Metodologie din 23 decembrie 2019
de monitorizare a segregării școlare în învățământul preuniversitar
- Emitent
- Ministerul Educației și Cercetării
- Publicat în
- Monitorul Oficial
Textul actului · 18 articole
Cuprins
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.056 bis din 31 decembrie 2019
Notă Aprobată prin ORDINUL nr. 5.633 din 23 decembrie 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.056 din 31 decembrie 2019.
ANEXA 1 METODOLOGIE DE MONITORIZARE A SEGREGĂRII ŞCOLARE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Capitolul IDispoziţii generale şi definiţii
Art. 1
(1)Prezenta metodologie reglementează monitorizarea segregării şcolare, în conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar.
(2)Metodologia va fi implementată începând cu anul şcolar 2019-2020, în unităţile de învăţământ preuniversitar. În urma rezultatelor obţinute, Comisia Naţională pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională analizează şi formulează propuneri pentru îmbunătăţirea sistemului de indicatori care sunt urmăriţi anual prin Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) şi de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) pentru monitorizarea tuturor formelor de segregare şcolară.
Art. 2
Definiţiile segregării şcolare pe criteriul etnic, al dizabilităţii sau al cerinţelor educaţionale speciale, pe criteriul statutului socio-economic al familiilor, al mediului de rezidenţă şi al performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei sunt reglementate de dispoziţiile art.
(4)- art. (8) din Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 6143/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar.
Art. 3
Prin prezenta metodologie, prin unitate de învăţământ preuniversitar se înţelege orice unitate de învăţământ preuniversitar, indiferent dacă are sau nu personalitate juridică sau este o structură arondată, întrucât monitorizarea şi evaluarea segregării şcolare nu este posibilă decât printr-o analiză individuală a fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar, corespunzătoare fiecărei circumscripţii şcolare.
Art. 4
Pentru prevenirea şi/sau combaterea segregării şcolare, unităţile de învăţământ preuniversitar, indiferent de nivelurile de învăţământ acoperite în activitatea lor, au obligaţia de a monitoriza repartizarea echilibrată a copiilor/elevilor în grupe/clase, clădiri, ultimele două bănci, pentru asigurarea diversităţii socio-culturale a comunităţii.
Art. 5
În cadrul monitorizării segregării şcolare, unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi toţi factorii implicaţi au obligaţia să asigure protecţia datelor cu caracter personal în procesele de colectare, procesare şi comunicare a acestora, prevăzute în prezenta metodologie de monitorizare a segregării şcolare.
Capitolul IIMonitorizarea segregării şcolare Art. 6
Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar are obligaţia monitorizării tuturor formelor de segregare şcolară, aşa cum acestea sunt definite prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice
nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar, începând cu anul şcolar 2019-2020, în conformitate cu prezenta metodologie de monitorizare a segregării şcolare.
Art. 7
(1)Inspectoratele şcolare judeţene/ al Municipiului Bucureşti realizează o centralizare, la nivel de judeţ, a datelor privind segregarea şcolară, date pe care le vor transmite Comisiei Naţionale pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională.
(2)Datele centralizate la nivel naţional, precum şi analizele de situaţie a tendinţelor de segregare constituie baza pentru revizuirea Metodologiei de monitorizare a segregării şcolare.
Art. 8
(1)La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar, persoana responsabilă de colectarea datelor din unitatea de învăţământ este responsabilul Comisiei şcolare pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii. În cazul în care există structură arondată unităţii cu personalitate juridică, se desemnează un membru al Comisiei ca persoană responsabilă pentru colectarea datelor la nivelul structurii şcolare arondate. Responsabilitatea datelor introduse în platforma electronică intră în atribuţiile directorului unităţii de învăţământ.
(2)Pe parcursul aplicării prezentei metodologii, încărcarea datelor privind segregarea şcolară se va face pe platforma electronică asigurată de UNICEF, în baza protocolului încheiat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, sub nr. MEC 9570/05.06.2018 şi al UNICEF 558/11.06.2018.
(3)Modalitatea de colectare, încărcare şi procesare electronica a datelor privind segregarea şcolară, precum şi calculul scorurilor de risc de segregare şcolară sunt detaliate în Anexa 4, la prezenta metodologie.
(4)La nivelul inspectoratului şcolar judeţean/ al Municipiului Bucureşti, persoana responsabilă cu centralizarea datelor la nivelul judeţului este inspectorul şcolar general.
(5)La nivel naţional, persoanele responsabile cu centralizarea datelor, precum şi de elaborarea raportului final privind implementarea prezentei metodologii, vor fi trei directori/ inspectori/ consilieri/ experţi ai MEC, desemnaţi de preşedintele CNDIE. Structura raportului final privind implementarea Metodologiei de monitorizare a segregării şcolare este propusă de CNDIE. De asemenea, CNDIE adoptă raportul final la nivel naţional.
Art. 9
Unităţile de învăţământ preuniversitar demarează monitorizarea segregării şcolare, începând cu prima zi a adoptării prezentului Ordin, potrivit calendarului cuprins în Anexa 5, parte integrantă din prezenta metodologie.
Capitolul IIIEtapele monitorizării segregării şcolare şi calendarul procesului de monitorizare a segregării şcolare
Art. 1O
Activităţile de monitorizare a segregării şcolare se realizează în două etape: monitorizarea restrânsă şi monitorizarea extinsă. Prezenta metodologie nu restricţionează în niciun fel posibilitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de a urma întregul proces de monitorizare a segregării şcolare (atât monitorizarea restrânsă, cât şi monitorizarea extinsă) pentru a avea o imagine completă privind incluziunea sau segregarea şcolară. Colectarea şi raportarea datelor privind monitorizarea extinsă este obligatorie doar pentru acele unităţi de învăţământ preuniversitar care au obţinut scoruri peste pragul de risc în cadrul monitorizării restrânse.
Art. 11
Atât monitorizarea restrânsă, cât şi monitorizarea extinsă, urmăresc colectarea, raportarea şi încărcarea datelor unităţii de învăţământ preuniversitar referitoare la indicatorii cuprinşi în Cadrul integrat de indicatori pentru monitorizarea segregării şcolare, prevăzut în Anexa 2, la prezenta metodologie.
Art. 12
Pentru monitorizarea restrânsă a segregării şcolare, unităţile de învăţământ preuniversitar vor colecta, raporta şi încărca pe platforma electronică doar datele referitoare la indicatorii cuprinşi în Cadrul integrat de indicatori pentru monitorizarea segregării şcolare – monitorizarea restrânsa, prevăzut în Anexa 3, la prezenta metodologie.
Art. 13
Pentru monitorizarea extinsă a segregării şcolare, unităţile de învăţământ preuniversitar vor completa raportarea datelor pentru toţi ceilalţi indicatori cuprinşi în Cadrul integrat de indicatori pentru monitorizarea segregării şcolare (Anexa 2).
Calendarul procesului de monitorizare a segregării şcolare este prevăzut în Anexa 5. Termenele stabilite sunt obligatorii.
Art. 14
Raportul final privind monitorizarea segregării şcolare şi a calităţii serviciilor educaţionale din România este elaborat de cei trei directori/ inspectori/ consilieri/ experţi din cadrul ministerului, desemnaţi de preşedintele CNDIE, în termenul prevăzut de Calendarul cuprins în Anexa 5, din prezenta metodologie.
Capitolul IVEvaluarea segregării şcolare şi calculul scorurilor unităţilor de învăţământ
Art. 15
În urma implementării prezentei metodologii de monitorizare a segregării şcolare, în baza datelor raportate de către unităţile de învăţământ preuniversitar, o unitate de învăţământ preuniversitar poate obţine maximum 5 (cinci) tipuri de scoruri (corespunzătoare fiecărui tip de segregare şcolară: pe criteriul etnic, pe criteriul dizabilităţii / CES, pe criteriul statutului socio-economic al familiilor, pe criteriul performanţelor şcolare sau pe criteriul mediului de rezidenţă al elevilor).
Art. 16
Fiecărui tip de segregare îi corespund maximum 3 (trei) subscoruri (corespunzătoare fiecărei forme de segregare şcolară: la nivelul clădirilor unităţii de învăţământ - dacă activitatea didactică este organizată în mai multe clădiri, la nivelul claselor şi la nivelul ultimelor două bănci - dacă este păstrată organizarea spaţială tradiţională a claselor pe şiruri paralele de bănci). Pentru criteriul etnic, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, vor fi analizate disparităţile prin compararea procentului populaţiei şcolare care aparţine fiecărei minorităţi etnice cu procentul populaţiei aparţinând fiecărei minorităţi naţionale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, dar nu se va acorda un scor1.
1 Un astfel de scor ar fi valid doar dacă se poate compara procentul populaţiei şcolare dintr-un anumit an de studiu (e.g. clasa a III-a) care aparţine unei minorităţi naţionale cu procentul populaţiei care aparţine acelei minorităţi naţionale, corespunzătoare vârstei anului de studiu respectiv (e.g. vârstei de 9 ani), la nivelul circumscripţiei şcolare. În acest moment nu ştim să fie posibil ca INS să furnizeze astfel de date statistice.
Art. 17Modalitatea de evaluare a segregării şcolare şi de calcul a scorurilor este stabilită în Anexa nr. 4 -
„Modalitatea de evaluare a segregării şcolare şi de calcul a scorurilor privind segregarea şcolară pentru unităţile de învăţământ preuniversitar" a prezentei metodologii.
Capitolul VDispoziţii finale şi sancţiuni
Art. 18
Unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia să respecte termenele stabilite de MEC, în vederea derulării activităţilor de monitorizare a segregării şcolare şi să încarce datele privind indicatorii de monitorizare. În cazul în care o unitate de învăţământ preuniversitar observă o eroare materială privind datele raportate, aceasta are obligaţia de a raporta acea eroare către inspectoratul şcolar căruia îi revine obligaţia de a opera corectura necesară, până în momentul finalizării centralizării la nivel judeţean.
Art. 19
Refuzul unităţii de învăţământ preuniversitar de a monitoriza formele de segregare şcolară sau de a raporta datele necesare pentru monitorizarea tuturor formelor de segregare şcolară, de asemenea, raportarea eronată, cu rea-credinţă, a indicatorilor urmăriţi pentru identificarea oricărei forme de segregare şcolară, precum şi nerespectarea obligaţiilor privind protecţia datelor cu caracter personal în procesele de colectare, procesare şi comunicare a acestora, prevăzute în Metodologia de monitorizare a segregării şcolare, atrag răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 2O
În cazul în care o unitate de învăţământ preuniversitar nu raportează, total sau parţial, datele solicitate prin prezenta metodologie, aceasta obţine în mod automat toate scorurile maxime de risc de segregare (dacă neraportarea este totală) sau scorurile maxime de risc de segregare şcolară pentru acele tipuri şi forme de segregare şcolară pentru care datele nu au fost raportate (dacă neraportarea este parţială). Excepţie fac datele pentru a căror colectare este necesar acordul părinţilor / tutorilor / reprezentanţilor legali ai elevilor, iar aceştia au refuzat să ofere unităţii de învăţământ informaţiile solicitate.
Art. 21
În implementarea prezentei metodologii se va ţine cont atât de principiile care guvernează drepturile copilului (ex: interesul superior al copilului etc.), cât şi de particularităţile specifice ale fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar sau ale beneficiarilor direcţi ai educaţiei. De exemplu, fraţii gemeni (tripleţi etc.) care doresc să înveţe în aceeaşi clasă nu vor fi separaţi în mod mecanic pe baza vreunui criteriu de desegregare şi repartizaţi în clase diferite.
Anexa 2
Cadru integrat de indicatori pentru monitorizarea segregării şcolare
I. Indicatori privind elevii
Indicatori - criteriu etnic (Art. 4, OMENCS 6134 / 2O16)
| Indicator |
|---|
| 1 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând fiecărui grup etnic, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar2 |
| 2 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând fiecărui grup etnic, la nivelul fiecărei clădiri a unităţii de învăţământ preuniversitar (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri) |
| 3 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând fiecărui grup etnic la nivelul fiecărei clase/grupe a unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 4 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând fiecărui grup etnic aşezaţi în ultimele două bănci ale fiecărei clase (acolo unde aranjarea spaţială a clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 5 Procentul populaţiei3 aparţinând fiecărui grup etnic la nivelul unităţii administrativ-teritoriale unde funcţionează unitatea de învăţământ preuniversitar |
| 6. Procentul elevilor absolvenţi aparţinând fiecărui grup etnic pentru fiecare ciclu de educaţie (clasa a IV-a / clasa a VIII-a / an terminal liceu sau şcoală profesională) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, (calculat atât pe cohortă, cât şi anual pentru anul final de ciclu) şi, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la Evaluarea Naţională la finalul clasei a VIII-a / care s-au înscris la examenul de bacalaureat |
| 7. Curriculum-ul la decizia şcolii din unitatea de învăţământ preuniversitar reflectă cultura şi istoria minorităţilor naţionale existente în populaţia şcolară |
| 8. Personalul de conducere a unităţii de învăţământ preuniversitar şi cadrele didactice ale unităţii de învăţământ preuniversitar au urmat cursuri despre cultura şi istoria minorităţilor naţionale care se regăsesc în unitatea de învăţământ şi exemple de astfel de cursuri |
| 9. Unitatea de învăţământ preuniversitar desfăşoară activităţi extracurriculare care reflectă cultura şi istoria minorităţilor naţionale |
| 10 Unitatea de învăţământ preuniversitar este dotată cu materiale care reflectă cultura şi istoria minorităţilor naţionale (cărţi, periodice sau alte resurse educaţionale în biblioteca unităţii de învăţământ preuniversitar etc.) |
| 11 Numărul cererilor depuse pentru înscrierea la disciplina limba maternă şi numărul elevilor înscrişi la această disciplină (pentru fiecare minoritate naţională), la nivelul unităţii de învăţământ. |
2 Se verifică dacă grupa / clasa / unitatea de învăţământ preuniversitar nu fac obiectul excepţiei prevăzute de Art 4, al. 2, OMENCS 6134/2016
3 Ideal ar fi de identificat procentul copiilor de vârsta corespunzătoare ciclului/ciclurilor de educaţie acoperite de unitatea de
învăţământ preuniversitar (ante-preşcolar, preşcolar, primar, secundar inferior, secundar superior) aparţinând fiecărui grup etnic reprezentat în unitatea de învăţământ preuniversitar, la nivelul circumscripţiei şcolare. Cum, totuşi, nici INS, nici MEN (prin SIIIR) nu colectează date la nivelul circumscripţiei şcolare, OMENCS 6134/2016 a păstrat raportarea la nivelul unităţii administrativ- teritoriale. Ca atare, în contextul dat, trebuie identificat procentul copiilor de vârsta corespunzătoare ciclului/ciclurilor de educaţie acoperite de unitatea de învăţământ preuniversitar, aparţinând fiecărui grup etnic reprezentat în unitatea de învăţământ preuniversitar, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.
Indicatori - criteriul dizabilităţii (Art 5, OMENCS 6134/2O16)
| Indicator |
|---|
| 12 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi care au numai dosar DGASPC / situaţii medicale speciale, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 13 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu CES care au numai certificat de orientare CJRAE, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 14 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care au şi dosar DGASPC / situaţii medicale speciale şi certificat de orientare CJRAE, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 15 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi care au numai dosar DGASPC / situaţii medicale speciale, la nivelul fiecărei clădiri a unităţii de învăţământ preuniversitar (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri) |
| 16 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu CES care au numai certificat de orientare CJRAE, la nivelul fiecărei clădiri a unităţii de învăţământ preuniversitar (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri) |
| 17 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care au şi dosar DGASPC / situaţii medicale speciale şi certificat de orientare CJRAE, la nivelul fiecărei clădiri a unităţii de învăţământ preuniversitar (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri) |
| 18 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi care au numai dosar DGASPC / situaţii medicale speciale, la nivelul fiecărei clase/grupe4 a unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 19 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu CES care au numai certificat de orientare CJRAE, la nivelul fiecărei clase/grupe5 a unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 20 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care au şi dosar DGASPC / situaţii medicale speciale şi certificat de orientare CJRAE, la nivelul fiecărei clase/grupe 6 a unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 21 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu cu dizabilităţi care au numai dosar DGASPC / situaţii speciale medicale, aşezaţi în ultimele două bănci ale fiecărei clase7 (acolo unde aranjarea spaţială a grupei/clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 22 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu CES care au numai certificat de orientare CJRAE, aşezaţi în ultimele două bănci ale fiecărei clase8 (acolo unde aranjarea spaţială a grupei/clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 23 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care au şi dosar DGASPC / situaţii medicale speciale şi certificat de orientare CJRAE, aşezaţi în ultimele două bănci ale fiecărei clase9 (acolo unde aranjarea spaţială a grupei/clasei păstrează forma şirurilor de bănci) |
| 24 Procentul elevilor absolvenţi cu dizabilităţi numai cu dosar DGASPC / situaţii medicale speciale pentru fiecare ciclu de educaţie (clasa a IV-a / clasa a VIII-a / an terminal liceu sau şcoală profesională) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, (calculat atât pe cohortă, cât şi anual pentru anul final de ciclu) şi, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la Evaluarea Naţională la finalul clasei a VIII-a / care s-au înscris la examenul de bacalaureat. |
4 Se verifică dacă grupa / clasa nu face obiectul excepţiei prevăzute de Art. 5, al. 4, OMENCS 6134/2016.
5 Se verifică dacă grupa / clasa nu face obiectul excepţiei prevăzute de Art. 5, al. 4, OMENCS 6134/2016.
6 Se verifică dacă grupa / clasa nu face obiectul excepţiei prevăzute de Art. 5, al. 4, OMENCS 6134/2016.
7 Doar din clasele care nu fac obiectul excepţiei prevăzute de Art. 5. Al. 4, OMENCS 6134/2016.
8 Doar din clasele care nu fac obiectul excepţiei prevăzute de Art. 5. Al. 4, OMENCS 6134/2016.
9 Doar din clasele care nu fac obiectul excepţiei prevăzute de Art. 5. Al. 4, OMENCS 6134/2016.
| 25 Procentul elevilor absolvenţi cu CES numai cu certificat CJRAE pentru fiecare ciclu de educaţie (clasa a IV-a / clasa a VIII-a / an terminal liceu sau şcoală profesională) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, (calculat atât pe cohortă, cât şi anual pentru anul final de ciclu) şi, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la Evaluarea Naţională la finalul clasei a VIII-a / care s-au înscris la examenul de bacalaureat |
| 26 Procentul elevilor absolvenţi care au şi dosar DGASPC /situaţii medicale speciale şi certificat de orientare CJRAE pentru fiecare ciclu de educaţie (clasa a IV-a / clasa a VIII-a / an terminal liceu sau şcoală profesională) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, (calculat atât pe cohortă, cât şi anual pentru anul final de ciclu) şi, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la Evaluarea Naţională la finalul clasei a VIII-a / care s-au înscris la examenul de bacalaureat |
| 27 Unitatea de învăţământ preuniversitar este dotată cu facilităţi/ modalităţi de accesibilizare pentru elevii cu dizabilităţi (enumeraţi ce facilităţi / modalităţi de accesibilizare există) |
Indicatori - criteriul statutului socio-economic al familiilor (Art 6, OMENCS 6134/2O16)
| Indicator |
|---|
| 28 Nivelul mediu ani de educaţie formală a părinţilor antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor la nivel de unitate de învăţământ. |
| 29 Nivelul mediu ani de educaţie formală a părinţilor antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor pe clădire (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri) |
| 30 Nivelul mediu ani de educaţie formală a părinţilor antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor pe grupă / clasă |
| 31 Nivelul mediu ani de educaţie formală a părinţilor antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aşezaţi în ultimele două bănci (acolo unde aranjarea spaţială a grupei/clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 32 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare), la nivel de unitate de învăţământ. |
| 33 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare), pe clădire (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri). |
| 34 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare), pe grupă / clasă. |
| 35 Procentul preşcolarilor sau elevilor pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare) aşezaţi în ultimele două bănci (acolo unde aranjarea spaţială a clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 36 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor instituţionalizaţi sau în plasament familial la nivel de unitate de învăţământ. |
| 37 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor instituţionalizaţi sau în plasament familial pe clădire (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri). |
| 38 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor instituţionalizaţi sau în plasament familial pe grupă / clasă. |
| 39 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor instituţionalizaţi sau în plasament familial aşezaţi în ultimele două bănci (acolo unde aranjarea spaţială a clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 40 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor proveniţi din familii monoparentale, la nivel unitate de învăţământ. |
| 41 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor proveniţi din familii monoparentale, pe clădire (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri). |
| 42 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor proveniţi din familii monoparentale, pe grupă / clasă. |
| 43 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor proveniţi din familii monoparentale aşezaţi în ultimele două bănci (acolo unde aranjarea spaţială a clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 44 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care se află în întreţinerea bunicilor sau a altor membri ai familiei, la nivel de unitate de învăţământ. |
| 45 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care se află în întreţinerea bunicilor sau a altor membri ai familiei, pe clădire (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri) |
| 46 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care se află în întreţinerea bunicilor sau a altor membri ai familiei, pe grupă / clasă. |
| 47 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care se află în întreţinerea bunicilor sau a altor membri ai familiei aşezaţi în ultimele două bănci (acolo unde aranjarea spaţială a clasei păstrează forma şirurilor de bănci) |
| 48 Procentul elevilor absolvenţi pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare), pentru fiecare ciclu de educaţie (clasa a IV-a / clasa a VIII-a / an terminal liceu sau şcoală profesională) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, (calculat atât pe cohortă, cât şi anual pentru anul final de ciclu) şi, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la Evaluarea Naţională la finalul clasei a VIII-a / care s-au înscris la examenul de bacalaureat. |
Indicatori - criteriul performanţelor şcolare ale elevilor (Art 7, OMENCS 6134/2O16)
| Indicator |
|---|
| 49 Procentul elevilor provenind din repetenţie, pe fiecare clasă. |
| 50 Procentul elevilor de clasă pregătitoare care au frecventat grădiniţa, pe fiecare clasă pregătitoare |
| 51 Media de intrare la liceu, pentru fiecare filieră, profil, specializare / calificare /program de studiu, la nivel de unitate de învăţământ. |
| 52 Media de intrare la liceu, pentru fiecare filieră, profil, specializare / calificare /program de studiu, pentru fiecare colectiv format. |
| 53 Programele de studiu (de tip ”intensiv”, ”bilingv”, sportiv etc.), care au presupus examene / proceduri de selecţie a elevilor la intrarea în clasa pregătitoare sau clasa a V-a, la nivel de unitate de învăţământ. |
Indicatori - criteriul mediului de rezidenţă al elevilor (Art 8, OMENCS 6134/2O16)
| Indicator |
|---|
| 54 Procentul elevilor de liceu provenind din mediul rural, la nivel de filieră, la nivelul unităţii de învăţământ, pentru toate colectivele de clasa a IX-a constituite în cadrul filierei respective. |
| 55 Procentul elevilor de liceu provenind din mediul rural, la nivel de profil, la nivelul unităţii de învăţământ, pentru toate colectivele de clasa a IX-a constituite în cadrul profilului respectiv. |
| 56 Procentul elevilor de liceu provenind din mediul rural, la nivel de calificare/specializare, la nivelul unităţii de învăţământ, pentru toate colectivele de clasa a IX-a constituite în cadrul calificării/specializării respective. |
| 57 Procentul elevilor de liceu provenind din mediul rural, la nivel de program de studiu, la nivelul unităţii de învăţământ, pentru toate colectivele de clasa a IX-a constituite în cadrul programului de studiu respectiv. |
| 58 Procentul elevilor de liceu provenind din mediul rural, la nivel de clasă (fiecare colectiv de clasa a IX- a constituit în liceul respectiv). |
| 59 Procentul elevilor absolvenţi de liceu provenind din mediul rural, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, (calculat atât pe cohortă, cât şi anual pentru anul final de ciclu) şi, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la examenul de bacalaureat. |
II. Alţi indicatori privind elevii (pentru toate criteriile)
| Indicator |
|---|
| 60 Unitatea de învăţământ preuniversitar are în PDI/ PAS, cel puţin, o ţintă strategică pentru promovarea diversităţii etnice, a incluziunii educaţionale şi pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi segregării şcolare, ţintă strategică detaliată în Planul Operaţional (precizaţi criteriul/criteriile de segregare pe care îl/le abordează ţinta strategică) |
| 61 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor aparţinând fiecărui grup etnic care au participat la activităţi extraşcolare (competiţii, concursuri, excursii, serbări etc.) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, în anul şcolar precedent, pentru fiecare activitate extraşcolară. |
| 62 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor cu dizabilităţi numai cu dosar DGASPC / situaţii medicale speciale care au participat la activităţi extraşcolare (competiţii, concursuri, excursii, serbări etc.) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, în anul şcolar precedent, pentru fiecare activitate extraşcolară. |
| 63 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor cu CES numai cu certificat CJRAE care au participat la activităţi extraşcolare (competiţii, concursuri, excursii, serbări etc.) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, în anul şcolar precedent, pentru fiecare activitate extraşcolară. |
| 64 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor care au şi dosar DGASPC / situaţii medicale speciale şi certificat de orientare CJRAE care au participat la activităţi extraşcolare (competiţii, concursuri, excursii, serbări etc.) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, în anul şcolar precedent, pentru fiecare activitate extraşcolară. |
| 65 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare), care au participat la activităţi extraşcolare (competiţii, concursuri, excursii, serbări etc.) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, în anul şcolar precedent, pentru fiecare activitate extraşcolară. |
| 66 Procentul elevilor de liceu provenind din mediul rural care au participat la activităţi extraşcolare (competiţii, concursuri, excursii, serbări etc.) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, în anul şcolar precedent, pentru fiecare activitate extraşcolară. |
| 67 Procentele elevilor înscrişi la biblioteca şcolară în anul şcolar precedent pentru elevii aparţinând fiecărui grup etnic, pentru elevii cu CES (defalcat pe cei cu dosar DGASPC / situaţii medicale speciale, pe cei cu certificat CJRAE şi pe cei care au şi dosar DGASPC şi certificat CJRAE), pentru elevii pentru care s- a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare) şi, la nivelul ciclului de educaţie secundară superioară, pentru elevii din mediul rural. |
III. Indicatori privind cadrele didactice
| Indicator |
|---|
| 68 Procentul cadrelor didactice calificate la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar. |
| 69 Procentul cadrelor didactice care au gradul didactic II la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar. |
| 70 Procentul cadrelor didactice care au gradul didactic I la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar. |
| 71 Procentul cadrelor didactice suplinitoare la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar. |
| 72 Procentul cadrelor didactice, de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, care au fracţiuni de normă |
| 73 Vechimea medie a cadrelor didactice la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar. |
| 74 Procentul cadrelor didactice care au beneficiat de programe de formare continuă centrate pe lucrul cu copiii din grupurile vulnerabile, pe managementul diversităţii / istoria şi cultura minorităţilor naţionale şi/sau prevenirea discriminării sau pe echitate sau echitate de gen în educaţie (inclusiv enumerarea acestor programe de formare şi a furnizorilor lor). |
| 75 Procentul directorilor (director general, directori generali adjuncţi) care au beneficiat de programe de formare continuă centrate pe lucrul cu copiii din grupurile vulnerabile, pe managementul diversităţii / istoria şi cultura minorităţilor naţionale şi/sau prevenirea discriminării sau pe echitate sau echitate de gen în educaţie (inclusiv enumerarea acestor programe de formare şi a furnizorilor lor). |
IV. Indicatori privind organismele de conducere şi serviciile de sprijin disponibile
| Indicator |
|---|
| 76 Procentul părinţilor aparţinând fiecărui grup etnic reprezentat în Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi în Comitetul de părinţi al fiecărei clase. |
| 77 Procentul părinţilor elevilor cu dizabilităţi numai cu dosar DGASPC / situaţii medicale speciale reprezentaţi în Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi în Comitetul de Părinţi al fiecărei clase. |
| 78 Procentul părinţilor elevilor cu CES numai cu certificat CJRAE reprezentaţi în Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi în Comitetul de Părinţi al fiecărei clase. |
| 79 Procentul părinţilor elevilor care au şi dosar DGASPC / situaţii medicale speciale şi certificat CJRAE reprezentaţi în Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi în Comitetul de Părinţi al fiecărei clase. |
| 80 Procentul părinţilor elevilor pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare), reprezentaţi în Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi în Comitetul de Părinţi al fiecărei clase. |
| 81 La nivel de liceu, procentul părinţilor elevilor din mediul rural reprezentaţi în Consiliul de administraţie al liceului şi în Comitetul de Părinţi al fiecărei clase. |
| 82 Existenţa la nivelul unităţii de învăţământ a unui mediator şcolar. |
| 83 Enumerarea serviciilor de sprijin oferite în cadrul unităţii respective de învăţământ preuniversitar ante- preşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu CES şi familiilor acestora (inclusiv numărul profesioniştilor care furnizează astfel de servicii în unitatea de învăţământ preuniversitar). |
| 84 Enumerarea serviciilor de sprijin oferite în cadrul comunităţii locale ante-preşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu CES şi familiilor acestora (inclusiv numărul profesioniştilor care furnizează astfel de servicii în unitatea de învăţământ preuniversitar). |
V. Indicatori privind calitatea infrastructurii şi a dotărilor unităţii de învăţământ preuniversitar
| Indicator |
|---|
| 85 Starea fizică a clădirii/clădirilor unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 86 Starea fizică a sălilor de clasă |
| 87 Starea fizică a mobilierului şcolar (pe fiecare clasă) |
| 88 Unitatea de învăţământ preuniversitar are sursă proprie de apă potabilă sau este branşată la sistemul public de alimentare cu apă potabilă? |
| 89 Câte laboratoare funcţionale are şcoala? |
| 90 Câte volume conţine biblioteca şcolară? |
| 91 Există săli de clasă care nu sunt încălzite pe perioada rece? |
| 92 Unitatea de învăţământ preuniversitar dispune de sală / teren de sport? |
VI. Indicatori privind ethosul şcolar
| Indicator |
|---|
| 93 Şcoala are o politică clară pentru promovarea incluziunii educaţionale, a diversităţii şi prevenirea sau combaterea discriminării şi segregării şcolare? |
| 94 Ce materiale expuse în avizierele şcolare sau prin alte modalităţi de afişare accesibile tuturor elevilor reflectă diversitatea elevilor, inclusiv istoria şi cultura minorităţilor naţionale? |
| 95 Ce resurse educaţionale folosite în cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar reflectă diversitatea elevilor inclusiv istoria şi cultura minorităţilor naţionale? |
| 96 Ce aspecte din Planul de Dezvoltare Instituţională a unităţii de învăţământ preuniversitar reflectă diversitatea elevilor, inclusiv istoria şi cultura minorităţilor naţionale? |
| 97 Ce cursuri, în Curriculumul la decizia şcolii (CDS), reflectă diversitatea elevilor, inclusiv istoria şi cultura minorităţilor naţionale? |
| 98 Ce activităţi extracurriculare care reflectă cultura şi istoria minorităţilor naţionale sau care promovează diversitatea / incluziunea educaţională se desfăşoară în unitatea de învăţământ preuniversitar? |
| 99 Unitatea de învăţământ preuniversitar a încheiat parteneriate cu organizaţiile neguvernamentale pentru promovarea incluziunii şi diversităţii şcolare, inclusiv a istoriei şi culturii minorităţilor naţionale? |
| 100 Ce strategii didactice adaptate la diversitatea (eterogenitatea) nevoilor copiilor/elevilor dintr-o grupă/clasă, inclusiv la prezentarea istoriei şi culturii minorităţilor naţionale, sunt folosite de către cadrele didactice din unitatea de învăţământ preuniversitar? |
| 101 Se predau, în unitatea de învăţământ preuniversitar, disciplinele limba maternă şi istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale reprezentate în populaţia şcolară şi câţi elevi sunt înscrişi la aceste discipline? |
| 102 În şcoală au fost constatate în trecut fenomene de segregare şcolară (pe oricare din criteriile enunţate în OMENCS 6134/2016)? |
| 103 Şcoala a elaborat şi pus în implementare vreun plan de desegregare şcolară? |
Anexa 3
Cadru integrat de indicatori pentru monitorizarea segregării şcolare - monitorizare restrânsă
I. Indicatori privind elevii
Indicatori - criteriu etnic (Art. 4, OMENCS 6134 / 2016)
| Indicator |
|---|
| 1 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând fiecărui grup etnic, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar1 |
| 2 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând fiecărui grup etnic, la nivelul fiecărei clădiri a unităţii de învăţământ preuniversitar (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri) |
| 3 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând fiecărui grup etnic la nivelul fiecărei clase/grupe a unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 4 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând fiecărui grup etnic aşezaţi în ultimele două bănci ale fiecărei clase (acolo unde aranjarea spaţială a clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 5 Procentul populaţiei2 aparţinând fiecărui grup etnic la nivelul unităţii administrativ-teritoriale unde funcţionează unitatea de învăţământ preuniversitar |
| 6. Procentul elevilor absolvenţi aparţinând fiecărui grup etnic pentru fiecare ciclu de educaţie (clasa a IV-a / clasa a VIII-a / an terminal liceu sau şcoală profesională) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, (calculat atât pe cohortă, cât şi anual pentru anul final de ciclu) şi, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la Evaluarea Naţională la finalul clasei a VIII-a / care s-au înscris la examenul de bacalaureat |
| 7. Curriculum-ul la decizia şcolii din unitatea de învăţământ preuniversitar reflectă cultura şi istoria minorităţilor naţionale existente în populaţia şcolară |
| 8. Personalul de conducere a unităţii de învăţământ preuniversitar şi cadrele didactice ale unităţii de învăţământ preuniversitar au urmat cursuri despre cultura şi istoria minorităţilor naţionale care se regăsesc în unitatea de învăţământ şi exemple de astfel de cursuri |
| 9. Unitatea de învăţământ preuniversitar desfăşoară activităţi extracurriculare care reflectă cultura şi istoria minorităţilor naţionale |
| 10 Unitatea de învăţământ preuniversitar este dotată cu materiale care reflectă cultura şi istoria minorităţilor naţionale (cărţi, periodice sau alte resurse educaţionale în biblioteca unităţii de învăţământ preuniversitar etc.) |
| 11 Numărul cererilor depuse pentru înscrierea la disciplina limba maternă şi numărul elevilor înscrişi la această disciplină (pentru fiecare minoritate naţională), la nivelul unităţii de învăţământ. |
1 Se verifică dacă grupa / clasa / unitatea de învăţământ preuniversitar nu fac obiectul excepţiei prevăzute de Art 4, al. 2, OMENCS 6134/2016
2 Ideal ar fi de identificat procentul copiilor de vârsta corespunzătoare ciclului/ciclurilor de educaţie acoperite de unitatea de
învăţământ preuniversitar (ante-preşcolar, preşcolar, primar, secundar inferior, secundar superior) aparţinând fiecărui grup etnic reprezentat în unitatea de învăţământ preuniversitar, la nivelul circumscripţiei şcolare. Cum, totuşi, nici INS, nici MEN (prin SIIIR) nu colectează date la nivelul circumscripţiei şcolare, OMENCS 6134/2016 a păstrat raportarea la nivelul unităţii administrativ- teritoriale. Ca atare, în contextul dat, trebuie identificat procentul copiilor de vârsta corespunzătoare ciclului/ciclurilor de educaţie acoperite de unitatea de învăţământ preuniversitar, aparţinând fiecărui grup etnic reprezentat în unitatea de învăţământ preuniversitar, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.
Indicatori - criteriul dizabilităţii (Art 5, OMENCS 6134/2016)
| Indicator |
|---|
| 12 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi care au numai dosar DGASPC, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 13 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu CES care au numai certificat de orientare CJRAE, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 14 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care au şi dosar DGASPC şi certificat de orientare CJRAE, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 15 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi care au numai dosar DGASPC, la nivelul fiecărei clădiri a unităţii de învăţământ preuniversitar (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri) |
| 16 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu CES care au numai certificat de orientare CJRAE, la nivelul fiecărei clădiri a unităţii de învăţământ preuniversitar (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri) |
| 17 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care au şi dosar DGASPC şi certificat de orientare CJRAE, la nivelul fiecărei clădiri a unităţii de învăţământ preuniversitar (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri) |
| 18 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi care au numai dosar DGASPC, la nivelul fiecărei clase/grupe3 a unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 19 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu CES care au numai certificat de orientare CJRAE, la nivelul fiecărei clase/grupe4 a unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 20 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care au şi dosar DGASPC şi certificat de orientare CJRAE, la nivelul fiecărei clase/grupe5 a unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 21 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu cu dizabilităţi care au numai dosar DGASPC, aşezaţi în ultimele două bănci ale fiecărei clase6 (acolo unde aranjarea spaţială a grupei/clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 22 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu CES care au numai certificat de orientare CJRAE, aşezaţi în ultimele două bănci ale fiecărei clase7 (acolo unde aranjarea spaţială a grupei/clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 23 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care au şi dosar DGASPC şi certificat de orientare CJRAE, aşezaţi în ultimele două bănci ale fiecărei clase8 (acolo unde aranjarea spaţială a grupei/clasei păstrează forma şirurilor de bănci) |
| 24 Procentul elevilor absolvenţi cu dizabilităţi numai cu dosar DGASPC / situaţii medicale speciale pentru fiecare ciclu de educaţie (clasa a IV-a / clasa a VIII-a / an terminal liceu sau şcoală profesională) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, (calculat atât pe cohortă, cât şi anual pentru anul final de ciclu) şi, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la Evaluarea Naţională la finalul clasei a VIII-a / care s-au înscris la examenul de bacalaureat. |
3 Se verifică dacă grupa / clasa nu face obiectul excepţiei prevăzute de Art. 5, al. 4, OMENCS 6134/2016.
4 Se verifică dacă grupa / clasa nu face obiectul excepţiei prevăzute de Art. 5, al. 4, OMENCS 6134/2016.
5 Se verifică dacă grupa / clasa nu face obiectul excepţiei prevăzute de Art. 5, al. 4, OMENCS 6134/2016.
6 Doar din clasele care nu fac obiectul excepţiei prevăzute de Art. 5. Al. 4, OMENCS 6134/2016.
7 Doar din clasele care nu fac obiectul excepţiei prevăzute de Art. 5. Al. 4, OMENCS 6134/2016.
8 Doar din clasele care nu fac obiectul excepţiei prevăzute de Art. 5. Al. 4, OMENCS 6134/2016.
| 25 Procentul elevilor absolvenţi cu CES numai cu certificat CJRAE pentru fiecare ciclu de educaţie (clasa a IV-a / clasa a VIII-a / an terminal liceu sau şcoală profesională) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, (calculat atât pe cohortă, cât şi anual pentru anul final de ciclu) şi, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la Evaluarea Naţională la finalul clasei a VIII-a / care s-au înscris la examenul de bacalaureat |
| 26 Procentul elevilor absolvenţi care au şi dosar DGASPC /situaţii medicale speciale şi certificat de orientare CJRAE pentru fiecare ciclu de educaţie (clasa a IV-a / clasa a VIII-a / an terminal liceu sau şcoală profesională) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, (calculat atât pe cohortă, cât şi anual pentru anul final de ciclu) şi, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la Evaluarea Naţională la finalul clasei a VIII-a / care s-au înscris la examenul de bacalaureat |
| 27 Unitatea de învăţământ preuniversitar este dotată cu facilităţi/ modalităţi de accesibilizare pentru elevii cu dizabilităţi (enumeraţi ce facilităţi / modalităţi de accesibilizare există) |
Indicatori - criteriul statutului socio-economic al familiilor (Art 6, OMENCS 6134/2016)
| Indicator |
|---|
| 28 Nivelul mediu ani de educaţie formală a părinţilor antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor la nivel de unitate de învăţământ. |
| 29 Nivelul mediu ani de educaţie formală a părinţilor antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor pe clădire (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri) |
| 30 Nivelul mediu ani de educaţie formală a părinţilor antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor pe grupă / clasă |
| 31 Nivelul mediu ani de educaţie formală a părinţilor antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aşezaţi în ultimele două bănci (acolo unde aranjarea spaţială a grupei/clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 32 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare), la nivel de unitate de învăţământ. |
| 33 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare), pe clădire (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri). |
| 34 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare), pe grupă / clasă. |
| 35 Procentul preşcolarilor sau elevilor pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare) aşezaţi în ultimele două bănci (acolo unde aranjarea spaţială a clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 36 Procentul ante-preşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor instituţionalizaţi sau în plasament familial la nivel de unitate de învăţământ. |
| 37 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor instituţionalizaţi sau în plasament familial pe clădire (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri). |
| 38 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor instituţionalizaţi sau în plasament familial pe grupă / clasă. |
| 39 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor instituţionalizaţi sau în plasament familial aşezaţi în ultimele două bănci (acolo unde aranjarea spaţială a clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 40 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor proveniţi din familii monoparentale, la nivel unitate de învăţământ. |
| 41 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor proveniţi din familii monoparentale, pe clădire (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri). |
| 42 Procentul ante-preşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor proveniţi din familii monoparentale, pe grupă / clasă. |
| 43 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor proveniţi din familii monoparentale aşezaţi în ultimele două bănci (acolo unde aranjarea spaţială a clasei păstrează forma şirurilor de bănci). |
| 44 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care se află în întreţinerea bunicilor sau a altor membri ai familiei, la nivel de unitate de învăţământ. |
| 45 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care se află în întreţinerea bunicilor sau a altor membri ai familiei, pe clădire (acolo unde activitatea didactică se desfăşoară în mai multe clădiri) |
| 46 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care se află în întreţinerea bunicilor sau a altor membri ai familiei, pe grupă / clasă. |
| 47 Procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care se află în întreţinerea bunicilor sau a altor membri ai familiei aşezaţi în ultimele două bănci (acolo unde aranjarea spaţială a clasei păstrează forma şirurilor de bănci) |
| 48 Procentul elevilor absolvenţi pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, pentru acordarea gratuită de rechizite sau pentru alte forme de ajutor, indiferent dacă beneficiază de acestea sau nu (restricţii financiare), pentru fiecare ciclu de educaţie (clasa a IV-a / clasa a VIII-a / an terminal liceu sau şcoală profesională) la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, (calculat atât pe cohortă, cât şi anual pentru anul final de ciclu) şi, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la Evaluarea Naţională la finalul clasei a VIII-a / care s-au înscris la examenul de bacalaureat. |
Indicatori - criteriul performanţelor şcolare ale elevilor (Art 7, OMENCS 6134/2016)
| Indicator |
|---|
| 49 Procentul elevilor provenind din repetenţie, pe fiecare clasă. |
| 50 Procentul elevilor de clasă pregătitoare care au frecventat grădiniţa, pe fiecare clasă pregătitoare |
| 51 Media de intrare la liceu, pentru fiecare filieră, profil, specializare / calificare /program de studiu, la nivel de unitate de învăţământ. |
| 52 Media de intrare la liceu, pentru fiecare filieră, profil, specializare / calificare /program de studiu, pentru fiecare colectiv format. |
Indicatori - criteriul mediului de rezidenţă al elevilor (Art 8, OMENCS 6134/2016)
| Indicator |
|---|
| 53 Procentul elevilor de liceu provenind din mediul rural, la nivel de filieră, la nivelul unităţii de învăţământ, pentru toate colectivele de clasa a IX-a constituite în cadrul filierei respective. |
| 54 Procentul elevilor de liceu provenind din mediul rural, la nivel de profil, la nivelul unităţii de învăţământ, pentru toate colectivele de clasa a IX-a constituite în cadrul profilului respectiv. |
| 55 Procentul elevilor de liceu provenind din mediul rural, la nivel de calificare/specializare, la nivelul unităţii de învăţământ, pentru toate colectivele de clasa a IX-a constituite în cadrul calificării/specializării respective. |
| 56 Procentul elevilor de liceu provenind din mediul rural, la nivel de program de studiu, la nivelul unităţii de învăţământ, pentru toate colectivele de clasa a IX-a constituite în cadrul programului de studiu respectiv. |
| 57 Procentul elevilor de liceu provenind din mediul rural, la nivel de clasă (fiecare colectiv de clasa a IX- a constituit în liceul respectiv). |
| 58 Procentul elevilor absolvenţi de liceu provenind din mediul rural, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, (calculat atât pe cohortă, cât şi anual pentru anul final de ciclu) şi, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la examenul de bacalaureat. |
II. Alţi indicatori privind elevii (pentru toate criteriile)
| Indicator |
| 59 Unitatea de învăţământ preuniversitar are în PDI/ PAS, cel puţin, o ţintă strategică pentru promovarea diversităţii etnice, a incluziunii educaţionale şi pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi segregării şcolare, ţintă strategică detaliată în Planul Operaţional (precizaţi criteriul/criteriile de segregare pe care îl/le abordează ţinta strategică) |
III. Indicatori privind cadrele didactice
| Indicator |
|---|
| 60 Procentul cadrelor didactice calificate, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 61 Procentul cadrelor didactice, de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, care au gradul didactic II |
| 62 Procentul cadrelor didactice, de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, care au doctorat/ gradul didactic I |
| 63 Procentul cadrelor didactice suplinitoare, de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar |
| 64 Procentul cadrelor didactice, de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, care au fracţiuni de normă |
Anexa 4
Modalitatea de evaluare a segregării şcolare şi de calcul a scorurilor privind segregarea şcolară pentru unităţile de învăţământ preuniversitar
În general, o unitate de învăţământ preuniversitar poate obţine un maximum de 5 scoruri, câte unul pentru fiecare din următoarele tipuri de segregare şcolară (pe criteriul etnic, pe criteriul dizabilităţii/CES, pe criteriul statutului socio-economic al părinţilor, pe criteriul performanţelor şcolare, pe criteriul mediului de rezidenţă al elevilor). Scorul pentru un criteriu de desegregare va fi scorul cel mai mare obţinut de unitatea de învăţământ preuniversitar la oricare dintre următoarele trei forme de segregare şcolară: la nivelul clădirilor, la nivelul claselor, la nivelul ultimelor două bănci.
Doar unităţile de învăţământ preuniversitar care acoperă şi ciclul secundar superior pot să aibă 5 (cinci) scoruri (incluzând criteriul mediului de rezidenţă al elevilor), în timp ce unităţile de învăţământ preuniversitar care acoperă doar ciclurile de educaţie timpurie (antepreşcolar sau preşcolar) pot avea maximum 3 (trei) scoruri (întrucât în cazul acestora este fără obiect analiza segregării şcolare pe criteriul performanţelor şcolare sau al mediului de rezidenţă al copiilor).
Timpurie
primară
inferior
superior
Pentru fiecare tip de segregare şcolară, fiecare unitate de învăţământ preuniversitar are 3 (trei) scoruri, câte unul pentru fiecare din următoarele forme de segregare şcolară (la nivelul clădirilor - acolo unde activitatea didactică a unei şcoli se desfăşoară în mai multe clădiri, la nivelul claselor şi la nivelul ultimelor două bănci acolo unde este păstrată aranjarea spaţială a clasei pe rânduri de bănci).
| Tip de segregare | Formă de segregare | Scor | Educaţie | Educaţie | Secundar | Secundar |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Pe criteriul etnic | La nivelul unităţii | -* | ||||
| La nivelul clădirilor | 0-10 | |||||
| La nivelul claselor | 0-10 | |||||
| La nivelul ultimelor 2 bănci | 0-10 | |||||
| Pe criteriul dizabilităţii şi CES | La nivelul clădirilor | 0-10 | ||||
| La nivelul claselor | 0-10 | |||||
| La nivelul ultimelor 2 bănci | 0-10 | |||||
| Pe criteriul statutului socio- economic al familiei | La nivelul clădirilor | 0-10 | ||||
| La nivelul claselor | 0-10 | |||||
| La nivelul ultimelor 2 bănci | 0-10 | |||||
| Pe criteriul performanţelor şcolare | La nivelul clădirilor | 0-10 | ||||
| La nivelul claselor | 0-10 | |||||
| La nivelul ultimelor 2 bănci | 0-10 | |||||
| Pe criteriul mediului de rezidenţă elevi | La nivelul clădirilor | 0-10 | ||||
| La nivelul claselor | 0-10 | |||||
| La nivelul ultimelor 2 bănci | 0-10 |
* La nivelul unităţii de învăţământ nu se acordă un scor, dar în fişa şcolii va fi analizat decalajul dintre procentul populaţiei şcolare aparţinând unei minorităţi naţionale şi procentul populaţiei de copii aparţinând acelei minorităţi naţionale la nivelul unităţii administrativ teritoriale. Datele statistice privind populaţia de copii aparţinând unei minorităţi naţionale la nivelul unităţii administrativ teritoriale se vor obţine de la INS.
De principiu, pentru toate formele de segregare şcolară, pragul de risc este ales convenţional de la o variaţie egală sau mai mare de 10 puncte procentuale. Acest prag de risc va stabili care sunt şcolile pentru care este obligatorie monitorizarea extinsă conform articolului 10 din prezenta metodologie.
Scorul înregistrat la nivelul fiecărei şcoli, în funcţie de fiecare formă de segregare, se calculează, de principiu, ca diferenţă între procentele calculate în fiecare caz, după formula:
SCOR = procent reprezentat de grupul de elevi în risc a) clădire/ b) clasă/ c) bănci - (minus) procent reprezentat de grupul de elevi în risc a) în unitatea de învăţământ, la nivel de structură şcolară b) în cadrul nivelului educaţional din care face parte clasa I , a II-a, a III-a etc.
c)în cadrul nivelului educaţional din care face parte clasa - I, a II-a, a III-a etc.) I (modul) / (împărţit la) 10.
Grupul de elevi în risc este definit, conform metodologiei prezente, de criteriul apartenenţei etnice, criteriul dizabilităţii/CES, criteriul statutului socio-economic al familiei, criteriul performanţei şcolare respectiv criteriul mediului de rezidenţă.
Acest scor poate lua o valoare de la 0 la 10.
În cadrul procesului de monitorizare, scorul poate fi calculat şi în funcţie de alte repere dacă acestea vor fi relevante pentru a surprinde cât mai adecvat situaţia segregării şcolare. În urma aplicării metodologiei de monitorizare a segregării şcolare, dacă este cazul, vor fi ajustate şi calibrate modalităţile de calcul ale scorurilor sau ale pragul de risc.
Anexa 5
Calendarul activităţilor cuprinse în metodologia de monitorizare a segregării şcolare
| Nr. Crt. | Activitate | Responsabil* | Termen |
|---|---|---|---|
| 1. | Colectarea şi încărcarea datelor privind indicatorii cuprinşi în Cadrul integrat de indicatori pentru monitorizarea segregării şcolare – monitorizarea restrânsa (Anexa 3) de către unităţile de învăţământ selectate; | Responsabilul Comisiei şcolare pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii (pentru şcolile cu PJ) / Membrul Comisiei desemnat (pentru fiecare şcoală structură arondată) | În termen de 20 de zile lucrătoare de la adoptarea prezentului ordin |
| 2. | Centralizarea datelor la nivel judeţean (monitorizare restrânsă)** | Inspectorul Şcolar General | În termen de 10 de zile lucrătoare de la încheierea monitorizării restrânse |
| 3 | Notificarea unităţilor de învăţământ care vor fi incluse în etapa monitorizării extinse** | Inspectorul Şcolar General | La împlinirea termenului pentru centralizarea datelor la nivel judeţean |
| 4 | Colectarea şi încărcarea datelor privind indicatorii cuprinşi în Cadrul integrat de indicatori pentru monitorizarea segregării şcolare - monitorizarea extinsă prin completarea datelor solicitate pentru ceilalţi indicatori cuprinşi în Anexa 2 | Preşedintele Comisiei şcolare pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii (pentru şcolile cu PJ) / Membrul Comisiei desemnat (pentru fiecare şcoală structură arondată) | În termen de 20 de zile lucrătoare de la notificare |
| 5 | Centralizarea datelor la nivel judeţean (monitorizare extinsă)** | Inspectorul Şcolar General | În termen de 10 zile lucrătoare de la centralizarea datelor la nivel judeţean |
| 6 | Transmiterea raportului judeţean centralizat către CNDIE | Inspectorul Şcolar General | La împlinirea termenului pentru centralizarea datelor la nivel judeţean |
| 7 | Centralizarea datelor la nivelul CNDIE şi finalizarea raportului agregat pentru | Trei directori/ inspectori/ consilieri/ experţi ai MEC din | În termen de 15 zile lucrătoare de la |
| toate cele 3 judeţe selectate pentru testarea pe teren | următoarele direcţii, desemnaţi de Preşedintele CNDIE. | centralizarea datelor la nivel judeţean |
* Prin „responsabil" se înţelege persoana care are responsabilitatea juridică a implementării unei activităţi (sarcinile concrete pentru colectarea şi încărcarea datelor sunt distribuite de conducerea unităţii de învăţământ).
** Procesul de centralizare a datelor (precum şi procesul de notificare a unităţilor de învăţământ pentru completarea datelor, acolo unde dintr-un motiv sau altul, unităţile de învăţământ au omis încărcarea vreunei date solicitate sau notificarea includerii în etapa monitorizării extinse) se va realiza cu ajutorul aplicaţiei IT.