Decizie nr. 71 din 18 februarie 2016

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 4.242/1.748/2015/a1 al Judecătoriei Cornetu. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.305D/2015.

2.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.306D/2015, 1.311D/2015, 1.331D/2015, 1.332D/2015, 1.346D/2015, 1.347D/2015, 1.350D/2015, 1.361D/2015, 1.364D/2015, 1.365D/2015, 1.372D/2015, 1.385D/2015, 1.397D/2015, 1.400D/2015, 1.401D/2015, 1.408D/2015, 1.411D/2015, 1.429D/2015, 1.436D/2015, 1.437D/2015, 1.445D/2015, 1.453D/2015, 1.458D/2015, 1.461D/2015, 1.462D/2015, 1.469D/2015, 1.472D/2015, 1.484D/2015, 1.490D/2015, 1.491D/2015, 1.492D/2015, 1.493D/2015, 1.494D/2015, 1.498D/2015, 1.499D/2015, 1.500D/2015, 1.510D/2015, 1.511D/2015, 1.512D/2015, 1.531D/2015, 1.534D/2015, 1.535D/2015, 1.540D/2015, 1.541D/2015, 1.542D/2015, 1.549D/2015, 1.555D/2015, 1.570D/2015, 1.581D/2015, 1.586D/2015, 1.606D/2015, 1.607D/2015, 1.608D/2015, 1.612D/2015, 1.613D/2015, 1.614D/2015, 1.623D/2015, 1.631D/2015, 1.632D/2015, 1.633D/2015, 1.641D/2015, 1.642D/2015, 1.769D/2015, 1.843D/2015, 1.865D/2015, 1.867D/2015, 1.883D/2015, 1.884D/2015, 1.888D/2015, 1.889D/2015, 5D/2016 şi 66D/2016, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate. Excepţia a fost ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în Bucureşti, în dosarele nr. 86.041/299/2015, nr. 80.200/299/2015, nr. 86.013/299/2015, nr. 101.024/299/2015, nr. 105.150/299/2015, nr. 105.116/299/2015 şi nr. 90.076/299/2015 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti; în dosarele nr. 42.579/300/2015/a1, nr. 24.581/300/2015/a1, nr. 48.778/300/2015/a1, nr. 52.423/300/2015/a1, nr. 52.426/300/2015/a1, nr. 52.430/300/2015/a1 şi nr. 52.427/300/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă; în dosarele nr. 26.146/301/2015/a1, nr. 26.247/301/2015/a1, nr. 21.912/301/2015/a1, nr. 22.509/301/2015/a1, nr. 21.922/301/2015/a1, nr. 21.915/301/2015/a1, nr. 24.549/301/2015/a1, nr. 21.000/301/2015/a1, nr. 23.069/301/2015/a1, nr. 21.907/301/2015/a1, nr. 26.321/301/2015/a1, nr. 21.916/301/2015/a1, nr. 26.019/301/2015/a1, nr. 21.909/301/2015/a1, nr. 21.899/301/2015/a1, nr. 21.905/301/2015/a1, nr. 23.070/301/2015/a1, nr. 24.150/301/2015/a1, nr. 22.497/301/2015/a1, nr. 30.197/301/2015/a1, nr. 23.071/301/2015/a1, nr. 30.531/301/2015/a1, nr. 26.325/301/2015/a1, nr. 31.705/301/2015/a1, nr. 33.552/301/2015/a1, nr. 36.093/301/2015/a1, nr. 26.166/301/2015/a1, nr. 22.645/301/2015/a1, nr. 27.915/301/2015/a1, nr. 27.931/301/2015/a1, nr. 21.902/301/2015/a1 şi nr. 21.917/301/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă; în dosarele nr. 30.079/4/2015/a1, nr. 23.888/4/2015/a1 şi nr. 27.204/4/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti; în dosarele nr. 11.093/302/2015/a1, nr. 11.109/302/2015/a1, nr. 13.988/302/2015/a1, nr. 12.909/302/2015/a1, nr. 13.311/302/2015/a1, nr. 13.987/302/2015/a1, nr. 12.902/302/2015/a1, nr. 14.822/302/2015/a1, nr. 14.823/302/2015/a1, nr. 13.981/302/2015/a1, nr. 11.294/302/2015/a1, nr. 14.824/302/2015/a1, nr. 17.370/302/2015/a1, nr. 23.042/302/2015/a1, nr. 25.683/302/2015/a1, nr. 13.986/302/2015/a1 şi nr. 14.820/302/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă; în dosarele nr. 18.142/303/2015/a1, nr. 18.139/303/2015/a1, nr. 10.266/303/2015/a1 şi nr. 18.752/303/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, precum şi în dosarele nr. 5.596/1.748/2015/a1 şi nr. 6.667/1.748/2015/a1 ale Judecătoriei Cornetu.

4.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.410D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Orange România - S.A., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 10.589/233/2015/a1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.

6.Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.305D/2015, 1.306D/2015, 1.311D/2015, 1.331D/2015, 1.332D/2015, 1.346D/2015, 1.347D/2015, 1.350D/2015, 1.361D/2015, 1.364D/2015, 1.365D/2015, 1.372D/2015, 1.385D/2015, 1.397D/2015, 1.400D/2015, 1.401D/2015, 1.408D/2015, 1.410D/2015, 1.411D/2015, 1.429D/2015, 1.436D/2015, 1.437D/2015, 1.445D/2015, 1.453D/2015, 1.458D/2015, 1.461D/2015, 1.462D/2015, 1.469D/2015, 1.472D/2015, 1.484D/2015, 1.490D/2015, 1.491D/2015, 1.492D/2015, 1.493D/2015, 1.494D/2015, 1.498D/2015, 1.499D/2015, 1.500D/2015, 1.510D/2015, 1.511D/2015, 1.512D/2015, 1.531D/2015, 1.534D/2015, 1.535D/2015, 1.540D/2015, 1.541D/2015, 1.542D/2015, 1.549D/2015, 1.555D/2015, 1.570D/2015, 1.581D/2015, 1.586D/2015, 1.606D/2015, 1.607D/2015, 1.608D/2015, 1.612D/2015, 1.613D/2015, 1.614D/2015, 1.623D/2015, 1.631D/2015, 1.632D/2015, 1.633D/2015, 1.641D/2015, 1.642D/2015, 1.769D/2015, 1.843D/2015, 1.865D/2015, 1.867D/2015, 1.883D/2015, 1.884D/2015, 1.888D/2015, 1.889D/2015, 5D/2016 şi 66D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

7.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

8.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor menţionate la Dosarul nr. 1.305D/2015, care este primul înregistrat.

9.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă atât jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Hotărârea din 24 mai 2006, pronunţată în Cauza Weissman şi alţii împotriva României, şi Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunţată în Cauza Miloslavsky împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, cât şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 532 din 14 iulie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

10.Prin Încheierea din 22 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 86.041/299/2015, Încheierea din 24 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 80.200/299/2015, Încheierea din 2 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 90.076/299/2015, Încheierea din 9 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 101.024/299/2015, Încheierea din 13 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 86.013/299/2015, Încheierea din 27 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 105.150/299/2015 şi Încheierea din 17 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 105.116/299/2015 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti; prin Încheierea din 1 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 42.579/300/2015/a1, Încheierea din 2 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 24.581/300/2015/a1, Încheierea din 4 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 48.778/300/2015/a1, încheierile din 29 septembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 52.423/300/2015/a1, nr. 52.426/300/2015/a1, Încheierea din 7 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 52.430/300/2015/a1 şi Încheierea din 21 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 52.427/300/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă; prin încheierile din 24 şi 28 august 2015, pronunţate în dosarele nr. 26.146/301/2015/a1 şi nr. 26.247/301/2015/a1, prin încheierile din 2, 11, 16, 17, 29 şi 30 septembrie, pronunţate în dosarele nr. 21.912/301/2015/a1, nr. 22.509/301/2015/a1, nr. 21.922/301/2015/a1, nr. 21.915/301/2015/a1, nr. 24.549/301/2015/a1, nr. 21.000/301/2015/a1, nr. 23.069/301/2015/a1 şi nr. 21.907/301/2015/a1, prin încheierile din 1, 2, 9, 12, 14, 15, 16, 19, 21, 23 şi 29 octombrie, pronunţate în dosarele nr. 26.321/301/2015/a1, nr. 21.916/301/2015/a1, nr. 26.019/301/2015/a1, nr. 21.909/301/2015/a1, nr. 21.899/301/2015/a1, nr. 21.905/301/2015/a1, nr. 23.070/301/2015/a1, nr. 24.150/301/2015/a1, nr. 22.497/301/2015/a1, nr. 30.197/301/2015/a1, nr. 23.071/301/2015/a1, nr. 30.531/301/2015/a1, nr. 26.325/301/2015/a1, nr. 26.166/301/2015/a1, nr. 22.645/301/2015/a1, nr. 27.915/301/2015/a1, nr. 27.931/301/2015/a1, nr. 21.902/301/2015/a1 şi nr. 21.917/301/2015/a1, prin Încheierea din 24 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 31.705/301/2015/a1, precum şi prin încheierile din 15 şi 21 decembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 33.552/301/2015/a1 şi nr. 36.093/301/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă; prin încheierile din 9 septembrie 2015, 7 octombrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 30.079/4/2015/a1, nr. 23.888/4/2015/a1 şi nr. 27.204/4/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti; prin Încheierea din 31 august 2015, pronunţată în Dosarul nr. 11.093/302/2015/a1, prin încheierile din 1, 4, 8, 14, 16, 23, 24 şi 28 septembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 11.109/302/2015/a1, nr. 13.988/302/2015/a1, nr. 12.909/302/2015/a1, nr. 13.311/302/2015/a1, nr. 13.987/302/2015/a1, nr. 12.902/302/2015/a1, nr. 14.822/302/2015/a1, nr. 14.823/302/2015/a1 şi nr. 13.981/302/2015/a1, prin încheierile din 1, 7 şi 20 octombrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 11.294/302/2015/a1, nr. 14.824/302/2015/a1 şi nr. 17.370/302/2015/a1, prin încheierile din 5 şi 19 octombrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 13.986/302/2015/a1 şi nr. 14.820/302/2015/a1, prin Încheierea din 26 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 23.042/302/2015/a1, precum şi prin Încheierea din 17 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 25.683/302/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă; prin Încheierea din 17 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 18.142/303/2015/a1, prin încheierile din 23 septembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 18.139/303/2015/a1 şi nr. 10.266/303/2015/a1, precum şi prin Încheierea din 7 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 18.752/303/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă; prin Încheierea din 18 august 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.242/1.748/2015/a1, Încheierea din 19 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.596/1.748/2015/a1, precum şi prin Încheierea din 14 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.667/1.748/2015/a1 ale Judecătoriei Cornetu, precum şi prin Încheierea din 15 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 10.589/233/2015/a1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

11.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în Bucureşti, precum şi de către Orange România - S.A., cu sediul în Bucureşti, cu ocazia soluţionării unor cereri prin care s-a solicitat reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

12.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că în actuala redactare a art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se conferă posibilitatea instanţelor de judecată de a-l interpreta în mod diferit, cu consecinţa încălcării accesului liber la justiţie şi a principiului egalităţii în drepturi, precum şi a principiului constituţional potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi este egală pentru toţi.

13.În concret, autorii excepţiei precizează că, atunci când sunt înregistrate cereri de chemare în judecată similare celor formulate de reclamante în cauzele de faţă, în care obiectul este reprezentat de pretenţii băneşti rezultate ca urmare a neachitării de către pârât a unor facturi şi a căror contravaloare este formată atât din debitul principal, cât şi din penalităţi, unele instanţe de judecată consideră că nu se află în prezenţa unor acţiuni cu două capete de cerere ce au finalitate diferită, iar timbrarea se face în mod corect (în opinia autorilor excepţiei), raportat la întregul debit. Există însă şi instanţe care consideră aceste acţiuni ca având două capete de cerere cu finalitate diferită şi, pe cale de consecinţă, solicită timbrarea distinctă pentru fiecare din aceste capete de cerere. Astfel, autorii excepţiei consideră că prin interpretarea diferită dată de instanţele judecătoreşti noţiunii de "finalitate diferită" se aduce atingere accesului liber la justiţie şi le este restrânsă posibilitatea de a-şi exercita drepturile rezultând dintr-un raport juridic, deoarece se află în imposibilitatea de li se judeca cererea de chemare în judecată şi de a obţine o hotărâre care să le permită recuperarea întregului debit (atât debit principal, cât şi penalităţi).

14.În acest context, precizează că principiul liberului acces la justiţie este consacrat, ca drept fundamental, atât prin art. 21 din Constituţie, cât şi prin art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, iar cu privire la acest principiu, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acesta semnifică posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct şi nemijlocit instanţelor de judecată pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime. Prin urmare, consideră că existenţa oricărui impediment administrativ, care nu are o justificare obiectivă sau raţională şi care ar putea, până la urmă, să nege acest drept al persoanei, încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie.

15.De asemenea, autorii excepţiei susţin că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi cele ale art. 124 alin. (2) din Constituţie, ca urmare a aplicării de către instanţele judecătoreşti pe rolul cărora se află speţele a unui tratament juridic diferit unor situaţii identice, "deşi textul de lege aplicabil este acelaşi, dar nu suficient de clar, astfel încât să nu dea naştere la interpretări diferite".

16.Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este vădit neîntemeiată, iar prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu contravin art. 21 din Constituţie, ci, dimpotrivă, "facilitează accesul liber la justiţie, oferind un beneficiu persoanelor care formulează mai multe capete de cerere prin care urmăresc aceeaşi finalitate, aceştia având obligaţia de a achita o singură taxă judiciară de timbru, corespunzător interesului urmărit". De asemenea, apreciază că textul de lege criticat nu cuprinde nicio discriminare, nefiind afectate principiile recunoscute de art. 16 alin. (1) şi art. 124 alin. (2) din Constituţia României. Mai mult, arată că discriminarea invocată nu decurge din textul de lege, ci din pretinsa interpretare neunitară a acestuia de către instanţele de judecată.

17.Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, "din argumentele invocate în susţinerea excepţiei, toate acestea converg către o unică critică, respectiv aceea că modalitatea diferită în care instanţele judecătoreşti interpretează şi aplică dispoziţiile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 obstrucţionează accesul la justiţie şi creează inegalitate între cetăţenii care adresează acelaşi tip de cereri unor instanţe distincte". În acest context, instanţa de judecată apreciază că textul de lege vizat este unul clar şi nu intră în conflict cu normele constituţionale privind garantarea dreptului de acces liber la justiţie sau a egalităţii în drepturi.

18.Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Împrejurarea că prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 necesită interpretarea instanţei în vederea aplicării la o cauză concretă nu poate determina, prin sine, o încălcare a drepturilor părţilor consacrate prin dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Astfel, interpretarea în vederea aplicării la un caz concret este inerentă oricărei dispoziţii legale, având în vedere că legiuitorul reglementează raporturi juridice abstracte, ce au un caracter general faţă de particularităţile fiecărui raport juridic ce face obiectul unui litigiu. În ceea ce priveşte susţinerea cu privire la existenţa unei practici neunitare a instanţelor în interpretarea dispoziţiilor legale criticate, arată că această chestiune nu priveşte constituţionalitatea normei, iar legiuitorul a prevăzut în Codul de procedură civilă căi procedurale speciale în vederea unificării practicii judiciare. În acest context menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la aspectele ce ţin de aplicarea şi interpretarea normelor legale.

19.Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât stabilirea taxelor judiciare de timbru pentru fiecare capăt de cerere cu natură şi finalitate diferite al unei acţiuni se circumscrie ideii potrivit căreia prestaţiile judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite, fiind justificat ca persoanele care se adresează justiţiei să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar prevederile criticate nu sunt de natură să creeze tratament juridic diferit pentru situaţii identice, practica instanţelor de judecată neputând fi un argument în sensul celor susţinute de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate.

20.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa de judecată constată că, în esenţă, autorii excepţiei invocă o problemă de interpretare şi aplicare a legii la cazul concret de către instanţele de judecată. Or, maniera în care instanţele interpretează şi aplică legea nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Cu toate acestea, consideră că singura instituţie competentă să respingă excepţia de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, pentru acest motiv, este Curtea Constituţională, iar nu Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

21.Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că în motivarea excepţiei se critică modul în care este interpretat şi aplicat, în speţe concrete, textul de lege din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Or, "aprecierea instanţei de judecată învestită cu soluţionarea unei cauze, în sensul că cererea cuprinde capete de cerere cu finalitate diferită, ţine de modul de interpretare şi de aplicare a dispoziţiilor legale, iar astfel de aspecte, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, nu pot fi convertite în vicii de constituţionalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu dispoziţiile invocate din Legea fundamentală".

22.Judecătoria Cornetu consideră că motivele invocate de autoarea excepţiei nu reprezintă, în realitate, critici cu privire la constituţionalitatea textului, în sine, ci reprezintă o problemă de interpretare şi aplicare unitară a prevederilor legale criticate de către instanţele judecătoreşti.

23.Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, de fapt, se invocă o problemă de interpretare a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi nicidecum un aspect de neconstituţionalitate a acestui text al ordonanţei.

24.În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

25.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, menţionând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, arată că, deşi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacră dreptul la un tribunal, acest drept nu este absolut şi poate face obiectul unor limitări, de vreme ce, prin însăşi natura sa, reclamă o reglementare din partea statului, care urmează a alege mijloacele pe care le va folosi în acest scop (Hotărârea din 24 mai 2006, pronunţată în Cauza Weissman şi alţii împotriva României). Astfel, în această privinţă, instanţa de la Strasbourg nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiţiei poate justifica impunerea unei restricţionări financiare a accesului unei persoane la un tribunal (Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunţată în Cauza Tolstoy-Miloslavsky împotriva Regatului Unit). Asigurarea egalităţii părţilor în faţa justiţiei şi a liberului acces la justiţie cuprinde şi componenta privitoare la cheltuielile judiciare în care se regăsesc taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, aspecte asupra cărora s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, care, în jurisprudenţa sa, a statuat că dispoziţiile art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la aceste taxe, iar în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. De altfel, echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de către instanţă, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. În situaţia în care cel care nu este în măsură să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, acesta poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale.

26.În ceea ce priveşte modul de aplicare şi interpretare a normelor criticate, arată că, potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, aceste aspecte nu pot fi convertite în vicii de constituţionalitate menite să justifice contrarietatea dispoziţiilor criticate cu cele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Din această perspectivă, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind inadmisibilă.

27.În plus, menţionează că prin prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost corectată soluţia legislativă din vechea reglementare, fiind prevăzut un sistem mai echitabil de sancţionare în cazul unor acţiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate. Astfel, avantajul noii reglementări este acela că acţiunea nu se mai anulează în întregul ei, ci doar capetele de cerere netimbrate corespunzător.

28.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

29.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

30.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Reglementarea criticată are următorul cuprins: "Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel."

31.În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit căruia "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, precum şi art. 124 alin. (2) potrivit căruia "Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi".

32.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că reglementarea legală criticată prevede că pentru o acţiune care are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui.

33.Analizând textul de lege şi criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la elementele de fapt ale cauzelor în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că din motivele invocate de autorii excepţiei rezultă nemulţumirea acestora faţă de interpretarea şi aplicarea neunitară de către instanţele de judecată a textului de lege criticat, ceea ce, în opinia acestora, ar genera o încălcare a accesului liber la justiţie şi ar crea totodată o situaţie discriminatorie între justiţiabili. Curtea apreciază că aceste aspecte nu pot fi convertite însă în vicii de constituţionalitate menite să justifice contrarietatea reglementării criticate cu dispoziţiile invocate din Legea fundamentală.

34.Curtea constată că însuşi textul de lege criticat dispune că taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, doar atunci când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, iar nu şi în celelalte cazuri. Aspectele care determină finalitatea capetelor de cerere, necesară pentru a stabili taxa judiciară de timbru ce se datorează, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit cu particularităţile fiecărei cauze. A răspunde criticilor autorilor excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

35.În acest context, referitor la modalitatea de interpretare şi de aplicare concretă, în practică, a prevederilor de lege deduse controlului de constituţionalitate, precum şi la necesitatea realizării unei jurisprudenţe unitare a instanţelor de judecată, Curtea subliniază că, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura competentă să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, în acest sens fiind reglementată instituţia recursului în interesul legii în cuprinsul art. 514 din Codul de procedură civilă.

36.Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în Bucureşti, în dosarele nr. 86.041/299/2015, nr. 80.200/299/2015, nr. 86.013/299/2015, nr. 101.024/299/2015, nr. 105.150/299/2015, nr. 105.116/299/2015 şi nr. 90.076/299/2015 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti; în dosarele nr. 42.579/300/2015/a1, nr. 24.581/300/2015/a1, nr. 48.778/300/2015/a1, nr. 52.423/300/2015/a1, nr. 52.426/300/2015/a1, nr. 52.430/300/2015/a1 şi nr. 52.427/300/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă; în dosarele nr. 26.146/301/2015/a1, nr. 26.247/301/2015/a1, nr. 21.912/301/2015/a1, nr. 22.509/301/2015/a1, nr. 21.922/301/2015/a1, nr. 21.915/301/2015/a1, nr. 24.549/301/2015/a1, nr. 21.000/301/2015/a1, nr. 23.069/301/2015/a1, nr. 21.907/301/2015/a1, nr. 26.321/301/2015/a1, nr. 21.916/301/2015/a1, nr. 26.019/301/2015/a1, nr. 21.909/301/2015/a1, nr. 21.899/301/2015/a1, nr. 21.905/301/2015/a1, nr. 23.070/301/2015/a1, nr. 24.150/301/2015/a1, nr. 22.497/301/2015/a1, nr. 30.197/301/2015/a1, nr. 23.071/301/2015/a1, nr. 30.531/301/2015/a1, nr. 26.325/301/2015/a1, nr. 31.705/301/2015/a1, nr. 33.552/301/2015/a1, nr. 36.093/301/2015/a1, nr. 26.166/301/2015/a1, nr. 22.645/301/2015/a1, nr. 27.915/301/2015/a1, nr. 27.931/301/2015/a1, nr. 21.902/301/2015/a1 şi nr. 21.917/301/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă; în dosarele nr. 30.079/4/2015/a1, nr. 23.888/4/2015/a1 şi nr. 27.204/4/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti; în dosarele nr. 11.093/302/2015/a1, nr. 11.109/302/2015/a1, nr. 13.988/302/2015/a1, nr. 12.909/302/2015/a1, nr. 13.311/302/2015/a1, nr. 13.987/302/2015/a1, nr. 12.902/302/2015/a1, nr. 14.822/302/2015/a1, nr. 14.823/302/2015/a1, nr. 13.981/302/2015/a1, nr. 11.294/302/2015/a1, nr. 14.824/302/2015/a1, nr. 17.370/302/2015/a1, nr. 23.042/302/2015/a1, nr. 25.683/302/2015/a1, nr. 13.986/302/2015/a1 şi nr. 14.820/302/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă; în dosarele nr. 18.142/303/2015/a1, nr. 18.139/303/2015/a1, nr. 10.266/303/2015/a1 şi nr. 18.752/303/2015/a1 ale Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă; şi în Dosarele nr. 4.242/1.748/2015/a1, nr. 5.596/1.748/2015/a1 şi nr. 6.667/1.748/2015/a1 ale Judecătoriei Cornetu, precum şi de către de Orange România - S.A., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 10.589/233/2015/a1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Cornetu şi Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 februarie 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora