Decizie nr. 1.050 din 11 decembrie 2012

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Ilie Ursu în Dosarul nr. 1.324/112/2011 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.247D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece criticile autorului excepţiei vizează interpretarea şi aplicarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.324/112/2011, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Ilie Ursu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a deciziei de pensionare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală. În acest sens, arată că în luna august 2010, împlinind 25 ani vechime în magistratură, a depus cerere de pensionare la Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud, dar i s-a luat în considerare, în mod greşit, baza de calcul diminuată cu 25%, datorită Legii nr. 118/2010.

Astfel, consideră că este discriminat în raport cu alţi colegi cărora li s-au emis deciziile pentru pensia de serviciu înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul nediscriminării.

În final, solicită Curţii Constituţionale să constate că prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sunt neconstituţionale, în măsura în care din sintagma "indemnizaţia de încadrare brută lunară [...] şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării" - ce reprezintă baza de calcul al pensiei de serviciu -, se desprinde înţelesul că drepturile salariale din ultima lună de activitate se referă la cele efectiv realizate, încasate, iar nu şi la cele de încadrare efectivă stabilite conform dispoziţiilor legale. Făcând posibilă o asemenea interpretare prin modul ambiguu al sintagmei folosite de textul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, susţine că această dispoziţie de lege este neconstituţională.

Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece sintagma "avute" se referă la drepturile stabilite potrivit dispoziţiilor legale incidente pentru o anumită perioadă, iar nu la drepturile băneşti efectiv încasate în luna anterioară pensionării. Pentru perioada de incidenţă a Legii nr. 118/2010, indemnizaţia avută, adică cea prevăzută de lege, în sensul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 este cea rezultată din aplicarea reducerii de 25%, reducere prevăzută de Legea nr. 118/2010.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării."

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia este nemulţumit de interpretarea pe care instanţele judecătoreşti o dau art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi, mai mult, de aplicarea acestor dispoziţii de lege. Astfel, acesta critică faptul că instanţele judecătoreşti consideră că sintagma "baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute" s-ar referi la drepturile băneşti efectiv încasate în luna anterioară pensionării, iar nu la drepturile stabilite potrivit dispoziţiilor legale incidente în acea perioadă.

Or, Curtea reţine că interpretarea şi aplicarea legii intră în competenţa instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Ilie Ursu în Dosarul nr. 1.324/112/2011 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean