Decizie nr. 754 din 16 decembrie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

1.Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Gheorghe Stelian în Dosarul nr. 664/36/2013 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 291D/2014.

2.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 11 noiembrie 2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 9 decembrie 2014. La această dată, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 16 decembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

3.Prin Încheierea din 13 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 664/36/2013, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

4.Excepţia a fost ridicată de reclamantul Gheorghe Stelian într-o cauză având ca obiect contestaţia împotriva unui raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate privind existenţa stării de conflict de interese/incompatibilitate.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, prin redactarea imprecisă în privinţa noţiunii de "societate de interes local", încalcă principiul securităţii juridice. Arată că pentru a stabili calitatea unei societăţi de a fi de interes local este necesară raportarea la unitatea administrativ-teritorială (iar nu la consilieri ori primari), astfel încât societatea este de interes local pentru consiliul local sau consiliul judeţean care a înfiinţat-o şi sub a cărui autoritate funcţionează.

6.Invocă Hotărârea Guvernului nr. 597/1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană prin care Statul român şi-a asumat obligaţii de conformare la cerinţele de mediu, prin reorganizarea modului în care serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este furnizat şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006. Relevante în acest sens sunt dispoziţiile de lege care instituie definiţia operatorului regional şi cele privind regulile de atribuire directă a contractelor de delegare a gestiunii.

7.Precizează că la nivelul anului 2003 nu exista suport legislativ pentru existenţa unei societăţi prestatoare de servicii de utilităţi publice care să aibă acţionari mai multe unităţi administrativ-teritoriale.

8.Noţiunile de "societate de interes local" şi "societate de interes naţional" nu pot acoperi situaţia operatorului regional "in-house providing" ce are ca acţionari mai multe unităţi administrativ-teritoriale, iar controlul analog controlului asupra propriilor servicii publice este exercitat în comun de acestea. Însăşi denumirea de "regional" cuprinsă în definiţia legală a operatorului regional este de natură să ducă la confuzii pentru destinatarii normelor. Totuşi, distincţia dintre societăţile de interes local şi operatorii de servicii publice comunitare de utilităţi publice locale sau judeţene rezultă din art. 1 alin. (2) lit. g) pct. 2 şi 6 din Legea nr. 215/2001 care stabileşte că în noţiunea de "organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean" sunt cuprinse şi societăţile comerciale şi regiile autonome de interes local sau judeţean, precum şi operatorii de servicii comunitare de utilităţi publice sau judeţene.

9.Având în vedere acest context legislativ şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care impune, printre altele, colectivităţii locale ce atribuie direct un contract public să exercite asupra persoanei în cauză un control analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii, rezultă că, în situaţia în care mai multe unităţi administrativ-teritoriale au constituit în comun un operator regional însărcinat cu îndeplinirea misiunii lor de serviciu public de alimentare cu apă şi de canalizare, controlul nu poate fi considerat analog celui exercitat asupra propriilor servicii decât în cazul în care este realizat de către primar, viceprimarul ori persoana căreia primarul i-a delegat atribuţii de control pe linie de serviciu public de alimentare cu apă şi de canalizare, iar nu de către o altă persoană desemnată de consiliul local. Operatorii regionali fiind societăţi, iar controlul asupra propriilor servicii fiind realizat de primar, acesta trebuie să participe cel puţin în adunarea generală a acţionarilor operatorului regional.

10.În fine, consideră că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 sunt neconstituţionale în măsura în care vizează funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale operatorilor de servicii comunitare de utilităţi publice deţinute "in-house providing" de mai multe unităţi administrativ-teritoriale.

11.Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţiile de lege ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate sunt constituţionale, deoarece sunt clare şi precise şi nu încalcă principiul securităţii juridice. Tocmai pentru a asigura o transparenţă în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi pentru a evita în timp mai multe situaţii care pot conduce la fapte de corupţie, Legea nr. 161/2003 a reglementat mai multe situaţii de incompatibilitate în exercitarea acestor funcţii.

12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

13.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece în cauză este pusă în discuţie o problemă de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, aplicabile în litigiul în care autorul excepţiei are calitatea de reclamant, în speţă, calificarea Societăţii Comerciale RAJA - S.A. ca fiind o societatea comercială de interes local sau o societate comercială care nu se încadrează în această categorie. Faţă de acest aspect, precizează că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că atribuţia sa de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate nu constă în analiza conformităţii cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituţii sau autorităţi publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri şi circumstanţe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituţionalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal, sens în care invocă Decizia nr. 265 din 21 mai 2013.

14.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dispoziţii care au următorul cuprins: "(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:

[...]

f)funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;".

17.În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la statul de drept şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.

18.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare. În acest sens, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, nepublicată în Monitorul Oficial al României până la această dată, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituţionalitate instituie una dintre incompatibilităţile specifice funcţiilor publice de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean. Astfel, funcţiile menţionate sunt incompatibile cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional.

19.Din analiza textelor de lege deduse controlului de constituţionalitate, în raport cu exigenţele principiului securităţii juridice, prin prisma normelor constituţionale invocate şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea a constatat că acestea sunt norme clare, previzibile, care stabilesc cât se poate de precis conduita aleşilor locali.

20.De asemenea, Curtea a constatat că instituirea prin textul de lege criticat a incompatibilităţii menţionate este o opţiune a legiuitorului şi se circumscrie scopului legii de înlăturare a cauzelor şi condiţiilor care determină corupţia, astfel încât funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional să nu constituie un factor generator de corupţie în cazul persoanelor care exercită funcţia de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean.

21.Curtea a mai precizat că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarului, viceprimarului, primarului general, viceprimarului municipiului Bucureşti, preşedintelui şi vicepreşedintelui consiliului judeţean, care exercită funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional, revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese.

22.În acelaşi timp, Curtea a reţinut că invocarea, în susţinerea excepţiei, a dispoziţiilor cuprinse în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006 pune în discuţie o problemă de interpretare şi aplicare a legii, eventuala neconcordanţă dintre prevederile legilor menţionate excedând controlului de constituţionalitate. Totodată, calificarea serviciilor comunitare de utilităţi publice sau a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ca fiind societăţi comerciale de interes local sau de interes naţional reprezintă o problemă de interpretare şi aplicare a legii.

23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Stelian în Dosarul nr. 664/36/2013 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu