Decizie nr. 870 din 10 iulie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76, art. 77 şi art. 78 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Ion Albu în Dosarul nr. 31.242/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, sens în care arată că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii şi creează mari diferenţe între pensiile care s-au stabilit până în anul 1990 şi cele acordate după acea dată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât autorul acesteia nu relevă în motivarea sa elementele de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate. De asemenea, arată că existenţa unor diferenţe între cuantumul pensiilor stabilite în diferite perioade de timp şi sub imperiul unor prevederi de lege diferite nu are semnificaţia unei discriminări.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 31.242/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76, art. 77 şi art. 78 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Excepţia a fost ridicată de Ion Albu într-o cauză civilă, având ca obiect o contestaţie la pensionare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că prin Decretul nr. 196/1977 a fost desfiinţat impozitul pe retribuţiile individuale, această măsură încetând în 1991, când prin Hotărârea Guvernului nr. 52/1991 s-a redispus introducerea impozitului pe salarii. Prin acelaşi act normativ, în art. 26, s-a dispus ca " în cazul în care, în perioada luată în considerare la stabilirea pensiilor, sunt cuprinse atât salarii nete, cât şi salarii brute, baza de calcul a pensiilor o constituie media acestor salarii determinată potrivit legii". Această măsură legală nu a fost aplicată niciodată, aşa cum este şi cazul său, iar legiuitorul, "văzând că farsa aceasta a mers până în anul 2000", a inventat o "metodologie de acoperire", prin recalcularea întregii perioade de lucru şi stabilirea unui punctaj pentru întreaga perioadă 1938-1990. În această perioadă sunt incluşi şi anii 1977-1990, cu diferenţa că pensiile emise în această ultimă perioadă sunt cu 16,39% mai mici pentru că nu a fost inclus la media obţinută impozitul aferent, adică diferenţa dintre salariul brut şi net. Menţionează că la stabilirea pensiei se lua în calcul, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, media a 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani lucraţi. Astfel, media de 16,39% se amplifică cu 5 şi rezultă un procent de 81,95%, aceasta fiind adevărata diferenţă dintre pensiile emise înainte de 1998 şi cele emise după această dată.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că textele de lege criticate se aplică, deopotrivă, tuturor persoanelor pensionate după data de 1 aprilie 2001 în sistemul public de pensii, iar prin apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor provenite din sistemul public, această modalitate de calcul se aplică şi pensiilor stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001. Prin urmare, se respectă principiul "la condiţii egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieşirii la pensie". De asemenea, faptul că legiuitorul a stabilit o altă modalitate de calcul pentru pensii decât cea stabilită de Legea nr. 3/1977 nu înseamnă existenţa unei discriminări, atâta vreme cât modalitatea de calcul stabilită prin noua lege se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţii identice. În sfârşit, consideră că textele de lege criticate nu încalcă nici caracterul social al statului.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, întrucât se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 76, art. 77 şi art. 78 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

–Art. 76: "(1) Începând cu data înscrierii la pensie cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.

(2)Cuantumul pensiei stabilit conform alin. (1) se majorează cu suma corespunzătoare contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, datorată potrivit legii.

(3)La determinarea cuantumurilor pensiei conform alin. (1) şi (2) fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarilor.";

–Art. 77: "(1) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3.

(2)În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 43 şi 47, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. (1) se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.

(3)În situaţiile prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraţilor conform alin. (1) se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 şi 5. (4) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a numărului de puncte realizat în fiecare lună se utilizează cinci zecimale.";

–Art. 78: "(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.

(2)Pentru perioadele în care Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe economie la nivel anual punctajul anual al asiguratului se determină ca raport între media lunară din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, şi salariul mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.

(3)Pentru lunile pentru care Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice nu a comunicat încă salariul mediu brut lunar pe economie se utilizează (pentru întreaga lună) ultimul salariu mediu brut lunar pe economie comunicat.

(4)Punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) şi (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale." (5) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează:

a)cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurări sociale obţinute în perioadele respective, în cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a); b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 53 alin. (3).

(6)Pentru stagiul potenţial, acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de: a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav; b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat; c) 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.

(7)În cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a) şi care în aceeaşi perioadă obţin venituri pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului se iau în considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate.

(8)Asiguraţii care, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar."

Autorul excepţiei nu precizează care sunt textele din Constituţie cărora ar contraveni aceste dispoziţii de lege, însă Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că este vorba de art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 1 alin. (3) prin care se consacră caracterul de stat social al României.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, critica autorului excepţiei are în vedere faptul că textele de lege criticate nu iau în considerare situaţiile aparte în care se află anumite categorii de pensionari care au obţinut venituri în perioada 1977-1991, perioadă în care a fost desfiinţat impozitul pe retribuţiile individuale.

Curtea observă că textele de lege criticate au fost supuse în numeroase rânduri controlului de constituţionalitate, statuându-se în mod constant că nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale invocate şi în cauza de faţă de autorul excepţiei. Astfel, prin Decizia nr. 301 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 26 august 2004, ori Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 16 ianuarie 2008, Curtea a statuat că, "potrivit art. 47 din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare". De asemenea, Curtea a reţinut că "situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări".

Cât priveşte susţinerile autorului excepţiei, potrivit cărora dispoziţiile de lege criticate nu disting după cum contribuţia la asigurările sociale a fost calculată în raport cu salariul brut ori cu salariul net, Curtea apreciază că acestea nu sunt întemeiate atât timp cât prevederile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 dispun că "numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice". Această reglementare s-a impus tocmai pentru că, în cadrul perioadei de cotizare, contribuţia la fondul de asigurări sociale a fost calculată în anumite momente în funcţie de venitul salarial brut şi altă dată în funcţie de salariul net, pentru ca, după intrarea în vigoare a noului sistem public de pensii, contribuţia să nu fie datorată după totalitatea veniturilor, ci limitată de un plafon stabilit prin lege.

Raportat strict la cele susţinute de autorul excepţiei, Curtea apreciază că, în realitate, toate problemele invocate de acesta derivă din faptul că, utilizând normele de calcul ale pensiei potrivit Legii nr. 3/1977, abrogate, se raportează la noţiunile propuse de noua lege a pensiilor, respectiv Legea nr. 19/2000, şi confundă salariul mediu brut lunar cu veniturile care au constituit baza de calcul a contribuţiei la asigurările sociale. Astfel, consideră că, pentru anii 1977-1991, salariul mediu brut lunar, în raport de care se calculează pensia, ar trebui să fie majorat cu procentul pe care îl reprezenta diferenţa dintre salariul brut şi net, ceea ce, în realitate, ar avea ca rezultat o diminuare a punctajului obţinut potrivit actualei reglementări.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76, art. 77 şi art. 78 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Ion Albu în Dosarul nr. 31.242/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie 2008.

PREŞEDINTELE

CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea