Se aprobă Lista disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat pentru probele d), e) şi f), menţionate în anexa nr. 2 "Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2004" la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.785/2003. Lista este prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Se aprobă Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2004, prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Direcţia generală pentru învăţământ preuniversitar, Direcţia generală pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale şi accesul la educaţie, Direcţia generală învăţământ superior, Serviciul naţional de evaluare şi examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două probe obligatorii, scrisă şi orală, limba şi literatura română ocupă un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.
Proba scrisă vizează competenţele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/ producerea mesajelor şi în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/ eseuri şi texte funcţionale).
Proba orală vizează competenţele de comunicare orală, fiind centrată pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
Prin susţinerea examenului de Bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilităţi şi elemente de competenţă, dobândite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a):
1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare
a. Competenţe privind producerea mesajelor
● Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale în diverse situaţii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronunţarea corectă; tehnici de comunicare specifice în conversaţie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale şi nonverbale la situaţia dată) - pentru proba orală.
● Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orală, povestire orală, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare şi nonliterare - pentru proba orală.
● Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării scrise în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în funcţie de situaţia de comunicare; stilurile funcţionale; calităţile generale şi particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice).
● Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiză, sinteză, paralelă, eseu structurat şi nestructurat) şi a textelor funcţionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori).
b. Competente privind receptarea mesajelor
● Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valenţelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influenţa elementelor paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral).
● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon).
● Aplicarea cunoştinţelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere).
● Identificarea expresivităţii şi a subiectivităţii în limbajul comun şi în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere.
2.Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
● Recunoaşterea trăsăturilor definitorii ale comunicării ficţionale şi nonficţionale (referent, limbaj, scopul comunicării, modalităţi de receptare).
● Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcţia subiectului, compoziţia, personajele, modalităţi de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instanţele comunicării, perspectiva narativă).
● Identificarea particularităţilor de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, mărci lingvistice ale prezenţei naratorului, stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber).
● Recunoaşterea şi realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de proză şi a particularităţilor acestora.
● Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural şi de limbaj, specifice textului dramatic (construcţia subiectului, compoziţia, modalităţi de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului/ indicaţiile scenice).
● Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă - motiv poetic, laitmotiv; instanţele comunicării în textul poetic).
● Identificarea instanţelor comunicării în textul poetic.
● Analiza şi realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere.
● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităţilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet şi elemente de versificaţie).
● Aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi în discutarea textelor narative, dramatice, poetice şi de doctrină literară.
● Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic).
3.Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar
a. Receptare
● Identificarea structurilor lingvistice în diverse situaţii de comunicare, în vederea sesizării logicii şi coerenţei mesajului.
b. Producere
● Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-un monolog oral (tehnica argumentării, adecvarea elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale) - pentru proba orală.
● Elaborarea unei argumentări scrise/ orale pe o temă dată (construcţia discursului argumentativ; structuri, conectori şi tehnici argumentative).
● Încadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii într-o anumită categorie (de exemplu: comedie, dramă; basm cult, român modern; poezie romantică, simbolistă), pe baza identificării caracteristicilor acestora.
● Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epocă).
● Identificarea unor particularităţi şi realizarea de conexiuni între epoci culturale şi ideologii literare, în vederea caracterizării acestora (Dacia literară, Junimea, tradiţionalism, modernism).
● Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural.
● Compararea unor idei şi atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiaşi teme literare.
● Relevarea specificităţii limbajului literar în raport cu limbajul altor arte.
III. CONŢINUTURI
A. LITERATURA ROMÂNĂ
1.Textul. Aspecte generale
–elemente ale situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcţiile comunicării;
–textul literar/ nonliterar;
–text şi context;
–teme şi motive literare;
–literatura şi alte arte.
2.Proza
a. Proza narativă - accepţii ale termenului; evoluţie şi tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică).
b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradiţional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial).
–perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); naraţiunea la persoana I şi a III-a;
–construcţia subiectului şi a discursului narativ: acţiune, secvenţa narativă, episod, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanţă, înlănţuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă;
–personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalităţi de caracterizare a personajului.
d. Limbajul prozei narative
–modalităţi ale narării: povestire; rezumat, scenă;
–mărci ale prezenţei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă şi indirectă, stilul indirect liber;
–registre stilistice (popular şi cult, scris şi oral etc.).
3.Poezia
a. Poezia - accepţii ale termenului; evoluţie (poezia paşoptistă; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului; simbolismul; tradiţionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirică şi epică).
b. Structura textului poetic
–comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric);
–tipuri de lirism: subiectiv şi obiectiv;
–elemente de compoziţie în textul poetic: titlu, incipit, secvenţe poetice, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă (motiv poetic, laitmotiv);
–nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic şi stilistic.
–perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiţionalism.
6.Autori canonici
Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu
a)Tip de text: literar, non-literar;
Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
–să înveţe a aborda un text necunoscut;
–să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;
–să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;
–să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;
–să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;
–să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale;
–să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.
b)Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul britanic şi american, literatură cultă şi populară, broşuri, internet.
c)Lungimea: în funcţie de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte d) Dificultate: în funcţie de programă/tip de subiect, dar fără să depăşească gradul de dificultate a textelor din manuale;
e)Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programa şcolară:
1.Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber;
2.Domeniul social (societate): ţinerii, familia şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;
3.Domeniul educaţie şi profesie: şcoală, ocupaţii, profesii, piaţa muncii;
4.Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional, britanic şi american - personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente.
IV.
2.Elemente de gramatică - cele cuprinse în Programa de limba engleză:
a)Proba orală: timp de prezentare: 15 minute b) Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore
V.2. Structura şi dificultatea subiectelor vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.
La alcătuirea itemilor/sarcinilor de lucru se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor/filierelor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere calitativ.
TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE IN CONCORDANŢĂ CU
PROGRAMA ŞCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL
VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!
PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ
I. STATUTUL DISCIPLINEI
În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională (proba e sau f).
Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare*1), examenul de bacalaureat 2003 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte:
–probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);
–competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte);
–repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal:
● 1-2 ore*2)
● 3-4 ore*3)
● bilingv*4)
● Minorităţi/L3*5)
Atât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv Minorităţi/L3, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă.
Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.
*1) Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată pe baza Programei şcolare de Limba franceză pentru clasa alX-a, aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 şi a Programei şcolare de Limba franceză, seria liceu, vol. 2, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba franceză pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa şcolară de Limba franceză pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001
*2) Pentru absolvenţii care au studiat Ib.franceză 1-2 ore pe săptămână (indiferent de nivel, L1 sau L2), inclusiv absolvenţii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale care au început studiul limbii franceze în gimnaziu.
*3) Pentru absolvenţii care au studiat Ib.franceză 3-4 ore pe săptămână (inclusiv profilul intensiv).
*4) Numai pentru absolvenţii claselor bilingve.
*5) Din această categorie fac parte absolvenţii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a/ L3 (anul IV de-studiu).
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
Competenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele, în funcţie de probă (oral/scris).
Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe două nivele:
1.1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve;
2.Minorităţi/L3.
1.LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve
1.1.PROBA ORALĂ
Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:
♦ să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.
♦ să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut -extrăgând şi/sau prelucrând informaţii din text - prin:
● identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;
● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;
● traducere;
● identificarea informaţiilor semnificative din text (răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6);
Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viaţă.
♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:
● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;
● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
● realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent, pe o temă dată:
–relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale;
–prezentarea unui film/unei cărţi*7);
–descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare;
–prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmaţii, unei idei, ideilor textului*7), integrând exemple relevante şi/sau un punct de vedere personal.
Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen, utilizând limba franceză potrivit contextului comunicaţional.
1.2.PROBA SCRISĂ
Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:
♦ să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin:
● identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;
● recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;
● identificarea informaţiilor semnificative din text (exerciţii cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6);
*6) eventual, întru-un număr dat de cuvinte (3-4 ore şi bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a;
*7) 3-4 ore şi bilingv.
♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris, valorificând în mod adecvat competenţele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă), prin:
● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţinta acest lucru;
● construirea unui discurs logic şi coerent, pe o temă de interes, având sau nu ca suport o afirmaţie/un text dat:
–relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experienţe personale;
–descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalităţi marcante;
–construirea unui interviu/unui dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);
–redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitări/scrisori (personale/administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
–dezvoltarea unei idei/continuarea unui text;
–exprimarea/argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/ideile/conţinutul textului;
–comentarea unui subiect/unei afirmaţii/unei idei/ideilor textului*8), integrând un punct de vedere personal, argumente şi exemple relevante;
–redactarea unui eseu structurat/liber*8).
Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (1-2, 3-4 ore şi Minorităţi);
2.LIMBA FRANCEZĂ: Minorităţi/L3
2.1.PROBA ORALĂ
Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:
♦ să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.
♦ să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin:
● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;
● răspuns la întrebări (chestionar);
● traducere;
● selectarea informaţiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text dat/a informaţiei specifice din documente curente simple (v. 2.4., Texte. Tipuri de texte, pag.8)
Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată.
♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:
● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;
● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
● prezentarea unor detalii personale;
● relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale; povestirea unui film;
● descrierea/prezentarea unor persoane/locuri/obiecte/activităţi;
Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.
*8) 3-4 ore şi bilingv.
2.2.PROBA SCRISĂ
Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:
♦ să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin:
● recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;
● identificarea informaţiilor semnificative din text, prin exerciţii diverse (exerciţii cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.);
● selectarea informaţiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a informaţiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat.
♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:
● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;
● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
● solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize);
● redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitări/scrisori (personale/oficiale);
● redactarea unui text scurt despre un eveniment, după un plan dat sau cu ajutorul unor elemente (întrebări, text) de sprijin;
● relatarea unui fapt divers/unor întâmplări/unei experienţe personale; povestirea unui film;
● descrierea unei persoane/unui personaj/unor locuri/obiecte/activităţi;
Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text simplu.
III. CONŢINUTURI
1.LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore*9),3-4 ore şi bilingv
1.1.ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ
Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).
1.2.ACTE DE VORBIRE.
Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba franceză pentru ciclul liceal:
–a se prezenta, a prezenta pe cineva
–a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V.
–a vorbi despre sine
–a vorbi despre starea fizică
–a face o expunere pe o temă dată
–a exprima un raţionament/o judecată*10)
–a exprima o opinie personală/stări/sentimente
–a argumenta o opinie personală
–a relata evenimente
–a descrie locuri, persoane, obiecte
–a da, a cere informaţii practice cuiva
–a exprima gusturi şi preferinţe
–a sfătui pe cineva*10)/a cere cuiva să facă ceva/a interzice
–a situa în spaţiu şi timp
–a exprima cantitatea/calitatea; a compara
–a propune/a invita, a accepta/a refuza
–a-şi exprima acordul/dezacordul
–a face o urare, a felicita
–a rezuma un text (idei esenţiale)
–a participa la o conversaţie în situaţie de examen (interacţiune orală)
*9) conţinuturi comune, L1 şi L2, conform Programei şcolare de Limba franceză citată la pag.l;
*10) 3-4 ore şi bilingv.
1.3.CONŢINUTURI LINGVISTICE.
Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal.
Tipuri şi forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală;
imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza*).
*)elementele gramaticale notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv.
1.4.TEXTE şi TEME
pentru comunicarea orală şi scrisă.
Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba franceză;
b)Tipul de text: text autentic literar/neliterar;
c)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 - 350 de cuvinte) d) Dificultate: în funcţie de profil.
Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi/L3.
Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:
● Viaţa personală şi socială: identitate/CV; ţinerii şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul...) etc.;
● Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă; meteo etc.
● Timp liber: week-end/vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.
● Societate; educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri...); mass-media; moda; conflicte între generaţii; muncă/şomaj; violenţă/non-violenţă etc.
● Mediul înconjurător: oraş/sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.
● Spaţiul francofon: Franţa contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; francofonia şi ţările francofone;
● Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.
Notă *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv.
2.LIMBA FRANCEZA: Minorităţi/L3*11)
*11) conform Programei de Ib. franceză pentru anul IV (L3); citată la pagina 1.
2.1.ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ (v.1.1., pag. 4)
2.2.ACTE DE VORBIRE
–a se prezenta
–a angaja, a continua, a termina o conversaţie
–a cere/a da informaţii (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,...)
–a exprima o opinie personală
–a exprima o judecată
–a relata activităţi la prezent, trecut, viitor
–a situa un eveniment în timp
–a descrie locuri a exprima o stare fizică
–a exprima gusturi şi preferinţe
–a exprima o dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă...)
–a exprima calităţi şi cantităţi; a compara calităţi
–a propune/a invita, a accepta/a refuza
–a cere cuiva ceva/să facă ceva
–a exprima acordul/dezacordul
–a se scuza, a răspunde la scuze
–a face o urare, a felicita
–a participa la o conversaţie în situaţie de examen (interacţiune orală)
pentru comunicarea orală şi scrisă (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune)
♦ TEXTE
Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viaţa cotidiană, documente curente (carte poştală, scrisoare, broşuri, prospecte, instrucţiuni, formulare,...); texte informative şi articole de presă.
♦ TEME
● Viaţa personală şi socială: identitate; ţinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, sentimente; sănătate; modă şi vestimentaţie;
● Viaţa cotidiană: pe stradă, magazine, poştă, bancă, mijloace de transport; timp liber (sport, jocuri, muzică, dans, cinema,...), activităţi, călătorii (aeroport, gară, vamă); profesii, meserii; vremea etc.
● Spaţiul francofon: oraşe şi provincii; tradiţii şi sărbători; francofonia.
● Spaţiul cultural românesc: monumente, locuri, personalităţi marcante.
IV. PRECIZĂRI
1.Proba orală:
–timpul de lucru: 15 minute
–prezentarea: 10 minute.
Proba scrisă :
–timpul de lucru: 3 ore.
2.Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).
3.Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
–să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;
–să-şi însuşească structuri gramaticale noi, să şi le consolideze pe cele vechi;
–să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;
–să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;
–sa înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;
–să înveţe cum să găsească anumite detalii/exemple pentru susţinerea opiniilor personale;
–să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia franceză.
PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂ
I. STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT
În cadrul examenului de bacalaureat absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare:
● Limba germană ca limbă modernă - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b);
● Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria curri-culară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e);
● Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate fi-lierele, profilurile şi specializările nefilologice (proba f).
II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ
Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind stu-diul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca lim-bă modernă este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate în colecţia "Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare".
● Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice (specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv şi bilingv de studiere a limbilor de circulaţie internaţională) şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică).
● Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări.
● Programa 1B, Limba germană - prima limbă modernă: licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematică-informatică).
● Programa 2, Limba germană - a doua limbă modernă: toate filierele şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.
● Programa 3, Limba germană - a treia limbă modernă: pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii germane în clasa a IX-a.
1.Competenţele generale:
● Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare
● Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte
● Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă
● Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare
2.Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi.
3.Ariile tematice, actele de vorbire şi elementele de construcţie a comunicării.
4.Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:
● Conştientizarea contribuţiei limbii germane la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale;
● Raportarea critică la civilizaţia germană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei;
● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora;
● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba germană;
● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare;
Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă moder-nă vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical şi stilistic ale limbii germane, precum şi elemente de cultură şi civilizaţie germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise şi să interacţioneze în limba germană, în situaţii date de comunicare.
Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2004 îşi propune să evalueze, după modelul Cadrului comun european de referinţă în învăţarea, predarea şi evaluarea cunoştinţelor lingvistice, document al Consiliului Europei:
–nivelul competenţelor generale ale candidatului;
–însuşirea conţinuturilor;
–valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii germane;
–competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice ;
Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi.
III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE A LIMBII
În cadrul probelor orale şi scrise, se evaluează nivelul de cunoaştere a limbii germane ca limbă modernă, modul în care candidatul foloseşte limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi a conţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară.
III.
1.COMPETENŢE EVALUATE
III.
1.1.Competenţa de comunicare orală
Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:
● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.
● să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţi de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienţă de viată pentru bilingv şi 3 - 4 ore săptămânal şi să redea conţinutul textului, să răspundă la întrebări pentru 1-2 ore săptămânal şi minorităţi /L3.
● identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;
● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;
● traducere;
● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:
● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;
● rezolvarea unor itemi care au drept ţintă acest lucru;
● realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent pe o temă dată:
–relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale;
–prezentarea unui film/unei cărţi;
–descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare;
–să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane.
–să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen, utilizînd limba germană potrivit contextului comunicaţional.
III.
1.2.Competenţa de comunicare scrisă
Pentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor fi capabili:
● să înţeleagă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă;
● să identifice informaţiile semnificative din text;
● să rezume textul;
● să comenteze un aspect din text;
● să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;
● să recunoască şi să utilizeze elemente şi structuri gramaticale studiate;
● să analizeze şi să interpreteze un aspect/idee din textul dat;
● să folosească corect structurile lexicale studiate;
● sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;
● să descrie/caracterizeze o persoană;
● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală.
● să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;
● să construiască un text pe baza unei teme date;
● să redacteze un eseu;
● să comenteze un subiect;
● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane;
III.
2.CONŢINUTURI EVALUATE
Conţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare.
În consecinţă, diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) şi nu cantitativ, (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).
III.
2.1.Conţinuturi lexicale şi tematice
Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general, (vezi Nota nr. 2)
Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.
a)Tip de text: autentic: literar, non-literar (vezi Nota nr. 1);
b)Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literatură cultă şi populară, broşuri, internet.
c)Lungimea: în funcţie de profil: 125 - 350 cuvinte d) Dificultate: în funcţie de profil, dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale;
e)Domenii: domenii tematice cuprinse în programa şcolară (Nota nr. 2):
1.Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber;
2.Domeniul social (societate): ţinerii, familia şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;
3.Domeniul educaţie şi profesie: şcoală, ocupaţii, profesii, piaţa muncii;
4.Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional şi germanofon în cadrul european - personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente;
III.
2.2.Elemente structurale funcţionale
III.
2.2.1.Acte de vorbire
Candidaţii vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situaţii de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.
III.
2.2.2.Forme de comunicare în scris
Candidaţii vor fi capabili de:
–a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise;
–a redacta un text funcţional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie;
–a redacta o povestire, descriere, caracterizare;
–a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate.
III.
3.ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
III.
3.1.Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Nota nr. 2);
III.
3.2.Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziţii, conjuncţii
categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză
structuri: propoziţii, fraze
procese şi relaţii: acord, topică, transformare, etc.
2.Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.
La alcătuirea itemilor se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere calitativ.
TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANŢĂ
CU PROGRAMA ŞCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL
VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!
Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
–să înveţe a aborda un text necunoscut;
–să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;
–să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;
–să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;
–să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;
–să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale;
–să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.
În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor de liceu vor susţine, ca probă obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele opţionale. Examenul de limba italiană va păstra aceeaşi structură în ceea ce priveşte:
● probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);
● repartizarea în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal: 1-2 ore, 3-4 ore (indiferent de nivel, L1 sau L2), bilingv şi Minorităţi/L3, pentru ambele probe (oral şi scris);
● competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte). Atât pentru proba orală, ca probă obligatorie, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv Minorităţi, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
1.PROBA ORALĂ
Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:
● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.
● să demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin:
–identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;
–recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;
–traducere;
–rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere.
Candidaţii pot face trimiteri la/asociaţii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată.
● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:
● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;
● răspuns la întrebări;
–rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
–relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.
–emiterea unor judecăţi de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv.
–transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers, pornind de la un text.
Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
● să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.
2.PROBA SCRISĂ
Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:
● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin:
–identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exerciţii (cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar,etc./rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);
–comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv;
–identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;
–recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.
● să dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingător.
● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:
–folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;
–rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
–desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;
–redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
–descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;
–relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale
–continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o tema dată;
–redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere, pe baza unui text / unei teme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante.
–rezumarea unui text
–transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.
● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiană a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minorităţi).
III. CONŢINUTURI
1.LIMBA ITALIANĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi bilingv
1.1.TEMATICA
Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:
● Viaţa personală şi socială: problemele adolescenţei (alegerea unei meserii, şomajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generaţii,...); valori şi non-valori umane, drepturile omului; angajarea socială; ţinerii şi idolii lor, pasiuni şi sentimente (prietenia, solidaritatea,...), petrecerea timpului liber (lectura, muzică, sport,...)
● Viaţa cotidiană:: relaţii şi convenienţe sociale (în familie, în magazin, pe stradă, corespondenţă,...); viaţa cultural-artistică (spectacole, muzică...),mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului); marile probleme şi conflicte ale epocii contemporane la început de mileniu III
● Spaţiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic şi cultural italian şi european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalităţi; artă, cultură şi civilizaţie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiană reprezentativă);
● Comunitatea europeană: spirit comunitar, interculturalitate.
1.2.ACTE DE VORBIRE.
Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiană pentru ciclul liceal *):
–a angaja, a continua, a încheia o conversaţie
–a prezenta / a face o expunere pe o temă dată
–a realiza descrieri / prezentări de locuri, obiecte, persoane, oraşe
–a exprima o opinie, o judecată / a argumenta
–a exprima gusturi şi preferinţe
–a relata (o discuţie, un eveniment, o suită de evenimente)
–a rezuma o discuţie
–a-şi exprima acordul /dezacordul
–a exprima îndoiala, satisfacţia, regretul
–a exprima posibilitatea / imposibilitatea
–a exprima intenţia de a face / a nu face ceva
–a exprima necesitatea /obligaţia
–a exprima admiraţia / dezaprobarea
–a exprima stări emoţionale
1.3.COMUNICARE IN SCRIS
–a rezuma un text
–a caracteriza o persoană, personaj
–a redacta o scrisoare, un CV
–a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje)
–a redacta un eseu
1.4.CONŢINUTURI LINGVISTICE.
Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiană pentru ciclul liceal*).
● Universul personal: identitate; adolescenţa, vârsta aspiraţiilor; relaţiile cu familia, relaţiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentaţie, spectacol, sport, muzică, excursii, formarea culturală, Internet...), C.V.; gustul aventurii cunoaşterii.
● Viaţa cotidiană: poştă; mijloace de transport; strada: automobilul şi semnele de circulaţie; călătoria, mijloc de cunoaştere, (la mare, la munte, la ţară); corespondenţa personală; fenomene sociale negative (violenţă, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului).
● Spaţiul cultural italian: obiective turistice şi culturale (monumente, oraşe); sărbători tradiţionale; bucătăria italiană; muzica şi cinematografia italiană, personalităţi ale spaţiului cultural italian.
2.2.ACTE DE VORBIRE
–a se prezenta
–a angaja, a continua, a termina o conversaţie
–a cere / a da informaţii (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,...)
–a exprima o opinie personală
–stări sufleteşti, evenimente
–a exprima o stare fizică
–a exprima gusturi şi preferinţe
–a exprima o dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă...)
–a propune / a invita, a accepta / a refuza
–a cere cuiva ceva / a comanda
–a exprima acordul / dezacordul
–a se scuza, a răspunde la scuze
–a face o urare, a felicita
–a sfătui, a recomanda
–a exprima posibilitate, imposibilitatea
2.3.COMUNICARE ÎN SCRIS
–a redacta un dialog scurt, un comentariu
–a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane)
Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi. Aceste texte vor fi selectate din cărţi, ziare, reviste în limba italiană.
IV. PRECIZĂRI
1.Timpul de lucru este:
a)proba orală: 15 minute;
b)proba scrisă: 3 ore.
2.Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal.
Pentru informaţii teoretice suplimentare, se poate consulta capitolul Consideraţii generale din Programa de Limba Engleză pentru bacalaureatul 2003
PROGRAMA: LIMBA PORTUGHEZĂ
I. STATUTUL DISCIPLINEI
În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională (proba e sau f).
Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare, examenul de bacalaureat 2004 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte:
–probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);
–competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte);
–repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal:
● 3-4 ore
● bilingv
Atât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute / nestudiate la clasă.
Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
Competenţele generale şi specifice sunt aceleaşi pentru toate profilurile (3-4 ore şi clase bilingve), în funcţie de probă (oral/scris).
1.LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi clase bilingve
1.1.PROBA ORALĂ
Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:
● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă.
● să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin:
–identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;
–recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;
–exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmaţie / ideile / conţinutul textului dat, comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului respectiv.
Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viaţă.
● să demonstreze capacitatea de exprimare prin:
–folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicării orale;
–rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
–relatarea unui eveniment / fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe personale; prezentarea unui film / unei cărţi; descrierea unui obiect, unei persoane / unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute / imaginare; prezentarea / comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent pe o temă dată, integrând exemple relevante şi un punct de vedere personal.
Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
● sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.
1.2.PROBĂ SCRISĂ
Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:
● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasă prin:
–identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;
–recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;
–identificarea informaţiilor semnificative din text: exerciţii (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar etc.) / rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);
–exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutului textului; comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului.
● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:
–valorificarea adecvată a competenţelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă);
–rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
–relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor întâmplări / unei experienţe personale;
–descrierea unor obiecte / locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;
–construirea unui interviu / dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);
–redactarea unui C.V. / unei cărţi poştale / felicitări / scrisori (personale / administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
–construirea unui discurs logic şi coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmaţie / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat / liber.
● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în / din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4 ore).
III. CONŢINUTURI
1.LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi bilingv
1.1 ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ
Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).
1.2 ACTE DE VORBIRE
Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal:
–a se prezenta, a prezenta pe cineva
–a se prezenta într-un interviu de angajare / C.V.
–a vorbi despre sine
–a vorbi despre starea fizică
–a face o expunere pe o tema data
–a exprima un raţionament / o judecată
–a exprima o opinie personală / stări / sentimente
–a argumenta o opinie personală
–a relata evenimente
–a descrie locuri, persoane, obiecte
–a da, a cere informaţii practice cuiva
–a exprima gusturi şi preferinţe
–a sfătui pe cineva / a cere cuiva să facă ceva / a interzice
–a situa în spaţiu şi timp
–a exprima cantitatea / calitatea; a compara
–a propune / a invita, a accepta / a refuza
–a-şi exprima acordul / dezacordul
–a face o urare a felicita
–a rezuma un text (idei esenţiale)
–a participa la o conversaţie / interacţiune orală (în situaţie de examen)
1.3 CONŢINUTURI LINGVISTICE
Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal.
Tipuri şi forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală;
imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza
1.4 TEXTE ŞI TEME
pentru comunicarea orală şi scrisă
Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză;
b)Tipul de test: test autentic literar / neliterar;
c)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte);
d)Dificultate: în funcţie de profil.
Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcţie de profil.
Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:
● Viaţa personală şi socială: identitate (C.V.); relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, ţinerii şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor; familia: membrii, ocupaţii; sănătate (droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul ...) etc.;
● Spaţiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; lusofonia şi ţările lusofone;
● Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.
IV. PRECIZĂRI
1.Proba orală:
–timpul de lucru: 15 minute
–prezentarea: 10 minute
Proba scrisă:
–timp de lucru: 3 ore.
2.Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).
3.Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
–să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;
–să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să şi le consolideze pe cele vechi;
–să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;
–să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;
–să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite;
–să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;
–să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia portugheză.
PROGRAMA: LIMBA RUSĂ
STATUTUL DISCIPLINEI
În temeiul Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 268/2003 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, precum şi în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2004, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare:
● Limba rusă ca limbă modernă - probă orală comună pentru toate filierele şi specializările;
● Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria auriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie;
● Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate filierele, profilurile şi specializările, cu excepţia specializării filologie din cadrul filierei teoretice.
Programa pentru examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) este întocmită pe baza noului Curriculum Naţional, aplicat în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 1999-2000*1), şi avizată de Comisia Naţională de Limba rusă - în data de 30.06.2003.
*1) Absolvenţii claselor a XIII-a, promoţia 2004, precum şi absolvenţii de liceu din promoţiile anterioare (curs de zi, seral şi fără frecvenţă) vor susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă după prezenta programă.
Parte a Curiculum -ului naţional, Programele şcolare de Limba rusă pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordin al Ministrului ar. 3915/31.05.2001, stabilesc:
1.Competenţe generale:
● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
● Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
● Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
● Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
2.Competenţe specifice - corelate cu tipuri de conţinuturi - pentru fiecare an de studiu
3.Arii tematice, acte de vorbire şi elemente de construcţie a comunicării.
4.Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:
● Conştientizarea contribuţiei limbii ruse la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale
● Raportarea critică la civilizaţia rusă, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei
● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora
● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba rusă
● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare
TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT
Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) se va desfăşura după următoarele tipuri de programe:
● Programa 1A, Limba rusă - prima limbă modernă (3 ore săptămânal): licee teoretice, specializarea filologie şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică);
● Programa 1A, Limba rusă - prima limbă modernă (2 ore săptămânal): licee teoretice, celelalte specializări;
● Programa 1B, Limba rusă - prima limbă modernă (2-3 ore săptămânal): licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MApN, specializarea matematică-informatică);
● Programa 2, Limba rusă- a doua limba modernă (1-2 ore săptămânal): toate filierele, profilurile şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun;
● Programa 3, Limba rusă - a treia limbă modernă (1-2 ore săptămânal): pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a,
Prezenta programă de bacalaureat selectează acele competenţe specifice care vor fi evaluate prin probele de examen şi care vor arăta în ce măsură cunoştinţele achiziţionate de absolvenţii de liceu sunt valorificate sau aplicate practic în comunicare.
Atât la proba orală, cât şi la proba scrisă, candidaţii care au studiat limba rusă ca limbă modernă 3 ore săptămânal vor fi solicitaţi să demonstreze capacitatea de înţelegere a unui text necunoscut, să formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale, să facă referiri la elemente de cultură şi civilizaţie rusă sau universală.
Pentru elevii care au studiat limba rusă în regim de 1 - 2 ore săptămânal şi pentru minorităţi, la baza probelor de examinare şi evaluare vor sta texte din manualele şcolare în vigoare.
PROGRAMA 1A
COMPETENŢE EVALUATE
1.Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.
● Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ de specialitate/ narativ/ descriptiv
● Selectarea unor informaţii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcină de lucru
● Desprinderea esenţialului din texte literare/ narative/ descriptive/ discursuri/ interviuri/ articole şi identificarea atitudinii vorbitorului
2.Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
● Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor descrieri/ povestiri orale sau scrise
● Redactarea unor texte funcţionale (scrisori, chestionare, CV, interviu)
● Redactarea unui eseu structurat/ nestructurat pe o temă de interes, cu prezentarea argumentată a propriei opinii
● Completarea unor texte lacunare legate, valorificând informaţii achiziţionate pe o temă dată
3.Realizarea de interacţiuni în comunicarea orala sau scrisă
● Comentarea succintă a unor opinii sau afirmaţii exprimate în formă orală sau scrisă şi formularea de argumente pro sau contra
● Formularea de răspunsuri la un chestionar/ interviu, cu motivarea opţiunii
● Exprimarea de sentimente/atitudini faţă de fapte, evenimente, idei vehiculate într-un text dat
● Redactarea unor scrisori de răspuns, pe o temă dată, adresate diverşilor destinatari, vizând diferite scopuri de comunicare (pentru a obţine, a informa, a convinge, a invita)
4.Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
● Reformularea unor replici (într-un dialog) sau a unor scurte texte
● Rezumarea, într-un număr determinat de cuvinte sau rânduri, a unui text autentic (publicistic, literar, de specialitate)
● Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
● Traducerea în/ din limba rusă, cu ajutorul dicţionarului, a unui text autentic de dimensiune şi dificultate medie
● Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experienţă
PROGRAMA 1B
COMPETENŢE EVALUATE
1.Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
● Selectarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj formulat în limba standard, pe un subiect cunoscut/ din domeniul vocaţional
● Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar
2.Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
● Rezumarea conţinutului unui text, într-un număr dat de cuvinte sau rânduri
● Motivarea atitudinii adoptate faţă de diferite aspecte prezentate într-un mesaj
● Redactarea unor povestiri/ descrieri/ rezumate/ compuneri/ eseuri/ caracterizări pe subiecte de interes general
3.Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
● Completarea unui chestionar în care se solicită şi exprimarea unui punct de vedere personal faţă de o anumită problemă
● Formularea de răspunsuri la întrebări pornind de la un text de informare generală sau din domeniul specialităţii
● Redactarea unor texte funcţionale, ca răspuns la o ofertă/ la o scrisoare personală
4.Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
● Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
● Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicţionarului, a unor texte de lungime şi dificultate medie
● Transpunerea unor informaţii din limbajul de specialitate în limbaj comun
PROGRAMA 2
COMPETENŢE EVALUATE
1.Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
● Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat în limba standard
● Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar pe o temă cunoscută
● Selectarea informaţiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza o sarcină de lucru
2.Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
● Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, utilizând descrieri, comparaţii
● Prezentarea de fapte, argumente şi informaţii pentru a susţine o idee sau o apreciere
● Redactarea unor scrisori în care se prezintă fapte, întâmplări, evenimente, experienţe personale
3.Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu, cu întrebări deschise sau închise
● Redactarea unei scrisori de răspuns, cu exprimarea unor gânduri şi sentimente
● Comentarea succintă a unui punct de vedere exprimat într-un citat, proverb, aforism
4.Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
● Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-două idei
● Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicţionarului, a unor texte de informare generală, de lungime şi dificultate medie
PROGRAMA 3
COMPETENŢE EVALUATE
1.Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
● Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj exprimat în limba standard
● Sesizarea ordinii logice/ cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o temă de interes general
2.Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
● Susţinerea unui dialog situaţional prin oferirea şi solicitarea de informaţii pe teme familiare
● Formularea de întrebări şi răspunsuri pe o temă dată
● Descrierea unor persoane/ locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar
● Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/ rânduri/ enunţuri
3.Realizarea de interacţiuni în comunicarea orala sau scrisă
● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes
● Comentarea pe scurt a unei informaţii, opinii pe o temă familiară
● Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/ se solicită informaţii din domenii cunoscute
CONŢINUTURI
Candidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical şi stilistic al limbii ruse specificate în programele şcolare în vigoare, pentru a demonstra capacitatea de a recepta şi produce mesaje orale/ scrise, precum şi de a interacţiona în situaţii de comunicare enunţate, corespunzător următoarelor arii tematice:
ARII TEMATICE
Programa 1A (2-3 ore), Programa 1B, Programa 2
Adolescentul despre sine: portret fizic şi moral, aptitudini, interese, pasiuni, aspiraţii, planuri de viitor (locuri de muncă şi profesii), CV, studiu şi timp liber.
Adolescentul în interacţiune socială: relaţii interumane (în familie, în şcoală, în cercul de prieteni, dialogul generaţiilor*), oraşul/ satul natal, universul citadin (transport, servicii, instituţii socio-culturale şi de loisir, tradiţie şi modernitate*), mas s-media*).
–Literatura: scriitori (A.S.Puşkin, M.I.Lermontov*), I.S.Turgheniev*), F.M.Dostoievski, A.P.Cehov*), I.N.Tolstoi, S.A.Esenin, B.I.Pasternak*) curente literare (romantismul şi realismul rus în context european, curente moderniste)*).
–Arta: muzica (P.I.Ceaikovski), pictura (I.E. Repin, I.I.Levitan).
–Specific naţional: obiceiuri şi tradiţii, artizanat*)
Notă *) Temele marcate cu asterisc şi scrise cu italice sunt obligatorii numai pentru specializările cu 3 ore săptămânal.
Programa 3
Adolescentul despre sine: naţionalitate, domiciliu, starea sănătăţii, însuşiri fizice şi morale, activităţi curente, timp ocupat şi timp liber (excursii, vizite la muzee, practicarea sportului), pasiuni, opţiuni profesionale.
Adolescentul şi mediul social: familia, cercul de prieteni, şcoala, oraşul/ satul natal, instituţii şi servicii (la magazin, la gară, la aeroport).
Adolescentul şi natura: lumea vie, protecţia mediului înconjurător, timp-natură-anotimpuri, rezervaţii naturale (Delta Dunării).
Adolescentul şi spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă: Rusia (prezentare generală), mari oraşe (Moscova, Sankt-Petersburg), personalităţi şi domeniile lor de activitate (A.S.Puşkin, L.N.Tolstoi, S.A.Esenin, V.M.Şukşin).
ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare în vigoare, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordin al Ministrului nr. 3915/31.05.2001, care au fost publicate în seria "Curriculum Naţional".
STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN
A. PROBA ORALĂ (PROBĂ OBLIGATORIE)
Examinarea candidaţilor la proba orală se va face pe baza unui bilet de examen care va conţine - pentru toate tipurile de programă (1A, 1B, 2,3) - trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluând competenţe diferite.
Subiectul 1: va consta dintr-o autoprezentare şi din susţinerea unui scurt dialog situaţional (cu profesorul examinator) pornind, de la o temă indicată pe bilet.
Subiectul 2: va consta din lectura expresivă a unui text şi din rezolvarea unor exerciţii pe baza acestuia.
Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programa 1A (3 ore săptămânal), se va propune lectura unui text necunoscut
Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programele 1A (2 ore săptămânal), 1B, 2 şi 3 se va propune lectura unui text cunoscut.
Subiectul 3: va consta din prezentarea monologată a unei teme date, referitor la textul citit.
B. PROBA SCRISĂ
Verificarea candidaţilor la proba scrisă va consta din rezolvarea a patru subiecte.
Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programele 1A, 1B şi 2, subiectele vor fi structurate corespunzător celor patru tipuri de competenţe generale (de receptare, de producere, de interacţiune, de transfer şi mediere).
Subiectul 1: Rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat (răspunsuri la întrebări, completarea unui text lacunar, ordonarea logică/ cronologică a unor enunţuri, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.) urmăreşte evaluarea competenţelor de receptare a mesajului scris.
Subiectul 2: va consta din redactarea unui eseu structurat/ nestructurat, a unei compuneri, relatarea unei întâmplări sau a unui eveniment etc., susţinerea şi argumentarea opiniei personale referitoare la o temă dată, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de producere a mesajului scris.
Subiectul 3: va consta din redactarea unor texte funcţionale (scrisoare de intenţie, scrisoare personală de răspuns, formularea de răspunsuri la un chestionar, CV etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de interacţiune în comunicarea scrisă.
Subiectul 4: va solicita candidaţilor să rezume un text, să parafrazeze un citat, să reformuleze idei incluzând un punct de vedere propriu, să traducă un text etc. Aceste sarcini de lucru urmăresc evaluarea competentelor de transfer şi mediere a mesajului scris.
Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după Programa 3, cele patru subiecte vor fi structurate corespunzător competenţelor generale de receptare, de producere şi de interacţiune.
Cerinţele exerciţiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusă, clar, concis şi la obiect, fără a se da modele de rezolvare.
Enunţurile exerciţiilor vor fi însoţite şi de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe baza cărora urmează să fie redactată lucrarea, indicându-se, după caz, numărul de cuvinte sau de rânduri.
C. MODUL DE NOTARE
Punctajul maxim pentru rezolvarea corectă a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen este de 100 puncte, distribuite după cum urmează:
Din oficiu = 10 puncte (10%) Din oficiu = 10 puncte (10%)
TOTAL = 100 puncte TOTAL = 100 puncte
Nota finală se va calcula prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat în urma rezolvării subiectelor.
Criteriile care se iau în calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în bareme şi se vor transmite comisiilor împreună cu subiectele.
D. TIMP DE LUCRU
Pentru proba orală se rezervă 15 minute.
Proba scrisă se elaborează pe durata a 3 (trei) ore.
Pentru a asigura reuşita candidaţilor la examenul de bacalaureat, subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care să permită rezolvarea lor în limita timpului afectat.
PRECIZĂRI
Pentru a cunoaşte în detaliu cerinţele noului Curriculum Naţional se vor consulta următoarele titluri:
● Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasa a IX-a. Aria curriculară Limbă şi comunicare, volumul 1, Ministerul Educaţiei Naţionale. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, Editura Cicero, 1999, pp. 113-136
● Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare pentru clasele X-XII. Aria curriculară Limbă şi comunicare, vol 3, Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, Tipogrup press, 2001, pp.81-108.
MANUALE RECOMANDATE PENTRU L1, L2 şi L3 (minorităţi)
● Clasa a IX-a: autori Lelia Muşat şî Dana Cojocaru, ediţia 1995 şi următoarele.
● Clasa a X-a: autor Diana Tetean, ediţia 1997 şi următoarele.
● Clasa a XI-a: autori Onufrie Vinţeler şi Odarca Ardelean, ediţia 1997 şi următoarele.
● Clasa a XII-a: autori Lelia Muşat şi Antoaneta Olteanu, ediţia 1998 şi următoarele.
Menţiune:
Pentru liceele în care nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele indicate mai sus la nivelul L1 -avansaţi - se recomandă ca elevii să se pregătească după următoarele manuale:
● Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, ediţia 1995 şi următoarele.
● Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.
● Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcaş, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.
● Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcaş, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.
Pentru minorităţi, L3 (anii III - IV de studiu)
● Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 şi următoarele.
● Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Măria Dumitrescu, EDP, 2001.
● Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kosteţki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.
● Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 şi următoarele.
● Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Măria Dumitrescu, EDP, 2001.
● Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kosteţki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.
PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SPANIOLĂ
I. STATUTUL DISCIPLINEI
În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor de liceu vor susţine ca probă obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină şi la una din probele opţionale.
II. COMPETENŢE DE EVALUARE
1.PROBA ORALĂ
Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:
● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă .
● să demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin:
–identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;
–recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;
Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată.
● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin :
–folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;
–răspuns la întrebări;
–rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
–relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe personale, descriere, prezentarea / comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.
–emiterea unor judecăţi de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei / ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv.
–transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers, pornind de la un text.
Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă.
● să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen.
2.PROBA SCRISĂ
Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:
● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasă prin:
–identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exerciţii (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar,etc.) / rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);
–comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului; exprimarea / propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv;
–identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;
–recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.
● să dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingător.
● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:
–folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;
–rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;
–desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;
–redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
–descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;
–relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale
–continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o temă dată;
–redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere , pe baza unui text / unei teme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante.
–rezumarea unui text
–transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.
● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba spaniolă a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minorităţi).
a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă;
b)Tipul de text: text autentic literar / neliterar;
c)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 - 350 de cuvinte) d) Dificultate: în funcţie de profil.
Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi/ L3.
BILINGV
GRAMATICA
1.Articolul
–hotărât şi nehotărât
–modificări eufonice
–omiterea articolului
–valorile neutrului Io
2.Substantivul
–genul şi numărul substantivelor
–substantive defective de număr
–cazuri speciale de schimbare a sensului în funcţie de gen
–funcţiile dativului
3.Adjectivul
–grade de comparaţie (inclusiv forme neregulate)
–apocopare şi modificări de sens în funcţie de situarea faţă de substantiv
–adjectivul posesiv
–adjectivul demonstrativ
–adjective nehotărâte
4.Pronumele
–pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate)
–pronumele posesiv
–pronumele reflexiv
–pronumele relativ
–pronumele interogativ
–interogaţia directă/indirectă
–pronumele nehotărîte
–valorile lui se
5.Verbul
–formele şi folosirea timpurilor şi modurilor
–clase de verbe neregulate
–timpurile naraţiunii şi ale descrierii
–folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă
–folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă
–perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative)
–a comunică prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns / a redacta o scrisoare oficială /CV
–a redacta o invitaţie / a răspunde în scris la o invitaţie
–a caracteriza persoane / personaje
–a rezuma un text
–a redacta un text narativ
–a redacta un eseu
Minorităţi / L3
GRAMATICA
1.Articolul
–hotărât şi nehotărât
2.Substantivul
–gen şi număr (cazuri particulare)
3.Numeralul
–cardinal şi ordinal
4.Adjectivul
–gradele de comparaţie
5.Pronumele
–personal (forme accentuate şi neaccentuate)
–demonstrativ
–posesiv
–relativ
–interogativ
6.Verbul
–forma şi folosirea timpurilor şi a modurilor
–perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative şi terminative)
–folosirea verbelor ser şi estar
–exprimarea probabilităţii
7.Adverbul
–de timp, de loc, de mod
8.Prepoziţia
–principalele prepoziţii: a, de, con, sobre...
9.Conjuncţia
–conjuncţii coordonatoare
–conjuncţii subordonatoare
10.Sintaxa
–coordonarea
–subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă şi relativă
–şi condiţional
–stil direct / indirect
11.Semantică
–familia de cuvinte
–sinonime
–antonime
–câmpuri semantice
ACTE DE VORBIRE
–a se prezenta / a prezenta pe cineva
–a cere / a oferi informaţii
–a relata o întâmplare
–a exprima o părere personală
–a exprima preferinţe / dorinţe / sentimente
–a comunică prin telefon
–a recomanda
–a exprima o îndoială
–a exprima obligaţia
–a descrie un personaj
–a exprima visuri / speranţe
–a exprima cantitatea
COMUNICARE SCRISĂ
–a redacta scrisori personale
–a redacta un text pe o temă familiară
–a caracteriza persoane / personaje
–a rezuma un text
–a redacta o povestire
–a redacta mesaje formale (CV, scrisori)
–a completa formulare tipizate
IV. PRECIZĂRI
1.Proba orală:
–timpul de lucru: 15 minute
–prezentarea: 10 minute.
Proba scrisă:
–timpul de lucru: 3 ore.
2.Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ ( micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).
PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GREACĂ VECHE
1.Obiective/Competente de evaluare
Elevii care susţin proba scrisă la limba şi literatura greacă trebuie:
–Să demonstreze competenţe de traducere din şi în limba greacă cu ajutorul dicţionarului;
–Să interiorizeze modelele şi regulile care structurează sub sistemele limbii greceşti (lexical, morfologic şi sintactic);
–Să identifice cuvintele moştenite şi împrumutate din limba greacă în limba română, fie direct, fie prin împrumut prin intermediul limbii latine;
–Să transforme enunţul conform regulilor gramaticale;
–Să utilizeze elementele lexico-gramaticale în contexte noi;
–Să utilizeze curent şi pertinent informaţii literare, istorice, ştiinţe din cultura greacă;
–Să stăpâneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a analizei gramaticale, stilistice şi a interpretării.
2.Conţinuturi:
A. Fonetica, morfologia, sintaxa propoziţiei şi a frazei, studiate în clasele IX-XIII, integral
În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii claselor de liceu vor susţine examenul de limba latină, cu următoarea structură:
–proba scrisă, ca probă la alegere;
–competenţele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestionează conţinuturile lingvistice în favoarea studiului literaturii latine.
Categoriile de teste se repartizează în funcţie de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun:
a)2 ore/săptămână - pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a şi a XII-a; b) 1 oră/săptămână - pentru liceele/seminariile teologice ortodoxe, la clasele a XI-a şi a XII-a; c) 1 ora/(2 ore)/săptămână, la clasa a IX-a şi 1 oră/săptămână, la clasa a X-a - pentru liceele militare,
specializarea ştiinţe sociale şi liceele teologice.
Candidaţii, care studiază limba latină în clasele IX - XII vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute - nestudiate la clasă -, din opera Bellum Gallicum, a autorului latin Caius Iulius Caesar, pentru a se verifica achiziţiile lingvistice, abilităţile de traducere a unui text din limba latină în limba română (maximum o frază formată din 5 propoziţii).
În partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu şi vor rezolva un test grilă. În felul acesta, candidaţii vor valorifica, corect şi pertinent, informaţiile istorice şi literare din operele reprezentative ale celor mai importanţi scriitori latini.
2.COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI
2.1 Pentru a se evalua nivelul de receptare şi analiză a unei varietăţi de fenomene lingvistice prezente în opera Bellum Gallicum, elevilor din primele două categorii a) şi b) li se vor solicita:
–să descopere, prin raportare la context şi cu ajutorul dicţionarului, semnificaţia unităţilor lexicale din sfera istoriei;
–să analizeze părţile de vorbire;
–să identifice valoarea sintactică a părţilor de propoziţie, a relaţiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei.
2.2 Elevii vor aborda textul literar, în primul rând, din punct de vedere ideatic, (avându-se în vedere fragmentele, în original, studiate la clasă şi operele în traducere, conform bibliografiei) şi vor demonstra că sunt capabili:
–să sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse între secolul I a. Chr. şi secolul I p. Christum şi să identifice rolul personalităţilor politice şi militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus);
–să identifice modelele antice ale unor genuri şi specii;
–să recunoască mărcile estetice ale unor genuri şi specii:
–discursul/oratio (Cicero);
–minitratatul moral (Cicero);
–analele şi istoria naţională (Titus Livius, Tacitus);
–epopeea (Vergilius);
–satira (Horatius);
–elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);
–*oda (Horatius);
–poemul mitologic (Ovidius);
–romanul (Petronius).
–să identifice elementele definitorii pentru arta discursului şi a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus);
–să delimiteze realitatea de ficţiune în romanul latin (Petronius);
–să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius,*) *poeţii creştini);
–să identifice influenţele de doctrină literară asupra evoluţiei literaturii universale (Horatius-Boileau);
–să identifice trăsăturile specifice unui univers poetic singular în lirica latină (Catullus);
–să recunoască teme şi motive poetice din poezia clasică latină (Vergilius, Horatius, Ovidius);
–să identifice şi să compare unele elemente de mentalitate şi de morală practică, specifice Romei antice, în poezia satirică latină (Horatius);
–* *să identifice elementele de continuitate şi de specific ale prozei şi poeziei creştine ca etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfântul Augustin, Prudentius Clemens).
Testul grilă evaluează cunoştinţe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiaţi şi contextul socio-politic.
Textele în original, însoţite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidaţii vor identifica teme, motive din literatura greco-latină şi trăsăturile specifice stilurilor diferiţilor scriitori şi poeţi latini.
2.4 BIBLIOGRAFIE
CICERO, M.T.-Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, Bucureşti, 1973;
LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, Bucureşti, 1976, traducere de Paul Popescu Găleşanu;
CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969;
VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, Bucureşti, 1980, traducere de G. Coşbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, Bucureşti, 1964, traducere E. Lovinescu;
HORATIUS, Q.F - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, Bucureşti, 1980 (ediţie bilingvă);
OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele şi Ponticele, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966; Scrisori din exil (Tristele şi Ponticele), ediţia a II-a, Editura Univers, 1972;
PETRONIUS, T. N.- Satyricon în volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de E. Cizek(şi alte ediţii);
TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, traducere Gh. Guţu.
2.5 Pentru evaluarea candidaţilor care studiază limba latină 1 oră(2 ore)/săptămână, în clasa a IX-a, respectiv 1 oră/săptămână, la clasa a X-a, categoria c) vor fi vizate următoarele competenţe specifice:
–descoperirea, prin raportare la context şi cu ajutorul dicţionarului, latin-român, a semnificaţiei unităţilor lexicale din sfera istoriei;
–recunoaşterea pe texte în proză a elementelor de morfologie achiziţionate anterior şi completate cu: adjectivul-comparaţia neregulată, pronumele demonstrativ, numeralul cardinal - miile, verbul: verbe regulate, diateza pasivă, moduri şi timpuri din tema supinului.
–recunoaşterea şi exersarea pe texte în proză a valorilor fundamentele ale cazurilor;
–recunoaşterea în context a raporturilor de coordonare la nivelul frazei: propoziţii principale / secundare, subordonatele relative, subordonatele participiale relative şi absolute, subordonatele infinitivale (Ac. + Inf., Nom. + Inf.)
Elevii vor demonstra competenţele de traducere în limba română a unui text din opera Bellum Gallicum (C. iulius Caesar) de maximum 3-4 propoziţii.
În vederea utilizării unor elemente de analiză şi interpretare, elevii vor redacta un eseu, având ca suport un text bilingv din opera lui Caesar (Bellum Gallicum) sau din opera lui Sallustius (De coniuratione Catilinae, De bello lugurthino), în care vor demonstra că sunt capabili:
–să identifice elemente specifice instituţiei militare antice a războiului, a organizării militare române (Caesar Sallustius);
–să identifice sursele antice ale textelor de frontieră care îmbină conţinuturi diverse: reportaj de război, document istoric, informaţie geografică şi etnografică (Caesar);
–să sesizeze aspecte socio-politice caracteristice epocilor de tranziţie(Caesar, Sallustius);
–să identifice rolul marilor personalităţi politice şi militare (Caesar, Sallustius).
Pentru rezolvarea testului grilă, elevii vor răspunde unor întrebări referitoare la opera lui C.I Caesar, "Războiul galic", respectiv operele lui Sallustius, "Despre conjuraţia lui Catilina" şi "Războiul cu Iugurtha".
3.PRECIZĂRI
3.1 Timp de lucru - 3 ore; se permite utilizarea dicţionarului latin-român.
3.2 Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal.
3.3 Prezenta programă pentru bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. 3540 din 02.04.1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a - XII-a au fost aprobate prin O.M.E.C, nr. 5086 din 15.12.1999 şi modificate prin ordinul nr. 3915 din 31.05.2001.
Cornelia Frişan, Editura Sigma, Bucureşti, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.
Manuale - Limba latină, clasa a X-a, autori:
Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000, 2001, 2002, 2003.
Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2000, 2001, 2002, 2003.
C. Jumară, E. Muşetescu, Editura Institutul European, Iaşi, 2000, 2001, 2002, 2003.
Manuale - Limba latină, clasa a XI-a, autori:
Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2001, 2002, 2003.
Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001, 2002, 2003.
Cristiana Isopescu, Editura A11 Educaţional, Bucureşti, 2001, 2002, 2003.
Manuale - Limba latină, clasa a XlI-a, autori:
Lidia Tudorache, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002, 2003.
Cristiana Isopescu, Editura A11 Educaţional, Bucureşti, 2002, 2003.
Şt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2002, 2003.
Programa: MATEMATICA
Ml- specializarea matematică-informatică
I. Statutul disciplinei
Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d şi disciplină la alegere din profilul opus - proba f.
II. Competenţe de evaluat
1.Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare
2.Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice
3.Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate
4.Exprimarea şi redactarea corectă şi coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme
5.Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei
6.Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilor în plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.
III. Conţinuturi
Clasa a IX-a
Algebră.
Geometrie şi trigonometrie.
Clasa a X-a
Algebră: Progresii. Funcţii. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente.
Probabilitatea unui eveniment.
Elemente de geometrie în plan şi în spaţiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unităţii; interpretarea geometrică a înmulţirii numerelor complexe sub formă trigonometrică; aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie. Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spaţiu-condiţii de perpendicularitate. Determinarea distanţelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.
Clasa a Xl-a
Elemente de algebră liniară şi geometrie analitică. (Nu se cer elemente de programare liniară).
Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulţimi şi diferenţială).
Clasa a XII-a
Elemente de algebră. (Nu se cer relaţii de echivalenţa, partiţii şi subinele).
Elemente de analiză matematică.
Capitolul 3Relieful terestru
● Scoarţa terestră ca suport al reliefului: structură şi alcătuire petrografică;
● Unităţile majore ale reliefului terestru
● Agenţi, procese şi rezultate
● Tipuri, forme şi unităţi de relief - tipuri de relief: litoral, glaciar, deşertic (eolian).
● Răspândirea geografică a populaţiei - factori care influenţează răspândirea populaţiei, densitatea populaţiei, răspândirea populaţiei în latitudine şi altitudine.
–Ritmul de creştere a populaţiei urbane şi explozia urbană.
CLASA a Xl-a
Capitolul IGeografia mediului înconjurător
● Tipuri de medii geografice pe Terra;
Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci şi montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziţia geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale reţelei hidrografice, vegetaţiei, faunei, solurilor, aspecte ale degradării şi conservării fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative.
Capitolul IIProbleme fundamentale ale lumii contemporane
● Resursele neregenerabile - rezerve şi perspective
*1) elevii pot alege una din cele doua sau trei discipline propuse pentru fiecare probă.
*2) disciplina Studiul formelor şi Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural
COMPETENŢE GENERALE DE EVALUARE
1.Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice religiei;
2.Interpretarea unor evenimente prezentate în Biblie sau Sfânta Scriptură, analizând consecinţele acestora pentru viaţa de credinţă şi problema existenţială a omului;
3.Descrierea şi explicarea unor unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportarea la mesajul biblic, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii;
4.Descrierea raporturilor existente între religia creştină şi celelalte religii;
5.Argumentarea învăţăturilor de credinţă în diferite contexte de comunicare;
6.Integrarea în ansamblul cunoştinţelor religioase a cunoştinţelor dobândite la alte discipline de învăţământ;
7.Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi limbajului religios în contexte variate;
8.*1) Explicarea legislaţiei islamice.
*1) Competenţă valabilă numai pentru Cultul Musulman.
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ
SEMINARII ŞI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE
DOGMATICA ORTODOXĂ
I. STATUTUL DISCIPLINEI
În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, DOGMATICA ORTODOXĂ are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din DOGMATICA ORTODOXĂ la proba F, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE.
Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
II.COMPETENŢE DE EVALUAT
1.Interpretarea corecta a învăţăturilor de baza, generale, formulate succint în Simbolul niceo-constantinopolitan;
2.Definirea conceptelor şi noţiunilor specifice dogmaticii ortodox;
3.Argumentarea învăţăturilor de credinţă în diferite contexte de comunicare;
4.Utilizarea adecvată a limbajului religios, a terminologiei cu care operează Teologia dogmatica;
5.Stimularea interesului pentru cunoaşterea adevărului divin revelat, cuprins în Sfânta Scriptură şi în Sfânta Tradiţie;
6.Aplicarea în viaţa zilnică a acestor valori divine.
III. CONŢINUTURI
1.Revelaţia dumnezeiască (Revelaţia naturală şi supranaturală);
2.Căile de transmitere a Revelaţiei supranaturale: Sfânta Scriptură (inspiraţia, lectura şi tâlcuirea), Sfânta Tradiţie (Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, aspectul statornic şi dinamic al Sfintei Tradiţii, monumente sau documente ale Sfintei Tradiţii, criteriile Sfintei Tradiţii). Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi Sfânta Biserică (deosebiri confesionale);
3.Cunoaşterea lui Dumnezeu (cunoaşterea naturală, supranaturală, catafatică şi apofatică; cunoaşterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieţii);
4.Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinţa şi lucrările lui Dumnezeu; originea divino-umană a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale şi morale);
5.Dogma Sfintei Treimi (descoperiră Sfintei Treimi în Sfânta Scriptură ; formularea dogmei Sfintei Treimi şi precizarea terminologiei trinitare; Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreză şi apropriere; învăţătura despre filioque şi combaterea acesteia);
6.Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natura şi funcţia îngerilor; numărul şi ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor);
7.Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaţionism şi evoluţionism);
8.Crearea omului - antropologia creştină (originea omului; natura omului; omul ca protopărinte; sufletul omenesc - funcţiile şi spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului);
9.Starea originară a omului - deosebiri confesionale;
10.Căderea omului în păcat (originea şi fiinţa păcatului strămoşesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoşesc; urmările păcatului strămoşesc şi deosebiri confesionale);
11.Dumnezeu Proniatorul (aspectele şi realitatea providenţei dumnezeieşti; obiecţii şi combaterea lor);
12.Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatică şi urmările ei dogmatice; chenoza);
13.Opera de mântuire a lui iisus Hristos (raportul dintre Persoana şi opera Mântuitorului, întreita slujire a Mântuitorului; Răscumpărarea şi aspectele ei -deosebiri confesionale; adeverirea morţii şi învierii Domnului);
14.Dumnezeu Sfinţitorul (Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt; relaţia dintre Hristos şi Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însuşiri; harul, harismele şi darurile Sfântului Duh; raportul dintre har şi libertatea omului - interconfesional);
17.Sfânta Biserică (întemeierea; fiinţa, însuşirile şi membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică);
18.Sfintele Taine (fiinţa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine şi ierurgiile în viaţa Bisericii şi a credincioşilor);
19.Eshatologia creştină (învăţătura creştină despre moarte şi judecata particulară; starea sufletelor după moarte: rai şi iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morţilor şi judecata obştească - judecata universală; milenismul sau milenarismul; sfârşitul lumii - cer nou şi pământ nou; viaţa de veci).
BIBLIOGRAFIE:
Pr. Prof. dr. L Zăgrean - Teologie Dogmatică - manual pentru Seminariile Teologice, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti - 1991 (reeditat, Cluj - Napoca, 1997, 2000).
ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
I. STATUTUL DISCIPLINEI
În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXĂ.
Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE la proba F, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXĂ.
Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
1.Explicarea noţiunilor istorice în contexte de comunicare diferite;
2.Identificarea caracteristicilor globale şi de detaliu ale unui document şi receptarea adecvată a sensului mesajului transmis;
3.Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Române, ca factor de formare, îmbogăţire şi păstrare a limbii, culturii şi identităţii naţionale;
4.Utilizarea variată a metodelor şi tehnicilor specifice ştiinţelor istorice în analiza schimbărilor sociale trecute şi prezente;
5.Redactarea unei lucrări, folosind termeni şi noţiuni istorice cunoscute.
III. CONŢINUTURI
1.Începuturile vieţii creştine pe teritoriul ţării noastre. Mărturii lingvistice;
2.Mărturi arheologice despre răspândirea creştinismului pe teritoriul ţării noastre;
3.Viaţa creştină în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor;
4.Viaţa bisericească a românilor în sec. VII - XIV;
7.Viaţa bisericească în Transilvania în sec. XIV - XV;
8.Viaţa monahală la români în sec. XIV - XV: Sfântul Nicodim de la Tismana. Mănăstiri mai importante;
9.Viaţa bisericească în cele trei ţări româneşti în sec. al XVI-lea;
10.Tiparul în Ţara Românească şi Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi;
11.Mitropolia Ungrovlahiei în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropoliţii Teofil şi Ştefan;
12.Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropoliţii Varlaam şi Teodosie. Biblia de la Bucureşti;
13.Mitropolitul Varlaam al Moldovei;
14.Mitropolitul Petru Movilă şi Sinodul din Iaşi;
15.Mitropoliţii Ilie iorest şi Simion Ştefan ai Transilvaniei;
16.Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei;
17.Mitropolitul Dosoftei al Moldovei;
18.Mitropolitul Antim Ivireanul;
19.Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în anii 1698 - 1701;
20.Lupta clerului şi a credincioşilor pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al XVIII-lea;
21.Biserica din Ţara Românească în timpul regimului fanariot. Mitropoliţi şi Episcopi de Râmnic -îndrumători ai culturii;
22.Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliţi mai însemnaţi;
23.Viaţa monahală în ţările române în sec. al XVIII-lea. Stareţul Paisie şi ucenicii lui;
24.Mitropolitul Veniamin Costachi;
25.Mitropolitul Andrei Şaguna;
26.Biserica din România între anii 1859 - 1918. Reformele bisericeşti ale lui Alexandru loan Cuza. Recunoaşterea autocefaliei;
27.Biserica Ortodoxă Română în perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron Cristea şi Nicodim Munteanu;
28.Biserica Ortodoxă Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxă Română după 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arăpaşu.
BIBLIOGRAFIE :
Pr. Prof. dr. Mircea Păcurariu - Istoria Bisericii Ortodoxe Române - Manual pentru Seminariile Teologice, ed. IV, Galaţi, 1997; ed. V, Bucureşti, 2000 (se pot folosi, la nevoie, şi ediţiile anterioare).
BISERICA ROMÂNO-CATOLICĂ
A. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare româna)
STUDIUL BIBLIC
(STUDIUL VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT)
I. STATUTUL DISCIPLINEI
În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIC are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, şi poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susţine examenul de bacalaureat din STUDIUL BIBLIC la proba F.
Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
1.Recunoaşterea şi definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document unic în istoria omenirii;
2.Înţelegerea şi explicarea semnificaţiei principalelor concepte şi principii ale istoriei mântuirii;
3.Interpretarea unor evenimente biblice, vetero- testamentare şi neo- testamentare, şi analizarea consecinţelor acestora pentru viaţa spirituală a omului din toate timpurile;
4.Analizarea şi explicarea evenimentelor vetero-testamentare în lumina Noului Testament, ca imagini mesianice;
5.Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi a terminologiei biblice în contexte variate.
III. CONŢINUTURI
1.Prezentarea generală a Bibliei (Ce este Sfânta Scriptură, Autorul, inspiraţia şi sensurile Sfintei Scripturi).
2.Canonul şi împărţirea Sfintei Scripturi.
3.Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generală).
b)Legământul de pe Sinai: conţinut, semnificaţie, consecinţe.
6.Cartea Deuteronomului: prezentare generală.
7.Cărţile profetice:
a)prezentare generală;
b)profeţii mesianice.
8.Cărţile sapienţiale: prezentare generală.
NOUL TESTAMENT:
9.Canonul Noului Testament.
10.Evanghelia după Matei: prezentare generală, particularităţi.
11.Evanghelia după Marcu: prezentare generală, particularităţi.
12.Evanghelia după Luca: prezentare generală, particularităţi.
13.Evanghelia după loan: prezentare generală, particularităţi.
14.Scrisorile Sfântului Pavel:
a)prezentare generală;
b)teme centrale.
15.Scrisorile catolice:
a)prezentare generală;
b)teme abordate.
16.Scrisoarea către evrei:
a)prezentare generală;
b)teme abordate.
a)teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra" b) teatrul absurdului - Eugen lonescu -"Cântăreaţa cheală" c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se întrupeaza Electra"
B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC
Conţinuturi:
l. Începuturile dramaturgiei romaneşti - secolul al XIX-lea
–Vasile Alecsandri - "Chirita în provinţie"
2.B.P.Haşdeu - "Razvan şi Vidra"
3.Al.Davila- "Vlaicu-Voda"
4.I.L.Caragiale - "O scrisoare pierdută"
5.B.St. Delavrancea - "Apus de soare"
6.T.Musatescu - "Titanic vals"
7.C.Petrescu - "Jocul ielelor" şi "Act venetian", la alegere
8.L.Blaga - "Meşterul Manole"
9.M.Sebastian - "Steaua fără nume"
10.M.Sorescu - "Răceala"
ll. T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna"
Bibliografie
Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba
Istoria culturii şi civilizaţiei - Ovidiu Drâmba
Istoria teatrului universal - Ion Zamfîrescu, voi. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala
Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, voi. I-IV, Ed. Meridiane
Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999
Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999
Istoria teatrului românesc - Mihai Vasiliu
Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, voi. I, EDP
Istoria teatrului în România, voi. I-III, Ed. Academiei, 1965, Bucureşti
Teatrul românesc - loan Masoff, Ed, Pentru Literatură
Istoria literaturii dramatice româneşti şi a artei spectacolului - Virgil Brădăţeanu, EDP, 1979, Bucureşti
*** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate
2.Programa : ARTA ACTORULUI
A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura albă, lectura logică, nuanţare în funcţie de diferite stări psihice indicate de comisie).
B. Improvizaţie liberă cu 1-3 obiecte şi o stare sufletească. Obiectele vor fi alese prin din numărul de obiecte fixate de comisie.
C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).
Proba A. şi B. se va desfăşura astfel:
În ziua probei, comisia elaborează, fixează şi pregăteşte textele la prima vedere, numărul de obiecte precum şi starea sufletească care le vor însoţi. Subiectele vor fi de acelaşi nivel.în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.
Proba C se va desfăşura astfel:
Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, după care va analiza teoretic textul prezentat ( gen literar, integrarea acestuia în spectacol-după caz, personaje).
Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A,B,C, se va ţine cont de următoarele criterii:
–prezenţa scenică (încadrarea în perspectivă într-un anumit gen de erou, unitatea psiho-fizică în acţiune)
–expresivitatea vorbirii (dicţie, respiraţie, calitatea vocii, capacitatea de nuanţare logică şi afectivă)
–aptitudini scenice ( capacitatea de improvizare a acţiunilor scenice, imaginaţie repertoriu, notă personală).
Pentru fiecare candidat,timpul maxim acordat este de 20 de minute.
Aprecierea se va face conform baremului probei.
Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
Notele acordate la probele A, B, şi C, precum şi nota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricaţie corespunzătoare specialităţii. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înaintea începerii probei practice.
a)fete:
–rostogolire înainte din ghemuit în depărtat,
–rostogolire înapoi din depărtat în depărtat,
–stând pe mâini (3 sec.),
–stând pe omoplaţi (3 sec.),
–podul de sus (3 sec.);
b)băieţi:
–rostogolire înainte din ghemuit în depărtat,
–rostogolire înapoi din depărtat în depărtat,
–stând pe cap (3 sec.),
–stând pe mâini (3 sec.),
–răsturnare laterală;
● Se acordă o singură încercare pentru întregul exerciţiu, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi .
4.Săritura în lungime de pe loc
–Din poziţia stând, înapoia unei linii trasate pe sol, săritură în lungime cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe ambele picioare pe un marcaj trasat pe sol (din 5 în 5 cm.).
–Se acordă o singură încercare.
5.Flotările
● Poziţia culcat facial cu sprijin pe palme, spatele drept, privirea înainte, coatele întinse, sprijin pe vârfurile picioarelor, genunchii întinşi, îndoirea braţelor până la atingerea solului cu pieptul (fără a se sprijini pe sol), revenire în poziţia iniţială.
● Se înregistrează numărul de execuţii consecutive corecte.
● Se acordă o singură încercare.
a)la intersecţia liniei de centru cu linia laterală a terenului (baschet, handbal, fotbal);
b)în centrul zonei 2 (volei).
–candidaţii vor începe execuţia:
a)de la linia de aruncări libere a terenului propriu (baschet);
b)de la centrul liniei semicercului de 6 m a terenului propriu (handbal);
c)de la linia de fund a terenului propriu, oriunde pe lungimea acesteia (volei);
d)de la linia de fund a terenului de handbal (fotbal), probele se vor susţine:
a)la baschet, cu inelele situate la înălţime regulamentară;
b)la handbal, cu mingi de dimensiuni diferite, specifice fetelor şi băieţilor;
c)la volei, cu fileul situat la înălţimi regulamentare, diferite pentru fete şi băieţi;
d)la fotbal, pe teren de handbal.
FIŞA
DE ÎNSCRIERE ŞI DE ÎNREGISTRARE A REZULTATELOR LA PROBA PRACTICĂ
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT BACALAUREAT - SESIUNEA_______ANUL___
-NUMELE ŞI PRENUMELE__________ __________,SEXUL__
-UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT UNDE ESTE ÎNMATRICULAT
-AVIZ MEDICAL "APT PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DE
Disciplina INFORMATICĂ are statutul de disciplină opţională aleasă din aria curriculară corespunzătoare specializării matematica-informatică, filiera teoretică, la proba "E".
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
–construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor prin intermediul schemelor logice, programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere);
–analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător;
–abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;
–identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;
–definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;
–identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;
–identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
–identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;
–definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor;
–identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;
–organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate;
–organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control şi module de program;
–folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare; analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.
III. CONŢINUTURI
1.Algoritmi
1.1.Noţiunea de algoritm, caracteristici
1.2.Date, variabile, expresii, operaţii
1.3.Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)
1.4.Descrierea algoritmilor (scheme logice şi programe pseudocod)
2.Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)
2.1.Vocabularul limbajului
2.2.Constante. Identificatori
2.3.Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali
2.4.Definirea tipurilor de date
2.5.Variabile. Declararea variabilelor
2.6.Definirea constantelor
2.7.Structura programelor. Comentarii
2.8.Expresii. Instrucţiunea de atribuire
2.9.Citirea/scrierea datelor
2.10.Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)
3.Subprograme
3.1.Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
3.2.Proceduri şi funcţii predefinite
–proceduri şi funcţii pentru date de tip ordinal
–funcţii matematice
4.Tipuri structurate de date
4.1.Tipul tablou
4.2.Tipul şir de caractere
–operatori, proceduri şi funcţii predefinite pentru: citire, afişare, concatenare, căutare, extragere, inserare, eliminare şi conversii (şir <-> valoare numerică)
4.3.Tipul înregistrare
5.Fişiere text
5.1.Fişiere text. Tipuri de acces
5.2.Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text
6.Algoritmi elementari
6.1.Probleme care operează asupra cifrelor unui număr
6.2.Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
6.3.Şirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat
6.4.Determinare minim/maxim
6.5.Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţie, selecţie, numărare)
6.6.Interclasare
6.7.Metode de căutare (secvenţială, binară)
6.8.Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă durata de executare şi spaţiu de memorie utilizat)
7.Subprograme definite de utilizator
7.1.Proceduri şi funcţii
–declarare şi apel
–parametri formali şi parametri efectivi
–parametri transmişi prin valoare, parametri transmişi prin referinţă
–variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate
7.2.Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme
8.Recursivitate
8.1.Prezentare generală
8.2.Proceduri şi funcţii recursive
9.Metoda backtracking (iterativă sau recursivă)
9.1.Prezentare generală
9.2.Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking
10.Generarea elementelor combinatoriale
10.1.Permutări, aranjamente, combinări
10.2.Produs cartezian, submulţimi, partiţii
11.Structuri dinamice de date (alocare dinamică)
11.1.Tipul referinţă/pointer. Operatori de adresare
11.2.Noţiunea de variabilă dinamică
11.3.Structuri de date înlănţuite alocate dinamic
–liste liniare (definire şi operaţii: inserare, căutare, eliminare element)
–liste particulare (stive, cozi, liste circulare) şi operaţii specifice
–metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacentă, liste "de descendenţi", vector "de taţi")
Pentru profilul RESURSE, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele două discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos:
Disciplina Ecologie şi protecţia mediului are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului . Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.
II. Competenţe de evaluat
♦ Folosirea terminologiei de specialitate.
♦ Recunoaşterea şi definirea unor concepte specifice ecologiei şi protecţiei mediului.
● Identificarea şi descrierea principalelor componente ale mediului natural.
● Caracterizarea sistemelor biologice în vederea aprecierii stării lor de funcţionare.
♦ Recunoaşterea diferitelor tipuri de ecosisteme şi descrierea relaţiilor intra şi interspecifice ale acestora.
● Identificarea componentelor structurale ale unui ecosistem.
● Interpretarea relaţiilor biotop-biocenoză în cadrul diferitelor tipuri de ecosisteme.
● Identificarea şi caracterizarea tipurilor de ecosisteme antropizate.
♦ Identificarea şi corelarea agenţilor /factorilor care influenţează echilibrul ecologic.
● Identificarea surselor de poluare a mediului înconjurător şi indicarea modului de dispersie a poluanţilor.
● Stabilirea influenţei factorilor poluanţi asupra diferitelor componente ale mediului înconjurător.
♦ Interpretarea efectelor factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic.
● Identificarea şi măsurarea acţiunii factorilor poluanţi asupra componentelor mediului. ♦ Elaborarea unor măsuri pentru protecţia mediului şi combaterea poluării.
● Stabilirea unor măsuri de protecţie a resurselor naturale în funcţie de natura factorilor poluanţi.
● Propunerea unor modalităţi de eliminare /diminuare a efectelor poluării asupra mediului înconjurător.
♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.
III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)
1.Caracteristicile sistemelor biologice:
–Evoluţia;
–Integralitatea;
–Echilibrul dinamic;
–Autoreglarea.
2.Ecosistemul:
–Biotop. Structuri şi caracteristici
–Biocenoză. Structuri şi caracteristici
–Relaţii intra şi interspecifice în cadrul biocenozei
4.Surse de poluare a apei şi modul de dispersie a poluanţilor.
–Apă în natură: importanţă; circuit; clasificare; forme de existenţă a apei.
–Poluanţii apei. Criterii de clasificare.
–Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compoziţia surselor de poluare.
–Influenţa poluanţilor apelor asupra mediului: substanţe organice; substanţe anorganice; substanţe radioactive; suspensii; produse petroliere; apele calde; microorganismele.
5.Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluanţilor.
–Aerul. Generalităţi.
–Poluanţii aerului.
–Surse de poluare a aerului.
–Influenţa poluanţilor aerului asupra mediului.
6.Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluanţilor.
–Solul. Importanţă.
–Poluanţii solului.
–Surse de poluare a solului.
–Influenţa poluanţilor solului asupra mediului.
7.Efecte majore ale poluării mediului:
–Efectul de seră
–Ploi acide
–Deprecierea stratului de ozon
8.Epurarea apelor.
9.Folosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură.
10.Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea şi recuperarea deşeurilor.
BIBLIOGRAFIE
Manualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 şi nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Resurse naturale şi protecţia mediului:
Disciplina Agropedologie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 -2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările Agricol şi Agromontan din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.
II. Competenţe de evaluat
♦ Folosirea terminologiei de specialitate.
♦ Identificarea nivelurilor factorilor de mediu şi corelarea lor cu cerinţele plantelor de câmp.
♦ Identificarea şi descrierea proprietăţilor solului.
♦ Identificarea factorilor care diminuează producţia plantelor cultivate şi aplicarea măsurilor de reducere a influenţei acestora.
♦ Recunoaşterea componentelor profilului de sol şi descrierea proceselor de formare a acestuia.
♦ Explicarea rolului componentelor organice şi minerale ale solului în viaţa plantelor.
♦ Explicarea însuşirilor principalelor tipuri de soluri.
♦ Selectarea lucrărilor de îngrijire necesare pentru întreţinerea unei culturi.
♦ Stabilirea intervalului optim de recoltare a culturilor, în funcţie de destinaţia produsului.
♦ Proiectarea regimului de fertilizare a unei culturi, în funcţie de fertilitatea naturală a solului şi de sortimentul de îngrăşăminte existente.
♦ Proiectarea sistemelor de lucrări ale solului pentru grupele de culturi de câmp.
♦ Proiectarea lucrărilor de înfiinţare a culturilor prin însămânţare sau plantare.
♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.
III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)
1.Factori de mediu şi niveluri optime ale acestora.
2.Mijloace şi măsuri de reglare a nivelului factorilor de mediu al vieţii plantelor.
3.Sursele de provenienţă ale părţii minerale şi ale celei organice ale solului
4.Influenţa componentelor minerale şi organice asupra fertilităţii solului: produse rezultate în urma proceselor de dezagregare, alterare şi humificare.
5.Proprietăţi fizico-chimice şi mecanice ale solului: textura, structura.
6.Proprietăţile hidrofizice, de aeraţie şi termice ale solului: formele de apă din sol, permeabilitatea solului pentru apă, ascensiunea capilară a apei.
7.Proprietăţile chimice ale solului: soluţia solului, reacţia solului.
8.Procese de diferenţiere pe adâncime a compoziţiei solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice.
9.Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale).
10.Însuşirile solului şi profilului de sol: cerniozom; brun - roşcat.
11.Îngrăşăminte minerale şi organice folosite pentru creşterea fertilităţii solului.
12.Lucrările solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu combinatorul.
13.Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de câmp.
14.Semănatul şi plantatul - procedee de înfiinţare a unei culturi.
15.Sămânţa - însuşirile de calitate ale seminţei, pregătirea seminţei pentru semănat.
16.Materialul de plantat - însuşiri de calitate şi pregătirea lui pentru plantare.
17.Metode de înfiinţare a unei culturi de câmp.
18.Parametrii pentru înfiinţarea unei culturi: distanţe de semănat, epoca de semănat, adâncimea de semănat pentru culturile de câmp şi culturile legumicole.
19.Lucrări de îngrijire cu caracter general: afânarea solului (cu grapa cu colţi, cu grapa cu discuri sau cu subsolierul - în vii, cu sapa rotativă)
20.Combaterea buruienilor, combaterea dăunătorilor şi agenţilor patogeni, fertilizarea suplimentară, irigarea.
21.Lucrări de îngrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea excesului de apă, verificarea viabilităţii plantelor anuale sau a viabilităţii mugurilor plantelor multianuale, tăvălugirea după semănat, muşuroitul, completarea golurilor, răritul, susţinerea plantelor în poziţie verticală, copilitul, cârnitul, tăieri de formare şi tăieri de rodire.
22.Buruienile din culturile agricole şi combaterea lor: pagube produse de buruieni, clasificarea buruienilor, surse de îmburuienare, procedee şi mijloace de prevenire şi combatere a buruienilor.
23.Boli şi dăunători ai plantelor cultivate: pagube produse de dăunători şi agenţi patogeni, principalele grupe de boli şi dăunători ai plantelor cultivate, procedee şi mijloace de prevenire şi combatere a dăunătorilor şi agenţilor patogeni.
24.Insuficienţa apei din sol - irigarea.
25.Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologică pentru produse destinate înfiinţărilor culturilor.
26.Recoltarea culturilor la maturitatea tehnică pentru produsele destinate consumului.
BIBLIOGRAFIE
Manualele şcolare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 şi nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a Xl-a liceu - filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Resurse naturale şi protecţia mediului:
Disciplina Analiza factorilor de mediu are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Protecţia mediului din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.
II. Competenţe de evaluat
♦ Folosirea terminologiei de specialitate.
♦ Identificarea şi utilizarea aparatelor pentru efectuarea unor analize fizico-chimice ale factorilor de mediu.
♦ Recoltarea, transportul şi conservarea probelor de apă, aer, sol pentru analize.
♦ Alegerea sticlăriei şi a reactivilor în vederea analizelor de apă.
♦ Aplicarea şi respectarea normelor de P.M. şi P.S.I. în efectuarea de analize.
♦ Efectuarea analizelor de apă, aer, sol prin metode fizice, chimice, fizico-chimice, biologice şi microbiologice în conformitate cu standardele în vigoare.
♦ Corelarea şi interpretarea rezultatelor analizelor în vederea aprecierii calităţii factorilor de mediu.
♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.
III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)
1.Norme de protecţia muncii şi de pază şi stingere a incendiilor.
2.Recoltarea, transportul şi conservarea probelor de apă, aer, sol pentru analize chimice, fizico-chimice, biologice şi microbiologice: tehnici de recoltare, ustensile, condiţii de conservare.
3.Analize de ape (principiul determinării; ecuaţiile reacţiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; calcule):
–Determinarea proprietăţilor organoleptice ale apelor.
–Determinarea suspensiilor totale din ape.
–Determinarea pH-ului apei: hârtie de pH, indicator universal, ph neutru.
–Determinarea alcalinităţii şi acidităţii apelor.
–Determinarea regimului de oxigen(R.O.) al apelor:
● Determinarea oxigenului dizolvat în apă;
● Determinarea consumului biochimic de oxigen (CBO5);
● Determinarea substanţelor oxidabile din apă (CCOMn).
–Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor:
● Determinarea reziduului fix;
● Determinarea Ca şi Mg din apă prin metoda complexonometrică;
● Determinarea durităţii prin metoda complexonometrică;
● Determinarea clorurilor din apă;
● Determinarea carbonaţilor şi bicarbonaţilor din apă.
–Determinarea indicatorilor regimului toxic ( R.T.) al apei:
● Determinarea spectrofotometrică a amoniacului din apă;
–Analiza biologică a apelor naturale:
● Aparate şi instrumente
–Analiza bacteriologică a apelor:
● Aparate şi instrumente
● Determinarea bacteriilor mezofile
● Determinarea coliformilor totali
4.Analize de aer (principiul determinării; ecuaţiile reacţiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):
–Determinarea pulberilor totale din aer:
● Pulberi sedimentabile;
● Pulberi în suspensie.
5.Analize de sol (principiul determinării; ecuaţiile reacţiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):
–Pregătirea solului pentru analiză.
–Determinarea umidităţii solului.
–Determinarea pH-ului solului.
–Determinarea acidităţii şi alcalinităţii solului.
–Determinarea sărurilor solubile din soluri (în extrasul apos):
Disciplina Anatomia şi fiziologia animalelor domestice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Veterinar din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.
II. Competenţe de evaluat
♦ Folosirea terminologiei de specialitate.
♦ Identificarea componentelor celulei animale şi clasificarea ţesuturilor.
♦ Recunoaşterea oaselor şi a articulaţiilor în seria animală şi explicarea funcţiei acestora.
♦ Explicarea funcţionalităţii aparatelor din organismul animal.
♦ Efectuarea unor secţiuni de calitate pentru evidenţierea corectă a principalelor grupe de muşchi.
♦ Analiza preparatelor histologice în vederea diferenţierii tipurilor de ţesuturi.
♦ Diferenţierea şi delimitarea segmentelor aparatelor din organismul animal.
♦ Determinarea calitativă a constantelor fiziologice ale organismului animal.
♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.
III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor):
1.Noţiuni de histologie:
–Celula: definiţie; morfologie (componente fundamentale; forme şi dimensiuni) şi fiziologie;
OPERAŢII UNITARE ŞI UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA
I. Statutul disciplinei
Disciplina Operaţii unitare şi utilaje în industria alimentară are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul şcolar 2003 - 2004, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea industrie alimentară din cadrul profilului Resurse naturale şi protecţia mediului. Pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.
II. Competenţe de evaluat
♦ Folosirea terminologiei de specialitate.
♦ Identificarea factorilor care influenţează desfăşurarea operaţiilor unitare din industria alimentară.
♦ Identificarea principalelor repere ale utilajelor folosite în industria alimentară.
♦ Explicarea proceselor mecanice şi fizico-chimice, de transformare a materiilor prime şi semifabricatelor în produse finite.
♦ Explicarea funcţionării utilajelor de prelucrare a materiei prime de origine vegetală, animală şi minerală.
♦ Verificarea parametrilor de lucru ai utilajelor folosite în industria alimentară
♦ Sesizarea apariţiei defecţiunilor la utilaje şi stabilirea momentului intervenţiei tehnice.
♦ Aplicarea măsurilor de protecţia muncii la exploatarea utilajelor din industria alimentară.
♦ Aprecierea avantajelor şi dezavantajelor diverselor tipuri de utilaje folosite în industria alimentară şi alegerea celor mai eficiente.
♦ Aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul formării în situaţii, contexte noi.
III. Conţinuturi (în vederea explicitării / detalierii competenţelor)
OPERAŢII, PROCES TEHNOLOGIC, SCHEMA DE FABRICAŢIE: definiţii. BILANŢUL DE MATERIALE: total şi parţial: definiţie, calcul şi aplicaţii.
OPERAŢIILE UNITARE:
1.Transportul fluidelor:
● proprietăţile fizice ale fluidelor: densitate, volum, greutate specifică, vâscozitate;
● regimuri de curgere;
● pompe pentru transportul fluidelor: pompa cu roţi dinţate, pompa centrifugă, injectorul, suflanta cu pistoane rotative.
2.Transportul materialelor solide: transportorul bandă, transportorul elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic - consideraţii generale, instalaţii de transport pneumatic prin aspiraţie, ciclonul.
3.Mărunţirea: definiţie.
● metode de mărunţire.
● utilaje de mărunţire: moara cu ciocane, valtul automat, tipuri de cuţite pentru tăiat.
