Strategia de dezvoltare din 30 martie 2022

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 322 bis din 1 aprilie 2022

Anexă

STRATEGIA

de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 - 2025

CUPRINS

Introducere. Informații generale relevante

Viziune, direcții de intervenție, obiective și indicatori de performanță Viziune

Direcții de intervenție, obiective, rezultate așteptate

Priorități, politici și cadrul legal existent

Analiza contextului și definirea problemei Independența, calitatea și eficiența actului de justiție Accesul la justiție

Corupția și criminalitatea organizată

Principii generale Indicatori de performanță

Mecanism de implementare, monitorizare și revizuire Implementare

Stabilire responsabili la nivelul instituțiilor Planuri anuale de activități

Monitorizare Revizuire

Etape ulterioare și instituții responsabile

Implicații bugetare și surse de finanțare

Implicații juridice

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025

ABREVIERI

ANABI = Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ANC = Autoritatea Națională pentru Cetățenie

ANP = Administrația Națională a Penitenciarelor CCR = Curtea Constituțională a României

CEDO = Curtea Europeană a Drepturilor Omului CEPEJ = Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției CJUE = Curtea de Justiție a Uniunii Europene

CNI = Compania Națională de Investiții COMS = Consiliul de Management Strategic CSM = Consiliul Superior al Magistraturii

DIICOT = Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism DIPFIE = Direcția pentru implementarea proiectelor finanțate din împrumuturi externe DNA = Direcția Națională Anticorupție

DNP = Direcția Națională de Probațiune

ECRIS = Sistemul electronic de management al cauzelor

GRECO = Grupul Statelor împotriva Corupției (organism al Consiliului Europei) ICCJ = Înalta Curte de Casație și Justiție

IGPF = Inspectoratul General al Poliției de Frontieră IGPR= Inspectoratul General al Poliției Române

INEC = Institutul Național de Expertize Criminalistice MAI = Ministerul Afacerilor Interne

MDLPA = Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației MCV = Mecanismul de Cooperare și de Verificare

MIPE = Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene MJ = Ministerul Justiției

ONRC = Oficiul Național al Registrului Comerțului PCA = Parchet de pe lângă Curte de Apel

PICCJ = Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție PJ = Parchet de pe lângă Judecătorie

PT = Parchet de pe lângă Tribunal

PNRR = Planul național de redresare și reziliență

RMS = Resources Management System (Sistem de management al resurselor) SNA = Strategia Națională Anticorupție

Introducere. Informații generale relevante

Elaborarea unui nou cadru de dezvoltare strategică la nivelul sistemului judiciar se înscrie în angajamentul sistemului judiciar de a continua experiența anterioară de planificare strategică, concretizată în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 și Planul de acțiune aferent, care și-au încetat aplicabilitatea la finele anului 2020. Elaborarea și aprobarea celor două documente strategice au reprezentat un demers necesar în contextul în care, după 2008, la nivelul sistemului judiciar nu mai fusese elaborat un document de politică publică care să definească principalele direcții de dezvoltare pentru sistemul judiciar. Strategia fusese asumată de principalele instituții ale sistemului judiciar, iar conținutul său era în acord cu recomandările Comisiei Europene formulate în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), precum și cu principalele recomandări formulate de experții Băncii Mondiale în cadrul proiectului "Analiza funcțională a sectorului justiției din România" (Judicial Functional Review).

Chiar dacă după cinci ani de aplicare a cadrului strategic 2016 – 2020, gradul de implementare a măsurilor a fost relativ scăzut1, o serie de măsuri cu un impact potențial semnificativ asupra sistemului judiciar au fost realizate, dar pași importanți rămân de parcurs până la obținerea rezultatelor așteptate. Amintim în acest sens înființarea, printr- un protocol încheiat în 20162, a Consiliului de Management Strategic (COMS), format din conducerea Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public și Înaltei Curți de Casație și Justiție, responsabil de stabilirea strategiei și a viziunii de dezvoltare pe termen mediu și lung, precum și a priorităților generale ale sistemului judiciar. Deși potrivit protocolului de înființare a fost stabilită o periodicitate (trimestrial) pentru reuniunile COMS, acesta s-a întâlnit sporadic de la înființare. Regulamentul de organizare și funcționare a COMS a fost aprobat prin Hotărârea nr. 1/30.06.2021 de către Consiliul de Management Strategic. Au fost create premisele utilizării managementului strategic la nivelul sistemului judiciar prin implementarea proiectului ”Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar – SIMS” (SIPOCA 55), dar este necesară continuarea demersurilor pentru internalizarea acestuia la nivelul sistemului judiciar.

De asemenea, o serie de proiecte ample au fost demarate. Printre acestea se numără (1) proiectul de dezvoltare a sistemului electronic de management al cauzelor – ECRIS V ce va avea o contribuție semnificativă la transformarea digitală a sistemului judiciar, având în vedere că una dintre funcționalitățile majore o va reprezenta dosarul electronic, ce va permite beneficiarilor o gestiune integral electronică a documentelor din dosare (la nivel de instanțe și parchete), fără a exclude însă utilizarea hârtiei, pentru a nu îngrădi accesul la justiție al persoanelor care nu au posibilitatea utilizării tehnologiei și (2) derularea unor programe de investiții pentru construirea/modernizarea sediilor instanțelor judecătorești și ale parchetelor, realizate fie în regim propriu, fie în colaborare cu Compania Națională de Investiții, fie din fonduri externe rambursabile (Banca Mondială). În plus, menționăm că în perioada 2015-2020 au fost demarate și se află în curs de implementare mai multe proiecte destinate îmbunătățirii diferitelor componente ale sistemului judiciar (ex. transparență și comunicare, managementul instanțelor și parchetelor etc), proiecte

!image

1 Aproximativ 31% dintre măsuri finalizate, 60% în curs de realizare şi 9% nedemarate.

2 http://www.just.ro/wp-content/uploads/2016/12/201612071008.pdf

finanțate în cadrul Programului operațional Capacitate administrativă sau prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021 (MFN 2014-2021). Dat fiind impactul potențial semnificativ asupra sistemului judiciar se impune continuarea acestor proiecte în perioada următoare.

O nouă strategie care să continue eforturile de modernizare și consolidare a sistemului judiciar este susținută și de recomandările Comisiei Europene exprimate în Raportul privind Mecanismul de Cooperare și de Verificare3, dar și de obiectivele distinct enunțate în cadrul Programului de guvernare 2021-20244 și Planul național de redresare și reziliență5. Astfel, Comisia Europeană a adoptat la data de 8 iunie 2021 cel mai recent raport privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), în cadrul căruia a subliniat necesitatea definirii unui nou cadru de planificare strategică pentru perioada post-2021: „o nouă viziune și o nouă strategie pentru o dezvoltare eficace și durabilă a sistemului judiciar în următorii ani vor fi o completare importantă a cadrului juridic revizuit prin legile justiției. Acestea ar permite Consiliului de Management Strategic să devină un forum activ, în măsură să răspundă principalelor întrebări strategice relevante pentru sistemul judiciar, să acționeze în vederea obținerii consensului și să consolideze încrederea între principalele instituții judiciare și guvernamentale. Acesta ar fi un pas important pentru a demonstra că există structuri durabile, în măsură să continue reforma după încheierea MCV.”

În plus, elaborarea și aprobarea unei strategii de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2022 – 2025 reprezintă unul dintre indicatorii reformei ”Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia” asumate de România în cadrul Planului Național de redresare și reziliență. Acesta include o descriere a elementelor principale pe care trebuie să le includă noua strategie, respectiv faptul că aceasta se va axa pe doi piloni:

(1)primul pilon va include politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept și (2) pilonul al doilea va include politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar, cum ar fi:

a)utilizarea eficientă a resurselor umane;

b)politica de optimizare a infrastructurii instanțelor, inclusiv a infrastructurii fizice;

c)transformarea digitală.

În acest context, în care (1) ciclul strategic anterior și-a încetat aplicabilitatea la sfârșitul anului 2020, dar măsuri de impact asupra sistemului judiciar nu au fost finalizate, (2) prin Programul de guvernare 2021–2024 au fost definite noi priorități guvernamentale ce trebuie implementate, iar (3) sistemul judiciar se confruntă în prezent cu o serie de probleme, pentru a căror soluționare este necesară o abordare sistemică, definirea unui nou cadru strategic de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada următoare, care să-i asigure o evoluție predictibilă și coerentă, reprezintă principalul instrument de management strategic integrat aplicabil la nivel de sector. În realizarea acestui demers, comunicarea între instituțiile din sistemul judiciar și oferirea de către acestea a suportului și informațiilor necesare au fost esențiale pentru rezultatul procesului de planificare strategică. Au existat, astfel, o comunicare și colaborare strânse între principalele instituții

!image

3 Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, Bruxelles, 8.6.2021, COM(2021) 370 final, p. 15.

4 Capitolul Ministerul Justiției, punctul B Justiție și stat de drept, subpunctul 6 O viziune strategică pentru funcționarea

eficientă a sistemului judiciar

5Proposal for a Council Implementing Decision on the approval of the assessment of the recovery and resilience plan for Romania, Brussels, 27.9.2021 COM(2021) 608 final, p.477

din sistemul judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, respectiv, Ministerul Justiției – inclusiv cu instituțiile subordonate acestora. Consultarea și conlucrarea dintre principalele părți interesate ale sistemului judiciar a făcut posibilă dezvoltarea noului cadru de dezvoltare strategică a sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025.

Procesul de planificare strategică s-a derulat în baza unei metodologii privind elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar, Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 având la bază o serie de documente de sinteză sau programatice precum analiza prealabilă elaborării noului document strategic, rapoarte ale Comisiei Europene, Programul de Guvernare, Planul național de redresare și reziliență etc. Astfel, demersul metodologic derulat în perioada iunie-noiembrie 2021 avut în vedere la elaborarea Analizei prealabile elaborării noului document strategic privind sistemul judiciar a constat în utilizarea unei game variate de instrumente și surse de analiză, precum rapoartele de activitate ale instituțiilor din sistemul judiciar, rapoarte ale diferitelor instituții europene (Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare din 08.06.2021, Raportul din 2021 privind statul de drept - Capitol consacrat situației statului de drept din România), date statistice judiciare privind activitatea instanțelor, respectiv a parchetelor, dar și informații colectate de instituțiile din sistemul judiciar pe baza unor formulare, chestionare, machete (formulare privind analiza mediului intern, mediului extern sau a părților interesate, chestionar privind analiza părților interesate, macheta adecvare funcții/atribuții vs. resurse umane, chestionar pentru colectarea datelor aferente instanțelor judecătorești (chestionarul a fost completat de 82 de respondenți: 14 curți de apel, 32 de tribunale și 36 de judecătorii), chestionar pentru colectarea datelor aferente Ministerului Public). De asemenea, a fost utilizată ca reper și Analiza funcțională a sistemului judiciar - 2013, document elaborat de Banca Mondială6. În vederea efectuării unei analize comparative au fost folosite ca surse Raportul de evaluare al Comisiei Europene pentru eficiența Justiției (CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei7 aferent anului 2018 și Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană pentru anul 2020, respectiv 20218. Prin urmare, Planul național de redresare și reziliență (PNRR), rapoartele Comisiei Europene9, concluziile analizei prealabile elaborării noului document strategic privind sistemul judiciar, precum și datele suplimentare furnizate de instituțiile din sistemul judiciar au condus la identificarea direcțiilor de dezvoltare a sistemului judiciar pentru următoarea perioadă.

Un rol important în sprijinirea procesului de dezvoltare a sistemului judiciar îl are și Ministerul Afacerilor Interne, ca instituție publică la nivelul căreia funcționează și sunt organizate organe de cercetare penală ale poliției judiciare. Prin raportare la volumul de cauze, distribuția teritorială, resursele alocate și capacitatea rapidă de intervenție, structurile MAI asigură componenta principală în materie de constatare a infracțiunilor și efectuare a urmăririi penale, sub supravegherea procurorului sau din dispoziția acestuia. Astfel, sunt relevante responsabilitățile Poliției Române, Poliției de Frontieră Române, precum și ale altor structuri din cadrul MAI în descoperirea calificată a infracțiunilor și

!image

6 https://www.just.ro/wp-content/uploads/2021/08/Analiza-functionala-a-sectorului-Justitiei-RO.pdf

7 https://rm.coe.int/evaluation-report-part-1-english/16809fc058

8 https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law/eu-justice-scoreboard_en

9 Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare din 08.06.2021, Raportul din 2021 privind statul de drept - Capitol consacrat situației statului de drept din România, informaţiile completate de instanţe în chestionarul transmis de către Ministerul Justiţiei în luna septembrie 2021

efectuarea actelor de urmărire penală, fapt ce impune, în contextul transformării digitale a sistemului judiciar, asigurarea unei interoperabilități a sistemelor informatice ale MAI și bazelor sale de date cu cele ale PÎCCJ și structurile MJ, implementarea dosarului electronic la nivelul poliției judiciare a MAI și dezvoltarea capacității de înregistrare audio/audio- video a declarațiilor pe parcursul procesului penal.

Astfel, prin cooptarea MAI în procesul de digitalizare a sistemului judiciar se va realiza o creștere a nivelului de adresabilitate către cetățeni, cu implicații pozitive în asigurarea celerității înfăptuirii actului de justiție.

Totodată, structurile MAI exercită responsabilități în prelevarea/ridicarea, de către polițiști-criminaliști, a mijloacelor de probă cu ocazia cercetării la fața locului, analizarea acestora de către Institutul Național de Criminalistică, precum și conservarea lor pe tot parcursul actului de justiție (în camere de corpuri delicte).

Punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, precum și utilizarea celorlalte metode speciale de cercetare (investigatori sub acoperire, informatori, colaboratori) reprezintă un instrument important prin care Poliția Română contribuie la înfăptuirea actului de justiție și combaterea unor fenomene grave, precum corupția și criminalitatea organizată.

Înfăptuirea justiției este susținută și de elementele de punere în executare a măsurilor dispuse în cursul procesului penal de către magistrați și de protecție a celor ce sprijină actul de justiție, M.A.I. desfășurând ample activități pentru supravegherea persoanelor față de care au fost dispuse măsuri privative de libertate sau măsuri de control judiciar, precum și protecția martorilor amenințați, vulnerabili și cei incluși în programul de protecție a martorilor.

Noua strategie de dezvoltare a sistemului judiciar vizează, așadar, perioada 2022-2025 și urmărește trei mari direcții de intervenție strategică: (1) independența, calitatea și eficiența actului de justiție, (2) accesul la justiție și (3) combaterea corupției și a criminalității. Fiecare dintre aceste trei direcții de intervenție cuprind obiective strategice structurate pe doi piloni, respectiv pilonul I, ce vizează politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept și pilonul al II-lea ce include politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar.

Un rol important în monitorizarea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 îl va avea Consiliul de Management Strategic (COMS) care, prin intermediul Grupului tehnic de lucru care îl sprijină, va analiza rapoartele semestriale de monitorizare. Aceste rapoarte cuprind o sinteză ce evidențiază rezultatele înregistrate în perioada de monitorizare, concluzii și recomandări.

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și Planul de acțiune aferent acesteia vor fi supuse, la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024, unui amplu proces de revizuire, proces ce urmărește asigurarea sustenabilității proiectului ”Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)”, cod SIPOCA 756/cod MySMIS 133609, aflat, în prezent, în implementare.

Viziune, direcții de intervenție, obiective și indicatori de performanță

Viziune

Prin implementarea prezentei strategii ne propunem să contribuim la o justiție modernă, eficientă, de calitate și accesibilă tuturor, cu un grad ridicat de încredere din partea populației, susținută de politici eficace de combatere a corupției și criminalității.

Direcții de intervenție, obiective, rezultate așteptate

Prezenta strategie de dezvoltare a sistemului judiciar este construită în jurul a trei direcții majore de intervenție:

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B: ACCESUL LA JUSTIȚIE

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C: COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A: INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv strategic 1: Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia

În cadrul acestui obiectiv strategic prioritare sunt consolidarea structurală a sistemului judiciar astfel încât procedurile interne de lucru să fie accelerate, actul de judecată să se fluidizeze prin scurtarea termenelor de judecată, iar calitatea actului de justiție să crească în beneficiul justițiabililor.

Prin proiectele de legi ale justiției se urmărește garantarea și respectarea următoarelor principii: independența judecătorilor și procurorilor, admiterea în profesie și promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcționarea eficientă, transparența și răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în calitatea sa de garant al independenței justiției, funcționarea eficientă a instanțelor, a Inspecției Judiciare și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și celelalte puteri ale statului, respectarea obligațiilor statului român care decurg din rapoartele MCV, GRECO, din avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, din Mecanismul Statului de Drept, la care se adaugă jurisprudența recentă a CJUE și CEDO, precum și cea a Curții Constituționale a României (CCR).

O altă pârghie pentru atingerea acestui obiectiv strategic o reprezintă modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară și a altor categorii de personal din instanțe și parchete și valorificarea măsurilor care conduc la concentrarea judecătorilor pe activitatea de judecată..

Obiective specifice:

Punerea în acord a ”legilor justiției” cu recomandările din rapoartele MCV, GRECO, Comisiei de la Veneția

Eliminarea inechităților în domeniul salarizării magistraților și acordării pensiilor de serviciu

Modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară și a altor categorii de personal din instanțe și parchete și fructificarea oricăror măsuri care conduc la concentrarea judecătorilor pe activitatea de judecată, inclusiv valorificând experiența altor state UE

Definitivarea punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, la nivelul sistemului judiciar

Modernizarea profesiilor juridice conexe

Principalele rezultate așteptate: legi ale justiției în acord cu recomandările din MCV, GRECO, Comisia de la Veneția; Regulament (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date implementat la nivelul sistemului judiciar; cadru legal adaptat nevoilor de acces în profesie, formare profesională, atribuții și conduită profesională a executorilor judecătorești, precum și de organizare și funcționare a organelor reprezentative ale profesiei etc.

Impact estimat: Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, într-o mai bună percepție a societății privind independența justiției. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a acestui obiectiv strategic, dar și a celorlalte obiective strategice avute în vedere la nivelul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție, percepția privind independența justiției se va situa între 55-60%. Această țintă a fost estimată în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția indicelui privind încrederea în justiție în România, furnizate de Eurobarometru Flash FL483: Percepția asupra independenței sistemelor naționale de justiție din UE în rândul publicului (51% în 2016, 50% în 2017, 47% în 2018, 40% în 2019, 37% în 2020, 51% în 2021), precum și a efectelor rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor din prezenta strategie.

Obiectiv strategic 2: Creșterea calității și eficienței justiției prin transformarea digitală a sistemului judiciar

Calitatea și eficiența justiției sunt strâns legate de transformarea digitală a sistemului judiciar. Prin acest obiectiv se urmărește, printre altele, generalizarea utilizării documentelor electronice, inclusiv a probelor în format digital, simultan cu accelerarea utilizării semnăturilor și sigiliilor electronice. Atingerea acestui obiectiv este condiționată și de o întărire a interoperabilității și securității cibernetice. Dezvoltarea guvernanței IT, prin care să se asigure coordonarea strategică pentru sectorul justiției și eficientizarea aspectelor de administrare IT de zi cu zi prin echipe operaționale, inclusiv pentru securitate cibernetică și protecție a datelor personale, este esențială pentru realizarea cu succes a acestui obiectiv strategic. Astfel, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele și parchetele colaborează în vederea dezvoltării unui sistem informatic unitar și funcțional. Investițiile avute în vedere (ex. modernizare camere de date (Data Rooms), operaționalizare Data Center, stații de lucru, servere etc.) vor asigura îmbunătățirea

tehnologică a infrastructurii IT la nivelul sistemului judiciar, ceea ce va conduce la o creștere în calitate și eficiență a serviciilor judiciare.

Obiective specifice:

Generalizarea utilizării dosarului electronic, a semnăturilor și sigiliilor electronice de către judecători, procurori, grefieri, polițiști judiciari și parteneri majori (avocați, notari, executori judecătorești)

Elaborarea și implementarea unor politici de dezvoltare a guvernanței IT, prin care să se asigure coordonarea strategică pentru sectorul justiției și eficientizarea aspectelor de administrare IT de zi cu zi prin echipe operaționale, inclusiv pentru securitate cibernetică și protecție a datelor personale

Modernizarea infrastructurii IT de la nivel local (instanțe, parchete, birouri etc.): servere de management/administrare LAN, scanner, laptopuri, soluții de comunicații unificate (VoIP pentru Ministerul Justiției și instituții subordonate), inclusiv pentru asigurarea desfășurării activității în regim de telemuncă

Modernizarea infrastructurii IT și dezvoltarea serviciilor electronice destinate activității organelor de cercetare penală ale poliției judiciare în contextul constituirii/utilizării dosarului electronic

Modernizarea dotării tehnice pentru supraveghere video, audio și alte echipamente specializate pentru alte procese critice (de ex., upgrade tehnologic pentru creșterea calității serviciilor de expertiză criminalistică, echipamente specializate de supraveghere video și audio)

Tranziția către un sistem electronic de management al cauzelor modern și adaptat nevoilor sistemului judiciar

Realizarea și operaționalizarea unui centru de date integrat pentru sistemul judiciar

Extinderea schimburilor de date – interoperabilitate atât la nivel național, cât și cross EU, inclusiv cu sistemele e-Evidence Digital Exchange System (eEDES), eCODEX

Dezvoltarea de sisteme integrate pentru înregistrarea audio-video în sălile de judecată, transcrierea automată (speech2text) și programare videoconferințe (inclusiv integrare cu ECRIS V)

Finalizarea extinderii RMS la nivelul MJ și al instanțelor, asigurarea suportului continuu în utilizarea acestuia și menținerea permanentă a sistemului în stare optimă de funcționare

Dezvoltarea și implementarea unei aplicații informatice destinate gestionării și interconectării noilor instrumente de management dezvoltate

Principalele rezultate așteptate: cadrul legal specific pregătit pentru utilizarea dosarului electronic, a semnăturilor și sigiliilor electronice la nivelul sistemului judiciar, precum și la nivelul poliției judiciare a MAI; 4.000 utilizatori care pot lucra la distanță; 400 utilizatori telefonie VoIP; 100% instanțe care au implementat dosarul electronic național unic; 100% declarațiile martorilor în cadrul procesului transcrise literal; minim 50% din polițiștii judiciari ai MAI cu acces direct la dosarul electronic; minim 350 de sisteme destinate înregistrării audio/ audio-video a declarațiilor în cursul urmăririi penale și sistem MAI de

videoconferință interoperabil și infrastructura necesară, pentru eficientizarea actului de supraveghere a urmăririi penală; 60 laboratoare criminalistice mobile, 60 kituri echipamente specifice CFL, 43 kituri de expertiză criminalistă și identificare judiciară; 4 centre regionale de expertiză criminalistică acreditate.

De asemenea, rezultatul așteptat vizează și dotarea adecvată cu echipamente specializate, pentru punerea în executare a metodelor speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de Codul de procedură penală, precum și sistemul de monitorizare a persoanelor care fac obiectul supravegherii judiciare.

Impact estimat: Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în cele din urmă, în rata de soluționare a dosarelor calculată ca raportul dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanțelor naționale în anul de referință. Astfel, se estimează ca la sfârșitul perioadei de implementare a prezentei Strategii rata de soluționare a dosarelor să crească de la 69%, în anul 2020, la 72%, în anul 2025. Aceste ținte au fost estimate în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția ratei de soluționare a dosarelor (72,7% în 2016, 71,87% în 2017, 72,7% în 2018, 72,3% în 2019, 68,7% în 2021) fiind coroborate cu efectele rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor specifice aferente acestui obiectiv strategic, dar și ale celorlalte obiective strategice din cadrul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție.

Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, în acord cu (noul) cadrul normativ care să asigure necesarul sistemului judiciar în condiții de eficiență și eficacitate

Factorul uman existent la nivelul sistemului judiciar reprezintă principala resursă a acestuia. Asigurarea unei pregătiri continue a resurselor umane, în concordanță cu nevoile de instruire, dar și un nivel corespunzător al numărului acestora se reflectă direct în nivelul calității și eficienței serviciilor judiciare. Astfel, prin acest obiectiv strategic se urmărește îmbunătățirea calitativă și cantitativă a resurselor umane existente la nivelul sistemului judiciar printr-o formare profesională adaptată nevoilor tuturor categoriilor de personal și, respectiv, printr-o politică de continuă ajustare a numărului de personal la volumul de muncă.

Obiective specifice:

Asigurarea formării profesionale continue a judecătorilor, procurorilor și grefierilor

Adaptarea programelor de formare profesională a magistraților în sensul creșterii importanței în pregătirea practică a acestora, la nivelul INM

Dezvoltarea abilităților non-juridice specifice profesiilor de judecător și procuror

Ocuparea posturilor vacante de judecători și procurori din sistemul judiciar

Dezvoltarea și operaționalizarea unui mecanism de asistență și evaluare psihologică a judecătorilor și procurorilor

Suplimentarea posturilor de personal auxiliar: grefieri si specialiști IT, la instanțe și parchete

Echilibrarea schemelor de personal

Elaborarea unei Strategii/plan de dezvoltare a resurselor umane la nivelul instanțelor judecătorești

Rezultate așteptate: 300 sesiuni de formare realizate și 6000 judecători, procurori, grefieri instruiți; 95% grad de ocupare a posturilor de judecători; 80-85% grad de ocupare a posturilor de procurori; 85% din posturile de procuror din schema de personal a DNA ocupate etc.

Impact estimat: Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, în rata de soluționare a dosarelor, precum și într-un procent mai mic al dosarelor în care hotărârile/încheierile au fost redactate peste termen. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a prezentei strategii, rata de soluționare a dosarelor (calculată ca raportul dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanțelor naționale) va crește de la 69%, în anul 2020, la 72% în anul 2025. De asemenea, se estimează o scădere a procentului dosarelor în care hotărârile/încheierile au fost redactate peste termen, de la 23.7%, în anul 2021, la 20% în anul 2025.

Aceste ținte au fost estimate în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția ratei de soluționare a dosarelor (72,7% în 2016, 71,87% în 2017, 72,7% în 2018, 72,3% în 2019, 68,7% în 2021), respectiv, a procentului de dosare în care hotărârile/încheierile au fost redactate peste termen (26,8% în 2017, 28,3% în 2018, 25,3% în 2019, 25,7% în 2020, 23,7% în 2021), fiind coroborate cu efectele rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor specifice aferente acestui obiectiv strategic, dar și ale celorlalte obiective strategice din cadrul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție.

Obiectiv strategic 4: Optimizarea funcționării instanțelor judecătorești

În perioada 2022-2025, alături de asigurarea resurselor necesare funcționării instanțelor judecătorești - care a reprezentat un element prezent în documentele strategice anterioare - se va acorda atenție sporită relației cu părțile interesate, percepției acestora privind accesul la justiție, precum și dezvoltării unor mecanisme de sesizare/colectare- analiză/soluționare a problemelor cu care se confruntă instanțele.

Obiective specifice:

Realizarea unei analize aprofundate a performanței la nivelul instanțelor pentru a identifica, printre altele: cauzele care determină variațiile la nivelul gradului de încărcare raportat la eficiența instanțelor, cauzelor care au stat la baza valorilor înregistrate de indicatorii de eficiență etc.

Definirea și implementarea unui mecanism unitar de evaluare periodică a satisfacției părților interesate (ex. cetățeni/justițiabili/avocați etc.) la nivelul tuturor instanțelor, inclusiv percepția privind accesul la justiție

Definirea și implementarea unui mecanism integrat instanțe-CSM-MJ de sesizare/colectare-analiză/soluționare a problemelor/situațiilor cu care se confruntă instanțele

Rezultate așteptate: evaluarea satisfacției părților interesate realizată cel puțin o dată pe an la instanțe judecătorești; mecanism de sesizare/colectare-analiză/soluționare a problemelor utilizat de către instanțele judecătorești.

Impact estimat: Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, în creștere procentului instanțelor cu grad de eficiență „foarte eficient” de la 18% în 2020, la 23% în 2025. Atingerea acestei ținte este coroborată cu efectele rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor specifice aferente acestui obiectiv strategic, dar și ale celorlalte obiective strategice din cadrul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție.

Obiectiv strategic 5: Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii și a instituțiilor subordonate

Pentru a asigura îndeplinirea adecvată a atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției, de gestionare a carierei profesionale a magistraților, precum și a celor privind organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor, importantă în perioada următoare este asigurarea resurselor umane, materiale și digitale.

Obiective specifice:

Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii prin asigurarea prezenței unui reprezentant al profesiei de avocat și prin interconectarea formelor de pregătire inițială și formare continuă ale avocaților și magistraților

Ocuparea posturilor vacante, la nivelul CSM

Îmbunătățirea politicii de formare profesională continuă a personalului CSM

Realizarea și implementarea unei soluții informatice de gestionare a activității aparatului tehnic și de relaționare cu alte instituții/organizații din interiorul și din afara sistemului judiciar (CSMapp)

Modernizarea dotării tehnice pentru asigurarea unei comunicări mai sigure în condiții de distanțare socială

Reabilitarea imobilului în care își desfășoară activitatea Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri și asigurarea dotărilor necesare

Rezultate așteptate: Sediu INM și SNG conform din punct de vedere al condițiilor de muncă; grad de ocupare a posturilor de 90%; Streaming video de calitate HD în cadrul ședințelor CSM.

Impact estimat: Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, într-o mai bună percepție a societății privind independența justiției. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a acestui obiectiv strategic, dar și a celorlalte obiective strategice avute în vedere la nivelul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție, percepția privind independența justiției se va situa între 55-60%. Această țintă a fost estimată în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția indicelui privind încrederea în justiție în România, furnizate de Eurobarometru Flash FL483: Percepția asupra independenței sistemelor naționale de justiție din UE în rândul publicului (51% în 2016, 50% în 2017, 47% în 2018, 40% în 2019, 37% în 2020, 51% în 2021), precum și a efectelor rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor din prezenta strategie.

Obiectiv strategic 6: Consolidarea capacității instituționale la nivelul ÎCCJ

Pornind de la principalele probleme cu care se confruntă, în prezent, Înalta Curte de Casație și Justiție, consolidarea capacității instituționale a ÎCCJ se va concentra, pe de o parte, pe asigurarea condițiilor optime de desfășurare a activității instituționale, iar pe de altă parte, pe revizuirea competențelor ÎCCJ în vederea îmbunătățirii eficienței proceselor judiciare desfășurate la nivelul acesteia.

Obiective specifice:

Asigurarea unui sediu ÎCCJ necesar desfășurării activității în condiții optime

Reașezarea competenței de judecată a ÎCCJ și adaptarea schemei de personal la noile competențe

Rezultate așteptate: sediu ÎCCJ adecvat desfășurării activității; cadru normativ privind competențele ÎCCJ actualizat.

Impact estimat: Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, în rata de soluționare a dosarelor (calculată ca raport dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul ÎCCJ). Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a prezentei strategii, rata de soluționare a dosarelor va crește de la 62%, în anul 2021, la 65% în anul 2025. Această țintă a fost estimată în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția ratei de soluționare a cauzelor de judecată (48% în 2017, 54% în 2018, 49% în 2019, 57% în 2020, 62% în 2021), precum și a efectelor rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor specifice ale acestui obiectiv strategic.

Obiectiv strategic 7: Consolidarea capacității instituționale la nivelul PÎCCJ și al instituțiilor subordonate

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public. În acest sens, PICCJ asigură resurse și stabilește politici în vederea eficientizării combaterii infracționalității și îndeplinirii rolului constituțional al procurorului.

Resursele de timp ale procurorilor pot fi optimizate prin gestionarea centralizată a principalelor aplicații IT folosite, astfel încât contribuțiile Ministerului Public în activitățile interinstituționale să reducă volumul de muncă pentru unitățile din ierarhie.

Obiective specifice:

Amenajarea și dotarea unei camere de date (Data Room) a PÎCCJ

Modernizarea dotării tehnice pentru asigurarea unei comunicări mai sigure

Optimizarea funcționării parchetelor din perspectiva tehnologiei informației

Rezultate așteptate: spațiu echipat (data room) corespunzător pentru a asigura funcționarea sistemelor informatice fără întrerupere 24/7/365; sisteme de video- conferință instalate în parchetele beneficiare; sistem de comunicație WAN al parchetelor modernizat; sistem funcțional de telefonie VoIP la nivelul PICCJ și parchetelor subordonate; rețele LAN omogene și securizate care asigură vitezele de acces solicitate de aplicațiile și echipamentele PÎCCJ; sistem integrat de stocare și securizare a accesului la date la nivelul unităților de parchet.

Obiectiv strategic 8: Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Justiției, precum și a instituțiilor subordonate

În calitate de instituție cu competențe în elaborarea politicilor publice specifice sistemului judiciar, dar și de ordonator principal de credite și, respectiv de coordonator în domeniul IT pentru instanțele de judecată, Ministerul Justiției are un rol esențial în guvernanța sistemului judiciar. Prin acest obiectiv se urmărește asigurarea resurselor și capacităților necesare îndeplinirii misiunii Ministerului Justiției de a contribui la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public. Astfel, dezvoltarea capacității de management strategic, consolidarea capabilităților de guvernanță IT, asigurarea resurselor umane necesare implementării proiectului ”Cartierul pentru Justiție” sau îmbunătățirea funcției de control a ministerului se numără printre obiectivele specifice urmărite a fi realizate în cadrul acestui obiectiv strategic.

În contextul în care resursele umane reprezintă cea mai importantă resursă a unei organizații, iar în Ministerului Justiției (MJ) există numeroase probleme legate de gestionarea acestora, se impune elaborarea unei strategii privind managementul resurselor umane care să asigure o viziune de dezvoltare în perioada următoare, precum și o serie de soluții pentru dificultățile întâmpinate. Astfel, viitoarea strategie va cuprinde toate domeniile managementului resurselor umane: selecția/recrutarea, încadrarea, formarea inițială, evaluarea, promovarea, răspunderea disciplinară, formarea continuă și va viza și toate categoriile de personal care își desfășoară activitatea în MJ.

Obiective specifice:

Adaptarea structurii organizatorice a MJ la atribuțiile din prevederile legale în vigoare

Îmbunătățirea politicii de resurse umane la nivelul MJ

Asigurarea desfășurării în condiții optime a activităților din domeniul tehnologiei informației

Îmbunătățirea capacității DIPFIE-MJ în vederea implementării proiectului” Cartierul Justiției” și componenta IT a Proiectului „Îmbunătățirea Serviciilor Judiciare”/ocuparea posturilor vacante

Asigurarea resurselor necesare gestionării proiectelor (pe toate fazele ciclului de proiect)

Îmbunătățirea funcției de control la nivelul Ministerului justiției

Dezvoltarea funcției de management strategic la nivelul Ministerului Justiției (planificare strategică: elaborare analize și strategii, studii de impact etc., monitorizare implementare documente strategice, evaluarea de politici publice), prin crearea unui compartiment (direcție/serviciu) specific care să cuprindă specialiști în organizare judiciară, specialiști în procese și proceduri judiciare, precum și specialiști în planificare strategică, monitorizare și evaluare politici publice

Îmbunătățirea funcționării Registrului electronic al asociațiilor, fundațiilor și federațiilor și registrele asociate

Îmbunătățirea politicii de resurse umane la nivelul ANP, în principal prin continuarea demersurilor de ocupare a posturilor vacante în vederea îmbunătățirii gradului de ocupare a posturilor prevăzute în statele de organizare ale unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciare, prin scoaterea la concurs a unui număr cât mai

mare de posturi vacante, în funcție de creditele bugetare aprobate, în special pe sectoarele cu deficit de personal încadrat, concomitent cu intensificarea și diversificarea activităților specifice de recrutare a candidaților pentru instituțiile de învățământ care pregătesc polițiști de penitenciare

Consolidarea capacității instituționale a ANP din perspectiva tehnologiei informației

Continuarea digitalizării serviciilor la nivelul ONRC

Creșterea capacității ANC de soluționare a cererilor privind cetățenia prin asigurarea resurselor umane necesare și prin modernizare digitală

Amenajarea unui sediu pentru Direcția de Probațiune Ilfov și Direcția de Probațiune București

Rezultate așteptate: 55 posturi ocupate la nivelul schemei de personal a DTI; 11 posturi nou ocupate la nivelul DIPFIE; compartiment de planificare strategică înființat; compartiment privind gestionarea ajutorului public judiciar înființat etc.

Impact estimat: Rezultatele urmărite a fi obținute în urma implementării obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv vor avea un impact direct asupra părților interesate ale Ministerului Justiției: autorității și instituții publice, personal MJ, cetățeni etc. Astfel, impactul estimat se va reflecta, în principal, într-o îmbunătățire a percepției părților interesate ale MJ cu privire la activitatea ministerului, estimându-se o creștere de la 4,85 în 2020, la 4,95 în 2025.

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B: ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv strategic 1: Extinderea accesului cetățenilor la justiție, precum și la asistență judiciară

Pentru atingerea acestui obiectiv ne propunem să analizăm nivelul taxelor judiciare de timbru și modalitățile de plată a acestora, dar și remedierea situațiilor care restrâng considerabil accesul la justiție. De asemenea, apreciem că este necesară adoptarea unei politici publice articulate privind asistența judiciară care să includă mecanisme de monitorizare a impactului acesteia la nivelul justițiabililor, în special al grupurilor vulnerabile.

Asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public implică în mod esențial o infrastructură adecvată care să faciliteaze accesul la justiție. Luând în considerare situația critică a unor sedii de instanță/parchete, depreciate fizic, necorespunzătoare din punct de vedere al spațiilor, al asigurării fluxurilor de circulație, dotărilor și amenajărilor, prezenta Strategie acordă o atenție sporită reabilitării infrastructurii instanțelor judecătorești și parchetelor, vizându-se atât repararea, amenajarea, modernizarea și reabilitarea sediilor existente, construirea unor noi sedii de instanță, extinderea sediilor actuale, cât și dotarea corespunzătoare a acestora cu facilități pentru persoanele cu dizabilități, precum și pentru victimele minore.

Obiective specifice

Îmbunătățirea politicii privind taxele judiciare de timbru

Optimizarea accesului la ajutorul public judiciar

Elaborarea unei strategii privind protecția juridică a minorului

Înființarea și operaționalizarea la nivelul MJ a unui compartiment dedicat gestionării politicii de asistență judiciară (asistență judiciară în cauzele penale, precum și acordare ajutor public judiciar)

Relansarea proiectului Educația juridică în școli, în colaborare cu Ministerul Educației și Uniunea Națională a Barourilor din România

Îmbunătățirea cadrului tehnic privind proiectarea sediilor de instanțe judecătorești care va permite o dezvoltare unitară a infrastructurii instanțelor, în acord cu ultimele evoluții în materie de accesibilitate, comunicații și tranziție verde

Construirea a 3 noi sedii de instanțe care vor respecta obiectivul de a realiza necesarul de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în conformitate cu orientările naționale, care vor fi asigurate prin certificate de performanță energetică

Finalizarea negocierii acordurilor de împrumut dintre Guvern și Banca Mondială, necesare finanțării proiectării complete și realizării lucrărilor de construcții și de instalații, inclusiv supraveghere de lucrări, aferente Cartierului pentru Justiție, precum și ratificarea acestora prin lege

Continuarea implementării programelor investiționale în infrastructura instanțelor și parchetelor

Elaborarea unei strategii la nivelul întregului sector judiciar pentru digitalizarea arhivei fizice

Asigurarea unei standardizări a informațiilor puse la dispoziția justițiabililor

Amenajarea și dotarea spațiilor de la nivelul instanțelor, la nevoile persoanelor cu dizabilități

Dotarea instanțelor și parchetelor cu săli de audiere, amenajate în mod special, pentru victimele minore, atât în procesele penale, cât și în cele civile, pentru a nu expune victimele minore unor traume suplimentare în prezența agresorilor

Dotarea structurilor poliției în cadrul cărora funcționează organe ale poliției judiciare cu spații de audiere, amenajate în mod adecvat

Printre rezultate așteptate menționăm o valoare crescută a fondurilor de asistență judiciară accesate, dar și o reducere a nivelului taxelor judiciare de timbru dacă acestea restrâng considerabil accesul la justiție; procent ridicat al instanțelor judecătorești conforme din punct de vedere al accesului la justiție și al condițiilor de muncă; cel puțin câte un spațiu de audiere pentru poliția judiciară a MAI la nivelul polițiilor orășenești (similar)/Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră și minim 400 de spații de audiere amenajate.

Impact estimat: Implementarea acestui obiectiv strategic va contribui la creșterea accesului justițiabililor la serviciile judiciare din perspectiva taxelor judiciare, dar și a capacității de gestionare a ajutorului public judiciar, aspecte ce se vor reflecta, în cele din urmă, într-o mai bună percepție a societății asupra procedurilor judiciare din punct de vedere al duratei și al costurilor. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a acestui obiectiv strategic (dar și a celorlalte obiective strategice din prezenta Strategie), percepția privind necesitatea îmbunătățirii procedurilor judiciare din perspectiva duratei și costurilor se va situa între 80-85%. Această țintă a fost estimată pornind de la nivelul percepției privind necesitatea îmbunătățirii procedurilor judiciare din

perspectiva duratei și costurilor, furnizat de Eurobarometru Special: Stat de Drept (85% în 2019), ținând cont de efectele rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor din prezenta Strategie, pe de-o parte, și raportându-ne, pe de altă parte, la nivelurile înregistrate în anul 2019 în țări din Europa Centrală și de Est, precum Austria (81%), Polonia (82%), Estonia (84%), Slovacia (93%), Croația (93%) sau Ungaria (93%).

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C: COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

Obiectiv strategic: Intensificarea luptei împotriva corupției și criminalității

Esențială pentru atingerea acestui obiectiv este punerea în acord a dispozițiilor Codului penal și ale Codului de procedură penală cu prevederile Constituției, așa cum au fost interpretate prin decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile din aceste acte normative.

De asemenea, apare ca necesară operaționalizarea unui compartiment multidisciplinar dedicat investigațiilor financiare privind urmărirea, identificarea și sechestrarea produsului infracțiunii, format din specialiști proprii și ofițeri de poliție judiciară detașați în cadrul DIICOT. Astfel, activitatea de recuperare a produsului infracțiunilor necesită consolidare în contextul în care, în majoritatea dosarelor penale având ca obiect infracțiuni de competența DIICOT, obținerea unor venituri ilicite substanțiale apare ca principală preocupare a grupărilor criminale organizate.

Pentru combaterea infracțiunilor de mediu și lupta împotriva criminalității de mediu urmărim adoptarea unor soluții legislative de clarificare a competențelor materiale, precum și specializarea procurorilor la nivelul parchetelor teritoriale pentru investigarea cu celeritate a tuturor infracțiunilor de mediu.

Obiective specifice

Punerea Codului penal și a Codului de procedură penală în acord cu dispozițiile constituționale, astfel cum reiese din deciziile Curții Constituționale, cu luarea în considerare a recomandărilor MCV

Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional privind prevenirea și combaterea infracțiunilor de mediu

Consolidarea efectivelor de poliție judiciară la nivelul parchetelor și structurilor MAI la nivelul cărora este organizată poliția judiciară; efectuarea unei analize instituționale și juridice comparate cu situația din alte state membre UE

Extinderea competenței DNA în vederea cuprinderii unor infracțiuni asimilabile corupției, precum și a infracțiunilor grave de mediu

Modificarea procedurii de numire, a cerințelor de vechime pentru procurorii DNA

Extinderea mandatului legal al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate în vederea sporirii competențelor

Consolidarea capacității administrative și logistice ale Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

Consolidarea infrastructurii IT a Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

Asigurarea necesităților de formare profesională în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni

Dezvoltarea infrastructurii camerelor de corpuri delicte pentru asigurarea conservării, securității și trasabilității acestora pe parcursul procesului penal

Specializarea procurorilor la nivelul parchetelor teritoriale, precum și a polițiștilor judiciari, pentru investigarea cu celeritate a tuturor infracțiunilor de mediu

Eficientizarea alocării resurselor umane și materiale pentru combaterea infracțiunilor de mediu

Asigurarea necesarului de polițiști judiciari la parchete și la structurile MAI la nivelul cărora este organizată poliția judiciară pentru a sprijini/realiza activitatea de urmărire penală

Asigurarea resurselor materiale și umane necesare Serviciului de combatere a traficului de persoane din cadrul DIICOT

Întărirea capacității de colectare, procesare și analiză a datelor în cauzele complexe

Îmbunătățirea activității de urmărire penală la nivelul DNA prin asigurarea logisticii necesare

Printre rezultatele așteptate menționăm: legislație penală și procesual penală modernizată și coerentă, având la bază o viziune de politică penală sistemică; grad îmbunătățit de valorificare a bunurilor indisponibilizate; grad îmbunătățit de conservare, securizare și trasabilitate a probelor și mijloacelor de probă; rată ridicată de soluționare la parchete a dosarelor având ca obiect infracțiuni de mediu; analiză națională de riscuri și amenințări privind criminalitatea organizată; capacitate crescută de valorificare în cadrul procesului penal de analiză a datelor în cauzele complexe de criminalitate gravă.

Impact estimat: prin implementarea obiectivelor specifice menționate mai sus, ce vizează atât îmbunătățirea legislației existente, cât și a capacității administrative în domeniul corupției și criminalității organizate, coroborat cu obiectivele altor documente strategice în domeniu (a se vedea capitolul III Priorități, politici și cadrul legal existente), se estimează o îmbunătățire a percepției privind răspândirea corupției în România. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a prezentei Strategii, percepția privind răspândirea corupției în România se va situa între 75-80%. Această țintă a fost estimată în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția percepției privind răspândirea corupției în România, furnizate de Eurobarometru special privind corupția (93% în 2013, 80% în 2017, 83% în 2019), precum și a efectelor rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor din prezenta Strategie, dar și a celorlalte obiective ce se regăsesc în cadrul documentelor strategice în vigoare, ce vizează domeniul corupției și criminalității.

Priorități, politici și cadrul legal existent În procesul de definire a priorităților pentru perioada 2022-2025 au fost avute în vedere, alături de recomandările din diferitele rapoarte ale Comisiei Europene sau reformele din Planul național de redresare și reziliență aferente sistemului judiciar, și obiectivele incluse în Programul de guvernare 2021 – 2024, cel mai important în domeniul Justiție și stat de drept fiind „finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV)”, încheind astfel „procesul de integrare a României în spațiul democratic european, prin definitivarea reformelor ireversibile în domeniul justiției.” De altfel, obiectivele generale și specifice cuprinse în această strategie se completează cu prevederile celorlalte documente programatice (strategii naționale și sectoriale, memorandumuri), cum sunt:

Strategia Națională Anticorupție 2021-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.269/2021 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 și a documentelor aferente acesteia;

Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021-2024, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 930 din 2021 privind aprobarea Strategiei naționale împotriva criminalității organizate 2021-2024;

Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021 – 2025 – „Criminalitatea nu este profitabilă!” și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 917 din 2021 pentru aprobarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 "Criminalitatea nu este profitabilă!" și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 "Criminalitatea nu este profitabilă!";

Strategia de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025, precum și Planul general de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 863 din 2021 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025, precum și a Planului general de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025;

Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2020 privind aprobarea Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024;

Memorandumul privind Planul de acțiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, precum și a hotărârilor pronunțate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României, aprobat de Guvernul României în luna noiembrie 2020.

Analiza contextului și definirea problemei

Analiza datelor și informațiilor avute la dispoziție în procesul de fundamentare a noii Strategii de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 a permis identificarea a trei arii cu probleme ce necesită intervenție strategică: 1) independența, calitatea și eficiența actului de justiției, 2) accesul la justiție și 3) corupția și criminalitatea organizată. Unele dintre principalele probleme cu care se confruntă sistemul judiciar sunt prezentate în continuare:

Independența, calitatea și eficiența actului de justiție

Monitorizările care au avut ca obiect sistemul judiciar, efectuate în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), în cadrul Raportului din 2021 privind statul de drept - Capitol consacrat situației statului de drept din România10 - au relevat faptul că sistemul judiciar se confruntă cu probleme pentru a căror soluționare este necesară o abordare sistemică. Totodată, procesul de analiză prealabilă elaborării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, a scos în evidență mai multe categorii de deficiențe în funcționarea sistemului judiciar care necesită remediere: legile justiției, cooperarea

!image

10 https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/2021_rolr_country_chapter_romania_ro.pdf

instituțională, accesibilitatea justiției ca serviciu public, precum și nevoi ale sistemului judiciar care trebuie acoperite cu resurse variate (umane, financiare, logistice etc.).

Schimbările politice frecvente la nivel guvernamental și implicit schimbările direcțiilor de politică în domeniul justiției au potențialul de a genera stagnarea unor proiecte sau renunțarea la acestea. Astfel, de multe ori aceste situații generează reevaluarea obiectivelor instituționale, reorganizarea priorităților și readaptarea proceselor.

Inițiativele legislative din perioada 2018-2020, care au avut ca obiect modificarea și completarea legilor justiției, inițierea/adoptarea diverselor legi necesare în etapele de elaborare și implementare a proiectelor finanțate din fonduri externe au relevat impactul pe care deciziile puterii legislative le pot avea asupra sistemului judiciar. De altfel, Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare din anul 2021 menționează următoarele aspecte: „având în vedere că legile justiției, în forma modificată în perioada 2018-2019, sunt încă în vigoare, preocupările legate de prejudiciile aduse funcționării sistemului judiciar persistă”.

În același sens, politica legislativă a ultimilor 4 ani, a fost percepută ca factor perturbator pentru fluctuația personalului din sistem și statutul acestuia. Promovarea proiectelor de lege vizând eliminarea pensiilor de serviciu a fost percepută ca o amenințare pentru sistemul judiciar având potențialul de a cauza un real dezechilibru în cea ce privește resursele umane, accelerarea ieșirii din sistem a procurorilor și judecătorilor, prin pensionare, dar și un mediu social ostil justiției. De asemenea, promovarea proiectelor de lege privind răspunderea materială a magistraților este percepută în prezent ca o amenințare în interiorul sistemului, care poate genera fenomene precum accelerarea ieșirilor din sistem prin pensionare, crearea imaginii unui sistem care nu are responsabilitate și care comite erori, inhibarea mediului profesional, slăbirea încrederii în actul de justiție. O altă problemă ce necesită soluționare o reprezintă inechitățile în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu în rândul magistraților, fiind necesară păstrarea unui just echilibru între jurisprudența Curții Constituționale în materie, principiile care fundamentează politicile privind acordarea pensiilor în cadrul unei societăți democratice și principiul independenței judecătorilor și procurorilor, în componenta individuală. De asemenea, în ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate judiciară, este necesară asigurarea etapizată a unui raport grefier/judecător care să permită realizarea unui act de justiție într-un termen rezonabil și de calitate, inclusiv prin raportare la standardele Uniunii Europene.

Accesul la justiție

Deși potrivit Raportului CEPEJ pentru anul 2018, varietatea tipurilor de asistență judiciară acordată în România este foarte mare, pragul de venit foarte scăzut stabilit pentru acordarea ajutorului public judiciar, care situează România pe penultimul loc în rândul statelor Uniunii Europene care au stabilite praguri de acordare a ajutorului public judiciar, poate afecta accesul la justiție al persoanelor cu venituri mici. În lipsa unei monitorizări corecte privind acordarea ajutorului public judiciar, respectiv a asistenței judiciare în materie penală la nivel național, nu se poate analiza o dinamică a indicatorilor aferenți ajutorului public judiciar, nu se cunosc trendurile procesului, nu se pot face aprecieri privind eficacitatea și eficiența politicii publice de ajutor public judiciar, prin urmare

măsurile care să contribuie la îmbunătățirea politicii de acordare a ajutorului public judiciar putând fi inadecvate. Această concluzie se regăsește și în constatările și recomandările realizate în cadrul unor analize de tip desk research derulate în cadrul unor proiecte având ca beneficiar sistemul judiciar. Astfel, se arată că este necesară adoptarea unei politici publice articulate și asumate instituțional la nivel de sector care să monitorizeze impactul acesteia la nivelul justițiabililor, în special al grupurilor vulnerabile și elaborarea de noi măsuri, întrucât Planul de acțiuni aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 a rămas neîndeplinit cu privire la majoritatea măsurilor prevăzute în acest scop.

Corupția și criminalitatea organizată

În ceea ce privește corupția, Eurobarometru special pentru corupție publicat de Comisia Europeană pentru anul 2019 arată că 83% dintre români consideră că fenomenul corupției este răspândit în România (37% foarte răspândit și 46% mai degrabă răspândit), deasupra mediei europene de 71%, ceea ce reprezintă locul 14 din 28 de state membre. Tot legat de corupție, indicele de percepție a corupției din 2020 calculat de Transparency International pentru România a fost de 44 din 100, situându-se pe locul 19 în Uniunea Europeană și pe locul 69 la nivel mondial. Necesitatea continuării luptei împotriva corupției a fost semnalată atât în Raportul privind Mecanismul de Cooperare și de Verificare, cât și în Raportul privind Statul de Drept în sensul redeschiderii procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală, ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția. Se precizează, astfel, că o provocare importantă în lupta împotriva corupției o reprezintă absența unor soluții strategice și legislative care să țină seama de ritmul rapid în care, începând din 2014, Curtea Constituțională pronunță decizii cu implicații profunde prin care anulează sau interpretează dispoziții ale Codului penal și ale Codului de procedură penală. Pe de altă parte, în contextul revizuirii celor două coduri, este necesară punerea în acord a acestora cu deciziile CCR, aspect la care se face referire atât în Planul național de redresare și reziliență, cât și în Programul de guvernare 2021- 2024. Neadoptarea modificărilor la codurile penale conform deciziilor CCR este considerată o amenințare prin aceea că poate cauza limitarea combaterii formelor grave de criminalitate, neasigurarea drepturilor părților, lipsa de operativitate, practică neunitară.

Rămâne în continuare de soluționat problema necesarului de resurse umane care sprijină activitatea de cercetare penală la nivelul DNA și DIICOT: polițiști judiciari, specialiști, grefieri și analiști.

Un aspect important pentru dezvoltarea operațională a DIICOT (și DNA) este reprezentat de necesitatea consolidării capacității de colectare, procesare și analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată, deziderat ce poate fi realizat prin dotare logistică adecvată și prin instruirea resursei umane.

Totodată, infracționalitatea de mediu a dobândit un caracter pregnant în România, astfel că este vital ca, atât în lumina obligațiilor internaționale, dar mai ales în vederea protejării mediului și a condițiilor de viață din România, generația actuală și autoritățile competente ale statului să demonstreze voință politică și să creeze sinergii pentru a proteja mediul, inclusiv prin adaptarea politicii penale în acest sens. Problemele legate de infracțiunile de

mediu sunt abordate atât în Strategia națională anticorupție 2021-2025, cât și în Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021-2024, însă sunt în continuare necesare soluții legislative de clarificare a competențelor materiale sau în ceea ce privește alocarea și specializarea resurselor umane în cazul infracțiunilor de mediu.

În materia administrării și valorificării bunurilor indisponibilizate, ca parte a luptei anticorupție, mandatul Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate necesită extindere în sensul sporirii competențelor acestei instituții, în vederea atingerii misiunii sale. De asemenea, în ceea ce privește capacitatea administrativă, este necesară o extindere a capacității de stocare/depozitare și gestionare a bunurilor indisponibilizate, dar și formarea profesională a personalului în domeniul recuperării prejudiciilor generate de infracțiuni.

Principii generale Acțiunile cuprinse în prezenta strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru atingerea obiectivelor asumate:

Principiul statului de drept: statul se bazează pe supremația legii, egalitatea tuturor cetățenilor în fața acesteia, respectarea drepturilor omului și presupune separația și echilibrul puterilor în stat;

Principiul independenței judecătorilor: judecătorii sunt independenți și se supun numai legii;

Principiul accesului liber la justiție: orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, putând apela la asistență judiciară în condițiile în care costurile unei proceduri judiciare ar putea constitui o piedică în încercarea de a se adresa justiției;

Principiul echității: părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil;

Principiul cooperării: cooperarea loială dintre instituțiile cu atribuții în administrarea sistemului judiciar și înfăptuirea justiției;

Principiul asigurării stabilității cadrului normativ și instituțional;

Principiul asigurării transparenței actului de justiție.

Indicatori de performanță

Pentru a putea determina gradul de realizare a Strategiei și a Planului de acțiuni, au fost stabiliți indicatori de realizare, indicatori de rezultat și indicatori de impact.

Astfel, Planul de acțiune aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 cuprinde următoarele categorii de indicatori de performanță: indicatori de realizare - asociați acțiunilor, indicatori de rezultat – asociați obiectivelor specifice și, respectiv indicatori de impact – asociați obiectivelor strategice. Pentru fiecare indicator a fost stabilită o referință și ținta ce se urmărește a fi atinsă.

Capitolul IX Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 cuprinde indicatorii de performanță urmăriți a fi atinși prin prezenta Strategie.

Mecanism de implementare, monitorizare și revizuire

Implementare

Implementarea prezentei Strategii și a Planului de acțiune aferent acesteia se bazează pe cooperarea loială dintre toate instituțiile responsabile de realizarea acțiunilor și atingerea indicatorilor prevăzuți în cadrul direcțiilor de intervenție.

Stabilire responsabili la nivelul instituțiilor

Instituțiile responsabile pentru realizarea acțiunilor din Planul de acțiuni își vor identifica compartimentele responsabile de realizarea fiecărei acțiuni. În situația în care responsabilitatea realizării unei acțiuni revine mai multor compartimente din cadrul aceleiași instituții, va fi stabilit un compartiment coordonator pentru acțiunea respectivă acesta fiind, de regulă, compartimentul în a cărui competență intră gestionarea ariei respective de intervenție.

În cazul în care responsabilitatea realizării unor acțiuni revine mai multor instituții, instituția responsabilă care asigură coordonarea implementării respectivei acțiuni este cea care are principala competență în gestionarea ariei de intervenție respective. La nivelul Planului de acțiuni, instituția coordonatoare este cea menționată prima în șirul instituțiilor responsabile de implementarea acțiunii respective.

La nivelul fiecărei instituții din sistemul judiciar, cu responsabilități în implementarea prezentei Strategii și a Planului de acțiune aferent acesteia, va fi desemnată o persoană responsabilă de coordonarea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025. Actul de desemnare va fi adus la cunoștința grupului tehnic de lucru al COMS.

Planuri anuale de activități

Anual, fiecare instituție responsabilă de implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și a Planului de acțiune aferent acesteia va comunica Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS, până la finalul lunii ianuarie, un plan de activități care va detalia acțiunile din Planul de acțiuni, la nivel de activități, responsabili și termene, pentru anul în curs. Planul anual de activitate (integrat) pentru implementarea Strategiei va fi elaborat până la finalul lunii februarie. Planurile anuale de activități vor sta la baza monitorizării implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022- 2025 și a Planului de acțiune aferent acesteia, de către Grupul tehnic de lucru care sprijină COMS.

Monitorizare

Monitorizarea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 va fi coordonată de către Consiliul de Management Strategic prin Grupul tehnic de lucru.

În scopul monitorizării progresului în implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni aferent acesteia va fi utilizată o aplicație informatică specializată la care au acces toate instituțiile din sistemul judiciar, cu responsabilități în implementare. În vederea monitorizării Planului de acțiune aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, instituțiile din sistemul judiciar responsabile de implementarea Planului de acțiune vor desemna, din cadrul compartimentelor identificate ca responsabile, persoanele care completează stadiul realizării indicatorilor, precum și persoanele cu funcție de conducere care verifică informațiile încărcate în aplicație. Lista actualizată a persoanelor

pe categorii de utilizatori va fi comunicată Secretariatului Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului care aprobă Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și Planul de acțiune aferent acesteia.

În situațiile în care responsabilitatea realizării unor acțiuni revine mai multor instituții, instituția coordonatoare raportează stadiul îndeplinirii indicatorilor. În cazul acțiunilor cu mai multe compartimente responsabile în cadrul aceleași instituții, compartimentul coordonator completează stadiul realizării indicatorilor.

Stadiul înregistrat (valoric și detalii narative) în atingerea indicatorilor este completat trimestrial în aplicație, în primele 10 zile ale lunii următoare încheierii fiecărui trimestru (aprilie/iulie/octombrie/ianuarie) de către instituțiile (compartimentele) responsabile. Pe baza acestuia, Grupul tehnic de lucru care sprijină COMS, elaborează semestrial (septembrie și februarie) Rapoarte de monitorizare care cuprind o sinteză ce evidențiază rezultatele înregistrate în perioada de monitorizare, concluzii și recomandări.

Rapoartele de monitorizare se supun aprobării Consiliului de management strategic și se publică pe pagina web a Ministerului Justiției.

Revizuire

În baza Rapoartelor de monitorizare, dar și a altor documente cu caracter strategic (Analiza funcțională a sistemului judiciar și, respectiv, Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar rezultate din implementarea proiectului ”Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)”, cod SIPOCA 756), Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și Planul de acțiune aferent acesteia vor fi supuse unui proces de revizuire la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024. Strategia și Planul de acțiune astfel revizuite vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Etape ulterioare și instituții responsabile

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului prin care se aprobă Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025, planurile de activități pentru primul an de implementare, completate inclusiv cu compartimentele responsabile de realizarea acțiunilor, vor fi comunicate Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului și pe baza planurilor de activități comunicate de instituții, secretariatul Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS, va completa în aplicația utilizată pentru monitorizarea strategiei, obiectivele strategice, obiectivele specifice, acțiunile, responsabilii, termenele, indicatorii, precum și țintele finale și intermediare ale acestora.

VII. Implicații bugetare și surse de finanțare

Implementarea prezentei Strategii se va realiza în limitele strategiilor fiscal-bugetare pentru perioada 2022-2025. Finanțarea acțiunilor se va asigura din bugetele instituțiilor responsabile, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinație. Pentru cazurile în care aceste resurse nu sunt încă acoperite, este important ca fiecare instituție publică să își revizuiască prioritățile bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2022-2025 a resurselor minimale. În vederea îndeplinirii obiectivelor prezentei Strategii vor fi avute în vedere și surse de finanțare alternative celor de la bugetul de stat, precum fondurile acordate prin PNRR (valoarea în lei a proiectelor finanțate prin PNRR a fost estimată aplicând un curs de 5 lei pentru 1 euro), fondurile structurale aferente perioadei

2021- 2027 sau finanțarea externă oferită de alte organizații/state (spre exemplu, Banca Mondială, Mecanismul financiar norvegian, asistență bilaterală din partea altor state). Accesarea surselor de finanțare alternative revine fiecărei instituții responsabile de realizarea acțiunilor. Aplicarea hotărârii de Guvern se va realiza în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare, precum și în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale instituțiilor implicate în implementarea Strategiei.

VIII. Implicații juridice Atingerea obiectivelor strategice și specifice avute în vedere prin prezenta Strategie presupune elaborarea sau modificarea unor acte normative, dintre care cele mai importante le reprezintă ”legile justiției”, dar și modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală.

În cadrul Direcției de intervenție C: Combaterea corupției și criminalității, pentru atingerea obiectivului strategic Intensificarea luptei împotriva corupției și criminalității se urmărește punerea în acord cu dispozițiile constituționale, conform deciziilor Curții Constituționale, dar și cu luarea în considerare a recomandărilor MCV, a Codului penal și a Codului de procedură penală. Astfel, prin cele două proiecte de acte normative se propun o serie de intervenții legislative asupra următoarelor acte normative: Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și/sau completările ulterioare; Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, cu modificările și/sau completările ulterioare; Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și/sau completările ulterioare; Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și/sau completările ulterioare; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, cu modificările și/sau completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 503/2002; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și/sau completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 120/2018. Soluțiile propuse vor asigura coerența și stabilitatea legislativă, necesare pentru respectarea principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.

Un alt proiect de act normativ avut în vedere în cadrul acestui obiectiv strategic îl reprezintă proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și/sau completările ulterioare. Proiectul de act normativ realizează o consolidare a mandatului instituțional al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate prin extinderea atribuțiilor acesteia. Sunt avute în vedere: identificarea de bunuri în jurisdicții străine (ex. reglementarea de atribuții privind identificarea post condamnare); administrarea simplă (ex. extinderea cazurilor în care Agenția poate fi sesizată de autoritățile judiciare); valorificarea bunurilor sechestrate (ex. se reglementează noi cazuri speciale, inclusiv privind bunurile imobile). Prin proiect se urmărește creșterea capacității administrative a ANABI (în principal prin consolidarea funcției publice specifice de inspector de urmărire și administrare bunuri și introducerea

categoriei specialiștilor în domeniul informatic). Totodată, prin implementarea unei abordări de tip task force se va realiza o mai bună cooperare între instituțiile publice cu atribuții în domeniul identificării și indisponibilizării produsului infracțiunii.

La nivelul Direcției de intervenție A: Independența, calitatea și eficiența actului de justiție, atingerea obiectivului strategic Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia va fi realizată prin elaborarea unor noi proiecte de legi sau modificarea și completarea altora. Prin elaborarea unor noi ”legi ale justiției” (legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii) se va urmări garantarea și respectarea următoarelor principii: independența judecătorilor și procurorilor, admiterea în profesie și promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcționarea eficientă, transparența și răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii , în calitatea sa de garant al independenței justiției, funcționarea eficientă a instanțelor, a Inspecției Judiciare și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și celelalte puteri ale statului, respectarea obligațiilor statului român care decurg din rapoartele MCV, GRECO, din avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, din Mecanismul Statului de Drept, la care se adaugă jurisprudența recentă a CJUE și CEDO, precum și cea a Curții Constituționale a României .

Un alt proiect de lege avut în vedere în cadrul acestui obiectiv strategic îl reprezintă proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice. Reforma justiției presupune nu doar intervenții legislative asupra legilor justiției, acest proces nefiind complet fără modificarea cadrului legal al statutului personalului numit în actuala reglementare „auxiliar” care susține activitatea instanțelor și parchetelor. De asemenea, proiectul urmărește implementarea la nivel legislativ a deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale, inclusiv ale considerentelor acestora, precum:

Decizia nr. 121/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020 – astfel prin proiect se urmărește preluarea aspectelor esențiale privind concursurile pentru accesul în profesie, cum sunt, de exemplu, condițiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, precum și modalitatea de stabilire a rezultatelor

Decizia nr. 270/2015 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 420 din 12 iunie 2015 – prin proiectul de act normativ se urmărește armonizarea legislației aplicabile grefierilor cu legislația aplicabilă magistraților, în materia suspendării din funcție.

Inițiativa legislativă va prelua și actualiza reglementările-cadru din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și/sau completările ulterioare (propusă a fi abrogată).

Tot în cadrul acestui obiectiv strategic sunt cuprinse și proiectele de lege prin care se urmărește modernizarea profesiilor juridice conexe. Astfel, prin proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată se are în vedere îmbunătățirea organizării și funcționării profesiei de executor

judecătoresc, în vederea eliminării disfuncționalităților constatate și eficientizării sistemului. Principalele aspecte care se intenționează a fi reglementate prin proiectul de lege sunt:

unificarea și sistematizarea dispozițiilor referitoare la competența executorilor judecătorești, reformularea unor dispoziții din Legea nr. 188/2000 care au creat sau ar putea crea probleme în aplicarea practică, inserarea unor prevederi pentru asigurarea unei gestionări și evidențe mai eficiente a birourilor executorilor judecătorești;

introducerea în corpul legii a unor noi dispoziții referitoare la susținerea concursurilor de admitere în profesia de executor judecătoresc, a examenului de definitivat și de schimbare a sediului biroului executorului judecătoresc;

modificarea și completarea dispozițiilor referitoare la organizarea, funcționarea și atribuțiile Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești;

modificarea dispozițiilor referitoare la incompatibilitățile stabilite pentru executorii judecătorești.

Prin proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, cu modificările și/sau completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 156/2002, se intenționează a fi reglementate următoarele:

modificarea dispozițiilor referitoare la condițiile și procedura de dobândire a calității de expert tehnic judiciar, acestea fiind menite să asigure calitatea procedurilor de recrutare și selecție a experților tehnici judiciari, precum și conformitatea condițiilor și a procedurii de dobândire a calității cu legislația Uniunii Europene;

stabilirea drepturilor și obligațiilor experților judiciari (experți tehnici judiciari, experți contabili judiciari și consultanți fiscali judiciari);

stabilirea faptelor ce constituie abateri disciplinare și a procedurii cercetării disciplinare, în vederea consolidării instituției răspunderii disciplinare a experților tehnici judiciari;

sistematizarea și modificarea dispozițiilor referitoare la suspendarea și încetarea calității de expert tehnic judiciar;

modificarea dispozițiilor ce privesc evidența experților judiciari, pentru a se eficientiza această activitate;

modificarea dispozițiilor referitoare la atribuțiile privind activitatea de expertiză tehnică judiciară, îndeplinite de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției și de birourile locale pentru expertize judiciare tehnice și contabile din cadrul tribunalelor.

IX. Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025

În cadrul fiecărei direcții de intervenție, obiectivele au fost structurate pe doi piloni: Pilonul I - Politici publice, Pilonul II - Capacitatea administrativă. Pilonul I include obiectivele și acțiunile ce urmăresc, în principal, intervenții de natură legislativă, iar Pilonul II include obiectivele și acțiunile cu privire la resurse, procese și politici care să determine îmbunătățirea accesului la justiție, a calității și eficienței serviciilor din sistemul judiciar, dar și asigurarea mijloacelor necesare combaterii corupției și criminalității.

31

PLAN DE ACȚIUNI SDSJ 2022-2025

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

!image

44

11 Ordonanța Guvernului nr. 1/2020 privind modificarea termenului prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr.

45

46

pentru

și

evaluare

asisten

ță

psihologic

ă

la nivelul

sistemului judiciar, care va

implica

ș

i

dezvoltarea/a

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

!image

81

12 ex. programul de lucru al instanțelor, programarea ședințelor, proceduri judiciare și durata estimată a acestora, drepturile părților, informații cu privire la ajutorul public judiciar, mijloacele alternative de soluționare a litigiilor, taxele judiciare, modalitatea de acces la informații, modalitatea de depunere a reclamațiilor și de primire a răspunsurilor, date de contact pentru depunerea de petiții/reclamații/cereri/solicitări informații, informații destinate utilizatorilor serviciilor judiciare: părți, profesioniști ai justiției, accesul la instanță și harta cu locația și mijloacele de transport disponibile - în cazul informațiilor afișate pe pagina de internet a instanțelor

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91