Decizie nr. 96 din 30 iunie 1998

Curtea Constituţională a fost sesizată, la data de 13 mai 1998, de către 27 de senatori, şi anume: Corneliu Turianu, Petru Caraman, Mihail Grama, Marin Nicolai, Valentin Corneliu Gabrielescu, Gheorghe Pavalascu, Şerban-Mati-Bujorel-Dinu Sandulescu, Petru Juravlea, Florin Bogdan, Teodor Campean, Mircea Ioan Popa, George Mihail Pruteanu, Nistor Badiceanu, Andreiu Oprea, Ioan Baras, Florin Buruiana, Nicolae Zavici, Ulm Nicolae Spineanu, Ioan Moisin, Rasvan Dobrescu, Menyhert Gabor Hajdu, Constantin Muller, Iosif Csapo, Gabor Kozsokar, Liviu Titus Pasca, Iuliu Lorinczi, şi Laurentiu Ulici, în vederea declanşării controlului de constituţionalitate în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. a) şi b) din Constituţie.

Prin sesizare se solicită să se constate:

a)neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit cărora în numărul regulamentar cerut la stabilirea cvorumului nu se socotesc deputaţii sau senatorii care nu participa la lucrări pentru ca au primit de la Parlament o alta însărcinare sau pentru ca, fiind membri ai Guvernului, absenta lor de la lucrări "a fost determinata de exercitarea atribuţiilor funcţiei pe care o îndeplinesc". Se considera ca aceasta norma regulamentara contravine dispoziţiilor art. 64 din Constituţie, potrivit cărora "Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni în prezenta majoritatilor membrilor";

b)neconstituţionalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de 5 mai 1998.

Obiecţia de neconstituţionalitate a fost trimisa Curţii Constituţionale de secretarul general al Senatului, prin adresa nr. 486 din 13 mai 1998, solicitând să se declanseze controlul de constituţionalitate prevăzut la art. 144 lit. a) şi b) din Constituţie.

Întrucât procedura premergătoare şi ulterioară dezbaterilor este diferita în cauzele care au ca obiect controlul constituţionalităţii legilor faţă de cauzele care au ca obiect controlul constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, s-a impus ca sesizarea să fie examinata în doua cauze distincte.

Obiectul prezentului dosar îl constituie controlul de constituţionalitate a votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi a Senatului din ziua de 5 mai 1998.

Prin obiecţia de neconstituţionalitate formulată se arata, în esenta, ca, prin aplicarea prevederilor neconstituţionale ale art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, s-a ajuns la situaţia votării legii atacate "în absenta cvorumului impus de Constituţie", indiferent ca legea conţine reglementări de domeniul legii organice sau ordinare.

Se susţine, în continuare, lt; lt;ca aditionand voturile exprimate "pentru" cu cele "contra" şi abtinerile (111+116+3), rezultă ca la votare erau prezenţi numai 230 de membri ai Parlamentului, deci cu 14 mai puţin decât cvorumul constituţional gt; gt;. Or, potrivit prevederilor Constituţiei, legile se adoptă "în prezenta majorităţii membrilor" şi deci a numărului care participa efectiv la vot, fără a se lua în considerare, la stabilirea cvorumului, "numărul parlamentarilor invoiti, al celor care au semnat la intrarea în sala ori perpetua lor fluctuatie, mai exact, numărul celor care participa efectiv" la operaţiunea de votare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului asupra obiectiei de neconstituţionalitate invocate.

Guvernul şi-a exprimat punctul de vedere în sensul că prevederile art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit cărora, la stabilirea cvorumului şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, în numărul regulamentar nu se socotesc deputaţii sau senatorii care nu participa la lucrări pentru ca îndeplinesc însărcinări care împiedica prezenta lor la şedinţa, sunt neconstituţionale, întrucât ele contravin dispoziţiilor art. 64 din Constituţie, conform cărora cele două Camere ale Parlamentului adopta legi în prezenta majorităţii membrilor. Rezultă ca "adoptarea în mod valabil a legilor" se face în prezenta efectivă a majorităţii membrilor Parlamentului. De aceea se considera ca diminuarea cvorumului stabilit de Constituţie printr-o dispoziţie regulamentara "apare ca nejustificată".

Cat priveşte adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa, se conchide ca aceasta "nu a fost votată cu respectarea cvorumului impus de "Constituţie", urmând ca, în cadrul procedurii prevăzute la art. 145 din Constituţie, legea să fie supusă reexaminarii Parlamentului.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

având în vedere obiecţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, stenograma şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de 5 mai 1998, în care s-au dezbătut şi s-au supus votului Parlamentului textele în divergenta la proiectul Legii privind acordarea tichetelor de masa, raportate la prevederile art. 64 din Constituţie şi ale Legii nr. 47/1992, republicată, constata următoarele:

Curtea Constituţională, în temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata ca este competenţa să soluţioneze sesizarea ce vizează neconstituţionalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa, sesizare care s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constituţie şi ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

În sesizare se susţine ca, prin aplicarea dispoziţiilor neconstituţionale ale art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Legea privind acordarea tichetelor de masa a fost adoptată fără respectarea cvorumului legal, care este de 244 de senatori şi deputaţi, întrucât au participat efectiv la vot numai 230 dintre aceştia şi, pe cale de consecinţa, votul astfel exprimat este neconstitutional.

Cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate formulată, Curtea constata, mai întâi, ca invocarea neconstitutionalitatii dispoziţiilor art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru a demonstra neconstituţionalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa, este nesemnificativa, deoarece cvorumul necesar pentru adoptarea legilor se stabileşte nu pe baza dispoziţiilor art. 87, ci potrivit dispoziţiilor art. 39 din acelaşi regulament, care prevăd, în concordanta cu dispoziţiile art. 64 din Constituţie, ca "În toate cazurile în care Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţe comune, adopta legi, hotărâri sau moţiuni, trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unul din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.

Dacă în sala nu sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unul din numărul deputaţilor şi senatorilor, preşedintele care conduce şedinţa comuna a celor două Camere amana votarea până la întrunirea cvorumului legal".

Cvorumul constituie o condiţie prealabilă, care trebuie întrunită imediat înaintea votării, în scopul asigurării unei prezente semnificative a parlamentarilor la adoptarea legii. Conform dispoziţiilor art. 64 din Constituţie, legile se adoptă "în prezenta majorităţii membrilor". Deci cvorumul reprezintă condiţia pentru întrunirea legală a Parlamentului în şedinţa sau, altfel spus, pentru ca o Camera să poată lucra.

Nu trebuie să se confunde cvorumul legal de şedinţa, care este o condiţie de prezenta imediata înaintea votării, cu votul însuşi, care are o alta semnificaţie, şi anume a exprimarii atitudinii necesare pentru formarea majorităţii în vederea adoptării sau respingerii actului.

În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 4 din 11 ianuarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 13 ianuarie 1994.

În speta, întrucât autorii obiectiei de neconstituţionalitate susţin ca Legea privind acordarea tichetelor de masa a fost adoptată fără respectarea cvorumului legal, Curtea urmează sa verifice legalitatea cvorumului în şedinţa Camerelor reunite din ziua de 5 ani 1998.

Din examinarea actelor existente la dosar şi, în special, a stenogramei şedinţei comune a celor două Camere ale Parlamentului din ziua de 5 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 69 din 15 mai 1998, rezultă ca preşedintele de şedinţa a verificat cvorumul la începerea şedinţei, constatând ca sunt prezenţi 245 de senatori şi deputaţi.

Potrivit art. 64 din Constituţie, care prevede că "cele două Camere ale Parlamentului adopta legi, hotărâri şi moţiuni în prezenta majorităţii membrilor", rezultă ca, faţă de numărul total al deputaţilor şi senatorilor, de 471, cvorumul legal de şedinţa este de 236 de parlamentari.

Întrucât cvorumul stabilit de preşedintele de şedinţa la începutul acesteia era de 245 de senatori şi deputaţi, deci peste minimul necesar prevăzut de Constituţie, şi având în vedere ca, în timpul şedinţei, preşedinţii grupurilor parlamentare nu au cerut preşedintelui şedinţei comune reverificarea întrunirii cvorumului, asa cum se prevede la art. 22 alin. 1 din regulament, se impune concluzia ca adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa s-a făcut cu respectarea cerinţelor privitoare la cvorum, impuse de dispoziţiile art. 64 din Constituţie şi ale art. 39 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Faţa de cele arătate, Curtea constata ca obiecţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata.

Autorii sesizării considera ca proba a lipsei cvorumului legal, în adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa, numărul voturilor exprimate: voturi "pentru", voturi "contra" şi "abtineri", care este inferior cvorumului legal.

Aceasta obiectie nu poate fi acceptată, deoarece prin "prezenta majorităţii parlamentarilor" nu se înţelege numărul parlamentarilor care au participat la vot, ci numărul parlamentarilor efectiv prezenţi. Or, este posibil ca, deşi prezenţi, unii parlamentari sa nu participe la vot. În Decizia Curţii Constituţionale nr. 4/1994, menţionată mai sus, se arata ca, în raport cu obligaţiile care le revin potrivit art. 66 alin. (1) din Constituţie, datoria parlamentarilor este de a-şi exprima poziţia în problema supusă aprobării, fără echivoc, prin vot "pentru", "contra" sau "abtineri", aceasta reprezentând o exigenta a vieţii parlamentare, un aspect al răspunderii parlamentarilor faţă de alegatori. "Nu înseamnă însă ca, în exerciţiul liber al mandatului, parlamentarul nu poate adopta şi o alta poziţie, necuprinsă în regulament, prin abţinerea de la exprimarea unei optiuni, cu toate ca este prezent în momentul votării." Acest mod de a concepe îndeplinirea obligaţiilor de reprezentant al poporului, se arata, de asemenea, în decizie, nu poate avea nici un efect asupra validităţii votului şi, cu atât mai mult, asupra constituţionalităţii lui.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 64, ale art. 144 lit. a) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.a) ale art. 17, ale art. 18, ale art. 19 alin. (1) şi ale art. 20 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constata ca Legea privind acordarea tichetelor de masa a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 64 din Constituţie.

Decizia se comunică Preşedintelui României.

Deliberarea a avut loc la data de 30 iunie 1998 şi la ea au participat: Ioan Muraru, preşedinte, Costica Bulai, Nicolae Popa, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu şi Romul Petru Vonica, judecători.

PREŞEDINTELE CURŢII

CONSTITUŢIONALE,

prof.univ.dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent şef,

Claudia Miu