Decizie nr. 176 din 19 martie 2015

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Gabriela Mureşan în Dosarul nr. 7.101/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.155D/2014.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia egalităţii în drepturi.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Sentinţa civilă nr. 7.535 din 27 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.101/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatoarea Gabriela Mureşan în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect contestaţia la decizia de pensionare - decizie debit.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece prevăd o excepţie de la regula potrivit căreia pensionarii nu pot cumula pensia cu venituri rezultate dintr-o activitate profesională, doar pentru pensionarii de invaliditate care exercită anumite funcţii publice. Or, în cazul său, nu se aplică această excepţie, deoarece a obţinut alte venituri, rezultate din activitatea desfăşurată la asociaţia de proprietari, ceea ce contravine principiului egalităţii în faţa legii.

6.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea şi unor situaţii diferite, justificate obiectiv şi raţional, trebuie să le corespundă un tratament juridic diferit.

7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 94 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii ce au următorul cuprins: "Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: [...] f) pensionarii de invaliditate care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean." Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011 şi care a preluat soluţia legislativă criticată în cuprinsul art. 114 alin. (1) lit. e).

11.În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că "sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare". Aşadar, deşi dispoziţiile de lege supuse examinării nu se mai încadrează în fondul activ al legislaţiei, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora, având în vedere că obiectul cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate este soluţionarea contestaţiei la decizia de pensionare - decizie de debit, prin care s-a constituit în sarcina contestatoarei - autoare a excepţiei un debit pentru anul 2010, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a încălcării prevederilor art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 referitoare la suspendarea plăţii pensiei în cazurile în care se obţin venituri din activităţi independente. În speţă, contestatoarea este încadrată în gradul II de invaliditate şi a obţinut în anul 2010 venituri ca urmare a convenţiei încheiate cu o asociaţie de proprietari. Legea nr. 19/2000 a fost în vigoare şi a produs efecte pe parcursul anului 2010.

12.Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceasta, privind interzicerea discriminării.

13.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 (introduse prin articolul unic pct. 8 din Legea nr. 209/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 9 iunie 2009) reglementează situaţiile în care se poate cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective. Autorul excepţiei susţine că art. 94 alin. (1) lit. f) instituie discriminări, deoarece, în cazul persoanelor care ocupă funcţiile de consilier judeţean sau local, aceştia pot cumula pensia de invaliditate de orice grad cu veniturile obţinute din aceste funcţii.

14.Faţă de această critică, Curtea observă că lit. f) a art. 94 alin. (1) a fost introdusă prin Legea nr. 209/2009, după admiterea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că "persoanele alese în funcţie de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei elective". În argumentarea acestei soluţii, instanţa supremă a reţinut că activitatea desfăşurată de consilierii locali nu este o activitate profesională în sensul dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, deoarece activitatea consilierului local nu se desfăşoară în urma încheierii unui contract de muncă, a unui contract civil sau a unui contract de drept public. Între consiliul local şi consilier nu există raporturi specifice celor dintre un angajator şi salariat sau dintre o instituţie şi funcţionarul public, activitatea alesului local realizându-se în baza unui mandat rezultat din alegeri. Pe de altă parte, indemnizaţia de şedinţă la care au dreptul consilierii locali nu este decât o remuneraţie ocazională şi nepermanentă şi care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, având o semnificaţie de natură a determina suspendarea plăţii pensiei sau cumulul acesteia.

15.Aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. (A se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Aplicând aceste considerente de principiu la speţa de faţă, se constată că pensionarii de invaliditate de gradul II care obţin venituri din activităţi profesionale şi pensionarii de invaliditate de gradul II care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean nu sunt în situaţii juridice identice, astfel că tratamentul juridic prevăzut de dispoziţiile de lege criticate - sub aspectul cumulului pensiei de invaliditate cu veniturile realizate - este diferit. Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii, consacrat prin art. 16 din Constituţie.

16.În acelaşi sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 653 din 11 noiembrie 2014, referitoare la art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2015, paragraful 21, prin care Curtea a reţinut că "justificarea instituirii unui tratament juridic diferit pentru consilierii locali sau judeţeni se regăseşte în expunerea de motive a Legii nr. 209/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale [...]. Cu acel prilej, legiuitorul a arătat că activitatea desfăşurată de un consilier nu poate fi asimilată cu activitatea desfăşurată de o persoană încadrată în muncă, deoarece prestaţia consilierilor în folosul comunităţii nu are caracter permanent, specific contractelor de muncă, aceasta manifestându-se sub forma participării la şedinţele de consiliu şi comisii de specialitate, care au loc o dată sau de două ori pe lună, însumând câteva ore. De asemenea, o astfel de asimilare ar îngrădi, întru-un anumit sens, dreptul de a fi ales, întrucât ar afecta statutul de pensionar, determinat, în general, de condiţii obiective, independente de voinţa persoanei. Astfel, potenţialul ales este pus în situaţia de a opta între calitatea de consilier (reprezentant al comunităţii) şi calitatea de pensionar, fiind influenţat în opţiunea sa de repercusiunile pe care trebuie să le suporte".

17.În final, Curtea observă că, de altfel, chiar constatarea neconstituţionalităţii art. 94 alin. (1) lit. f), sub aspectul invocat de autoarea excepţiei, nu ar avea drept efect acordarea posibilităţii de a cumula pensia de invaliditate de orice grad cu veniturile obţinute din activităţi profesionale, deoarece, pe de-o parte, lit. d) a aceluiaşi articol permite această posibilitate doar pentru pensionarii de invaliditate de gradul III, iar, pe de altă parte, art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 instituie sancţiunea suspendării plăţii pensiei de invaliditate de gradul I sau II atunci când beneficiarul acesteia realizează şi venituri din activităţi profesionale, indiferent de cuantumul acestora, justificat de faptul că invaliditatea de gradul I sau II presupune pierderea totală a capacităţii de muncă.

18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriela Mureşan în Dosarul nr. 7.101/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 94 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 martie 2015.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean