Decizia nr. 113 din 23 februarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 41.355/3/2018 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.438D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Sindicatul Liber din Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane a transmis la dosar note scrise prin care susține respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

4.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.625D/2019 și nr. 43D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 40.027/3/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 2.569/3/2019 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

5.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

6.Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că, la Dosarul nr. 43D/2020, partea Marius Daniel Sandu a transmis note scrise prin care susține respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

7.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.625D/2019 și nr. 43D/2020 la Dosarul nr. 2.438D/2019, care a fost primul înregistrat.

8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează interpretarea și aplicarea prevederilor de lege criticate, aspecte care excedează competenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

9.Prin Încheierea din 12 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 41.355/3/2018, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului București într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ - hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

10.Prin Încheierea din 24 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 40.027/3/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. Excepția a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului București cu prilejul soluționării recursului împotriva unei sentințe pronunțate într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ -hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

11.Prin Sentința civilă nr. 8.456 din 5 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.569/3/2019, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. Excepția a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului București într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ - hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

12.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 este lipsit de claritate și previzibilitate, întrucât aceste dispoziții legale generează incertitudine în ceea ce privește întinderea/delimitarea obiectului hotărârilor ce sunt supuse regimului majorității calificate de două treimi prevăzute de textul de lege criticat, acesta fiind interpretat în mod divergent. Astfel, pe de o parte, dispozițiile anterior amintite pot primi o interpretare extensivă, având în vedere definiția extinsă a „patrimoniului“ prevăzută în noul Cod civil și efectele directe sau indirecte, echivoce sau neechivoce, de natură patrimonială ce ar putea fi identificate în cazul unei hotărâri adoptate de consiliul local, precum și protecția pe care legiuitorul ar fi urmărit să o asigure oricărui element evaluabil în bani regăsit în patrimoniile unităților administrativ-teritoriale. Pe de altă parte, dispozițiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 ar putea primi și o interpretare restrictivă, având în vedere doar efectele directe și neechivoce de natură patrimonială ale hotărârii adoptate de consiliul local și caracterul excepțional al majorității calificate de două treimi, ce urmează a se aplica numai unei sfere restrânse de hotărâri ale consiliului local. Din această perspectivă, dispozițiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, în ceea ce privește sintagma „hotărâri privind patrimoniul“, sunt neclare, imprecise și pot conduce la concluzia că orice hotărâre luată de consiliul local, cu orice implicații patrimoniale, oricât de îndepărtate și de echivoce ar fi, va trebui adoptată cu majoritatea calificată.

13.În consecință, sintagma „hotărâri privind patrimoniul“, fără a delimita, în concret, elementele de patrimoniu (evaluabile sau neevaluabile în bani) și operațiunile care privesc elementele de patrimoniu (acte de dispoziție, de administrare, de conservare), este, în opinia autorului excepției, contrară exigențelor de claritate și predictibilitate a legii, impuse de reglementarea constituțională cuprinsă de art. 1 alin. (5), putându-se ajunge ca excepția să devină regulă, în vreme ce regula este inaplicabilă. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, cuprinse, spre exemplu, în Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012.

14.Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, este neîntemeiată.

15.Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că „punctul de vedere“ al instanței asupra excepției de neconstituționalitate este obligatoriu, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, doar în măsura în care excepția ar fi fost invocată de oficiu, pentru motivarea încheierii de învestire, iar în celelalte ipoteze, când titularul excepției este una dintre părțile litigante, instanța de judecată are facultatea de a prezenta o opinie. În cauza de față, pe fondul expunerii detaliate a argumentelor în favoarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească se limitează la justificarea admisibilității sesizării Curții Constituționale în raport cu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, fără a-și exprima opinia.

16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare de părțile Sindicatul Liber din Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane și Marius Daniel Sandu, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare. Curtea observă că prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) din partea a IX-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că, în cauzele deduse judecății, acestea continuă să producă efecte juridice și în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează a reține ca obiect al excepției aceste dispoziții de lege, care au următorul cuprins: „Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție.“20. În opinia autorului excepției, prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 21 privind accesul liber la justiție.

21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 764 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 14 ianuarie 2021, instanța de contencios constituțional a analizat critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză și a decis respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001.

22.Cu acel prilej, Curtea a observat că prin criticile formulate se susține lipsa de precizie și previzibilitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, sub aspectul înțelesului sintagmei „hotărâri privind patrimoniul“, critici care însă nu tind spre evidențierea unei reale contradicții între textul de lege supus controlului de constituționalitate și dispozițiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea normei juridice. Astfel, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea excepției de neconstituționalitate este problema încadrării sau neîncadrării unei hotărâri a Consiliului General al Municipiului București în categoria unor „hotărâri privind patrimoniul“, în sensul dispozițiilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. Or, asemenea aspecte țin de modalitatea de interpretare și aplicare a legii la situația individualizată a fiecărei spețe, iar clarificarea împrejurărilor cauzei și determinarea prevederilor de lege incidente revin competenței exclusive a instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, nefiind de resortul contenciosului constituțional.

23.De altfel, Curtea a reținut că prin Decizia nr. 63 din 16 decembrie 2019 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept privind sfera sintagmei „hotărâri privind patrimoniul“ din cuprinsul art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 27 februarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că „textul de lege pe care instanța de trimitere îl găsește dificil de interpretat [art. 45 alin. (1) și (3) din Legea nr. 215/2001] este în vigoare de mai bine de 18 ani și a fost aplicat atât de autoritățile publice locale, cât și de instanțele de judecată, fără să necesite dificultăți de interpretare sau să genereze practică judiciară neunitară“ (a se vedea paragraful 73 din decizia precitată).

24.În aceste condiții, întrucât criticile de neconstituționalitate se circumscriu unor aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în dosarele nr. 41.355/3/2018 și nr. 2.569/3/2019 ale Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 40.027/3/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 februarie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin