Acord-cadru din 7 septembrie 2010

Notă *) Traducere.

Guvernul României (denumit în continuare partea română) şi Consiliul Federal Elveţian (denumit în continuare partea elveţiană), denumite în continuare părţi,

–cunoscând importanţa extinderii Uniunii Europene (denumită în continuare UE) pentru stabilitatea şi prosperitatea din Europa;

–având în vedere solidaritatea părţii elveţiene faţă de eforturile UE de reducere a disparităţilor economice şi sociale din UE;

–pornind de la cooperarea anterioară de succes dintre cele două ţări;

–având în vedere relaţiile prieteneşti dintre cele două ţări;

–dorind să consolideze aceste relaţii şi cooperarea fructuoasă dintre cele două ţări;

–intenţionând să promoveze dezvoltarea socială şi economică viitoare în România;

–având în vedere că Consiliul Federal Elveţian şi-a exprimat, în Addendumul din 25 iunie 2008 (denumit în continuare Addendum) la Memorandumul de înţelegere cu Comunitatea Europeană din 27 februarie 2006 (denumit în continuare Memorandum de înţelegere), intenţia ca partea elveţiană să mărească contribuţia sa pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale din UE extinsă de 1.000.000.000 CHF (un miliard de franci elveţieni) cu o contribuţie suplimentară de până la 257.000.000 CHF (două sute cincizeci şi şapte de milioane de franci elveţieni) pentru România şi Bulgaria,

au convenit următoarele:

Articolul 1Definiţii

În scopul acestui acord-cadru:

–contribuţie înseamnă contribuţia financiară nerambursabilă acordată de partea elveţiană;

–Programul de cooperare elveţiano-român înseamnă programul bilateral pentru implementarea acestui acord-cadru;

–măsură-suport înseamnă un proiect, un fond tematic, facilitatea de pregătire a proiectului, asistenţa tehnică sau alte activităţi comune;

–proiect înseamnă un proiect individual sau un program. Un program este format din proiecte componente legate între ele printr-o temă comună sau prin obiective comune;

–fond tematic înseamnă o schemă pentru finanţarea activităţilor ce se adresează unor domenii tematice specifice sau anumitor grupuri de beneficiari;

–activitate înseamnă asistenţă specifică pentru, printre altele, proiecte, burse, parteneriate şi transfer de cunoştinţe, oferită în cadrul unui fond tematic;

–angajament înseamnă alocarea unei anumite sume din contribuţie pentru o măsură-suport convenită de părţi;

–acord privind proiectul înseamnă un acord între părţi şi, după caz, alte părţi contractante, cu privire la implementarea unui proiect convenit de către părţi;

–acord privind fondul tematic înseamnă un acord între părţi şi, după caz, alte părţi contractante, cu privire la implementarea unui fond tematic convenit de către părţi;

–Unitatea Naţională de Coordonare (UNC) înseamnă unitatea română însărcinată cu coordonarea Programului de cooperare elveţiano-român;

–organism intermediar înseamnă orice persoană juridică publică sau privată desemnată de UNC, care acţionează sub responsabilitatea UNC ori care îndeplineşte sarcini în numele UNC cu privire la agenţiile executive care implementează proiecte;

–organism intermediar elveţian înseamnă orice persoană juridică publică sau privată mandatată de partea elveţiană pentru managementul unui fond tematic;

–autoritatea de plată înseamnă unitatea stabilită în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, care asigură, pentru partea română, controlul financiar corespunzător al Programului de cooperare elveţiano-român;

–autoritatea de audit înseamnă unitatea stabilită în cadrul Ministerului Finanţelor Publice responsabilă, pentru partea română, cu controlul utilizării resurselor financiare ale Programului de cooperare elveţiano-român;

–agenţie executivă înseamnă orice persoană juridică publică ori privată sau orice organizaţie recunoscută de părţi şi mandatată să implementeze măsurile-suport;

–acord de implementare înseamnă un acord între UNC şi/sau organismul intermediar şi agenţia executivă pentru implementarea proiectului;

–acord de mandat înseamnă un acord între partea elveţiană, organismul intermediar elveţian şi/sau o posibilă agenţie executivă pentru implementarea unui fond tematic;

–acord de delegare înseamnă un acord între UNC şi organismul intermediar/agenţia executivă/autoritatea de plată pentru a delega sarcini de la UNC către organismul intermediar/agenţia executivă/autoritatea de plată pentru implementarea proiectelor;

–facilitatea de pregătire a proiectului înseamnă facilitatea prin care se acordă sprijin financiar pentru pregătirea propunerilor finale de proiecte;

–fondul pentru asistenţă tehnică înseamnă fondul înfiinţat pentru finanţarea sarcinilor îndeplinite de autorităţile române, adiţional şi exclusiv pentru implementarea contribuţiei;

–schemă de grant înseamnă un fond înfiinţat în cadrul unui fond tematic pentru un scop clar definit, destinat finanţării activităţilor mici, într-un mod eficient.

Articolul 2Obiective

1.Părţile vor promova reducerea disparităţilor economice şi sociale din UE extinsă prin măsuri-suport convenite de comun acord de către părţi şi în conformitate cu Memorandumul de înţelegere şi Addendumul la acesta, precum şi cu Cadrul conceptual al Programului de cooperare elveţiano-român, detaliat în anexa nr. 1 la prezentul acord-cadru.

2.Obiectivul prezentului acord-cadru este acela de a stabili un cadru de reguli şi proceduri pentru planificarea şi implementarea cooperării între părţi.

Articolul 3Valoarea contribuţiei

1.Partea elveţiană convine să acorde României o contribuţie nerambursabilă pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale din cadrul unei UE extinse, de până la 181 milioane CHF (o sută optzeci şi unu de milioane de franci elveţieni) pentru o perioadă de angajament de 5 ani şi o perioadă de plată de până la 10 ani, începând de la data aprobării contribuţiei de către Parlamentul Elveţian, respectiv 7 decembrie 2009.

2.Părţile vor accepta transmiterea de propuneri finale de măsuri-suport pentru angajarea fondurilor, nu mai târziu de două luni înainte de sfârşitul perioadei de angajament.

3.Fondurile neangajate în perioada de angajament nu vor mai fi disponibile pentru Programul de cooperare elveţiano-român.

Articolul 4Sfera de aplicare

Prevederile acestui acord-cadru se vor aplica măsurilor-suport naţionale şi transnaţionale finanţate de partea elveţiană sau cofinanţate de partea elveţiană cu instituţii multilaterale şi alţi donatori, executate de către o agenţie executivă, convenită de ambele părţi.

Articolul 5Utilizarea contribuţiei

1.Contribuţia va fi folosită pentru finanţarea măsurilor-suport şi poate avea următoarele forme:

a)asistenţă financiară ce include granturi, linii de credit, scheme de garantare, participare la capital şi la datorii şi împrumuturi;

b)asistenţă tehnică.

2.Contribuţia va fi folosită în conformitate cu obiectivele, principiile, strategiile, concentrarea geografică şi tematică, potrivit prezentării din cadrul conceptual din anexa nr. 1 la prezentul acord-cadru.

3.Un cuantum de 5% din contribuţie va fi folosit de partea elveţiană pentru administrarea acestui acord-cadru. Acesta include, printre altele, cheltuielile cu personalul şi consultanţii, infrastructura administrativă, misiunile, monitorizarea şi evaluarea.

4.Contribuţia, sub formă de finanţare, nu poate depăşi 60% din totalul costurilor eligibile aferente unei măsuri-suport, cu excepţia cazului în care măsurile-suport primesc o finanţare suplimentară sub formă de alocaţii bugetare din partea autorităţilor naţionale, regionale sau locale, caz în care contribuţia nu poate depăşi 85% din costurile eligibile totale. Măsurile-suport pentru dezvoltare instituţională şi asistenţă tehnică, măsurile-suport implementate de către organizaţii neguvernamentale, precum şi asistenţă financiară pentru sectorul privat (linii de credit, scheme de garantare, participare la capital şi la datorii) pot fi finanţate integral din contribuţie.

5.Următoarele costuri nu vor fi eligibile pentru finanţare: cheltuieli realizate de către toate părţile înainte de semnarea acordului pentru respectiva măsură-suport, aşa cum se menţionează în paragraful 3 al art. 6, dobânda pentru datorii, achiziţia de terenuri şi clădiri, taxa pe valoarea adăugată de recuperat, conform celor prevăzute în art. 7 al prezentului acord-cadru.

Articolul 6Coordonare şi proceduri

1.Pentru ca măsurile-suport să aibă cel mai mare impact posibil şi pentru a evita paralelisme şi suprapunerea cu proiecte finanţate prin fonduri structurale şi/sau de coeziune, precum şi din orice alte surse de finanţare, părţile vor asigura coordonarea eficientă şi vor pune la dispoziţie toate informaţiile necesare în acest scop.

2.Toată corespondenţa dintre părţi, inclusiv rapoarte şi documente legate de măsurile-suport, va fi redactată în limba engleză.

3.Fiecare măsură-suport va face obiectul unui acord (de exemplu: Acord de proiect, Acord pentru fondul tematic), care va stabili termenii şi condiţiile asistenţei financiare, precum şi rolul şi responsabilităţile părţilor contractante.

4.În general, partea română răspunde de identificarea proiectelor care urmează să fie finanţate din contribuţie, în timp ce fondurile tematice sunt în sarcina părţii elveţiene. De asemenea, partea elveţiană poate să propună părţii române proiecte care urmează să fie finanţate din contribuţie, inclusiv proiecte ale instituţiilor multilaterale, naţionale sau transnaţionale. Regulile şi procedurile pentru selecţia şi implementarea măsurilor-suport sunt stabilite în anexele la acest acord-cadru.

5.Toate măsurile-suport vor fi aprobate de partea română şi de partea elveţiană. Părţile acordă o importanţă mare monitorizării, evaluării şi auditării măsurilor-suport şi a întregului Program de cooperare elveţiano-român. Partea elveţiană sau orice altă terţă parte mandatată, acţionând în numele său, are dreptul să ia cunoştinţă, să monitorizeze, să revizuiască, să auditeze ori să evalueze toate activităţile şi procedurile legate de implementarea măsurilor-suport din contribuţie, după cum consideră necesar partea elveţiană. Partea română va pune la dispoziţie toate informaţiile cerute sau utile şi va întreprinde ori va face să fie întreprinse toate acţiunile ce permit realizarea deplină a acestor mandate.

6.După intrarea în vigoare a prezentului acord-cadru, partea română va informa partea elveţiană despre deschiderea unui cont bancar separat în care vor fi depuse fondurile primite din contribuţia elveţiană. Dobânda netă acumulată va fi raportată anual părţii elveţiene. Sumele pentru fondurile tematice care sunt gestionate direct de un organism intermediar elveţian sau de o agenţie executivă, precum şi costurile de administrare elveţiene menţionate la paragraful 3 al art. 5 din prezentul acord-cadru nu vor fi prelucrate prin acest cont.

7.Procedurile de plată pentru proiecte şi fonduri tematice sunt prezentate în anexele nr. 3 şi respectiv, nr. 4. Procedurile pentru fondul de asistenţă tehnică şi facilitatea de pregătire a proiectului sunt menţionate în anexa nr. 5.

8.UNC va constitui un comitet de monitorizare, responsabil cu monitorizarea implementării Programului de cooperare elveţiano-român.

Articolul 7Taxa pe valoarea adăugată şi alte impozite şi taxe

1.Taxa pe valoarea adăugată (TVA) va fi considerată cheltuială eligibilă doar dacă este suportată efectiv şi definitiv de agenţia executivă. TVA care poate fi recuperată prin orice mijloace nu va fi considerată eligibilă, chiar dacă nu este recuperată efectiv de agenţia executivă sau de beneficiarii finali.

2.Alte comisioane, impozite şi taxe, în special impozitele directe şi contribuţiile de securitate socială aferente salariilor şi remuneraţiilor eligibile, vor reprezenta cheltuieli eligibile doar dacă sunt suportate efectiv şi definitiv de către agenţia executivă sau de către organismul intermediar.

Articolul 8Reuniunile anuale şi raportările

1.Părţile sunt de acord să organizeze reuniuni anuale pentru a asigura implementarea eficientă a Programului de cooperare elveţiano-român. Prima întâlnire va avea loc în termen de cel mult 18 luni după începerea aplicării acestui acord-cadru.

2.Partea română va organiza reuniunile în cooperare cu partea elveţiană. Cu o lună înainte de reuniuni, UNC va prezenta un raport anual consolidat pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român. Acesta va include aspectele menţionate în anexa nr. 2, dar nu va fi limitat la acestea.

3.În termen de 3 luni de la plata finală în baza acestui acord-cadru, partea română va transmite părţii elveţiene un raport final pentru evaluarea îndeplinirii obiectivului acestui acord-cadru şi o declaraţie financiară finală privind folosirea contribuţiei, pe baza auditurilor financiare ale măsurilor-suport.

Articolul 9Autorităţi competente

1.Partea română autorizează Ministerul Finanţelor Publice să acţioneze în numele său, ca UNC pentru Programul de cooperare elveţiano-român. UNC va avea responsabilitatea generală pentru managementul contribuţiei în România. Partea română autorizează Ministerul Finanţelor Publice să acţioneze în numele său ca autoritate de plată şi ca autoritate de audit.

2.Partea elveţiană autorizează Departamentul Federal pentru Afaceri Externe, acţionând prin Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), şi Departamentul Federal pentru Afaceri Economice, acţionând prin Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), să acţioneze în numele său pentru implementarea Programului de cooperare elveţiano-român. Măsurile-suport sunt alocate unei instituţii sau alteia din cele desemnate mai sus, conform domeniilor lor de competenţă.

3.Ambasada Elveţiei din Bucureşti va acţiona ca punct de contact pentru UNC cu privire la informaţiile oficiale referitoare la Programul de cooperare elveţiano-român. Comunicarea zilnică dintre autorităţile competente poate fi realizată în mod direct.

Articolul 10Preocupări comune

Părţile împărtăşesc o preocupare comună: lupta împotriva utilizării necorespunzătoare a fondurilor, care dăunează bunei guvernări şi utilizării adecvate a resurselor necesare pentru dezvoltare, şi, în plus, pune în pericol concurenţa loială şi deschisă bazată pe preţ şi calitate. Prin urmare, acestea îşi declară intenţia de a-şi uni eforturile în lupta împotriva utilizării necorespunzătoare a fondurilor şi declară, în special, că oricine solicită, acceptă să i se promită sau primeşte un avantaj pentru a acţiona ori a se abţine de la o acţiune în contextul unui mandat sau contract din cadrul acestui acord-cadru va fi considerat că a comis un act ilegal ce nu va fi acceptat. Orice situaţie reală de acest fel va constitui un temei suficient pentru a justifica încetarea valabilităţii acestui acord-cadru, a acordurilor pentru măsurile-suport respective, anularea achiziţiilor sau a hotărârilor de adjudecare ori pentru luarea oricărei măsuri de corectare prevăzute de legislaţia aplicabilă.

Articolul 11Prevederi finale

1.Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul acord-cadru.

2.Orice dispută ce ar putea rezultă din aplicarea acestui acord-cadru va fi rezolvată prin mijloace diplomatice.

3.Prezentul acord-cadru va intra în vigoare de la data ultimei notificări prin care se confirmă îndeplinirea de către ambele părţi a procedurilor interne de aprobare. Acordul-cadru acoperă o perioadă de angajament de 5 ani şi o perioadă de plată de 10 ani. Aceasta se aplică până la depunerea raportului final de către partea română care evaluează îndeplinirea obiectivului acestui acord-cadru, conform paragrafului 3 al art. 8. Perioada de angajament va începe conform paragrafului 1 al art. 3. Părţile vor aplica provizoriu prezentul acord-cadru începând cu data semnării acestuia.

4.Orice modificare a acestui acord-cadru se va face în scris, cu acordul reciproc al părţilor şi conform procedurilor interne respective. Orice modificare a anexelor nr. 1-5 la acest acord-cadru se va face în scris, cu acordul reciproc al autorităţilor competente menţionate la art. 9.

5.Prezentul acord-cadru îşi poate înceta valabilitatea în orice moment pe baza unei notificări scrise transmise de către una dintre părţi cu 6 luni înainte, care va cuprinde justificarea respectivei decizii. Înainte de luarea unei astfel de decizii, părţile se vor consulta pentru a se asigura că decizia menţionată se bazează pe fapte reale şi corecte. În cazul încetării valabilităţii în acest mod, prevederile acestui acord-cadru vor continua să se aplice respectivelor acorduri pentru măsurile-suport, încheiate înainte de încetarea acestui acord-cadru. Părţile vor decide de comun acord în legătură cu orice alte consecinţe ale încetării valabilităţii.

Semnat la Berna la 7 septembrie 2010, în două exemplare originale în limba engleză.

Pentru Guvernul României,

Teodor Baconschi,

ministrul afacerilor externe

Pentru Consiliul Federal Elveţian,

Doris Leuthard,

preşedintele Confederaţiei Elveţiene

Micheline Calmy-Rey,

consilier federal al Confederaţiei Elveţiene

Anexa 1

CADRUL CONCEPTUAL

al Programului de cooperare elveţiano-român

Anexa nr. 1 este parte integrantă a acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român. Orice modificare a prezentei anexe se va face în scris, cu acordul comun al autorităţilor competente menţionate la art. 9 din acordul-cadru.

Anexa nr. 1 defineşte: obiective; principii; direcţia strategică; abordări; concentrare geografică şi tematică, inclusiv portofoliul indicativ pentru măsurile-suport şi alocările financiare indicative.

Regulile şi procedurile sunt definite: în anexa nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român; în anexa nr. 3 pentru proiecte; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregătire a proiectului şi fondul de asistenţă tehnică.

1.Obiective

Programul de cooperare elveţiano-român urmăreşte două obiective principale:

–să contribuie la reducerea disparităţilor economice şi sociale dintre România şi ţările mai dezvoltate din Uniunea Europeană extinsă (UE); şi/sau

–să contribuie la reducerea disparităţilor economice şi sociale, în România, dintre centrele urbane dinamice şi regiunile periferice slabe din punct de vedere structural.

În plus:

–contribuţia elveţiană constituie un element important al relaţiilor bilaterale dintre Elveţia şi România. Programul de cooperare elveţiano-român va îmbunătăţi conţinutul şi vizibilitatea relaţiilor bilaterale şi va oferi ocazia de utilizare a cunoştinţelor şi experienţei elveţiene;

–măsurile-suport din Programul de cooperare elveţiano-român vor urmări o dezvoltare sustenabilă, echilibrată din punct de vedere economic şi social.

2.Principii

Programul de cooperare elveţiano-român se bazează pe următoarele principii:

Transparenţă. Transparenţa şi deschiderea sunt elementele-cheie ale tuturor activităţilor de cooperare şi sunt obligatorii la toate nivelurile. O atenţie sporită pentru transparenţă va fi acordată la selectarea proiectului şi activităţilor, atribuirea contractului şi managementul financiar.

Incluziunea socială. Activităţile de cooperare vor respecta necesitatea incluziunii grupurilor dezavantajate social şi economic la şansele şi beneficiile dezvoltării.

Şanse şi drepturi egale. Activităţile de cooperare vor creşte şansele femeilor şi bărbaţilor de a-şi exercită drepturile în mod egal, prin intermediul unei abordări bazate pe egalitatea de sexe.

Sustenabilitatea mediului. Activităţile de cooperare vor respecta necesitatea încorporării cerinţelor de sustenabilitate a mediului.

Implicarea tuturor actorilor. Toţi factorii de decizie şi toate entităţile implicate în Programul de cooperare elveţiano-român se vor angaja în implementarea eficientă şi eficace a măsurilor-suport convenite.

Subsidiaritate şi descentralizare. Activităţile de cooperare vor respecta nevoia de includere a aspectelor de subsidiaritate şi descentralizare, în primul rând, în cadrul măsurilor-suport, la nivel local şi regional.

3.Direcţia strategică

Direcţia strategică a Programului de cooperare elveţiano-român este definită prin două linii strategice:

–Nevoia României de dezvoltare economică şi socială, cu accent pe următoarele domenii: securitate; reforme şi incluziunea grupurilor vulnerabile; mediu şi infrastructură; promovarea sectorului privat; instruire vocaţională, cercetare şi burse;

–Combinarea necesităţilor României şi a punctelor tari elveţiene pentru a beneficia de cunoştinţele şi experienţa elveţiană.

Direcţia strategică cuprinde:

Parteneri şi beneficiari. Programul de cooperare elveţiano-român va cuprinde o mare varietate de parteneri şi beneficiari, cum ar fi: din sectorul public şi privat, organizaţii neguvernamentale şi organizaţii ale societăţii civile.

Parteneriate. Parteneriatele între partenerii elveţieni şi români constituie un element ce îmbogăţeşte Programul de cooperare elveţiano-român. Cooperarea şi parteneriatele instituţionale sunt încurajate în special în ariile de concentrare în care Elveţia contribuie cu experienţă specifică, cunoştinţe şi tehnologii.

Vizibilitate. Vizibilitatea Programului de cooperare elveţiano-român pentru publicul român şi elveţian reprezintă un aspect important care trebuie luat în considerare atunci când sunt selectate şi implementate măsurile-suport. Ambele părţi vor face proactiv informări cu privire la cooperarea lor.

Flexibilitate. În termen de 2 ani de la semnarea acordului-cadru va avea loc o revizuire a priorităţilor tematice şi geografice şi, dacă este necesar, după caz, se va conveni redirecţionarea alocărilor financiare iniţiale şi vor fi determinate priorităţile pentru partea din contribuţie care nu a fost alocată.

Cooperare transnaţională. Contribuţia poate fi folosită pentru finanţarea măsurilor-suport transnaţionale. Măsurile-suport transnaţionale sunt măsuri implementate în mai mult de o ţară.

4.Abordări

Programul de cooperare elveţiano-român se bazează pe următoarele abordări:

Proiecte. Proiectul se referă la un proiect individual sau un program. O parte importantă a contribuţiei elveţiene este acordată sub formă de finanţare de proiecte şi programe. Regulile şi procedurile corespunzătoare sunt prezentate în anexa nr. 3 la acordul-cadru.

–Abordarea proiectului individual se va aplica într-o arie de concentrare în care urmează să fie implementate proiecte de sine stătătoare. Pentru a asigura eficienţa şi eficacitatea, contribuţia pentru fiecare proiect prin abordarea proiectului individual va fi, în general, în valoare de minimum 1 milion CHF. Pot fi convenite limite financiare superioare minimale (a se vedea cap. 6 din prezenta anexă). În cazuri excepţionale, autorităţile competente menţionate la art. 9 din acordul-cadru pot conveni asupra unor limite financiare inferioare minimale.

–Programul constă din proiecte componente legate între ele printr-o temă comună sau obiective comune. Abordarea prin program se va aplica în ariile de concentrare care au mai multe dintre următoarele caracteristici: angajamente financiare mari; interconectarea diverselor niveluri (naţional, regional, local); diversitatea actorilor; contribuţie la dezvoltarea politicii; contribuţii semnificative la dezvoltarea capacităţii; şi aplicarea unui set comun de reguli şi proceduri. Abordarea prin program implică delegarea autorităţii pentru luarea deciziilor în proiectele componente. Abordarea prin program include: o evaluare iniţială a zonei de interes; definirea obiectivelor, instrucţiuni şi bugete; un plan de implementare a proiectului; şi un concept de monitorizare, coordonare şi evaluare. Pentru a asigura eficienţa şi eficacitatea, contribuţia la un anumit program va fi de minimum 4 milioane CHF.

Fonduri tematice. Fondurile tematice se adresează unui anumit domeniu sau unui anumit grup de beneficiari. Fondurile tematice sunt create pentru implementarea eficientă a activităţilor. În general, volumul financiar al fiecărei activităţi este mic. Însă, în cazuri excepţionale, volumul financiar poate atinge nivelul celui din proiectele individuale. Un fond tematic este gestionat de un organism intermediar elveţian, iar activităţile sunt implementate de o agenţie executivă. Regulile şi procedurile pentru fondurile tematice sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Fondul privind facilitatea de pregătire a proiectului. Pregătirea proiectelor şi planificarea detaliată a proiectelor sunt de maximă importanţă pentru eficienţa şi eficacitatea implementării unui proiect. Sprijinul pentru pregătire poate fi cerut de partea română sau poate fi recomandat de partea elveţiană şi va fi finanţat prin intermediul facilităţii de pregătire a proiectului (vezi anexa nr. 5).

Fondul pentru asistenţă tehnică. Va fi creat un fond pentru asistenţă tehnică pentru a contribui la unele costuri suplimentare suportate de partea română în vederea implementării eficiente şi eficace a contribuţiei (vezi anexa nr. 5).

5.Concentrare geografică

O parte importantă a resurselor financiare ale Programului de cooperare elveţiano-român va fi cheltuită în zonele cu indicatori economici şi sociali scăzuţi.

6.Concentrare tematică, portofoliul indicativ de măsuri-suport şi alocările financiare indicative

În Programul de cooperare elveţiano-român, concentrarea tematică, portofoliul indicativ de măsuri-suport şi alocările financiare indicative se vor aplica următoarelor:

Font 9

Fondurile nealocate, în cuantum de 4,5 milioane CHF, vor fi folosite pentru proiecte cu prioritate ridicată în ariile de concentrare acoperite de către liniile de finanţare "Mediu şi infrastructură" şi/sau "Sectorul privat" din Memorandumul de înţelegere cu Comunitatea Europeană, semnat la 27 februarie 2006.

Alocările fondurilor neutilizate şi ale sumelor nefolosite din ariile de concentrare vor fi făcute prin acord comun (de exemplu, confirmate în minutele reuniunilor sau prin corespondenţă) între UNC şi SDC/SECO în cursul implementării operaţionale a Programului de cooperare elveţiano-român, în urma propunerilor venite din partea UNC.

Anexa 2

Reguli şi proceduri pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român

Anexa nr. 2 este parte integrantă a acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian referitor la implementarea Programului de cooperare elveţiano-român. Orice modificare a acestei anexe va fi făcută în scris cu acordul comun al autorităţilor competente menţionate în art. 9 din acordul-cadru.

Anexa nr. 2 defineşte regulile şi procedurile pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român şi descrie responsabilităţile şi atribuţiile participanţilor implicaţi, cu excepţia responsabilităţilor şi atribuţiilor legate de auditarea fondurilor tematice.

Anexa nr. 1 defineşte Cadrul conceptual al Programului de cooperare elveţiano-român. Regulile şi procedurile sunt definite: în anexa nr. 3 pentru proiecte şi programe; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregătire a proiectului şi Fondul de asistenţă tehnică.

1.Monitorizarea şi supravegherea

Autorităţile române au responsabilitatea finală pentru monitorizarea şi supravegherea întregului Program de cooperare elveţiano-român. Monitorizarea şi supravegherea fondurilor tematice vor fi asigurate de partea elveţiană. Rezultatele monitorizării vor fi comunicate autorităţilor române.

Îndrumările privind raportarea, monitorizarea şi controlul vor fi furnizate de către partea elveţiană timp de o lună de la semnarea acordului-cadru. Aceste îndrumări vor fi luate în considerare în sistemul de monitorizare şi supraveghere aplicat de către România.

Un comitet de monitorizare va fi înfiinţat de UNC nu mai târziu de 3 luni după semnarea acordului-cadru. Comitetul de monitorizare va furniza îndrumare pe aspecte strategice şi operaţionale. O selecţie transparentă a membrilor comitetului va permite o reprezentare diversificată, complementară şi echilibrată a diferitelor interese.

Comitetul de monitorizare va fi compus din maximum 12 membri reprezentând UNC, ministerele relevante, autorităţile locale şi regionale relevante, organizaţiile neguvernamentale, precum şi partenerii sociali şi economici. Elveţia va fi informată în legătură cu membrii comitetului. Ambasada Elveţiei va avea posibilitatea de a participa ca observator.

Comitetul de monitorizare se va întruni periodic, cel puţin de două ori pe an.

2.Raportarea şi coordonarea

Pentru a asigura coordonarea eficientă a Programului de cooperare elveţiano-român, părţile se vor reuni în mod regulat. Reuniunile pot fi solicitate de Elveţia sau de România. Reuniunile vor avea loc în 6 săptămâni de la data respectivei solicitări scrise.

Principalul eveniment de coordonare este reuniunea anuală. Unitatea Naţională de Coordonare (UNC) este responsabilă cu organizarea reuniunii anuale. Va consulta Ambasada Elveţiei privind organizarea, conţinutul, agenda, participanţii şi alte probleme logistice şi organizatorice. Procesele-verbale ale reuniunii anuale vor fi întocmite de către UNC şi transmise Elveţiei pentru aprobare în 15 zile lucrătoare după reuniune.

Organismele intermediare, agenţiile executive şi alte instituţii şi persoane pot fi invitate la reuniunea anuală când acest lucru este considerat oportun de către UNC sau de către Elveţia.

Părţile pot invita reprezentanţi ai Comisiei Uniunii Europene să participe ca observatori.

UNC va pregăti un raport anual şi îl va transmite Elveţiei cu o lună înainte de reuniunea anuală. Elveţia va trimite către UNC, cu 3 luni înainte de reuniunea anuală, partea din raport ce acoperă fondurile tematice.

Raportul anual va conţine, printre altele:

–experienţa generală şi rezultatele obţinute;

–progresul făcut în implementarea întregului Program de cooperare elveţiano-român în legătură cu cadrul conceptual;

–stadiul implementării proiectului, inclusiv:

● declaraţiile privind proiectele aprobate, stadiul identificării/pregătirii proiectului şi obligaţiile prevăzute;

● statistici privind licitaţiile, atribuirea contractelor şi ofertanţii câştigători;

● informaţii despre probleme importante referitoare la proiecte specifice;

–stadiul privind fondurile tematice (raportări similare cu cele privind proiectele);

–stadiul privind facilitatea de pregătire a proiectului şi a fondului de asistenţă tehnică (raportări similare cu cele privind proiectele);

–declaraţia financiară generală privind plăţile şi angajamentele anterioare şi cele estimate în viitor pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român;

–rezumatul şi principalele concluzii ale auditurilor financiare;

–propuneri pentru alocarea fondurilor neangajate (dacă este cazul);

–probleme administrative de implementare;

–strategia şi activităţile de informare a publicului privind Programul de cooperare elveţiano-român şi măsurile-suport implementate;

–alte aspecte de discutat, recomandări, paşii următori.

Într-un document separat, UNC va pregăti:

–planificarea anuală a implementării;

–sugestii privind modificări ale anexelor la acordul-cadru (dacă sunt necesare).

La 2 ani după semnarea acordului-cadru, părţile vor analiza priorităţile tematice şi geografice şi, dacă este necesar, vor redirecţiona alocaţiile financiare iniţiale aşa cum s-a stabilit şi vor determina priorităţile pentru partea contribuţiei ce nu a fost alocată încă.

3.Auditul de conformitate şi de sistem

UNC, autoritatea de plată şi organismele intermediare vor face subiectul unui audit de conformitate. Auditul de conformitate va examina printre altele: structurile, procedurile şi controalele urmărite pentru aplicarea Programului de cooperare elveţiano-român. Auditul de conformitate va fi realizat în conformitate cu legislaţia naţională. Elveţia poate avea cerinţe specifice care să fie luate în considerare.

Auditurile de conformitate realizate cu 2 ani înainte de semnarea acestui acord-cadru vor fi acceptate de Elveţia dacă rezultatele auditului sunt considerate a fi satisfăcătoare.

În fiecare an, vor fi pregătite un plan anual de audit şi un raport de audit privind utilizarea fondurilor prezentând rezultatele auditurilor realizate de-a lungul anului calendaristic anterior. Programul de cooperare elveţiano-român va fi inclus în auditul anual de sistem al Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). Elveţia poate avea cerinţe specifice care să fie luate în considerare.

Auditurile de conformitate şi de sistem vor fi realizate de către UCAAPI.

Rapoartele privind auditurile de conformitate şi de sistem vor fi transmise Ambasadei Elveţiei în 3 luni de la încheierea auditurilor.

4.Analiza şi evaluarea

În timpul implementării Programului de cooperare elveţiano-român, România şi/sau Elveţia pot/poate solicita o analiză privind, printre altele: procedurile aplicate, participanţii implicaţi, rezultatele obţinute (mijloace, rezultate, impact).

La sfârşitul Programului de cooperare elveţiano-român, România şi/sau Elveţia pot/poate solicita o evaluare finală a întregului program. Costurile vor fi suportate de autoritatea competentă care a făcut solicitarea.

5.Responsabilităţi şi atribuţii

Responsabilităţile şi atribuţiile implementării întregului Program de cooperare elveţiano-român sunt, după cum urmează:

5.1.Unitatea Naţională de Coordonare

UNC este responsabilă de asigurarea următoarelor acţiuni:

–condiţiile-cadru legale şi financiare sunt stabilite pentru implementarea cu succes a Programului de cooperare elveţiano-român;

–măsurile-suport sunt implementate într-un mod eficient şi eficace, conform planurilor stabilite;

–monitorizarea operaţională şi strategică, supravegherea şi coordonarea întregului Program de cooperare elveţiano-român, precum şi utilizarea corectă a resurselor financiare sunt garantate;

–publicul din România este bine informat despre contribuţia elveţiană.

Principalele atribuţii ale UNC includ:

–asigurarea adoptării documentelor legale naţionale necesare pentru implementarea şi monitorizarea întregului Program de cooperare elveţiano-român şi pentru toate măsurile-suport;

–relaţionarea contribuţiei elveţiene cu alte contribuţii, cu cadrul naţional strategic de referinţă şi cu programele operaţionale pentru a evita suprapunerile financiare;

–înfiinţarea unui comitet de monitorizare pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român;

–dezvoltarea unui sistem de monitorizare şi supraveghere, luând în considerare îndrumările Elveţiei;

–asigurarea că auditurile de conformitate şi de sistem sunt realizate;

–asigurarea realizării portofoliului de proiecte, conform anexelor nr. 1 şi 3, prin consultarea cu ministerele de resort, organizarea cererilor de ofertă pentru propuneri privind proiectul, evaluarea aplicaţiilor pentru proiecte şi selectarea proiectelor;

–informarea Elveţiei în legătură cu rezultatele auditului şi neregulile detectate şi notificate de autoritatea de audit.

–pregătirea raportului anual şi planificarea implementării anuale;

–organizarea reuniunii anuale şi a altor reuniuni cerute de Elveţia şi România;

–asigurarea publicităţii contribuţiei elveţiene.

5.2.Autoritatea de audit

UCAAPI din Ministerul Finanţelor Publice acţionează ca autoritate de audit pentru Programul de cooperare elveţiano-român. UCAAPI este responsabilă pentru asigurarea funcţionării eficiente şi efective a sistemelor de management şi control (audit de conformitate; audit de sistem).

Principalele atribuţii ale UCAAPI sunt efectuate în conformitate cu legislaţia naţională sau cu Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare, şi vor include:

–asigurarea unui cadru de reglementare adecvat pentru audit ce garantează acoperirea ariei solicitate de audit şi raportarea către autorităţile elveţiene;

–efectuarea auditurilor de conformitate la începutul implementării Programului de cooperare elveţiano-român;

–efectuarea auditurilor periodice de sistem privind funcţionarea sistemelor de management şi de control la toate nivelurile autorităţilor implicate în managementul Programului;

–stabilirea unui plan anual de audit pe baza evaluării riscurilor şi a recomandărilor Elveţiei;

–furnizarea de informaţii într-un raport anual de audit, despre toate auditurile legate de sistemul de implementare al Programului de cooperare elveţiano-român realizate de-a lungul anului calendaristic anterior;

–controlul regularităţii cheltuielilor eligibile pe baza unui eşantion reprezentativ de 5% din operaţiunile aprobate.

UCAAPI va iniţia şi va coordona auditurile operaţionale în cadrul organismelor intermediare (OI). Unităţile de audit public intern din cadrul OI-urilor vor efectua audituri operaţionale privind proiectele aprobate, atât pentru beneficiari aflaţi în coordonarea acestora, cât şi pentru OI-uri, atunci când acţionează ca beneficiari. Unităţile de audit public intern vor întocmi şi vor trimite către UCAAPI rapoartele privind auditurile operaţionale realizate şi vor informa UCAAPI în legătură cu orice nereguli identificate;

–înştiinţarea UNC privind orice nereguli detectate în timpul auditurilor;

–acordarea de asistenţă în domeniul său de competenţă auditorilor împuterniciţi de Elveţia.

5.3.Comitetul de monitorizare

Comitetul de monitorizare este responsabil cu monitorizarea implementării Programului de cooperare elveţiano-român.

Principalele atribuţii ale comitetului de monitorizare includ:

–stabilirea criteriilor de selecţie a proiectelor luând în considerare comentariile Elveţiei;

–formularea de observaţii privind criteriile de selecţie pentru activităţile din fondurile tematice;

–formularea de observaţii privind documentaţia pentru cereri de propuneri;

–analizarea proceselor de selecţie pentru măsurile-suport;

–monitorizarea respectării conformităţii cu reglementările şi procedurile;

–analiza periodică a progresului implementării măsurilor-suport şi a îndeplinirii obiectivelor acestora;

–monitorizarea îndeplinirii obiectivelor la nivelul întregului Program de cooperare elveţiano-român;

–examinarea şi formularea de observaţii asupra raportului anual privind implementarea contribuţiei elveţiene pregătit de UNC;

–formularea de observaţii privind eficienţa şi eficacitatea utilizării resurselor financiare disponibile în contextul contribuţiei elveţiene.

5.4.Ambasada Elveţiei şi Biroul contribuţiei elveţiene

Ambasada Elveţiei din Bucureşti va crea un birou al contribuţiei elveţiene şi este responsabilă pentru asigurarea că:

–Programul de cooperare elveţiano-român este condus de către părţi într-un mod eficient şi util;

–sunt furnizate datele cerute pentru luarea de decizii de partea elveţiană;

–măsurile-suport propuse iau în considerare aşteptările Elveţiei;

–informaţiile despre contribuţie sunt furnizate părţilor interesate.

Principalele atribuţii ale Ambasadei Elveţiei includ:

–facilitarea contactelor, asigurarea legăturii şi reţelei între parteneri;

–informarea şi consilierea partenerilor privind procedurile şi condiţiile contribuţiei;

–transmiterea informaţiilor oficiale şi a propunerilor către şi de la autorităţile elveţiene;

–explicarea poziţiei Elveţiei privind problemele strategice şi operaţionale;

–organizarea, împreună cu UNC, a misiunilor delegaţiilor Elveţiei;

–participarea la întâlnirile privind Programul de cooperare elveţiano-român;

–furnizarea de informaţii publicului general privind Programul de cooperare elveţiano-român şi contribuţie;

–participarea la comitetul de monitorizare ca observator.

5.5.Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO)

De partea Elveţiei, SDC şi SECO sunt responsabile cu implementarea Programului de cooperare elveţiano-român.

Principalele atribuţii ale SDC şi SECO includ:

–asigurarea coordonării strategice şi operaţionale a întregului Program de cooperare elveţiano-român;

–participarea la întâlnirile anuale organizate de UNC;

–angajarea într-un dialog periodic cu UNC şi alţi parteneri implicaţi privind identificarea şi implementarea măsurilor-suport, precum şi în ceea ce priveşte progresul întregului Program de cooperare elveţiano-român;

–luarea deciziilor în privinţa aspectelor aferente întregului Program de cooperare elveţiano-român;

–formularea de observaţii privind criteriile de selecţie pentru proiecte;

–luarea deciziilor privind criteriile de selecţie pentru fondurile tematice, luând în considerare comentariile României;

–aprobarea documentaţiei pentru cererile de propuneri;

–supravegherea evoluţiei generale a Programului de cooperare elveţiano-român prin vizite la faţa locului şi analize;

–legătura cu partenerii relevanţi naţionali şi internaţionali privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român;

–administrarea Programului de cooperare elveţiano-român din partea Elveţiei.

SDC şi SECO pot delega unele dintre aceste atribuţii Ambasadei Elveţiei.

Anexa 3

Reguli şi proceduri pentru proiecte

Anexa nr. 3 este parte integrantă a acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian cu privire la implementarea Programului de cooperare elveţiano-român. Orice modificare a acestei anexe va fi făcută în scris cu acordul comun al autorităţilor competente menţionate în art. 9 din partea principală a acordului-cadru.

Anexa nr. 3 defineşte regulile şi procedurile pentru proiecte. Din partea Elveţiei, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) este însărcinat cu proiectele din ariile de concentrare 4-7 definite în anexa nr. 1, secţiunea 6. Anexa nr. 3 defineşte regulile şi procedurile pentru proiectele finanţate de SECO.

Anexa nr. 1 defineşte Cadrul conceptual al Programului de cooperare elveţiano-român. Regulile şi procedurile sunt definite: în anexa nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregătire a proiectului şi fondul de asistenţă tehnică.

1.Proceduri pentru cererile de finanţare a proiectelor

În principiu, cererea de finanţare trece printr-o abordare în două etape ce permite îndrumarea timpurie în procesul de luare a deciziilor. În prima etapă este transmisă o schiţă a proiectului şi se ia o decizie de principiu. În cazul unei prime etape reuşite este iniţiată a doua etapă. În cea de a doua etapă, propunerea finală de proiect este transmisă şi este luată o decizie finală de către partea elveţiană.

1.1.Prima etapă - Procedura de aplicare şi aprobare a schiţei de proiect

Font 8

1.2.Cerinţe pentru schiţele de proiecte

Schiţa de proiect (aproximativ 5 pagini) va include toate informaţiile necesare pentru a permite o evaluare generală a proiectului propus.

Font 8

1.3.A doua etapă - Procedura de aplicare şi aprobare a propunerii finale de proiect

Font 8

1.4.Cerinţe pentru propunerile finale de proiect

Propunerea finală de proiect va furniza toate informaţiile-cheie legate de implementarea proiectului. Va fi însoţită de toate documentele necesare (documentul de proiect, matricea cadrului logic şi, de exemplu, studiul de fezabilitate, studiul de impact asupra mediului) pentru a permite o evaluare detaliată. Propunerea finală de proiect (5-10 pagini; pentru proiectele mari de infrastructură 10-20 de pagini, plus anexele) va furniza informaţii detaliate, adecvate, printre altele:

Font 8

2.Procedurile de implementare a proiectului

Procedurile de implementare a proiectului sunt după cum urmează:

Font 8

3.Procedura de plată şi de rambursare

Ministerul Finanţelor Publice din România este autoritatea de plată pentru contribuţie. În cazul agenţiilor executive publice, toate plăţile pentru proiectele SECO vor fi efectuate din bugetul agenţiei executive respective. Agenţia executivă va trimite cererile de plată acoperind toate cheltuielile eligibile din perioada curentă organismului intermediar sau UNC-ului, împreună cu copiile certificate ale tuturor documentelor de susţinere, şi raportul intermediar. Organismul intermediar şi/sau UNC/autoritatea de plată vor/va verifica integralitatea şi vor/va atesta corectitudinea documentelor transmise. Autoritatea de plată va trimite cererile de rambursare Elveţiei pentru aprobare şi plată. Autoritatea de plată va face rambursări conform fluxului de plăţi stabilit, definit în acordul de implementare.

Procedurile detaliate de rambursare sunt stabilite în acordurile privind proiectele şi trebuie, dacă nu este specificat altfel, să se conformeze următoarelor reguli:

Font 8

În anumite cazuri particulare, alte proceduri de plată pot fi definite de către părţi în respectivele acorduri privind proiectele.

Data finală pentru eligibilitatea costurilor va fi specificată în acordul privind proiectul. Aceasta va fi după 12 luni de la data programată pentru finalizarea proiectului, dar nu mai mult de 10 ani după aprobarea extinderii contribuţiei în România şi Bulgaria de către Parlamentul Elveţian, conform art. 3 din acordul-cadru. Cererile finale de rambursare trebuie să fie primite de către Elveţia nu mai târziu de 6 luni după data finală de eligibilitate.

În cazul unor nereguli, voite sau din neglijenţă, Elveţia este îndreptăţită să oprească rambursările imediat, după ce consultă UNC, să instruiască UNC pentru a opri plăţile din contribuţia elveţiană şi să ceară rambursarea sumelor plătite în mod nejustificat, în orice stadiu al proiectului. Motivele pentru instrucţiunile respective vor fi comunicate în scris UNC-ului şi altor entităţi implicate.

4.Responsabilităţi şi atribuţii

Responsabilităţile şi atribuţiile participanţilor principali sunt prezentate mai jos. Acordurile privind proiectele vor conţine responsabilităţi şi activităţi mai detaliate, adaptate cazului individual.

4.1.Unitatea Naţională de Coordonare

UNC este responsabilă cu identificarea, planificarea, implementarea, managementul financiar, controlul şi evaluarea proiectelor, precum şi cu utilizarea fondurilor din cadrul contribuţiei, în conformitate cu acordul-cadru. Aceasta presupune:

–să asigure stabilirea portofoliului proiectului conform anexei nr. 1, prin consultarea ministerelor de resort şi organizarea cererilor de ofertă pentru propunerile de proiecte [conform pct. 1 al subsecţiunii 1.1 (1.1.1)], precum şi evaluarea aplicaţiilor pentru proiect şi selectarea comitetelor de selecţie adecvate;

–să transmită Elveţiei propunerile de proiecte selectate de UNC sub formă de schiţe de proiecte (conform subsecţiunii 1.1), inclusiv rezultatul evaluărilor şi al deciziilor comitetului de selecţie;

–să supervizeze pregătirea în termen a propunerii finale de proiect rezultate din schiţele de proiect aprobate şi să evalueze calitatea lor şi conformitatea lor cu condiţiile exprimate de Elveţia după etapa 1 [conform pct. 1 al secţiunii 2 (2.1)];

–să asigure faptul că cofinanţarea şi prefinanţarea proiectelor sunt garantate;

–să trimită Elveţiei cereri de finanţare de proiecte bine documentate sub forma propunerilor finale de proiecte [conform pct. 4 al secţiunii 2 (2.4)], rezultate din schiţele de proiecte aprobate [conform pct. 3 al secţiunii 2 (2.3)];

–să supervizeze şi să coordoneze implementarea proiectelor, în conformitate cu acordurile privind proiectele şi acordurile de implementare, stabilind sistemele adecvate de monitorizare şi audit;

–să asigure verificarea corectă a facturilor sau a documentelor cu valoare echivalentă primite de la agenţiile executive sau de la organismele intermediare şi să verifice că documentele sunt suficiente;

–să asigure că nu există finanţare dublă, din orice altă sursă de fonduri, pentru nicio parte din proiect;

–să confirme că partea de cofinanţare a fost furnizată conform acordului privind proiectul;

–să transmită cererile de plată autorităţii de plată şi să certifice conformitatea şi legalitatea lor;

–să verifice în fiecare proiect dacă taxa pe valoarea adăugată (TVA) poate fi recuperată de către agenţia executivă şi să informeze autorităţile elveţiene, în consecinţă, sub forma unei declaraţii a aplicantului, ca parte a documentaţiei proiectului;

–să confirme conformitatea cu reglementările privind ajutorul de stat;

–să asigure controlul financiar, inclusiv faptul că pistele de audit sunt suficiente şi complete, în toate instituţiile implicate;

–să elaboreze o declaraţie financiară generală anuală privind toate plăţile dintre Elveţia şi autoritatea de plată, pe de o parte, şi între autoritatea de plată şi toate organismele naţionale implicate (de exemplu: UNC, organismul intermediar, agenţia executivă), pe de altă parte;

–să transmită, anual, un rezumat cu concluziile şi recomandările tuturor rapoartelor de audit ale proiectelor finanţate. UNC prezintă într-o anexă toate concluziile şi recomandările iniţiale ale rapoartelor de audit;

–să asigure discutarea cu partenerii implicaţi a rezultatelor auditurilor, inclusiv Elveţia, şi implementarea deciziilor luate pe baza raportului de audit;

–să asigure raportarea regulată către Elveţia în ceea ce priveşte implementarea proiectelor finanţate din contribuţie, precum şi raportarea imediată a oricăror nereguli;

–să organizeze întâlniri anuale la nivelul întregului Program de cooperare elveţiano-român prin consultare cu Ambasada Elveţiei şi să prezinte un raport anual;

–să asigure rambursarea către Elveţia a sumelor plătite nejustificat, finanţate din contribuţie;

–să asigure informarea şi publicitatea privind Programul de cooperare elveţiano-român;

–să asigure arhivarea tuturor documentelor relevante legate de proiectele implementate în cadrul Programului de cooperare elveţiano-român, timp de 10 ani de la finalizarea proiectelor.

UNC poate delega o parte dintre atribuţiile şi responsabilităţile menţionate mai sus unuia/uneia sau mai multor organisme intermediare şi agenţii executive şi autorităţii de plată.

4.2.Organism intermediar

Organism intermediar înseamnă orice persoană juridică publică ori privată, numită de UNC, ce acţionează sub responsabilitatea UNC sau care realizează sarcini în numele UNC, cu referire la agenţiile executive ce implementează proiectele.

Principalele atribuţii ale organismelor intermediare sunt:

–să solicite şi să colecteze propunerile de proiecte, să analizeze conformitatea cu cerinţele pentru propunerile de proiecte (conform secţiunii 1) şi să evalueze calitatea aplicaţiilor transmise în urma consultării cu ministerele de resort;

–să transmită propunerile de proiecte cu rapoartele de evaluare către UNC;

–să se asigure că cofinanţarea şi prefinanţarea sunt incluse în bugetul corespunzător, conform procedurilor naţionale;

–să confirme conformitatea cu reglementările privind ajutorul de stat;

–să supravegheze şi să coordoneze implementarea proiectelor, în conformitate cu acordurile privind proiectele şi acordurile de implementare, şi să desfăşoare controalele necesare;

–să verifice facturile şi documentele cu valoare echivalentă, primite de la agenţiile executive, să verifice autenticitatea şi corectitudinea documentelor transmise, precum şi eligibilitatea costurilor din cererile de plată;

–să certifice facturile sau documentele cu valoare echivalentă şi să trimită facturile ori documentele cu valoare echivalentă, certificate, către UNC sau către autoritatea de plată;

–să raporteze la UNC evoluţia implementării proiectului;

–să verifice dacă există nereguli şi să le raporteze la UNC sau la autoritatea de plată;

–să asigure arhivarea tuturor documentelor relevante legate de proiectele implementate în cadrul Programului de cooperare elveţiano-român, timp de 10 ani de la finalizarea proiectului;

–să agreeze în scris, împreună cu agenţiile executive, acele modificări necesare privind implementarea proiectelor aprobate, în limitele definite în respectivele acorduri privind proiectele;

–să monitorizeze îndeplinirea obiectivelor şi rezultatelor;

–să se asigure că nu există dublă finanţare, dintr-o altă sursă de finanţare, pentru orice parte a proiectului, verificând o declaraţie emisă în acest scop de agenţiile executive;

–să asigure promovarea şi informarea despre Programul de cooperare elveţiano-român şi despre proiecte;

–să verifice la fiecare proiect dacă taxa pe valoarea adăugată (TVA) poate fi recuperată de către agenţia executivă şi să informeze UNC, în consecinţă, sub forma unei declaraţii a aplicantului ca parte a documentaţiei proiectului;

–să verifice dacă partea de cofinanţare a fost furnizată conform acordului privind proiectul.

4.3.Agenţia executivă

O agenţie executivă este orice entitate publică sau privată, precum şi orice organizaţie, recunoscută de părţi şi mandatată să implementeze măsurile-suport.

Principalele atribuţii ale agenţiei executive sunt:

–să se asigure că cofinanţarea şi prefinanţarea proiectelor sale sunt garantate şi să informeze organismul intermediar şi/sau UNC, în consecinţă;

–să implementeze proiectele;

–să desfăşoare procese de achiziţii publice;

–să raporteze organismului intermediar sau UNC-ului, pe baza cerinţelor;

–să îndeplinească obiectivele şi rezultatele.

Acordul de proiect va conţine numele agenţiei executive. Obligaţiile şi responsabilităţile sale vor fi definite în acordul de implementare.

4.4.Autoritatea de plată

Autoritatea de plată este responsabilă cu asigurarea controlului financiar adecvat privind utilizarea contribuţiei elveţiene. Aceasta, în particular:

–va verifica conformitatea cererilor de plată cu prevederile financiare ale dispoziţiilor contractuale;

–va confirma dacă partea de cofinanţare a fost furnizată conform acordului privind proiectul;

–va transmite cererile de rambursare respective Elveţiei, folosind rata de schimb a Băncii Naţionale a României din ziua în care cererea de rambursare este pregătită;

–va elabora o declaraţie financiară generală, anuală, privind toate plăţile dintre Elveţia şi autoritatea de plată, pe de o parte, şi între autoritatea de plată şi toate organismele naţionale implicate (de exemplu: organismul intermediar, agenţia executivă), pe de altă parte;

–va păstra înregistrările tuturor cererilor de rambursare făcute către Elveţia;

–va stabili şi va revizui metodologia pentru fluxurile financiare legate de contribuţia elveţiană;

–va raporta periodic către UNC fluxurile financiare.

Mai mult, autoritatea de plată se asigură că standardele şi procedurile uzuale valide pentru fondurile publice sunt aplicate în gestionarea contribuţiei elveţiene. Verifică aplicarea lor de către UNC, organismele intermediare şi agenţiile executive. Autoritatea de plată asigură că plăţile sunt făcute către agenţiile executive în termenele specificate.

4.5.Organizaţia de audit

În decursul implementării proiectului, vor fi realizate audituri financiare la nivel de proiect [conform pct. 6 din secţiunea 2 (2.6)] de către o organizaţie de audit externă autorizată (organisme din afara sectorului de finanţe publice ce se ocupă de audituri) pentru proiecte, aşa cum s-a specificat în acordul privind proiectul respectiv.

În plus, agenţia executivă va asigura un audit financiar final al proiectului, după finalizarea acestuia, pe baze care vor fi prevăzute în detaliu în acordul de proiect. Organizaţia de audit va realiza audituri financiare ale proiectelor conform condiţiilor de referinţă şi a Standardelor Internaţionale de Audit (ISA). În acest sens, va verifica utilizarea corectă a fondurilor, va face recomandări pentru a consolida sistemul de control şi va raporta orice fraude sau nereguli efective ori suspectate.

Raporturile de audit vor fi transmise UNC şi UCAAPI. Autorităţile române competente vor investiga cazurile suspectate de fraude sau nereguli. Cazurile demonstrate de fraudă vor fi urmărite în justiţie, conform reglementărilor existente.

Costurile auditurilor financiare externe sunt eligibile pentru rambursare şi trebuie să fie incluse în bugetul proiectului.

4.6.Comitetul de selecţie a proiectelor

UNC va înfiinţa comitete de selecţie a proiectelor, care sunt responsabile din partea României cu selecţia proiectelor.

Comitetul de selecţie a proiectelor va fi constituit din experţi numiţi de organismele intermediare, precum şi din parteneri sociali şi ONG-uri, în calitate de observatori. Experţii, ca membri permanenţi, vor lua o decizie privind recomandarea proiectelor pentru evaluarea ulterioară, în timp ce observatorii vor verifica şi vor comenta transparenţa şi exactitatea întregului proces de luare a deciziilor. În cazul unor nereguli, observatorii pot raporta comitetului de monitorizare care va lua măsurile corective.

Comitetul de selecţie a proiectelor, operând pe baza unei liste cu clasamentul schiţelor proiectelor, împreună cu justificarea adecvată furnizată de către organismul intermediar, ia o decizie pe baza recomandărilor din anumite proiecte şi pe baza listei cu clasamentul. Comitetul de selecţie a proiectelor, acţionând prin organismul intermediar, prezintă UNC lista cu proiectele recomandate şi a celor de rezervă.

4.7.Ambasada Elveţiei şi Biroul contribuţiei elveţiene

La nivel de proiect, Ambasada Elveţiei şi Biroul contribuţiei elveţiene sunt - în plus faţă de obligaţiile descrise în anexa nr. 2, subsecţiunea 5.4 - responsabile cu:

–contribuţia la pregătirea şi formularea cererilor deschise;

–participarea în evaluarea proiectelor prezentate de UNC, inclusiv analiza iniţială a schiţelor de proiecte;

–evaluarea rapoartelor proiectelor (operaţionale, financiare, altele);

–participarea la comitetele de coordonare a proiectelor, dacă este necesar;

–informarea şi comunicarea privind proiectele şi rezultatele atinse (împreună cu instituţiile responsabile);

–suport pentru misiunile tehnice, de analiză şi evaluare la nivel de proiect;

–participarea la pregătirea acordului privind proiectul;

–monitorizarea obiectivelor şi rezultatelor, inclusiv vizite şi evaluări pe teren.

4.8.Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO)

La nivel de proiect, principalele obligaţii ale SECO sunt - în plus faţă de obligaţiile descrise în anexa nr. 2, subsecţiunea 5.5:

–furnizarea de asistenţă în identificarea şi pregătirea proiectelor;

–evaluarea schiţelor de proiecte şi propunerilor finale de proiecte;

–deciderea privind finanţarea proiectelor transmise pentru finanţare;

–evaluarea rapoartelor de proiecte (operaţionale, financiare, altele).

5.Prevederi speciale pentru asistenţa financiară

Rambursările şi răscumpărările din instrumentele financiare de care beneficiază sectorul privat (inclusiv liniile de credit, schemele de garantare, participare la capital şi la instrumente de datorii şi împrumuturi) urmează să fie tratate după cum urmează:

–În cazul în care contribuţia pentru asistenţa financiară este răscumpărată (linii de credite, participarea la capital şi la instrumente de datorii şi împrumuturi), valoarea capitalului va fi transferată la maturitate, la orice instituţie având acelaşi obiectiv general agreat între cele două părţi.

–Acelaşi lucru se va aplica sumelor angajate ca garanţii, dacă fondurile nu au fost folosite pe durata de viaţă a instrumentului.

Modalităţile, inclusiv transferul de proprietate, vor fi stabilite în respectivul acord privind proiectul sau prin schimb de scrisori.

Anexa 4

Reguli şi proceduri pentru fondurile tematice

Anexa nr. 4 este parte integrantă a acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal al Elveţiei cu privire la implementarea Programului de cooperare elveţiano-român. Orice modificare a prezentei anexe va trebui făcută cu acordul scris al autorităţilor competente menţionate la art. 9 din acordul-cadru.

Anexa nr. 4 defineşte pentru fondurile tematice regulile şi procedurile, precum şi responsabilităţile şi sarcinile părţilor implicate.

Anexa nr. 1 defineşte Cadrul conceptual al Programului de cooperare elveţiano-român. Regulile şi procedurile sunt definite: în anexa nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român; în anexa nr. 3 pentru proiecte; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregătire a proiectului şi fondul de asistenţă tehnică.

A. Prevederi generale pentru fondurile tematice

1.Definiţie şi scop

Fondurile tematice sunt destinate unui anumit domeniu sau unui anumit grup de beneficiari. Fondurile tematice sunt stabilite pentru implementarea eficientă a activităţilor.

Activitatea este o formă de asistenţă specifică pentru, printre altele, proiecte, burse, parteneriate şi transfer de cunoştinţe acordate în cadrul unui fond tematic. Alocările financiare pentru o activitate pot varia de la câteva mii de franci elveţieni până la limita alocărilor prevăzute pentru proiecte individuale.

Fondurile tematice sunt administrate de organisme intermediare elveţiene, iar activităţile sunt implementate de către o agenţie executivă.

2.Selectarea organismului intermediar elveţian

Eligibilitatea organismului intermediar elveţian. Organismul intermediar elveţian va fi un organism din sectorul public sau privat ori o organizaţie neguvernamentală. Organismul intermediar elveţian va avea legături strânse cu sectorul şi/sau cu regiunea geografică în care este implementat fondul tematic. Datorită cerinţelor specifice privind transferul de cunoştinţe, organismul intermediar elveţian trebuie să cunoască know-how-ul elveţian şi instituţiile româneşti şi elveţiene care activează în domeniul tematic respectiv.

Cererea de oferte. Pentru selecţia organismului intermediar elveţian, SDC va lansa o cerere deschisă ori restricţionată de oferte de management al fondurilor. Cererea va respecta regulile de achiziţii publice elveţiene şi internaţionale. În cazuri excepţionale, SDC va numi direct organismul intermediar elveţian. Tipul de selecţie depinde de problematica vizată.

Criteriile de selecţie a organismului intermediar elveţian şi documentaţia cererii vor fi elaborate de SDC şi vor fi transmise UNC pentru observaţii. Decizia finală privind criteriile de selecţie şi conţinutul documentaţiei cererii va fi luată de SDC, ţinând cont de observaţiile UNC.

Evaluarea propunerii şi formularea deciziei. Evaluarea propunerii va fi făcută de un expert independent mandatat de către SDC, un membru al UNC şi un membru al SDC. Rezultatele evaluării vor fi discutate între SDC, UNC şi - dacă s-a convenit astfel anterior - ministerul de linie abilitat în domeniul vizat. Decizia finală va fi luată de SDC, ţinând cont de opinia UNC şi - dacă este cazul - de opinia ministerului de resort.

Calendar. Cererile de oferte vor fi lansate în termen de 6 luni după semnarea acordului-cadru. Decizia finală privind organismul intermediar elveţian va fi luată în cel mult 12 luni de la semnarea acordului-cadru.

3.Acordul privind fondul tematic

Pregătirea. Pentru fiecare fond tematic, părţile vor semna câte un acord privind fondul tematic. Acest acord va fi pregătit de SDC.

Conţinutul. Acordul privind fondul tematic va include, printre altele:

–obiectivele fondului tematic;

–structura organizatorică, responsabilităţile şi sarcinile;

–procedurile de management al fondului tematic, inclusiv procedurile pentru evaluarea şi selectarea activităţilor;

–activităţile identificate deja pentru implementare;

–regulile de cofinanţare, sursele de cofinanţare şi procedurile;

–graficul de implementare;

–bugetul şi planificarea financiară, inclusiv costurile de management;

–proceduri de audit şi plăţi;

–procedurile de monitorizare şi coordonare, inclusiv înfiinţarea unui comitet de coordonare şi aprobare a activităţilor;

–raportări;

–publicitate.

Semnarea. Acordul privind fondul tematic va fi semnat de UNC, ministerul de resort/instituţia responsabilă pentru domeniul respectiv - dacă anterior s-a convenit astfel - şi SDC sau Ambasada Elveţiei. Semnarea acordului privind fondul tematic nu este o condiţie pentru procesul de selectare a organismului intermediar elveţian.

4.Acordul de mandat

SDC va semna cu organismul intermediar elveţian un acord de mandat pentru implementarea unui fond tematic. Acordul de mandat va lua în considerare prevederile acordului privind fondul tematic şi va detalia, printre altele, proceduri privind selectarea activităţilor, implementarea activităţilor, plăţile, auditul financiar, monitorizarea, coordonarea, raportarea, revizuirea şi evaluarea.

5.Selectarea activităţii şi aprobarea

Alcătuirea portofoliului de activităţi. Portofoliul de activităţi poate include: activităţi prevăzute în acordul-cadru; activităţi propuse de partea română sau elveţiană într-o fază ulterioară; şi activităţile identificate pe baza unei cereri.

Criterii de selecţie a activităţii. Criteriile de selecţie a activităţilor vor avea în vedere nevoile României şi vor lua în considerare, printre altele, posibilitatea de transfer de cunoştinţe şi experienţă elveţiană, parteneriate instituţionale între organisme române şi elveţiene, posibilitatea de creare de reţele; inovarea şi vizibilitatea. Finanţarea echipamentelor şi/sau infrastructurii se va face în limita necesară pentru sprijinirea dezvoltării capacităţii şi a obiectivelor de consolidare instituţională.

Propunerile de activităţi. Propunerile de activităţi vor fi adresate organismului intermediar elveţian. Activităţile sub formă de proiecte şi care nu sunt finanţate printr-o schemă de grant vor fi propuse de o agenţie executivă prin intermediul unei schiţe de proiect şi al unei propuneri finale de proiect.

Aprobarea activităţii. Propunerile de activităţi - pentru schemele de granturi - vor fi:

–evaluate de organismul intermediar elveţian;

–respinse sau aprobate de comitetul de selecţie.

Dacă este cazul, comitetul de coordonare poate îndeplini rolul de comitet de selecţie.

Propunerile de activităţi sub formă de schiţe de proiecte care nu sunt finanţate printr-o schemă de granturi vor fi:

–evaluate de organismul intermediar elveţian;

–propuse de comitetul de coordonare spre a fi respinse ori aprobate de SDC;

–respinse ori aprobate de SDC.

După aprobarea schiţei de proiect, agenţia executivă va depune propunerea finală de proiect cu documentaţia de proiect detaliată şi completă. Evaluarea şi aprobarea propunerii finale de proiect vor urma aceeaşi procedură ca şi în cazul schiţei de proiect.

La cererea agenţiei executive poate fi acordată asistenţă pentru pregătirea proiectului. Solicitarea trebuie depusă împreună cu schiţa de proiect.

SDC va fi reprezentat în comitetul de selecţie şi va avea drept de obiecţie privind aprobarea activităţii.

Acordul privind activitatea. Pentru fiecare activitate, organismul intermediar elveţian va încheia un acord privind activitatea.

6.Fluxul fondurilor, plăţile anticipate şi auditul

Fluxul fondurilor. Organismul intermediar elveţian va deschide un cont bancar. Toate plăţile SDC vor fi efectuate direct în acest cont bancar. Toate plăţile efectuate de organismul intermediar elveţian direct către agenţia executivă vor fi făcute din acest cont bancar.

Plăţi anticipate. SDC va acorda avansuri de capital de lucru pentru organismul intermediar elveţian. O condiţie pentru aceste plăţi este ca rapoartele corespunzătoare de progres să fie aprobate de SDC.

Pe baza cererii agenţiei executive, organismul intermediar elveţian va face o plată iniţială anticipată către agenţia executivă. Plata iniţială va fi de maximum 20% din costurile eligibile totale şi nu va depăşi 50% din bugetul primului an.

Plăţile ulterioare vor lua în considerare cerinţele agenţiei executive cu privire la capitalul de lucru. Plata finală de aproximativ 5% din bugetul total se va face după aprobarea raportului final.

Orice dobândă brută trebuie indicată în cont şi scăzută din plata următoare.

Audit. Auditurile financiare vor fi realizate de o organizaţie internaţională de audit, aşa cum este specificat în acordul privind fondul tematic. Rapoartele de audit vor fi transmise la SDC şi apoi înaintate de SDC către UNC.

În funcţie de structura fondurilor tematice, Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern (UCAAPI) poate derula anumite misiuni de audit, la cererea SDC sau a organismului intermediar elveţian, care trebuie să numească instituţiile publice care vor fi auditate şi să stabilească tematica şi obiectivele misiunii. Misiunile de audit vor fi stabilite numai după aprobarea proiectelor. În plus, selecţia proiectelor care urmează să fie auditate va fi decisă integral de SDC sau de organismul intermediar elveţian şi trebuie să ţină cont de resursele disponibile ale UCAAPI.

Cazurile în care există suspiciuni de nereguli vor fi investigate de SDC, în cooperare cu UNC.

7.Monitorizarea, coordonarea şi raportarea

Monitorizarea. Monitorizarea va fi făcută la nivelul întregului fond tematic şi la nivelul activităţii. SDC va asigura monitorizarea la nivelul întregului fond. Organismul intermediar elveţian va răspunde de monitorizarea la nivelul activităţilor.

Coordonarea. Pentru fiecare fond tematic va fi înfiinţat câte un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va oferi îndrumare pentru probleme strategice în vederea îndeplinirii obiectivelor fondului tematic, precum şi în ceea ce priveşte aspectele etice, respectarea legilor aplicabile, politicile de reglementare, politicile de protecţie a mediului şi de sănătate, practicile financiare, divulgarea datelor şi raportarea. Comitetul de coordonare este responsabil pentru supravegherea managementului şi asigurarea faptului că există sisteme pentru gestionarea riscurilor aferente fondului tematic. Acesta va recomanda activităţi pentru a fi aprobate de SDC. Criteriile de selectare a activităţilor vor fi specificate în acordul privind fondul tematic. Comitetul de coordonare răspunde direct în faţa SDC şi a UNC. Termenii de referinţă privind comitetul de coordonare vor fi incluşi în acordul privind fondul tematic.

Raportarea. Raportarea va cuprinde raportarea intermediară, ca document doveditor al cererilor de plată, raportarea anuală şi raportarea finală. La nivelul întregului fond tematic, raportarea va fi făcută de organismul intermediar elveţian şi va fi transmisă SDC. La nivelul activităţilor, raportarea intră în sarcina agenţiilor executive. Rapoartele vor fi transmise organismului intermediar elveţian.

Rapoartele anuale privind fondurile tematice vor include o declaraţie financiară privind angajamentele şi plăţile. Rapoartele anuale, inclusiv rapoartele de audit efectuate în timpul anului, vor fi transmise de SDC către UNC cu 3 luni înainte de întâlnirea anuală.

8.Eligibilitatea costurilor şi cofinanţarea

Costurile eligibile. Costurile eligibile includ:

–managementul şi administrarea fondului tematic;

–contribuţia la pregătirea activităţilor de către agenţia executivă;

–activităţile finanţate din fond;

–auditul financiar;

–revizuirea şi evaluarea;

–seminare şi evenimente publice, cum ar fi pentru: lansarea cererilor de oferte de propuneri de activităţi, informarea cu privire la proceduri, evaluarea şi informarea privind progresul;

–publicitatea.

Cofinanţarea. Vor fi aplicate cotele de cofinanţare definite în partea principală a acordului-cadru, la art. 5 paragraful 4. Cofinanţarea se va face ca finanţare comună sau ca finanţare în paralel.

Sprijinul din partea fondului tematic nu va înlocui subvenţiile şi împrumuturile bancare.

9.Sarcini şi responsabilităţi

Sarcinile şi responsabilităţile pentru fondul tematic sunt următoarele:

9.1.Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC)

SDC răspunde de implementarea fondurilor tematice.

Principalele sarcini ale SDC includ:

–lansarea unei cereri de ofertă privind managementul fondului tematic de către un organism intermediar elveţian;

–organizarea şi participarea la evaluarea propunerilor de management al fondului tematic;

–discutarea evaluării cu UNC şi luarea deciziei cu privire la selecţia organismului intermediar elveţian;

–adoptarea deciziei privind finanţarea fondului tematic;

–transmiterea către comitetul de monitorizare, pentru analiză, a criteriilor de selecţie pentru activităţi, propuse în documentul de proiect privind fondul tematic;

–pregătirea şi încheierea acordului privind fondul tematic;

–pregătirea acordului de mandat şi mandatarea organismului intermediar elveţian;

–supervizarea monitorizării operaţionale şi a controlului financiar pentru organismul intermediar elveţian;

–asigurarea coordonării fondului tematic;

–participarea la comitetul de coordonare şi de aprobare a activităţilor;

–analizarea raportărilor periodice ale organismului intermediar elveţian, discutarea rapoartelor cu UNC şi asigurarea continuităţii;

–cererea unor rapoarte imediate în caz de nereguli şi asigurarea continuităţii;

–evaluarea şi discutarea evoluţiei implementării împreună cu UNC pe baza rapoartelor anuale întocmite de organismul intermediar elveţian;

–organizarea de revizuiri şi evaluări;

–publicitatea în Elveţia.

SDC poate delega o parte din aceste sarcini Biroului contribuţiei elveţiene din Bucureşti.

9.2.Organismul intermediar elveţian

Organismul intermediar elveţian răspunde de constituirea şi managementul fondului tematic, pentru realizarea portofoliului de activităţi, pentru contractarea şi supervizarea agenţiilor executive, pentru controlarea activităţilor şi pentru raportările cu privire la fondul tematic.

Principalele sarcini ale organismului intermediar elveţian includ:

–elaborarea proiectului de acord privind fondul tematic, inclusiv criteriile de selecţie a activităţilor;

–realizarea aranjamentelor legale necesare pentru implementarea fondului tematic;

–crearea structurilor de implementare;

–managementul şi administrarea fondului tematic;

–asigurarea preşedinţiei (dacă se decide astfel de către

SDC şi UNC) şi participarea ca membru-secretar al comitetului de coordonare şi aprobare a activităţilor;

–stabilirea unui sistem corespunzător de control financiar şi operaţional cu privire la implementarea activităţilor;

–cererea şi/sau primirea propunerilor de activităţi, analizarea conformităţii cu cerinţele pentru propuneri şi elaborarea recomandărilor pentru selecţie;

–pregătirea şi încheierea contractelor cu agenţiile executive ce implementează activităţile;

–aplicarea sistemelor de control şi intervenţia în caz de nevoie; informarea imediată a SDC cu privire la nereguli;

–raportarea către SDC. Raportarea presupune cel puţin un raport anual privind evoluţia, precum şi raportările financiare;

–asigurarea auditului financiar al fondului tematic, transmiterea rapoartelor de audit către SDC şi asigurarea urmăririi recomandărilor auditului;

–publicitatea în Elveţia şi în România.

9.3.Unitatea Naţională de Coordonare

UNC răspunde de includerea fondului tematic în portofoliul măsurilor-suport şi - la nivel general - de monitorizarea implementării fondului tematic.

Principalele sarcini ale UNC includ:

–participarea la evaluarea propunerilor privind managementul fondului tematic;

–discutarea cu SDC a rezultatelor evaluării propunerilor;

–încheierea acordului privind fondul tematic;

–participarea la comitetul de coordonare şi aprobare a activităţilor;

–monitorizarea implementării fondului tematic la nivel general şi transmiterea observaţiilor către SDC;

–formularea de observaţii asupra raportărilor referitoare la fondul tematic pregătite de organismul intermediar elveţian;

–formularea de observaţii asupra rapoartelor de audit;

–acceptarea plăţilor efectuate de SDC pe baza declaraţiilor financiare transmise de SDC;

–participarea la analiza cauzelor şi a soluţiilor, în cazul în care apar nereguli;

–includerea principalelor elemente din rapoartele fondului tematic într-un raport anual general privind contribuţia elveţiană;

–discutarea cu SDC a evoluţiei implementării în cadrul întâlnirii anuale;

–asigurarea includerii fondului tematic în publicitatea referitoare la contribuţie.

Sarcinile şi responsabilităţile vor fi revizuite şi modificate periodic, dacă e nevoie. O primă revizuire va avea loc în cadrul primei întâlniri anuale a părţilor.

B. Prevederi specifice privind fondurile tematice

B.1. Fondul de securitate

Clauzele generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă se aplică, dacă nu se specifică altfel la subcap. B.1.

1.Definiţie şi scop

Va fi înfiinţat un fond de securitate. Fondul va trata aspecte referitoare la spaţiul Schengen şi va contribui la creşterea securităţii sociale, precum şi la lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

În cazuri justificate, părţile pot conveni să includă activităţi care nu sunt incluse în domeniile mai sus menţionate.

2.Organismul intermediar elveţian

SDC va lansa o cerere restricţionată de oferte privind managementul fondului. Organismul intermediar elveţian trebuie să dispună de: cunoştinţe şi experienţă în domeniul securităţii, precum şi de capacitatea de gestionare a fondurilor încredinţate. Datorită condiţiilor specifice privind transferul de cunoştinţe, organismul intermediar elveţian trebuie să cunoască instituţiile elveţiene şi româneşti ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul tematic al securităţii.

3.Cuprinsul portofoliului de activităţi şi alocarea financiară indicativă

Activităţi cuprinse în acordul-cadru:

Informaţiile privind conţinutul proiectului, partenerii şi beneficiarii proiectului, durata şi finanţarea necesară sunt orientative. Planificarea detaliată a proiectului poate necesita adaptări ale elementelor proiectului sau poate duce la anularea întregului proiect.

a)Aspecte legate de spaţiul Schengen şi de Prum

Aspecte privind azilul. Proiectul va contribui la dezvoltarea capacităţii Oficiului Român pentru Imigrări (ORI). Activităţile din proiect vor include, printre altele: instruirea specialiştilor; crearea de instrumente, standarde şi proceduri de management pentru centrele de azil.

Partenerii proiectului: ORI, din partea română; specialişti în domeniu, posibil autorităţi competente federale şi cantonale, din partea elveţiană.

Beneficiari: ORI şi societatea civilă.

Durata: 2 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 250.000 CHF; cofinanţare românească acordată de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI): 15%.

Dezvoltarea capacităţii operaţionale şi programe de instruire pentru personalul Oficiului Român de Imigrări. Proiectul are ca scop instruirea personalului ORI cu privire la migraţia ilegală. Activităţile proiectului cuprind cursuri de instruire în Bucureşti şi schimbul de cunoştinţe şi experienţă cu autorităţile elveţiene.

Partenerii proiectului: ORI, din partea română; specialişti în domeniu, posibil autorităţi federale şi cantonale competente, din partea elveţiană.

Beneficiari: ORI.

Durata: un an.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 150.000 CHF; cofinanţarea românească furnizată de MAI: 15%.

Dezvoltarea capacităţii privind aspecte Schengen. Proiectul are ca scop dezvoltarea capacităţii personalului cu privire la aspecte legate de spaţiul Schengen (implementarea SIS şi SIRENE). Activităţile proiectului vor include, printre altele: oferirea de sesiuni de instruire, vizite de studiu, preevaluarea Schengen, broşura (dacă este cazul), lista de transpunere în domeniul operaţional (introducerea corectă a numelor în SIS).

Partenerii proiectului: MAI, din partea română; Poliţia Federală (FEDPOL), din partea elveţiană.

Beneficiari: poliţia şi societatea civilă.

Durata: un an.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 51.000 CHF; cofinanţare românească furnizată de MAI: 15%.

Conformarea cu standardele UE pentru implementarea instrumentelor Prⁿ'62m. Proiectul are ca scop dezvoltarea capacităţilor instituţionale de investigaţii cu privire la implementarea instrumentelor Prⁿ'62m (ADN, amprente). Activităţile proiectului vor include programe de instruire, schimb de experienţă şi bune practici, ateliere de lucru şi seminare, suport logistic.

Partenerii proiectului: MAI, din partea română; specialişti în domeniu, din partea elveţiană.

Beneficiari: poliţia şi cetăţenii.

Durata: 2 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 1.275.000 CHF; cofinanţare românească furnizată de MAI: 15%.

b)Creşterea securităţii sociale

Prevenirea traficului cu fiinţe umane. Proiectul are ca scop îmbunătăţirea luptei împotriva traficului cu fiinţe umane. Prevenirea, reintegrarea şi repatrierea vor fi îmbunătăţite. Va fi folosită experienţa dobândită în proiectul-pilot cu Oficiul Federal de Migrări. Activităţile proiectului vor include campanii de conştientizare în România şi Elveţia, instituirea unei linii telefonice de ajutor, dezvoltarea capacităţii de protecţie a victimelor şi finanţarea structurilor de reabilitare.

Partenerii proiectului: MAI, din partea română; autorităţi federale competente şi/sau ONG-uri, din partea elveţiană.

Beneficiari vor fi forţele române de poliţie şi victimele traficului cu fiinţe umane.

Durata: 2 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 600.000 CHF; cofinanţare românească furnizată de MAI: 15%.

Conceptul de poliţie comunitară în zonele rurale. Proiectul are ca scop creşterea siguranţei în zonele rurale în mod sustenabil. În acest scop, poliţia comunitară şi în special activitatea de prevenţie a poliţiei, precum şi măsurile antitrafic şi de protecţie a copilului urmează să fie întărite. Activităţile proiectului vor include cursuri de formare a instructorilor de poliţie comunitară, cursuri de management, cursuri de analiză a tranzacţiilor, cursuri de instruire în marketing în domeniul siguranţei şi măsuri organizatorice, precum şi furnizarea de echipament. În cadrul instruirii pot fi incluse şi forţele de poliţie din staţiunile turistice.

Partenerii proiectului: MAI şi IGPR, din partea română; specialişti în domeniu, posibil poliţia cantonală, din partea elveţiană.

Beneficiari: populaţia rurală.

Durata: 3 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 1.970.000 CHF; cofinanţare românească furnizată de MAI: 15%.

Managementul măsurilor de siguranţă publică în zonele montane. Proiectul are ca scop creşterea siguranţei publice şi protejarea mediului în zonele montane şi înconjurătoare. Proiectul va beneficia de cunoştinţele şi experienţa elveţiană în domeniul siguranţei în zonele turistice şi în locaţiile izolate. Activităţile proiectului includ programe de instruire, seminare, vizite de studiu, realizarea de pliante.

Partenerii proiectului: din partea română, jandarmeria, unităţile de poliţie, autorităţile locale, asociaţia de salvamontişti (SALVAMONT), garda de mediu, administraţia naţională silvică; din partea elveţiană, de exemplu, autorităţile locale şi cantonale competente, Fundaţia Elveţiană de Salvare Aeriană (REGA), specialişti în domeniu.

Beneficiari: comunităţile care trăiesc în zonele montane, turiştii români şi străini din zonele montane.

Durata: 2 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 2.000.000 CHF; cofinanţare românească furnizată de MAI: 15%.

Crearea de ateliere de lucru pentru executarea pedepsei privind munca în folosul comunităţii (probaţiune). Munca în folosul comunităţii reprezintă o modalitate importantă de executare a pedepselor cu durată redusă. Munca în folosul comunităţii este folositoare societăţii şi în acelaşi timp reduce la minimum costurile sociale şi de altă natură aferente executării pedepselor. Proiectul se bazează pe un proiect-pilot care este, în prezent, în curs de implementare. Acesta va oferi o nouă abordare a conceptului de probaţiune şi va crea o întreagă reţea de ateliere de lucru pentru munca în folosul comunităţii, în strânsă colaborare cu autorităţile şi organizaţiile din România.

Partenerii proiectului: din partea română, Ministerul Justiţiei (MJ), autorităţile şi organizaţiile locale; din partea elveţiană, FPSC/VEBO "Verein zur Entwicklung der Bewahrungshilfe în Osteuropa" (implicată deja în proiectul-pilot).

Beneficiari: societatea civilă, penitenciarele.

Durata: 4 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 1.100.000 CHF; cofinanţare din partea română furnizată de MJ: 15%.

Asistenţă pentru consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul formării judecătorilor şi procurorilor pentru aplicarea noilor legi. Noile legi, precum Codul penal, vor afecta activitatea profesională a judecătorilor şi procurorilor români în anii care urmează şi din acest motiv aceştia vor avea nevoie de formare profesională continuă. Institutul Naţional al Magistraturii (INM) este cea mai importantă instituţie capabilă să ofere cursurile de formare necesare în acest sens pentru toţi judecătorii şi procurorii. Acest proiect va contribui la îmbunătăţirea capacităţilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor români cu privire la aplicarea noilor reglementări. Activităţile din cadrul proiectului pot include, printre altele: dezvoltarea conceptelor de formare profesională, introducerea unor metode noi de formare profesională, dezvoltarea modulelor de e-learning, organizarea de seminare cu implicarea formatorilor INM, organizarea de ateliere de lucru şi conferinţe.

Partenerii proiectului: din partea română, Consiliul Superior al Magistraturii, INM, Ministerul Public; din partea elveţiană, specialişti în domeniu, posibil autorităţi cu competenţe în domeniu.

Beneficiari: sistemul judiciar român, cetăţenii, investitorii.

Durata: 2 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 1.800.000 CHF; cofinanţarea din partea română va fi asigurată de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Public: 15%.

c)Lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate

Creşterea eficienţei operaţionale pentru a lupta eficient împotriva corupţiei sistemice. Întărirea capacităţii operaţionale a Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) din cadrul MAI de prevenire şi combatere a cazurilor complexe de corupţie prin achiziţionarea de echipamente specializate, necesare în principal pentru derularea investigaţiilor operaţionale (IT şi software). Îmbunătăţirea activităţilor de colectare a probelor, precum şi dezvoltarea capacităţii de coordonare între ofiţerii DGA în activitatea de urmărire şi de investigaţie.

Partenerii proiectului: DGA/MAI, din partea română; specialişti în domeniu, din partea elveţiană.

Durata: 2 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 275.000 CHF; cofinanţare românească prin MAI: 15%.

Creşterea nivelului de conştientizare a pericolelor prezentate de corupţie. Proiectul are ca scop creşterea gradului de implicare a cetăţenilor în lupta împotriva corupţiei şi îmbunătăţirea percepţiei publice faţă de nivelul integrităţii în cadrul MAI. Proiectul se referă la cerinţele specifice anticorupţie din domeniul justiţiei şi afacerilor interne legate de dezvoltarea capacităţii administrative pentru prevenirea corupţiei, promovarea integrităţii şi creşterea gradului de conştientizare asupra corupţiei, aşa cum se prevede în Strategia naţională anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pentru perioada 2008-2010, Planul de acţiune anticorupţie aferent, strategia MAI împotriva crimei organizate. Proiectul are, de asemenea, scopul de a completa rezultatele proiectelor anticorupţie anterioare. Acest proiect oferă sprijin pentru activităţile destinate să crească eficienţa şi eficacitatea organelor de aplicare a legii din cadrul MAI, deoarece corupţia subminează supremaţia legii şi compromite lupta împotriva crimei organizate. Activităţile proiectului includ spoturi video anticorupţie, stickere, pliante, mesaje în presă.

Partenerii proiectului: din partea română, MAI/DGA; din partea elveţiană, specialişti în domeniu.

Durata: 2 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 170.000 CHF; cofinanţare românească prin MAI: 15%.

Îmbunătăţirea capacităţii judecătorilor şi procurorilor români în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii economice şi financiare. Proiectul are ca scop dezvoltarea capacităţii profesionale, precum şi crearea de noi aptitudini ale judecătorilor şi procurorilor români în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii economice şi financiare. Activităţile proiectului pot include, de exemplu, dezvoltarea de concepte de formare profesională, introducerea unor metode noi de formare profesională, dezvoltarea unor module de e-learning, organizarea de seminare şi ateliere de lucru, precum şi alte activităţi legate de abordarea problematicii privind lupta împotriva corupţiei, cum ar fi elaborarea de studii relevante în acest domeniu, schimbul de experienţă şi de bune practici.

Partenerii proiectului: din partea română, INM, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie şi MJ; din partea elveţiană, specialişti în domeniu, posibil autorităţi cu competenţe în domeniu.

Beneficiari: sistemul judiciar român, cetăţenii, investitorii. Durata: 2 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 700.000 CHF; cofinanţare din partea română asigurată de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie, MJ: 15%.

Activităţi propuse ulterior de partea română sau cea elveţiană:

Organismul intermediar elveţian va propune un cadru conceptual pentru identificarea proiectelor şi selecţia acestora. Activităţile propuse de partea română sau de cea elveţiană se vor desfăşura în acest cadru conceptual.

4.Comitetul de coordonare

Va fi înfiinţat un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va fi format din reprezentanţi ai MAI, MJ, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, societăţii civile, UNC şi SDC. Acesta se va reuni de cel puţin două ori pe an.

Conducerea comitetului de coordonare va fi asigurată de organismul intermediar elveţian, care va fi şi membru-secretar al comitetului de coordonare.

B.2. Fondul de reformă în probleme de sănătate

Se vor aplica condiţiile generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă, cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel în subcap. B.2.

1.Definiţie şi scop

Va fi înfiinţat un fond de reformă. Fondul va urmări obiectivele de îmbunătăţire a accesului la servicii sociale şi de sănătate, precum şi de creştere a calităţii serviciilor medicale. Vor avea prioritate activităţile din medicina primară, medicina de urgenţă şi perinatologie.

În cazuri bine justificate, părţile pot conveni să includă activităţi care nu sunt cuprinse în priorităţile menţionate mai sus.

2.Organismul intermediar elveţian

SDC va emite o cerere restricţionată de oferte pentru managementul fondului. Organismul intermediar elveţian va dispune de: cunoştinţe şi experienţă în domeniul sănătăţii şi capacitatea de gestionare a fondurilor încredinţate. Datorită condiţiilor specifice legate de transferul de cunoştinţe, organismul intermediar elveţian trebuie să cunoască instituţiile româneşti şi elveţiene care acţionează în domeniul sănătăţii.

3.Componenţa portofoliului de activităţi şi alocarea financiară indicativă

Activităţile vor beneficia de cunoştinţele şi experienţa dobândite pe parcursul îndelungatei colaborări dintre România şi Elveţia în perioada 1992-2008.

Activităţile menţinute în acordul-cadru:

Informaţiile privind cuprinsul proiectului, partenerii proiectului şi beneficiarii, durata şi finanţarea necesară sunt orientative. Planificarea detaliată a proiectului poate necesita adaptări ale caracteristicilor proiectului sau poate duce la anularea întregului proiect.

a)Îmbunătăţirea accesului la servicii sociale şi de sănătate

Servicii sociale şi de sănătate integrate la nivelul comunităţii. Proiectul are scopul de a crea un model funcţional de servicii sociale şi de sănătate integrate şi gestionate la nivel local în una sau două zone rurale (un oraş şi mai multe sate pe zonă) care au indicatori slabi de dezvoltare. Va fi întărită capacitatea autorităţilor locale şi a furnizorilor de servicii. Va fi acordată o atenţie specială accesului egal pentru întreaga comunitate şi eficienţei costurilor de furnizare a serviciilor. Vor fi promovate serviciile de îngrijire la domiciliu şi vor putea fi înfiinţate centre medico-sociale comunitare. Proiectul poate include: transfer de cunoştinţe la nivelul sistemelor; cursuri de instruire pentru medicii de familie, asistente comunitare, mediatori romi, lucrători sociali, prestatori de îngrijire la domiciliu, autorităţi locale; campanii de conştientizare; vizite de studiu în Elveţia.

Organizarea proiectului: Pe baza cererii de ofertă, proiectul va fi implementat de un consorţiu format din ONG-uri româneşti conduse de o agenţie executivă elveţiană care se va angaja în transferul de cunoştinţe şi va avea experienţa necesară din punct de vedere legal, dar şi în domeniile furnizorilor de servicii (medicină primară, asistente comunitare, mediatori romi, furnizori de îngrijire la domiciliu, furnizori de servicii sociale, psihologi etc.).

Partenerii proiectului: Ministerul Sănătăţii, eventual şi alţii.

Beneficiari: populaţia rurală şi din oraşele mici cu indicatori slabi de dezvoltare, grupurile vulnerabile, persoanele care trăiesc sub pragul sărăciei.

Etapizare: proiectul va fi implementat în mai multe etape: mai întâi va fi elaborat un concept de proiect, urmat de o etapă-pilot. În funcţie de rezultate, se poate decide fie extinderea, fie realocarea fondurilor rămase pentru creşterea calităţii serviciilor medicale.

Durata: 5 ani, dacă este implementat complet.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 5.000.000 CHF; cofinanţarea părţii române prin Ministerul Sănătăţii: 15%.

b)Creşterea calităţii serviciilor medicale

Îmbunătăţirea unităţilor pediatrice de terapie intensivă. Proiectul se bazează pe cooperarea anterioară româno-elveţiană în domeniul medicinei de urgenţă şi al neonatologiei. Se va concentra pe instruirea medicilor şi asistentelor din spitalele regionale. O atenţie specială poate fi acordată programelor de pregătire în domeniul toxicologiei, traumelor şi terapiei cu oxigen.

Partenerii proiectului: din partea română: Ministerul Sănătăţii; din partea elveţiană: spitale şi specialişti în medicină.

Beneficiari: copiii în vârstă de până la 15 ani (mai ales copiii din familii marginalizate care sunt victime ale accidentelor casnice).

Durata: de la 2 până la 3 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: între 500.000 şi 1.000.000 CHF; cofinanţarea părţii române prin Ministerul Sănătăţii: 15%.

Servicii medicale prespitaliceşti şi spitaliceşti de urgenţă. Proiectele se bazează pe cooperarea anterioară româno-elveţiană în domeniul medicinei de urgenţă şi are ca scop creşterea calităţii serviciilor medicale prespitaliceşti şi spitaliceşti de urgenţă. Proiectul va îmbunătăţi materialele de instruire şi echipamentele centrelor de pregătire şi va putea permite înfiinţarea de noi centre. Conţinutul principal poate fi: managementul departamentelor de urgenţă; cursuri neonatale de menţinere a vieţii; îngrijire de urgenţă pentru asistente. Partenerii proiectului: din partea română: Ministerul Sănătăţii; din partea elveţiană: specialişti în medicină.

Beneficiari: Medici pediatri, specialişti neonatologi, medici de urgenţă, asistente.

Durata: 4 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 1.500.000 CHF; cofinanţarea părţii române prin Ministerul Sănătăţii: 15%.

Servicii medicale de urgenţă şi salvare aeriană. Proiectul are ca scop transferul de cunoştinţe şi experienţă elveţiană în domeniul serviciilor medicale de urgenţă şi operaţiuni de salvare aeriană. Proiectul va include instruire pentru piloţi, echipe medicale de salvare aeriană şi personal tehnic. Procedurile, regulile şi instrucţiunile vor fi îmbunătăţite. Este avută în vedere cooperarea pe termen lung sub formă de program de twinning.

Partenerii proiectului: principalii parteneri sunt Ministerul Sănătăţii, MAI/Inspectoratul General al Aviaţiei şi Fundaţia Elveţiană de Salvare Aeriană (REGA).

Beneficiari: echipajele pentru operaţiuni de salvare şi pacienţii.

Durata: 3 până la 4 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 1.000.000 CHF-1.500.000 CHF; cofinanţarea părţii române prin Ministerul Sănătăţii: 15%. Partea română va acoperi toate costurile de utilizare a elicopterelor.

4.Comitetul de coordonare

Va fi înfiinţat un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va include reprezentanţi din Ministerul Sănătăţii, reprezentanţi din domeniul sănătăţii de la nivel regional şi/sau judeţean, UNC şi SDC. Acesta se va reuni de cel puţin 2 ori pe an. Conducerea va fi asigurată de organismul intermediar elveţian/agenţia executivă care poate acţiona ca membru-secretar al comitetului de coordonare.

B.3. Fondul de reformă privind participarea societăţii civile

Se vor aplica condiţiile generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă, cu excepţia cazurilor în care se prevede diferit în subcap. B.3.

1.Definiţie şi scop

Va fi creat un fond de reformă, având ca obiectiv promovarea contribuţiei organizaţiilor societăţii civile ca actori importanţi pentru dezvoltare şi participare. Vor avea prioritate activităţile organizaţiilor societăţii civile/ONG-urilor care, în principal, se adresează problemelor de mediu, contribuie la furnizarea de servicii sociale şi, de asemenea, permit dezvoltarea capacităţii organizaţionale.

În cazuri bine justificate, părţile pot conveni să includă activităţi care nu au fost cuprinse în priorităţile menţionate anterior.

2.Organismul intermediar elveţian

SDC va emite o cerere de ofertă pentru gestionarea fondului. Organismul intermediar va dispune de: cunoştinţele şi experienţa necesare în probleme de mediu şi servicii sociale; competenţe în sprijinirea ONG-urilor în dezvoltarea acestora; capacitatea de gestionare a fondurilor încredinţate. Datorită cerinţelor specifice, în ceea ce priveşte transferul de cunoştinţe, Organismul intermediar elveţian trebuie să fie familiarizat cu know-how-ul elveţian din domeniu şi cu organizaţiile elveţiene ale societăţii civile.

3.Componenţa portofoliului de activităţi şi alocarea financiară indicativă

Activităţi menţionate în acordul-cadru

Activităţile menţionate în acordul-cadru sunt cele care contribuie la creşterea dezvoltării durabile a zonelor cu valoare ecologică ridicată, care beneficiază de o puternică implicare a ONG-urilor elveţiene în probleme de mediu în ceea ce priveşte transferul de cunoştinţe şi întărirea capacităţii partenerilor români în domeniul managementului integrat al resurselor naturale, precum şi cele care, în acelaşi timp, pot mobiliza o cofinanţare substanţială şi care corespund priorităţilor părţilor române şi elveţiene.

Informaţiile despre conţinutul proiectului, partenerii şi beneficiarii proiectului, durata şi finanţarea necesară sunt orientative. Planificarea detaliată a proiectului poate necesita adaptări ale caracteristicilor proiectului sau poate duce la anularea întregului proiect.

Prezentarea schiţelor de proiect menţionate mai jos indică o rezervare din finanţarea elveţiană disponibilă. Procedura de selecţie a proiectelor va identifica proiectele care vor fi implementate.

Dezvoltarea integrată şi durabilă a pădurilor. Proiectul are ca scop dezvoltarea unei abordări integrate care se bazează pe conceptul de lanţuri cu valoare adăugată pentru lemn prin:

1.dezvoltarea lanţului cu valoare adăugată pentru produsele destinate pieţei;

2.creşterea rolului pădurilor din zonele montane pentru conservarea valorilor naturale şi protejarea împotriva dezastrelor naturale;

3.analiza "serviciilor ecosistemului" pentru reducerea CO(2).

Printre partenerii proiectului se regăsesc: din partea română, CEFIDEC - Centrul de Instruire şi Inovare pentru Dezvoltarea Carpaţilor, Romontana - Asociaţia naţională pentru dezvoltare rurală în zonele montane, Federaţia Fermierilor din Vatra Dornei, AJDMM - Asociaţia regiunilor montane din Mureş, Asociaţia AGROMRO - Centrul de Formare în Agricultură, Programul WWF Danubiano-Carpatic; din partea elveţiană: Grupul elveţian pentru regiunile montane (SAB), Agridea (serviciul de extindere agricolă), Pro Natura, WWF, BirdLife.

Beneficiari: comunităţile care locuiesc în zonele forestiere, ONG-uri din domeniul mediului.

Durata: 3 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: aproximativ 1.500.000 CHF; cofinanţare de minimum 10% din partea partenerilor.

Agricultură durabilă în regiunile montane. Proiectul are scopul de a sprijini dezvoltarea rurală integrată în zonele montane prin aplicarea conceptului de lanţuri valorice pentru dezvoltarea activităţilor destinate pieţei, cum ar fi sisteme de producţie, pieţe şi vânzări, dezvoltare organizaţională.

Printre partenerii proiectului: din partea română: CEFIDEC - Centrul de Instruire şi Inovare pentru Dezvoltarea Carpaţilor, Romontana - Asociaţia naţională pentru dezvoltare rurală în zonele montane, Federaţia Fermierilor din Vatra Dornei, AJDMM - Asociaţia regiunilor montane din Mureş, Asociaţia AGROMRO - Centrul de Formare în Agricultură, Programul WWF DanubianoCarpatic; din partea elveţiană: Grupul elveţian pentru regiunile montane (SAB), Agridea (serviciul de extindere agricolă), Pro Natura, WWF, BirdLife.

Beneficiari: comunităţile care locuiesc în zonele forestiere, ONG-uri din domeniul mediului.

Durata: 4 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: aproximativ 1.500.000 CHF; cofinanţare de minimum 10% din partea partenerilor.

Natura 2000 şi dezvoltarea rurală. Proiectul are ca scop promovarea protecţiei pe termen lung şi a folosirii durabile a capitalului natural al României prin implementarea eficientă a reţelei UE Natura 2000 şi a sistemelor naţionale de zone protejate, prin implicarea şi sprijinul părţilor interesate la nivel local.

Proiectul:

1.susţine implicarea părţilor interesate în planificarea şi managementul zonelor protejate/Natura 2000;

2.vizează conflictele dintre zonele protejate/Natura 2000 şi proiectele de infrastructură; şi 3. dezvoltă şi promovează exemple pozitive de conservare a naturii şi dezvoltare rurală.

Printre partenerii proiectului se regăsesc: din partea română: WWF-DCP/România, Fundaţia Pro Park, Fundaţia română pentru parteneriat în domeniul mediului, Ecotur Sibiu, Centrul pentru resurse juridice, Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava, BirdLife România, Milvus, posibil şi alţii. Din partea elveţiană: Grupul elveţian pentru regiunile montane (SAB), posibil şi alţii.

Beneficiari: comunităţile care trăiesc în zone rurale, ONG-uri pe probleme de mediu.

Durata: 3 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: aproximativ 1.000.000 CHF; cofinanţare de minimum 10% de la parteneri.

Dezvoltare rurală şi teren agricol cu valoare naturală ridicată: Proiectul are scopul să promoveze protecţia şi mijloacele de trai locale în zonele agricole cu valoare naturală ridicată. Acesta:

1.ajută politica română pentru susţinerea protecţiei şi întreţinerii terenurilor agricole cu valoare naturală ridicată;

2.ajută la promovarea zonelor agricole cu valoare naturală ridicată şi a produselor; şi 3. creează mecanisme de promovare/susţinere a zonelor agricole cu valoare naturală ridicată.

Printre partenerii proiectului se regăsesc: din partea română: WWF-DCP/România, Fundaţia Pro Park, Fundaţia Română de Parteneriat pentru Mediu, Ecotur Sibiu, Fundaţia Adept, Slow Food Movement România, BirdLife România, Milvus, posibil alţii; din partea elveţiană: Grupul Elveţian pentru Regiunile Montane (SAB), posibil alţii, de exemplu, Groupement suisse pour les regions de montagne (Grupul elveţian pentru regiunile montane), Agridea (Serviciul de extindere agricolă), Pro Natura, BirdLife.

Beneficiari: comunităţile din zonele rurale, ONG-uri în domeniul mediului.

Durata: 3 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: aproximativ 1.000.000 CHF; cofinanţare de minimum 10% oferită de parteneri.

Carpaţii Meridionali (România) - Peisaj sălbatic în inima Europei. Proiectul are ca scop promovarea folosirii sustenabile a resurselor şi a turismului în Carpaţii Meridionali prin crearea şi promovarea celui mai mare peisaj în conservare din Europa. Proiectul:

1.sprijină planificarea şi coordonarea managementului pentru zonele protejate;

2.promovează implicarea şi sprijinul partenerilor; şi 3. promovează şi dezvoltă turismul.

Printre partenerii proiectului se regăsesc: din partea română: WWF-DCP/România, Asociaţia Altitudini, Asociaţia Renaturopa, Ecotur Sibiu, Fundaţia Pro Park, autorităţile din zonele protejate (de exemplu: parcurile naţionale Retezat şi Domogled), consilii locale şi judeţene, agenţii de dezvoltare regională şi de turism; din partea elveţiană: Grupul elveţian pentru regiunile montane (SAB), posibil alţii.

Beneficiari: comunităţile din zonele rurale, ONG-uri în domeniul mediului.

Durata: 3 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: aproximativ 1.000.000 CHF; cofinanţare de minimum 10% oferită de parteneri.

Activităţi propuse ulterior de partea română sau de partea elveţiană:

Organismul intermediar elveţian va propune un cadru conceptual. Activităţile propuse de partea română sau elveţiană se vor înscrie în acest cadru conceptual.

Finanţare: contribuţia elveţiană pentru aceste activităţi: 1.800.000 CHF; cofinanţarea părţii române: conform regulilor de cofinanţare.

Activităţi identificate pe baza cererilor de propuneri:

Schemă de granturi pentru finanţarea activităţilor mici ale societăţii civile/ONG-uri. Vor avea prioritate activităţile în domeniul protecţiei mediului şi cele sociale (de exemplu, îngrijirea copiilor, vârstnicilor şi persoanelor cu probleme de dependenţă). Vor fi favorizate activităţile care pot întări ONG-urile româneşti şi care permit participarea activă a acestora la procesele de politici, atât ca voce a societăţii civile, cât şi ca furnizor de servicii. Activităţile vor fi selectate după ce vor fi emise cereri de oferte de propuneri de proiecte. Costurile activităţilor se vor încadra între 10.000 şi 250.000 CHF. Implementarea schemei de granturi poate fi concentrată geografic. Va fi înfiinţat un comitet de selecţie format din reprezentanţi ai societăţii civile, UNC şi SDC.

Partenerii proiectului din partea română: Organizaţiile nonprofit cu personalitate juridică în România, independente de Guvern şi alte autorităţi publice, precum şi de partide politice sau organizaţii comerciale; şi organizaţii independente cu statut legal special (societăţile naţionale de cruce roşie etc.).

Partenerii proiectului din partea elveţiană: ONG-uri care cooperează cu partenerii lor români.

Durata: 4 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 4.000.000 CHF; cofinanţarea părţii române oferită de ONG-uri: 10%.

4.Comitetul de coordonare

Va fi înfiinţat un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va fi compus din reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Pădurilor, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, reprezentanţi ai societăţii civile, UNC, SDC. Aceştia se vor întâlni de cel puţin două ori pe an. Conducerea comitetului de coordonare va fi asigurată de organismul intermediar elveţian care va avea şi rolul de membru-secretar.

B.4. Fondul de reformă privind incluziunea romilor şi a altor grupuri vulnerabile

Se vor aplica condiţiile generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă, cu excepţia cazurilor în care se prevede diferit la subcap. B.4.

1.Definiţie şi scop

Va fi înfiinţat un fond cu obiectivul de a promova incluziunea socială a romilor şi a altor grupuri vulnerabile.

2.Organismul intermediar elveţian

Fondul tematic va fi implementat printr-o unitate română de management al programului (UMP). UMP este o unitate distinctă, cu personal recrutat cu implicarea SDC şi incluzând membri SDC. Aceasta va ghida măsurile-suport ale fondului tematic, incluzând propunerea de concentrare geografică, formularea unei cereri de propuneri de proiecte, acordarea de mandate pentru parteneriatele proiectului şi monitorizarea activităţilor programului.

3.Compoziţia portofoliului de activităţi şi alocarea financiară indicativă

Activităţi menţionate în acordul-cadru:

Cu obiectivul de a promova incluziunea socială şi participarea la viaţa socioeconomică a romilor şi a altor grupuri vulnerabile, vor fi urmărite două linii strategice:

Linia 1 - îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Din punct de vedere geografic, vor avea prioritate regiunile cu: populaţie romă numeroasă; procente mari de abandon şcolar; şomaj ridicat, situaţie precară a locuinţelor şi a accesului la servicii.

Din punct de vedere tematic, vor avea prioritate educaţia pentru copii, precum şi sănătatea copiilor şi femeilor. Activităţile educaţionale vor include domeniul preşcolar, primar şi educaţia extraşcolară. Activităţile legate de sănătate vor include creşterea gradului de conştientizare, educaţia privind igiena, prevenţia şi accesul la servicii medicale în cadrul comunităţilor. Ulterior, vor putea fi incluse activităţi legate de locuri de muncă şi alte activităţi generatoare de venit, precum şi cele legate de locuinţe (în condiţii de cofinanţare speciale).

Se va pune accent pe activităţile cu impact direct asupra nivelului individual şi al gospodăriei.

Activităţile vor fi implementate în mod coerent, aplicându-se o abordare integrată. Activităţile vor fi implementate pe acelaşi teritoriu şi vor fi gestionate de o echipă multidisciplinară. Activităţile vor fi comasate în două sau 3 proiecte. Aceste proiecte vor fi selectate pe baza unei cereri de propuneri. Propunerile de proiecte trebuie depuse de un consorţiu româno-elveţian. În activităţile de implementare a proiectului poate fi inclusă o gamă largă de parteneri locali, de exemplu: autorităţi locale, intermediari în domeniul sănătăţii, medici generalişti, centre medicale, şcoli, grădiniţe, mediatori în domeniul şcolar, învăţători pentru copiii romi, promotori comunitari şi ONG-uri. Serviciile vor fi oferite în mod nesegmentat, conform unei politici integrate.

Propunerile de proiecte trebuie să identifice membrii consorţiului şi partenerii locali ce cooperează cu consorţiul. Criteriile de selecţie a proiectelor vor include: indicatori socioeconomici din zona-ţintă, calitatea şi relevanţa propunerii de proiect, capacitatea consorţiului de implementare, coerenţa parteneriatului cu partenerii locali, capacităţile în cadrul consorţiului şi în parteneriate, precum şi posibilitatea de a contribui cu bani şi în natură.

Beneficiari: populaţia romă, alte minorităţi, grupurile vulnerabile care nu fac parte din minorităţi. Copiii şi femeile rome vor fi beneficiari principali.

Faze: Proiectele pot începe cu o fază-pilot, urmată de o fază de extindere. Durata: Faza-pilot - 2 ani; Faza de extindere - 3-5 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 11.000.000 CHF; cofinanţare furnizată de consorţiu şi partenerii locali: minimum 10% până la 15%, conform regulilor de cofinanţare.

Control: programul va fi monitorizat operativ de unitatea de management al programului şi va fi sprijinit prin activităţi regulate de asistenţă şi evaluare desfăşurate de SDC.

Linia 2 - împuternicire şi creşterea conştientizării. Linia 2 va fi ancorată la nivel naţional. Aceasta va fi implementată de unitatea de management al programului.

Vor avea prioritate întărirea identităţii culturale şi a integrării romilor şi a altor minorităţi, creşterea nivelului de acceptare şi creşterea participării acestora la luarea deciziilor.

Activităţile pot include promovarea conducerii şi a rolurilor model în cadrul romilor, înţelegerea reciprocă privind incluziunea socială şi participarea. Pot fi incluse campanii media.

Activităţile vor fi comasate în proiecte. Aceste proiecte vor fi implementate, preferabil, prin parteneriate româno-elveţiene.

Finanţare: contribuţie elveţiană 1.000.000 CHF; cofinanţare oferită de parteneriat: 10% până la 15%, conform regulilor de cofinanţare.

4.Comitetul de coordonare

Va fi înfiinţat un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare poate include reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerului Sănătăţii, Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Agenţiei Naţionale pentru Romi, reprezentanţi ai societăţii civile, UNC şi SDC. Aceştia se vor întâlni de cel puţin două ori pe an. Conducerea comitetului de coordonare va fi asigurată de SDC, care poate delega această funcţie unui organism intermediar elveţian. Organismul intermediar elveţian poate avea rol de membru-secretar.

B.5. Fondul pentru burse

Se vor aplica condiţiile generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă, cu excepţia cazului în care se prevede diferit la subcap. B.5.

1.Definiţie şi scop

Va fi creat un fond pentru burse care să permită participarea studenţilor şi cercetătorilor români din învăţământul superior şi institute de cercetare la Programul de schimburi ştiinţifice dintre Elveţia şi noile state membre ale Uniunii Europene.

Programul de schimburi ştiinţifice (SciexNMS^ch) doreşte să contribuie la reducerea disparităţilor economice şi sociale din Uniunea Europeană (UE) extinsă prin dezvoltarea capacităţii cercetătorilor din noile state ale UE şi promovarea parteneriatelor durabile pentru cercetare dintre noile state membre ale UE şi Elveţia.

Scopul principal al programului este să stabilească parteneriate ştiinţifice care:

(i)să dezvolte pregătirea individuală a cercetătorilor (capital uman);

(îi) să încurajeze progresul ştiinţific şi inovarea (perspectivele ştiinţifice); şi

(iii)să creeze sau să lărgească reţele de cercetători (networking) prin oferirea de burse de cercetare şi vizite de cercetare pe termen scurt.

2.Organismul intermediar elveţian şi organismul de coordonare pentru fondul pentru burse

Din partea elveţiană, mandatul acordat de SDC Conferinţei Rectorilor Universităţilor Elveţiene (CRUS), ca organism intermediar elveţian pentru managementul fondului de burse cu 8 state membre noi ale UE, va fi extins şi la fondul pentru România.

Din partea română, activităţile de coordonare din cadrul fondului de burse vor fi sprijinite de Consiliul Naţional pentru Cercetare (CNCSIS), în calitate de organism de coordonare ce va fi mandatat de UNC. Activităţile de coordonare urmează să fie finanţate de România. Finanţarea va fi făcută de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ca finanţare paralelă, şi va fi considerată cofinanţare.

Finanţarea oferită prin contribuţia elveţiană va fi transferată direct beneficiarilor prin intermediul CRUS şi al instituţiilor-gazdă elveţiene.

3.Compoziţia portofoliului de activităţi şi alocarea financiară indicativă

4.Acordul privind fondul pentru burse

Acordul privind fondul pentru burse va fi pregătit de SDC. Acesta va fi semnat de UNC, pentru partea română, şi de SDC, pentru partea elveţiană.

Va fi încheiat un memorandum de înţelegere separat (MoU) între organismul de coordonare român şi CRUS. MoU detaliază aranjamentele de coordonare, mecanismul de punctaj şi criteriile de evaluare, planificarea cererilor de ofertă şi calendarul, raportarea şi monitorizarea, precum şi aspectele legate de informare şi comunicare.

5.Comitetul de coordonare

Comitetul de coordonare a programului SciexNMS^ch este responsabil pentru deciziile operative generale pentru program. Acesta dezbate şi aprobă bursele propuse.

Comitetul de coordonare este compus din factorii elveţieni interesaţi din cercetare, cum ar fi reprezentanţi delegaţi ai următoarelor organizaţii: CRUS (un delegat ca preşedinte al comitetului de coordonare); secretariatul de stat pentru educaţie şi cercetare (un delegat ESKAS); Fundaţia Naţională Elveţiană pentru Ştiinţă (un delegat pentru dezvoltarea carierei, un delegat pentru cooperare internaţională); universităţi din cantoanele elveţiene şi institutele federale elveţiene pentru tehnologie (un delegat ales de CRUS); universităţile elveţiene pentru ştiinţe aplicate (un delegat ales de KFH); ETH-Domain (un delegat ales de ETH-Rat); Bridge to the Research Institutions outside the University Sector (un delegat ales de SER), precum şi SDC (un delegat). România poate delega un observator în comitetul de coordonare.

B.6. Fondul pentru cercetare şi proiecte în educaţie

Se vor aplica condiţiile generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă, cu excepţia cazului în care se prevede diferit în subcap. B.6.

B.6.A Fondul pentru cercetare

1.Definiţia şi scopul fondului pentru cercetare

Va fi creat un fond pentru cercetare cu obiectivul de promovare a cercetării comune româno-elveţiene. Vor avea prioritate proiectele comune de cercetare.

2.Organismul intermediar elveţian şi organismul de coordonare pentru fondul pentru cercetare

SDC va numi direct Fundaţia Naţională Elveţiană pentru Ştiinţă şi Centrul Naţional Român pentru Managementul Programelor din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ca organism intermediar elveţian. Organismul intermediar elveţian va avea competenţe şi experienţă în promovarea cercetării, cunoştinţe despre institutele elveţiene de cercetare şi capacitatea de gestionare a fondurilor încredinţate.

3.Compoziţia portofoliului de activităţi şi alocarea financiară indicativă pentru fondul pentru cercetare

Proiecte comune de cercetare (PCC). Cercetătorii români şi elveţieni vor realiza proiecte comune de cercetare (PCC). PCC vor permite oamenilor de ştiinţă români şi elveţieni să se angajeze în activităţi comune de cercetare. Vor avea prioritate următoarele domenii de cercetare: boli ale civilizaţiei, mediu, securitate alimentară şi agricultură, energie regenerabilă, fizică nucleară, nanomateriale şi de sinteză complexe, ştiinţa materialelor şi nanotehnologie, alte domenii convenite de comun acord ulterior. Proiectele de cercetare cu un buget de până la 500.000 CHF vor fi identificate pe baza unei licitaţii deschise.

Beneficiari: institute publice de cercetare şi instituţii academice din România şi din Elveţia.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 8.300.000 CHF; cofinanţarea părţii române oferită de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru institutele publice de cercetare şi instituţiile publice academice participante: 15%.

4.Comitetul de selecţie

Va fi creat un comitet de selecţie. Comitetul de selecţie va fi condus în comun de câte un reprezentant al părţilor română şi elveţiană. Organismul intermediar elveţian poate acţiona ca membru-secretar al comitetului de selecţie.

B.6.B. Proiect în educaţie

1.Organismul intermediar elveţian pentru proiectul în educaţie

SDC va numi direct ca organism intermediar elveţian Zurich University for Teacher Education (Universitatea din Zurich pentru Formarea Profesorilor) - Institutul pentru Proiecte Internaţionale în Educaţie (IPE).

2.Compoziţia portofoliului de activităţi şi alocarea financiară indicativă

Instruire pentru orientare profesională în firme şi şcoli. Proiectul este o iniţiativă comună a instituţiilor de învăţământ elveţiene şi române. Elevii vor fi pregătiţi pentru carierele lor ocupaţionale prin combinarea cerinţelor pieţei muncii cu cele ale învăţământului. Proiectul se adresează elevilor din ultimul an (ultimii ani) de învăţământ obligatoriu (clasele a VIII-a, a IX-a sau a X-a) în ceea ce priveşte alegerea viitoare a unei profesii sau a unei universităţi (ultimul an de gimnaziu şi ciclul inferior din liceu). Acest lucru îi ajută la dezvoltarea carierei prin folosirea metodelor adecvate de predare şi învăţare. Elevii caută contactul direct cu firmele alese. Profesorii primesc instruire la locul de muncă pentru a implementa programul în clasele lor. Firmele primesc îndrumare şi materiale despre cum să îi asiste pe elevi. Profesorii selectaţi, în final, vor fi instruiţi suplimentar pentru a deveni viitori instructori.

Proiectul cuprinde două faze:

–faza 1 - implementarea într-o regiune-pilot (finanţare elveţiană: 425.000 CHF; finanţare din partea României prin Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: 15%);

–faza 2 - repetarea în alte regiuni (finanţare elveţiană: 1.575.000 CHF; finanţare din partea României prin Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: 15%);

Partenerii proiectului: din partea română: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; Centrul Naţional pentru Pregătire Vocaţională şi Instruire; comitete sectoriale; Universitatea din Bucureşti. Din partea elveţiană: Zurich University for Teacher Education - Institutul pentru Proiecte Internaţionale în Educaţie (IPE).

Durata: aproximativ 5 ani.

B.7. Fondul pentru parteneriate şi experţi

Se vor aplica condiţiile generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă, cu excepţia cazurilor în care se prevede diferit la subcap. B.7.

1.Definiţie şi scop

Va fi creat un fond pentru parteneriate şi experţi, cu două obiective:

–să promoveze şi/sau să consolideze parteneriatele instituţionale dintre partenerii români şi elveţieni pentru: a contribui la soluţionarea provocărilor specifice dezvoltării, întărirea capacităţii şi structurilor partenerilor instituţionali români; a beneficia de valoarea adăugată elveţiană; a contribui la întărirea parteneriatelor.

–să mobilizeze expertiza elveţiană.

Parteneriate instituţionale. Vor avea prioritate parteneriatele instituţionale dintre organizaţii nonprofit române şi elveţiene, organizaţii guvernamentale şi alte organizaţii publice, organisme teritoriale şi parteneri sociali români şi elveţieni care trebuie să răspundă provocărilor dezvoltării.

Mobilizarea expertizei. Expertiza va fi mobilizată în primul rând prin contribuţii pe termen scurt ale experţilor elveţieni. Aceste contribuţii vor fi oferite instituţiilor nonprofit, instituţiilor guvernamentale şi altor organizaţii publice.

2.Organismul intermediar elveţian

SDC va lansa o cerere deschisă pentru propuneri de gestionare a fondului. Organismul intermediar elveţian va trebui să aibă competenţele pentru a sprijini dezvoltarea parteneriatelor româno-elveţiene, cunoştinţele pentru mobilizarea aportului experţilor pe termen scurt din Elveţia şi capacitatea de a gestiona fondurile încredinţate.

3.Compoziţia portofoliului de activităţi şi alocarea financiară indicativă

Activităţi menţionate în acordul-cadru:

Informaţiile privind: conţinutul proiectului, partenerii proiectului şi beneficiarii, durata şi finanţarea necesare sunt orientative. Planificarea detaliată a proiectului poate necesita modificări ale caracteristicilor proiectului sau poate duce la anularea proiectului în întregime.

Protejarea indicaţiilor geografice. Obiectivul parteneriatului instituţional este de a dezvolta cunoaşterea sistemelor oficiale de evaluare a calităţii produselor agricole şi alimentare, creşterea nivelului de conştientizare a consumatorilor cu privire la calitatea produselor şi înţelegerea modalităţilor de organizare a grupurilor de producători.

Partenerii instituţionali includ: din partea română: Oficiul Naţional pentru Produse Româneşti Tradiţionale şi Organice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Fundaţia ADEPT, alţii; din partea elveţiană: AGRIDEA, alţii.

Durata: 3 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 200.000 CHF pentru parteneriat; cofinanţare din partea Guvernului României, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: 15%.

Promovarea condiţiilor decente de lucru pentru angajaţi. Parteneriatul instituţional urmăreşte să îmbunătăţească mecanismele de dialog social în domeniul protecţiei sănătăţii şi siguranţei, precum condiţiile de muncă ale lucrătorilor români şi imigranţi din România. Proiectul va sprijini dialogul structurat dintre sindicate, patronate, Inspecţia Muncii şi alte instituţii publice din acest domeniu: schimb de experienţă între sindicatele şi patronatele române şi elveţiene; promovarea structurilor bipartite şi a fondurilor paritare.

Partenerii proiectului: din partea română: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Inspecţia Muncii, Institutul de Cercetare în Domeniul Protecţiei Muncii, sindicate regionale şi naţionale, patronate etc.; din partea elveţiană: Asistenţa Muncii din Elveţia (SLA); alţii.

Durata: 3 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 600.000 CHF; cofinanţare de 10% până la 15% oferită conform regulilor de cofinanţare.

Activităţi identificate pe bază de cerere de ofertă:

Schema de granturi pentru finanţarea activităţilor comune ale parteneriatelor instituţionale. Schema de granturi va promova şi/sau va consolida parteneriatele instituţionale dintre partenerii elveţieni şi români. Schema de granturi va avea două părţi:

–pentru un buget total de 2 milioane CHF: activităţi mai mici, cuprinse între 10.000 CHF şi 100.000 CHF; şi

–pentru un buget total de 3 milioane CHF: activităţi mai mari, cuprinse între 100.000 CHF şi 250.000 CHF.

Activităţile vor fi identificate pe baza unei cereri continue de propuneri. Va fi creat un comitet de selecţie, care va include reprezentanţi ai asociaţiilor municipalităţilor din România, societatea civilă, UNC şi SDC.

Parteneri din partea română: organizaţii non-profit cu personalitate juridică în România, cum sunt organizaţiile neguvernamentale, reţele, asociaţii, federaţii, think-tanks, instituţii de învăţământ, instituţii culturale; organizaţii guvernamentale şi alte organizaţii publice; entităţi teritoriale, precum regiuni, oraşe şi municipii; parteneri sociali, respectiv sindicate şi patronate reprezentative şi recunoscute la nivel naţional.

Parteneri din partea elveţiană: parteneri instituţionali care să coopereze cu partenerii lor români.

Durata: 4 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 5.000.000 CHF; cofinanţare de 10% până la 15% oferită de parteneri instituţionali, conform regulilor de cofinanţare.

Schema de granturi pentru finanţarea contribuţiei pe termen scurt a experţilor elveţieni. Schema de granturi este destinată să permită partenerilor români să beneficieze de expertiza elveţiană. Cererile de finanţare a experţilor pot fi depuse oricând, într-o perioadă dată (cerere continuă). Costurile activităţilor vor varia de la câteva sute de franci elveţieni, la 35.000 CHF. În cazuri bine justificate, limita superioară poate creşte uşor. UNC şi SDC vor aviza împreună aprobările date de organismul intermediar elveţian.

Aplicanţii eligibili pentru asistenţa experţilor pot include organizaţii guvernamentale şi organizaţii non-profit cu personalitate juridică în România.

Durata: 4 ani.

Finanţare: contribuţie elveţiană: 1.000.000 CHF; cofinanţarea părţii române (de exemplu: transportul local al expertului, interpretariat) oferită de beneficiarul contribuţiei expertului.

4.Comitetul de coordonare

Va fi constituit un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va fi format din reprezentanţi ai asociaţiei municipalităţilor din România, reprezentanţi ai societăţii civile, UNC şi SDC. Aceştia se vor întâlni de cel puţin două ori pe an. Conducerea va fi asigurată de organismul intermediar elveţian, care va acţiona şi ca membru-secretar al comitetului de coordonare.

Anexa 5

REGULI ŞI PROCEDURI

pentru facilitatea de pregătire a

proiectului şi pentru fondul de asistenţă tehnică

Anexa nr. 5 este parte integrantă a acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian referitor la implementarea Programului de cooperare elveţiano-român. Orice modificare la prezenta anexă va fi făcută în scris, cu acordul comun al autorităţilor competente menţionate la art. 9 al părţii principale din acordul-cadru.

Anexa nr. 5 defineşte regulile şi procedurile pentru Facilitatea de pregătire a proiectului şi pentru Fondul de asistenţă tehnică.

Anexa nr. 1 defineşte cadrul conceptual al Programului de cooperare elveţiano-română. Regulile şi procedurile sunt definite: în anexa nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elveţiano-român; în anexa nr. 3 pentru proiecte şi programe; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice.

A. Facilitatea de pregătire a proiectului

1.Definiţie şi scop

Facilitatea de pregătire a proiectului furnizează asistenţă financiară pentru pregătirea propunerilor finale de proiect (de exemplu, studii de fezabilitate, evaluări de impact asupra mediului etc.).

2.Procedurile de cerere şi aprobare

O cerere pentru asistenţă financiară în cadrul facilităţii de pregătire a proiectului trebuie să fie parte a schiţei de proiect (conform anexei nr. 3 secţiunea 1.2).

SECO va evalua dacă asistenţa cerută pentru pregătirea proiectului este adecvată pentru asistenţă financiară.

Decizia privind furnizarea de asistenţă financiară pentru pregătirea proiectului este parte din decizia finală a Elveţiei privind schiţa de proiect.

3.Managementul facilităţii de pregătire a proiectului

Facilitatea de pregătire a proiectului este gestionată de UNC.

4.Acordul privind facilitatea de pregătire a proiectului

Acordul privind facilitatea de pregătire a proiectului va fi pregătit şi semnat de UNC din partea României şi de SECO din partea Elveţiei. Conţinutul facilităţii de pregătire a proiectului va include printre altele:

–obiectivele facilităţii de pregătire a proiectului;

–roluri şi responsabilităţi;

–descrierea detaliată a costurilor eligibile pentru finanţare;

–cofinanţarea;

–procedurile de audit, monitorizare şi raportare.

5.Cofinanţarea

Mijloacele financiare furnizate de facilitatea de pregătire a proiectului necesită o cofinanţare minimă de 15% din partea destinatarului sau a unei părţi terţe. Procentul de cofinanţare va fi determinat de la caz la caz.

B. Fondul de asistenţă tehnică

1.Definiţie şi scop

Un fond de asistenţă tehnică poate fi înfiinţat pentru a contribui la unele costuri suplimentare suportate de România pentru implementarea eficientă şi efectivă a contribuţiei.

2.Costuri eligibile

Costurile suportate de autorităţile române pentru obligaţiile efectuate în mod suplimentar şi exclusiv pentru implementarea contribuţiei sunt eligibile pentru finanţare, dacă ele aparţin uneia dintre următoarele categorii:

a)costurile de monitorizare şi ale comitetelor de selecţie a proiectelor pentru Programul de cooperare elveţiano-român;

b)pregătirea pentru potenţialele agenţii executive cu obiectivul de a le pregăti pentru Programul de cooperare elveţiano-român;

c)angajarea de consultanţi pentru elaborarea procedurilor şi îndrumărilor pentru implementarea contribuţiei elveţiene;

d)angajarea de consultanţi şi experţi pentru identificarea şi analiza propunerilor de proiecte adresate UNC şi pentru pregătirea cererilor de finanţare către Elveţia;

e)angajarea de consultanţi şi experţi pentru monitorizare, auditare şi pentru analiza măsurilor-suport finanţate prin contribuţie şi a întregului Program de cooperare elveţiano-român;

f)audituri şi verificări la faţa locului ale operaţiunilor legate de contribuţie, când acestea sunt legate de activităţi care depăşesc obligaţiile normale ale României;

g)măsurile de publicitate legate de contribuţie;

h)costurile pentru participarea la întâlnirile cu autorităţile elveţiene care au loc în afara României;

i)costurile de traducere ale UNC şi ale organismelor intermediare la nivelul managementului contribuţiei elveţiene;

j)echipamentul suplimentar, inclusiv software-ul, achiziţionat în mod special pentru implementarea contribuţiei;

k)costurile suportate de autorităţile române pentru managementul, implementarea, monitorizarea şi controlul contribuţiei, dacă:

–nu este disponibilă o altă sursă de finanţare;

–o evaluare detaliată a cerinţelor personalului este disponibilă şi convenită de către părţi;

–finanţarea acestui personal este decisivă pentru implementarea eficientă a contribuţiei elveţiene;

–există un sistem de raportare şi monitorizare a costurilor pentru salariaţi;

–salariile şi costurile sunt conforme politicii de angajare a personalului administrativ şi corespunde standardelor;

–cofinanţarea românească a costurilor cu personalul, suportate din fondul de asistenţă tehnică, este de 25%.

3.Organismul intermediar pentru fondul de asistenţă tehnică

Fondul de asistenţă tehnică este gestionat de UNC.

4.Acordul privind fondul de asistenţă tehnică

Acordul privind fondul de asistenţă tehnică va fi pregătit şi semnat de către UNC din partea României şi de către SDC/SECO din partea Elveţiei. Conţinutul Acordului privind fondul de asistenţă tehnică va include, printre altele:

–obiectivele fondului de asistenţă tehnică;

–descrierea detaliată a costurilor eligibile pentru finanţare;

–structura organizaţională, rolurile şi responsabilităţile;

–procedurile;

–planificarea bugetară şi financiară;

–procedurile de audit;

–monitorizarea şi coordonarea;

–raportarea.