Ghid metodologic din 26 septembrie 2002

Prezentul ghid metodologic are ca obiect o etapa a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM), şi anume aceea prin care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte dacă proiectul unei activităţi propuse, pentru care s-a solicitat eliberarea acordului de mediu, va fi sau nu supus efectuării evaluării impactului asupra mediului. Aceasta etapa va fi numita în continuare etapa de încadrare în procedura EIM sau, prescurtat, încadrare.

Prezentul ghid metodologic este structurat astfel:

1.Locul şi rolul etapei de încadrare ca parte componenta a procedurii EIM

2.Aspecte practice ale realizării etapei de încadrare

3.Folosirea listei de control

4.Luarea deciziei etapei de încadrare

La întocmirea prezentului ghid metodologic s-a avut în vedere şi ghidul metodologic corespondent, realizat de un grup de experţi, la cererea Comisiei Europene - Direcţia generală de mediu.

Ghidul metodologic este destinat în principal autorităţii competente pentru protecţia mediului, dar poate fi folosit şi de:

● membrii colectivului de analiza tehnica (CAT);

● titularii de proiecte, dacă aceştia doresc să fie pregatiti pentru eventualitatea în care li se va cere efectuarea evaluării impactului asupra mediului sau/şi atunci când pregătesc dosarul care însoţeşte cererea de acord de mediu;

● elaboratorii studiilor de impact;

● cadre didactice, în procesul de instruire cu privire la procesul EIM.

1.Locul şi rolul etapei de încadrare ca parte componenta a procedurii EIM

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces conform cu legislaţia naţionala de mediu care prevede că proiectele activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului, prin natura, mărimea şi/sau amplasamentul lor, să fie supuse unui proces de evaluare a acestor efecte înainte de a li se elibera acordul de mediu.

Modalitatea de desfăşurare a acestui proces în România s-a adaptat în timp la prevederile specifice din actele normative naţionale. Prin Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, se prevedea ca activităţile pentru care este obligatorie evaluarea impactului asupra mediului pe baza unui studiu de impact erau cele cuprinse în anexa nr. II la lege. Detaliile procedurale erau aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului, cu modificările ulterioare.

În urma procesului de armonizare a legislaţiei naţionale de mediu cu cea a Uniunii Europene, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri a fost modificată o serie de prevederi în legătură cu evaluarea impactului asupra mediului.

Cerinţele privind etapa de încadrare sunt prevăzute în:

–art. 3 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002;

–art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002, care prevede că activităţile cuprinse în anexa nr. 1 la hotărârea menţionată vor fi supuse în mod obligatoriu unui proces de evaluare a impactului asupra mediului;

–art. 6 alin. (3) şi (5) din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002, care prevăd ca pentru activităţile cuprinse în anexa nr. 2 la hotărârea menţionată necesitatea procesului de evaluare a impactului asupra mediului va fi stabilită astfel:

● prin efectuarea unei analize de la caz la caz;

● pe baza unor valori de prag sau a criteriilor prevăzute în anexa nr. 3 la hotărârea menţionată.

Criteriile de selecţie prevăzute în anexa nr. 3 la hotărârea menţionată se referă la:

a)Caracteristicile proiectului

Se vor lua în considerare în special următoarele:

–dimensiunea proiectului;

–cumularea cu alte proiecte;

–folosirea resurselor naturale;

–producerea de deşeuri;

–emisiile poluante, inclusiv zgomotul;

–riscul de producere a accidentelor, avându-se în vedere în special substantele şi tehnologiile folosite.

b)Amplasarea proiectului

Trebuie să se ia în considerare sensibilitatea mediului din arealele geografice afectate de proiect, avându-se în vedere în special următoarele:

–folosinţă actuala a terenului;

–bogatia, calitatea şi capacitatea de regenerare a resurselor naturale din arealul respectiv;

–capacitatea de recepţie a mediului natural, acordându-se o atenţie specială următoarelor areale:

–terenurile/zonele umede;

–zonele de coasta;

–zonele muntoase şi pădurile;

–rezervaţiile naturale şi parcurile*);

–terenurile clasificate şi protejate de legislaţia naţionala, în special în ceea ce priveşte conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice*);

–arealele în care standardele de calitate a mediului au fost deja depăşite;

–arealele dens populate;

–peisajele cu importanţa istorica, culturală sau arheologică deosebită*).

c)Caracteristicile impactului potenţial

La identificarea potentialelor efecte semnificative ale proiectelor trebuie să se ţină seama de criteriile menţionate la lit. a) şi b), avându-se în vedere în principal următoarele aspecte:

–extinderea impactului (arealul geografic afectat şi numărul populaţiei afectate);

–caracterul transfrontiera al impactului, dacă este cazul;

–amploarea şi complexitatea impactului;

–probabilitatea de producere a impactului;

–durata, frecventa şi reversibilitatea impactului.

Etapa de încadrare se realizează de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului cu sprijinul autorităţilor din colectivul de analiza tehnica (CAT), respectându-se Procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002, şi pe baza indicaţiilor din prezentul ghid metodologic.

2.Aspecte practice ale realizării etapei de încadrare

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 918/2002, încadrarea este acea etapa a procesului de evaluare a impactului asupra mediului prin care autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte dacă proiectul unei activităţi propuse, pentru care s-a solicitat eliberarea acordului de mediu, va fi sau nu supus efectuării evaluării impactului asupra mediului.

Informaţiile pe baza cărora autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide încadrarea proiectului sunt cele furnizate de titularul acestuia în memoriul de prezentare a proiectului.

Informaţiile folosite în etapa de încadrare pe baza cărora se decide dacă proiectul poate avea efecte semnificative asupra mediului sunt utilizate şi în cea de definire a domeniului evaluării.

Încadrarea implica 3 elemente principale:

A. Existenta unor informaţii

Informaţiile necesare deriva din criteriile care trebuie folosite atunci când se face examinarea şi care au fost prezentate anterior.

Lista acestor informaţii este prezentată în tabelul nr. 1.

În practica este de asteptat ca, în cele mai multe cazuri, titularul proiectului sa nu poată furniza informaţiile privind caracteristicile impactului potenţial, din cauza lipsei de cunoştinţe de specialitate.

Aici intervine rolul vizitelor în teren, precum şi al discuţiilor care trebuie să se poarte între autoritatea competentă pentru protecţia mediului, titularul proiectului, membrii CAT şi alte organizaţii, inclusiv reprezentanţi ai publicului. Aceştia pot sa aducă o contribuţie importanţa la identificarea oricăror eventuale temeri exprimate pe plan local în legătură cu realizarea proiectului.

Notă *) Se vor avea în vedere:

● Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.

● Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 462/2001 prin care se stabileşte cadrul legislativ necesar dezvoltării reţelei Natura 2000 în România.

TABELUL 1

LISTA

informaţiilor necesare în etapa de încadrare

B. Identificarea posibilităţii ca proiectul să aibă efecte asupra mediului

În acest scop se pot folosi listele de control prezentate în continuare. Acestea sunt organizate sub forma de întrebări care urmăresc ordinea criteriilor de selecţie prezentate anterior.

Este util ca aceste liste să se completeze în timpul vizitei la amplasament de către autoritatea de mediu competenţa, în prezenta titularului proiectului şi, eventual, a organizaţiilor neguvernamentale sau a reprezentanţilor altor instituţii interesate.

C. Estimarea semnificatiei efectelor

Sarcina cea mai importanţa dar, probabil, şi cea mai dificila a celor implicaţi în procesul de încadrare a proiectului în categoria celor care necesita efectuarea evaluării impactului asupra mediului este sa stabilească dacă un efect este sau nu semnificativ. Indicaţii privind unele posibilităţi practice de abordare a acestor aspecte sunt prezentate în continuare.

3.Folosirea listei de control

Lista de control utilizata în etapa de încadrare este prezentată în tabelul nr. 3.

3.1.Identificarea posibilităţii ca proiectul să aibă efecte asupra mediului

Lista de control cuprinde o serie de întrebări care vor fi luate în considerare pentru a identifica posibilitatea ca proiectul supus analizei să aibă sau nu efecte semnificative asupra mediului. Lista de control este organizată în doua părţi corespunzând primelor doua criterii de selecţie ale fazei de încadrare prezentate anterior, şi anume:

a)caracteristicile proiectului;

b)amplasarea proiectului.

În ambele părţi exista în coloana 1 un număr de întrebări principale, fiecare dintre acestea fiind urmată de alte întrebări subsidiare. Întrebările principale se referă la posibilitatea apariţiei unei acţiuni/efect ca o consecinţa a caracteristicilor sau amplasarii proiectului atât în faza de construcţie, cat şi în fazele de funcţionare şi dezafectare.

Cel care foloseşte lista va răspunde la fiecare intrebare subsidiară cu unul dintre următoarele 4 raspunsuri posibile:

● Da - dacă este posibil să apară un efect;

● Nu - dacă nu este de asteptat să apară un efect;

● ? - dacă este incerta posibilitatea să apară sau nu un efect;

● NC (nu este cazul) - dacă întrebarea nu este relevanta pentru proiectul în cauza.

Răspunsurile se înscriu în coloana 2.

Pentru cazurile în care s-a răspuns prin "Da", următorul pas este de a decide dacă este posibil ca efectul respectiv să fie semnificativ.

3.2.Identificarea posibilităţii ca efectul să fie semnificativ

Deseori apar dificultăţi atunci când trebuie să se decidă dacă efectul este semnificativ. Este util ca cel care ia aceasta hotărâre să aibă în vedere în ce măsura efectul respectiv poate avea un rol hotarator asupra deciziei de emitere a acordului de mediu pentru proiectul respectiv. Pentru fiecare efect la care în coloana 2 s-a răspuns prin "Da" se vor pune întrebările prevăzute în tabelul nr. 2, iar răspunsul se va înscrie în coloana 3 a listei de control.

TABELUL 2

Întrebări referitoare la semnificatia efectului

După completarea coloanei 3 urmează să se decidă dacă proiectul va fi supus unei evaluări a impactului asupra mediului.

Nu exista o regulă general aplicabilă în acest sens. Teoretic, se poate cere efectuarea evaluării impactului asupra mediului dacă exista un singur răspuns "Da" în coloana 3. Oricum, cu cat exista mai multe raspunsuri "Da" cu atât este mai justificată cererea efectuării evaluării impactului asupra mediului.

Prezenta raspunsurilor de tip "?" în coloanele 2 sau 3 indica faptul ca exista incertitudini cu privire la apariţia sau semnificatia efectului respectiv, caz în care este nevoie să se ceara evaluarea impactului asupra mediului pentru ca acest proces va conduce la clarificarea incertitudinilor.

4.Luarea deciziei etapei de încadrare

După completarea listei de control autoritatea competentă pentru protecţia mediului ia decizia, în cadrul CAT, privind încadrarea proiectului şi stabileşte obligativitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului, având în vedere motivarea semnificatiei efectului din coloana 3.

Dacă în urma contestarii deciziei etapei de încadrare se constată că este necesară modificarea acesteia, se reevalueaza proiectul completandu-se din nou lista de control pe baza noilor date şi se ia o noua decizie a etapei de încadrare motivandu-se schimbarea deciziei iniţiale.

Pentru a asigura obiectivitatea etapei de încadrare, transparenta asupra deciziei luate şi controlul procesului de evaluare a impactului asupra mediului, autoritatea competentă pentru protecţia mediului păstrează atât lista de control completată, cat şi informaţia furnizată de titularul proiectului şi o pune la dispoziţia CAT, spre analiza, şi publicului, la cerere.

TABELUL 3

LISTA DE CONTROL