pentru piaţa muncii, precum şi pentru educaţia şi formarea profesională continuă, printr-un act de studii (diplomă, certificat, atestat) ce conferă dreptul legal de a practica o profesie/meserie.

Rezultatele învăţării înseamnă ceea ce recunoaşte, înţelege şi poate face persoana care învaţă, la terminarea procesului de învăţare. Acestea sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe*3).

Prin urmare, rezultatele învăţării reprezintă setul de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe pe care o persoană le-a dobândit şi este capabilă să le demonstreze după finalizarea procesului de învăţare pe un anumit ciclu de şcolarizare.

Cunoştinţele reprezintă rezultatul asimilării, prin învăţare, a unor informaţii. Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. Similar CEC, cunoştinţele sunt descrise ca teoretice şi/sau faptice*4).

Abilitatea înseamnă capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a duce la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme. Similar CEC, abilităţile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) sau practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente)*5).

Abilitatea include anumite tipuri de structuri operatorii, de la deprinderi până la capacităţi de interpretare şi rezolvare de probleme.

Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională sau personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă. Similar CEC, competenţa este descrisă din perspectiva responsabilităţii şi autonomiei*6).

*2) "Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţi", în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 111 din 6 mai 2008 (2008/C 111/01), anexa 1 - Definiţii, p. 4.

*3) Ibidem.

*4) Ibidem.

*5) Ibidem.

*6) Ibidem.

2.2.2.Categorii de competenţe

Competenţele se pot clasifica în două categorii:

a)competenţe profesionale;

b)competenţe transversale.

Prin competenţă profesională se înţelege capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, circumscrise profesiei respective, în condiţii de eficacitate şi eficienţă.

Competenţele transversale sunt acele capacităţi care transcend un anumit domeniu, respectiv program de studii, având o natură transdisciplinară. Acestea constau în abilităţi de lucru în echipă, abilităţi de comunicare orală şi scrisă în limba maternă/străină, utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării - TIC, rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor, recunoaşterea şi respectul diversităţii şi multiculturalităţii, autonomia învăţării, iniţiativă şi spirit antreprenorial, deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii, respectarea şi dezvoltarea valorilor şi eticii profesionale etc.

2.2.3.Rezultatele învăţării şi descriptorii acestora

a)Competenţele profesionale reprezintă ansamblul unitar şi dinamic al cunoştinţelor şi abilităţilor.

Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori:

1.cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific;

2.explicare şi interpretare.

Abilităţile se exprimă prin următorii descriptori:

3.aplicare, transfer şi rezolvare de probleme;

4.reflecţie critică şi constructivă;

5.creativitate şi inovare.

Fiecare calificare corelată unui anumit ciclu de studii (licenţă, masterat, doctorat) este definită în baza descrierii generale a rezultatelor învăţării şi se exprimă prin:

● competenţe profesionale generale, care se dezvoltă în cadrul mai larg al domeniului de studii;

● competenţe profesionale specifice, care se dezvoltă în cadrul mai restrâns al unui program de studii.

b)Competenţele transversale reprezintă achiziţii valorice şi atitudinale care transcend un anumit domeniu/program de studii şi se exprimă prin următorii descriptori:

6.autonomie şi responsabilitate;

7.interacţiune socială;

8.dezvoltare personală şi profesională.

2.3.Modelul conceptual-metodologic de descriere a calificărilor din învăţământul superior

Modelul conceptual-metodologic reprezintă un cadru de referinţă elaborat pentru analiza, descrierea şi interpretarea calificărilor din învăţământul superior.

Modelul CNCIS este compatibil cu viziunea CEC*7), în principal, cu rezultatele învăţării specificate de acesta pentru nivelurile de calificare 6, 7 şi 8.

Structura şi conţinutul modelului valorifică descriptorii cadrului general al calificărilor pentru spaţiul european al învăţământului superior, precum şi elementele de conţinut ale unor modele care se bucură deja de aprecierea experţilor europeni (modelele francez, irlandez, cele britanice ş.a.).

În acelaşi timp, modelul CNCIS are o identitate proprie; el integrează categorii şi tipuri de competenţe, niveluri de calificare şi descriptori specifici, respectând, în mod consecvent, bazele conceptuale prezentate la pct. 2.2.

Elementele esenţiale ale modelului se concretizează în matricea CNCIS (figura 1) şi în două instrumente complementare: Grila 1 (anexele nr. 1, 1a, 1b şi 1c la prezenta metodologie) şi Grila 2 (anexa nr. 2 la prezenta metodologie).

*7) Ibidem.

2.3.1.Matricea CNCIS

Matricea CNCIS cuprinde: nivelurile de calificare, rezultatele învăţării exprimate prin cunoştinţe, abilităţi şi competenţe, precum şi descriptorii de nivel pentru calificările din învăţământul superior.

Descriptorii de nivel pentru fiecare tip de rezultat al învăţării explicitează descriptorii generici pentru fiecare tip de competenţă şi pentru fiecare nivel de calificare: licenţă, masterat şi doctorat.

Din punct de vedere structural, matricea CNCIS integrează competenţele profesionale şi competenţele transversale, fiecare dintre cele două categorii de competenţe avându-şi legitimitatea şi importanţa sa în exercitarea unei profesii. Ele formează un cuplu solidar, prin care se exprimă eficacitatea şi eficienţa profesională a absolventului unui program de studii.

Competenţele profesionale sunt exprimate prin cunoştinţele şi abilităţile care acoperă comprehensiv dimensiunea profesională pentru orice calificare.

În matrice, competenţele transversale sunt structurate în: competenţe de rol şi competenţe de dezvoltare personală şi profesională. Acestea au în vedere contextul social şi de grup al exercitării unei profesii, precum şi conştientizarea nevoii de formare profesională continuă.

Descriptorii de nivel, introduşi în matrice, indică activităţi, rezultate şi performanţe aşteptate pentru fiecare nivel de calificare. Ei permit descrierea calificărilor şi, totodată, formulează repere necesare evaluării nivelului de atingere sau obţinere a rezultatelor învăţării.

Matricea reprezintă o abordare integratoare a calificărilor din învăţământul superior şi oferă două perspective de analiză a acestora: pe verticală şi pe orizontală.

a)analiza pe verticală indică progresul competenţelor profesionale de la stadiul cunoaşterii şi înţelegerii (descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învăţării, până la stadiul creativitate şi inovare (descriptorul generic 5), dar şi competenţele transversale (descriptorii generici 6, 7 şi 8). În acest fel, competenţele profesionale sunt examinate şi descrise din perspectiva descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competenţele transversale sunt examinate şi descrise din perspectiva descriptorilor generici 6, 7 şi 8;

b)analiza pe orizontală concretizează un descriptor generic în raport cu cele 3 cicluri de studii universitare: licenţă, masterat şi doctorat. În acest caz, descriptorii evidenţiază dezvoltarea competenţelor şi creşterea gradului de calificare profesională. Se observă că modelul vizează un alt tip de progres, sugerând creşterea valorii adăugate la fiecare tip de rezultat al învăţării, odată cu trecerea de la un nivel de calificare universitară la altul.

Perspectiva verticală evidenţiază faptul că un anumit rezultat al învăţării nu poate fi atins dacă palierele subordonate nu au fost realizate şi consolidate.

Perspectiva orizontală demonstrează că fiecare tip de rezultat al învăţării, aferent celor 3 cicluri de studii, integrează în mod obligatoriu nivelurile anterioare. Rezultă că fiecare rezultat al învăţării are o autonomie relativă, fiind condiţionat de achiziţiile anterioare, atât pe orizontală, cât şi pe verticală.

Figura 1

Matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior

(tipuri de rezultate ale învăţării, niveluri de calificare, descriptori)

!Imagine

2.3.2.Grila 1: Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale

Grila 1 (anexa nr. 1 la prezenta metodologie), fundamentată pe matricea CNCIS, reprezintă un instrument de analiză, descriere şi evaluare a unei calificări obţinute printr-un program de licenţă, de masterat sau de doctorat. Ea cuprinde: denumirea domeniului/programului de studii*8), denumirea şi nivelul calificării, descriptorii de nivel ai competenţelor profesionale şi transversale, precum şi standardele minimale de performanţă.

*8) Termenul "program de studii" înlocuieşte termenul "specializare".

Grila 1 reprezintă suportul pentru identificarea ocupaţiilor posibile pentru calificarea în cauză şi a principalelor competenţe profesionale şi competenţe transversale. Competenţele profesionale şi competenţele transversale identificate se particularizează în raport cu fiecare descriptor de nivel. Fiecare instituţie de învăţământ superior poate să adauge elemente specifice ofertei curriculare, completând după modelul grilei 1 - standard un formular asemănător (anexa nr. 1 bis la prezenta metodologie), în care va menţiona maximum 3 competenţe, altele decât cele comune prevăzute în grila 1.

Pentru nivelul de studii licenţă, grila 1 va fi realizată atât pentru programele de studii, cât şi pentru domeniile de studii. În cazul programului de studii, competenţele profesionale înscrise în grila 1 sunt cele specifice programului de studii, iar în cazul domeniului de studii, competenţele profesionale sunt cele generale.

Evaluarea competenţei presupune precizarea standardelor minimale de performanţă.

Evaluarea competenţelor transversale este, în principal, una calitativă. Ea necesită, de regulă, o abordare holistică a variatelor contexte sociale şi de grup în exercitarea profesiei, precum şi a dezvoltării personale şi profesionale.

Etapele necesare pentru analiza, descrierea şi evaluarea calificării prin completarea grilei 1 sunt prezentate la pct. 3.

2.3.3.Grila 2: Corelaţia dintre competenţele profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate

Grila 2 (anexa nr. 2 la prezenta metodologie) se fundamentează pe grila 1 şi reprezintă suportul pentru identificarea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate.

Ariile de conţinut reprezintă principalele câmpuri curriculare - o structurare a cunoştinţelor teoretice şi aplicative în funcţie de domeniul/programul de studii şi setul de competenţe ce vor fi formate.

Disciplinele de studiu sunt stabilite după analiza şi selectarea ariilor de conţinut, respectând principiile specifice de dezvoltare, de tip psihopedagogic şi ştiinţific.

Punctele de credit asociate trebuie să fie rezultatul analizei volumului de muncă şi al ponderii disciplinei la formarea şi/sau dezvoltarea competenţelor de bază ale calificării.

Etapele de parcurs pentru completarea grilei 2 sunt prezentate la pct. 3.

Modelul conceptual-metodologic de descriere a calificărilor din învăţământul superior presupune utilizarea unitară şi într-o manieră complementară a matricei CNCIS şi a celor două instrumente, grila 1 şi grila 2.

3.Descrierea calificărilor din învăţământul superior

Descrierea calificărilor obţinute prin studii universitare necesită parcurgerea următoarelor 4 etape:

● etapa I - descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale (Se completează grila 1.);

● etapa a II-a - identificarea, pentru fiecare program de studii, a corelaţiilor dintre competenţe şi arii de conţinut, discipline de studiu şi creditele aferente acestora din urmă (Se completează grila 2.);

● etapa a III-a - elaborarea planului de învăţământ al programului de studii, în concordanţă cu competenţele care definesc calificarea;

● etapa a IV-a - elaborarea fişelor disciplinelor, în concordanţă cu planul de învăţământ şi competenţele care definesc calificarea.

După parcurgerea acestor 4 etape, documentele rezultate (grila 1, grila 2, planul de învăţământ şi fişele disciplinelor) se transmit la ACPART, în vederea validării şi înscrierii în RNCIS.

3.1.Etapa I: Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale

În etapa I, se utilizează grila 1 - "Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţele profesionale şi competenţe transversale" (anexa nr. 1 la prezenta metodologie), care se completează pentru fiecare nivel de calificare, pe domenii şi programe de studii, după caz, astfel:

● licenţă: pentru domenii şi programe de studii;

● masterat: pentru programe de studii;

● doctorat: pentru domenii.

În consecinţă, grila 1 are 3 variante: G1L, G1M şi G1D, corespunzătoare ciclurilor de studii licenţă, masterat şi doctorat (anexele nr. 1a, 1b şi 1c la prezenta metodologie).

În cazul calificărilor deja existente*), ACPART, prin consultarea instituţiilor de învăţământ superior şi a comitetelor sectoriale, va constitui un grup de lucru pentru completarea grilelor G1L, G1M şi G1D. Pentru buna derulare a acestor acţiuni, va asigura asistenţă tehnică, prin experţii săi.

La nivel naţional, grilele completate se validează de către ACPART, în urma consultării cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ superior care au în oferta lor programul de studii în discuţie, precum şi cu reprezentanţi ai studenţilor, ai comitetelor sectoriale, angajatorilor, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, patronatelor şi cu experţi ai ACPART.

În cazul calificărilor nou-propuse, grila 1 se completează de către ofertantul de formare profesională care propune calificarea şi este transmisă la ACPART împreună cu dosarul pentru validarea calificării, prezentat la pct. 4.

După finalizarea etapei I, descrierea calificării se înscrie în secţiunea generală a RNCIS.

Notă *) Cele aprobate deja prin hotărâri ale Guvernului.

3.2.Etapa a II-a: Identificarea, pentru fiecare program de studii, a corelaţiilor dintre competenţe şi arii de conţinut, discipline de studii şi creditele aferente acestora din urmă

În etapa a II-a, competenţele identificate în etapa I (grila 1) se corelează cu ariile de conţinut şi cu disciplinele de învăţământ care conduc la dezvoltarea competenţelor respective, utilizându-se grila 2 - "Stabilirea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate" (anexa nr. 2 la prezenta metodologie).

Ariile de conţinut reprezintă principalele câmpuri curriculare sau zone interdisciplinare din planul de studii, raportate la logica domeniului şi la setul competenţelor ce vor fi formate. Ariile de conţinut îndeplinesc rolul de a ghida dezvoltarea ulterioară a disciplinelor de studiu.

Grila 2 se completează pentru fiecare program de studii de către furnizor şi angajează responsabilitatea instituţiei de învăţământ superior cu privire la respectarea ei.

3.3.Etapa a III-a: Elaborarea planului de învăţământ al programului de studii în concordanţă cu competenţele care definesc calificarea

În etapa a III-a, se elaborează planurile de învăţământ, prin analiza corelaţiilor cuprinse în grila 2, referitoare la: competenţe - arii de conţinut - discipline de învăţământ - puncte de credit.

Planul de învăţământ al programului universitar de studii se elaborează în conformitate cu reglementările legislative în vigoare la nivel naţional şi cu cele existente la nivelul instituţiei de învăţământ superior. Planul de învăţământ trebuie să conţină ca informaţii minime: disciplinele de studii, numărul de ore de curs şi de seminar, aplicaţii, proiect, forma de examinare, precum şi numărul de credite. Pentru calificările existente, această etapă se parcurge în situaţia în care din etapele I şi a II-a rezultă necesitatea unor schimbări importante în structura planurilor de învăţământ. Etapa a III-a este obligatorie pentru calificările nou-propuse.

3.4.Etapa a IV-a: Elaborarea fişelor disciplinelor în concordanţă cu planul de învăţământ şi competenţele care definesc calificarea

Fişa disciplinei se elaborează în conformitate cu prevederile în vigoare ale fiecărui furnizor de program de studii. Fişa disciplinei trebuie să conţină, ca date minime, informaţiile din modelul prezentat în anexa nr. 3 la prezenta metodologie.

La cerere, ACPART poate acorda furnizorilor de formare consultanţă sau asistenţă de specialitate pentru descrierea calificărilor.

4.Validarea şi înregistrarea unei noi calificări universitare în registrul naţional al calificărilor din învăţământul superior

4.1.Etapa I

Elaborarea şi depunerea dosarului de aplicaţie, în vederea validării unei calificări

Aplicantul transmite ACPART un dosar de validare a calificării universitare ori postuniversitare propuse a fi atestată printr-o diplomă sau un certificat ce vor fi recunoscute pe piaţa muncii şi în cadrul diviziunii academice a calificărilor. Acest dosar se completează distinct pentru fiecare tip de calificare şi trebuie să cuprindă următoarele:

–formularul de aplicaţie pentru noua calificare (anexa nr. 4 la prezenta metodologie);

–anexe:

–copii ale documentelor care, potrivit legilor în vigoare în România, îi dau aplicantului dreptul legal de a conferi diplome şi/sau certificate de studii recunoscute pe piaţa muncii, care atestă o calificare specifică învăţământului superior pe baza rezultatelor învăţării;

–grila 1 (anexa nr. 1 la prezenta metodologie);

–grila 2 (anexa nr. 2 la prezenta metodologie);

–planul de învăţământ;

–fişele disciplinelor (anexa nr. 3 la prezenta metodologie);

–rezumatul descrierii calificării pentru introducerea în RNCIS, după validare (anexa nr. 5 la prezenta metodologie);

–dovada achitării taxei de evaluare.

Aplicaţiile pot fi depuse pe întreg parcursul anului la sediul ACPART. Documentaţia se prezintă pe suport de hârtie şi electronic.

4.2.Etapa a II-a

Evaluarea şi validarea calificării

ACPART analizează dosarul şi îl evaluează prin aplicarea următoarelor criterii:

● eligibilitatea furnizorului pentru acordarea dreptului de a conferi diplome şi/sau certificate care atestă calificări de nivel universitar şi/sau postuniversitar;

● noutatea calificării şi corelarea cu necesitatea pieţei muncii;

● relevanţa academică şi profesională a calificării propuse, din perspectiva diviziunii academice a cunoaşterii;

● consistenţa calificării propuse, prin prisma acoperirii calificării cu competenţele profesionale şi transversale necesare la absolvirea programului;

● respectarea cerinţelor de încadrare a calificării în RNCIS, din punctul de vedere al nivelului şi domeniului de studii, potrivit competenţelor profesionale şi transversale dobândite la absolvirea cu succes a programului de studii.

4.2.1.Verificarea dosarului din punctul de vedere al componentelor sale (conformitatea administrativă)

La nivelul ACPART, o comisie tehnică va verifica existenţa documentelor precizate la etapa I.

Eligibilitatea aplicantului va fi stabilită de către ACPART în felul următor:

–în cazul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, eligibilitatea este implicită, întrucât acestea au dreptul să confere o calificare universitară atestată prin diplomă ori certificat de studii de nivel universitar şi/sau postuniversitar.

–în cazul instituţiilor de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu este necesară prezentarea documentului care atestă dreptul legal de a desfăşura pe teritoriul României activităţi de formare iniţială sau continuă de nivel universitar ori postuniversitar (statut, certificat de înmatriculare la registrul comerţului etc.).

4.2.2.Analiza şi evaluarea dosarului (conformitatea metodologică)

Dacă entitatea solicitantă este eligibilă, se trece la analiza şi evaluarea calificării propuse urmărindu-se: noutatea calificării, relevanţa academică şi profesională, consistenţa calificării şi respectarea cerinţelor de încadrare în RNCIS. Rezultatul evaluării efectuate de către comisia de experţi se transmite Consiliului pentru calificările din învăţământul superior sub forma unei propuneri de acceptare/respingere a cererii de validare a calificării. Consiliul verifică aplicarea corectă şi completă a procedurii şi a criteriilor de evaluare de către comisia de experţi şi validează sau invalidează propunerea comisiei.

Rezultatul este comunicat solicitantului sub forma unui aviz de acceptare, de amânare sau de refuz privind validarea calificării universitare sau postuniversitare propuse.

În cazul acceptării, ACPART menţionează şi codul/poziţia de identificare a calificării în RNCIS.

Dacă amânarea validării este determinată de faptul că noua calificare nu are suficiente elemente pentru a se distinge de o altă calificare acordată în acelaşi domeniu de studii de acelaşi furnizor sau de către alţi furnizori de programe de studii de acelaşi nivel, ACPART propune solicitantului o redefinire şi, respectiv, o nouă încadrare a calificării, astfel încât aceasta să fie compatibilă cu RNCIS.

Dacă amânarea este determinată de lipsa unor informaţii relevante, comisiile de evaluare pot solicita instituţiei aplicante informaţiile suplimentare necesare sau pot transmite recomandări pentru îmbunătăţirea propunerii, în vederea continuării procesului de validare.

Refuzul de validare a unei calificări poate fi determinat de: inconsistenţa programului, documente doveditoare incomplete sau insuficient de detaliate, declaraţii incorecte, nerespectarea recomandărilor făcute de către comisiile de evaluare etc.

4.3.Etapa a III-a

Formularea recomandării de înaintare a cererii de autorizare a funcţionării provizorii (pentru programele de licenţă) sau de acreditare (pentru programele de masterat şi doctorat)

Pe baza deciziei de validare, ACPART recomandă furnizorului de programe de studii să solicite ARACIS autorizarea funcţionării provizorii. ACPART informează MECI cu privire la deciziile luate şi propune iniţierea hotărârii guvernului privind introducerea noii calificări în secţiunea generală a RNCIS. După obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie, furnizorul de programe de studii prezintă ACPART copia documentului de autorizare pentru a completa în secţiunea specifică a RNCIS informaţiile corespunzătoare instituţiei care asigură calificarea în discuţie.

4.4.Etapa a IV-a

Înscrierea în RNCIS şi diseminarea informaţiei

După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind înscrierea unei noi calificări în RNCIS, ACPART înscrie noua calificare în RNCIS la domeniul şi pentru nivelul de studii pentru care s-a făcut validarea, menţionând expres codul/poziţia de identificare în cadrul registrului. Din acest moment, descrierea calificării este publică, accesibilă prin intermediul internetului.

5.RNCIS

RNCIS se dezvoltă în strânsă legătură cu CNCIS şi reprezintă instrumentul de identificare, înregistrare, consultare permanentă şi actualizare a calificărilor, respectiv a diplomelor şi certificatelor emise de către instituţiile de învăţământ superior. RNCIS este o construcţie comună, implicând ACPART, instituţii de învăţământ superior, angajatori, asociaţii profesionale etc., şi este corelat metodologic cu Registrul naţional al calificărilor (RNC).

Responsabilitatea proiectării, implementării şi permanentei actualizări a RNCIS revine ACPART.

a)Proiectarea RNCIS constă în realizarea de către ACPART a următoarelor operaţii:

● conceperea structurii acestuia;

● conceperea şi dezvoltarea bazei de date cu informaţiile despre calificările din învăţământul superior;

● stabilirea unor strategii de comunicare eficientă cu instituţiile-cheie şi cu publicul larg;

● realizarea reţelei informatice dedicate RNCIS, formată din MECI, ACPART, instituţiile de învăţământ superior şi ceilalţi furnizori de programe de studii universitare şi postuniversitare.

Structura RNCIS

RNCIS cuprinde două secţiuni pentru descrierea fiecărei calificări: una generală şi una specifică. Prima se referă la informaţiile generale despre o calificare, iar a doua secţiune cuprinde date despre instituţiile care oferă formare în această calificare şi informaţii despre competenţele specifice asigurate de acestea.

Secţiunea generală, comună unei calificări, cuprinde informaţii:

● referitoare la nomenclatorul calificărilor:

–titlul obţinut de absolvent;

–denumirea calificării;

–domeniul de studii;

–programul de studii;

–codul calificării.

● referitoare la competenţele asociate calificării:

–competenţele minimale;

–domenii de activitate în care absolventul poate lucra;

–ocupaţii posibile;

–relaţionarea cu Clasificarea ocupaţiilor din România - COR;

–conexiuni cu alte calificări.

Secţiunea specifică cuprinde următoarele informaţii:

–denumirea instituţiei de învăţământ superior, cu datele complete de identificare;

–denumirea facultăţii;

–denumirea programului de studiu care conduce la calificarea în discuţie;

–grila 2;

–planul de învăţământ al programului de studiu.

Fiecare universitate va avea acces direct la propriile date din secţiunea specifică pentru a opera actualizări şi completări în RNCIS, în anumite limite, cu notificarea prealabilă a ACPART.

RNCIS va asigura transparenţa CNCIS şi va permite căutări simple sau avansate, în funcţie de criterii multiple, precum şi obţinerea unor rapoarte privind aspecte ale calificărilor din învăţământul superior din România.

b)Implementarea RNCIS contribuie la asigurarea transparenţei şi a lizibilităţii învăţământului superior în raporturile cu piaţa muncii, în ceea ce priveşte cunoaşterea rezultatelor învăţării, precum şi compararea calificărilor obţinute în urma absolvirii diferitelor programe de studii furnizate de instituţiile de învăţământ superior. Pentru implementare, ACPART stabileşte procedurile tehnice de pilotare şi de experimentare, precum şi modalităţile de utilizare consecventă, regulată a acestui sistem de către toate instituţiile implicate.

După încheierea fiecărei etape de realizare a CNCIS, rezultatele parţial obţinute vor fi introduse în RNCIS. După parcurgerea tuturor celor 4 etape de descriere a calificărilor prezentate la pct. 3, versiunile finale vor fi introduse în RNCIS.

c)Actualizarea RNCIS presupune:

● definirea procedurilor şi instrumentelor de actualizare periodică a calificărilor;

● monitorizarea programelor de formare şi a modalităţilor de evaluare şi certificare a calificărilor;

● stabilirea mecanismelor de corelare cu alte cadre naţionale ale calificărilor;

● elaborarea metodologiei de introducere a unei noi calificări în RNCIS.

ACPART asigură periodic actualizarea RNCIS pe site-ul instituţiei.

ACPART notifică MECI şi CNFPA asupra actualizării RNCIS.

Registrul este un construct mulţi-actor şi un instrument de interes naţional şi internaţional de informare:

● RNCIS reprezintă rezultatul conlucrării mai multor categorii de instituţii/organisme, în calitate de actori direct implicaţi în dezvoltarea şi implementarea sa, precum şi de beneficiari: MECI, ACPART, instituţii de învăţământ superior, dar şi actori/organisme din mediul social şi economic;

● RNCIS este disponibil în varianta sa electronică în limbile română şi engleză, asigurând transparenţa şi lizibilitatea învăţământului superior românesc pentru angajatori, asociaţii profesionale, sindicate, patronate, profesori, studenţi etc. RNCIS este public, putând fi accesat la nivel naţional, european şi internaţional.

6.Anexe la metodologie

Anexa nr. 1 - Grila 1

Anexa nr. 1 bis - Grila 1 opţională

Anexa nr. 1a - Grila 1L

Anexa nr. 1b - Grila 1M

Anexa nr. 1c - Grila 1D

Anexa nr. 2 - Grila 2

Anexa nr. 3 - Fişa disciplinei

Anexa nr. 4 - Formularul de aplicaţie pentru validarea unei calificări universitare

Anexa nr. 5 - Rezumatul descrierii calificării în cadrul Registrului naţional al calificărilor din învăţământul superior

Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

Anexa 1

la metodologie

Domeniul fundamental ......... Domeniul de studii ........ Programul de studii ...........

Grila 1 - Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale

* Se vor menţiona maximum 3 competenţe.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).

Anexa 1 bis

la metodologie

Universitatea ............. Facultatea .............

Domeniul fundamental ....... Domeniul de studii ...... Programul de studii ..........

Grila 1 - Elemente specifice de descriere a domeniului/programului de studii*)

* Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).

Font 9

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).

Anexa 1 a

la metodologie

Domeniul fundamental ............ Domeniul de studii ............. Programul de studii .............

Grila 1L - Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale

* Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).

Anexa 1 b

la metodologie

Domeniul de studii .......... Programul de studii ......... Tipul de master ...........

Grila 1M - Descrierea programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale

* Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).

Anexa 1 c

la metodologie

Domeniul fundamental .....................................

Grila 1D - Descrierea domeniului prin competenţe profesionale şi competenţe transversale

* Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).

Anexa 2

la metodologie

Universitatea ........ Facultatea ....... Calificarea ........ Nivelul de studii ..........

Domeniul fundamental ......... Domeniul de studii ......... Programul de studii ...........

Grila 2. Stabilirea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de studiu şi creditele alocate

* Se va menţiona numărul de credite prin care disciplina respectivă contribuie la realizarea competenţelor din totalul de credite alocat disciplinei potrivit planului de învăţământ.

Anexa 3

la metodologie

Universitatea .....................

Facultatea ........................

Departamentul .....................

Catedra ...........................

Domeniul de studii ................

Programul de studii ...............

...................................

Fişa disciplinei

Denumirea disciplinei

Statutul disciplinei: obligatorie opţională facultativă

Nivelul de studii: licenţă masterat doctorat

Anul de studii: .................................

Semestrul: ..............................

Titularul cursului: (Titlul şi numele)

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Număr de ore/Verificarea/Credite │

├────────┬───────────┬─────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┤

│ Curs │ Seminar │ Laborator │ Proiect │ Examinare │ Credite │

├────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┤

└────────┴───────────┴─────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┘

A. Obiectivele disciplinei (Obiectivele sunt formulate în termeni de competenţe profesionale.)

B. Precondiţii de accesare a disciplinei (Se menţionează disciplinele care trebuie studiate anterior.)

C. Competenţe specifice (Vizează competenţele asigurate de programul de studiu din care face parte disciplina.)

D. Conţinutul disciplinei

a)Curs

b)Aplicaţii

* Se va menţiona: seminar, laborator, proiect sau practică.

E. Evaluare (Se precizează metodele, formele de evaluare şi ponderea acestora în stabilirea notei finale. Se indică standardele minime de performanţă, raportate la competenţele definite la pct. A. "Obiectivele disciplinei")

F. Repere metodologice (Strategia didactică, materiale, resurse)

G. Bibliografie (Se indică bibliografia minimală obligatorie.)

Data avizării în catedră:

Director departament/Şef catedră, Titular de disciplină,

.............................. .......................

Anexa 4

la metodologie

Formularul de aplicaţie pentru validarea unei calificări universitare

A. Calificarea solicitată

B. Organismul care acordă calificarea atestată prin diplomă [] sau certificat []

Spaţiu rezervat pentru Agenţia Naţională pentru Calificările din

Învăţământul Superior în Parteneriat cu Mediul Economic şi Social

1.Numele juridic complet:

–Adresă:

–Telefon: Fax: E-mail:

–Adresă site:

2.Statutul juridic:

3.Referinţe de identificare a organismelor (hotărârea Guvernului, lege) şi datele de atestare:

-

-

-

4.Activităţile desfăşurate de instituţie, relevante pentru calificarea propusă:

Se vor menţiona activităţile referitoare la cursuri de formare, cercetare sau alte activităţi relevante în domeniu, desfăşurate până în prezent.

5.Alte calificări acordate de instituţie în cadrul aceluiaşi domeniu universitar de studii sau din domenii apropiate:

Se vor menţiona: titlul conferit, denumirea calificării, data primei promoţii.

6.Statutul instituţiei sau al programului de studii, din punctul de vedere al acreditării:

Se va indica dacă instituţia care propune calificarea a fost sau este într-un proces de evaluare de către o agenţie recunoscută în domeniul asigurării calităţii pentru domeniul din care face parte noua calificare.

6.1.Se vor menţiona programele de studiu înrudite sau apropiate:

–autorizate - numele, data;

–acreditate - numele, data;

–în curs de evaluare - numele, data depunerii documentaţiei.

6.2.Situaţia auditării instituţionale:

[] are: data .................................;

[] în curs de acordare; data depunerii documentaţiei;

[] nu are.

6.3 Organizaţia are proceduri de promovare a unei noi calificări?

Da [] Nu []

În cazul în care acestea există, ele se vor anexa.

Demersurile care au condus la propunerea noii calificări:

1.Elemente de fundamentare a calificării:

–Relevanţa calificării faţă de piaţa muncii sau dezvoltarea academică

–Relevanţa faţă de cerinţele tinerilor

–Studii de piaţă, analize, rapoarte, prognoze care justifică propunerea calificării.

(Se vor prezenta în maximum o pagină, cu indicarea explicită a anexelor.)

2.Prezentarea organizaţiilor consultate pentru identificarea şi conceperea calificării în discuţie (angajatori, asociaţii profesionale, comitete sectoriale, sindicate, patronate etc.)

a)Specificul organizaţiei (denumirea, obiectul de activitate);

b)Persoana de contact (date de identificare);

c)Modul de consultare sau colaborare a universităţii cu organizaţia menţionată.

3.Alte informaţii relevante pentru susţinerea propunerii (maximum o pagină)

(Dacă este cazul, se anexează documentele considerate interesante pentru susţinerea propunerii.)

A. Ocupaţiile vizate

1.Enumerarea ocupaţiilor care ar putea fi exercitate prin obţinerea calificării propuse:

2.Compatibilitatea cu Clasificarea ocupaţiilor din România (COR):

Da, prin extensie []

Da, prin inserţie []

(În al doilea caz, vă rugăm să faceţi propuneri.)

3.Condiţiile cele mai frecvente de exercitare a calificării:

a)Dimensiunea şi domeniul de activitate al posibililor angajatori b) Ocupaţii posibile asociate calificării

B. Referinţe privind calificarea şi competenţele

–Se va face o descriere a calificării, utilizând grila 1 şi grila 2.

A. Corelaţiile cu alte calificări

1.Precizaţi ce calificări sau competenţe sunt necesare ori admise pentru accesul la calificarea prezentată (pentru formularea acestor condiţii de prezentare este recomandabil să se ţină seama,unde este cazul, de cerinţele asociaţiilor profesionale):

–cerinţe;

–recunoaştere parţială şi documentele pe baza cărora se realizează acestea.

2.Calificarea solicitată figurează explicit printre cerinţele pentru obţinerea altor calificări?

3.Modul de admitere la studii pentru obţinerea calificării propuse

B. Identificarea calificărilor existente în România în acelaşi domeniu

1.Alte calificări similare existente în acelaşi domeniu, la acelaşi nivel, la nivel inferior sau superior (Se vor preciza universităţile, facultăţile unde există aceeaşi calificare sau calificări similare, precum şi nivelul acestora.)

2.Suprapuneri, incluziuni şi diferenţe privind competenţele furnizate de alte calificări similaredin alte universităţi

C. Corespondenţa cu alte calificări acordate în străinătate, în special în cadrul Uniunii Europene

1.Identificarea de calificări comparabile:

● denumirea calificării; nivelul;

● asemănări;" deosebiri;

● segmentul de piaţă a muncii căruia i se adresează;

● instituţiile care o acordă (Se vor indica numele instituţiei şi adresa site-ului unde se găsesc referinţe.);

● acorduri de recunoaştere a calificării sau a unor competenţe din cadrul calificării.

2.Acorduri instituţionale sau convenţii cu instituţiile din alte ţări privind acordarea de diplome/certificate în parteneriat (se va indica acordul sau convenţia, programul, data semnării şi durata de valabilitate):

● pentru calificarea propusă;" pentru calificări din acelaşi domeniu;

● pentru alte calificări.

1.Forme de şcolarizare

–învăţământ de zi [] în localitate [] în alte localităţi

–învăţământ cu frecvenţă redusă [] în localitate [] în alte localităţi

–învăţământ la distanţă []

2.Tipul de formare pentru obţinerea calificării

–După un parcurs de formare iniţială: [] da [] nu

–După un parcurs de formare continuă: [] da [] nu

3.Limba de predare

4.Studii organizate în cooperare cu o companie

(Se vor preciza compania/companiile şi locul de desfăşurare a formării.)

–compania

–nivelul cerut la intrare

–durata

–credite

1.Planul de învăţământ al calificării şi fişele disciplinelor

Se vor anexa planurile de învăţământ şi programele analitice.

2.Metodologia de evaluare a competenţelor la finalizarea studiilor.

3.Se va anexa o copie a unei diplome standard, completată pentru calificarea propusă.

4.Adresa site-ului pe care se găsesc informaţii despre calificările acordate de instituţia promotoare

* Opţional. Este un argument suplimentar pentru susţinerea calificării propuse.

A. Structuri de evidenţiere a parcursului absolvenţilor existente în universitate

Dacă universitatea are astfel de structuri, vă rugăm să le menţionaţi şi, eventual, să indicaţi datele de contact.

B. Utilizarea structurilor

1.Inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor ultimelor 3 promoţii ale domeniului de studii

┌─────────┬──────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐

│ Anul │Numărul total │Numărul titularilor care │Numărul titularilor care│ Numărul titularilor │

│obţinerii│al titularilor│desfăşoară activităţi în │desfăşoară activităţi în│ care desfăşoară │

│diplomei │ diplomei │domeniul lor de pregătire│ domenii conexe │ activităţi în alte │

│ │ │ │ │ domenii │

├─────────┼──────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

├─────────┼──────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

├─────────┼──────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤

└─────────┴──────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘

2.Comentarii c. Situaţia titularilor diplomelor şi certificatelor din domeniul calificării, după forma de învăţământ

┌───────────────────────┬──────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────┐

│Anul obţinerii diplomei│ Formare iniţială │ Formare continuă │Numărul total de absolvenţi│

├───────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤

├───────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤

├───────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤

└───────────────────────┴──────────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────?

Anexa 5

la metodologie

Rezumatul descrierii unei calificări în cadrul Registrului

naţional al calificărilor din învăţământul superior

* Se vor menţiona inclusiv codurile, conform clasificării COR.

** Se va completa pentru calificările pentru care, prin acte normative, se impune o reevaluare a competenţelor.

*** Se vor face precizări, unde este cazul, la calificările corespondente acordate în perioada premergătoare momentului aplicării metodologiei.