Lege nr. 196 din 31 octombrie 2016 privind venitul minim de incluziune

Lege nr. 196 din 31 octombrie 2016 privind venitul minim de incluziune · J Legislație

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul IDispoziții generale

Articolul 1

(1)Prin dispozițiile prezentei legi se reglementează venitul minim de incluziune, beneficiu de asistență socială acordat familiilor și persoanelor singure aflate în situație de dificultate, în scopul prevenirii și combaterii sărăciei și riscului de excluziune socială.

(2)Situația de dificultate este situația în care se află persoanele care, la un moment dat, pe parcursul vieții, din cauze socioeconomice, de sănătate și/sau care rezultă din mediul social de viață, și-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacități de integrare socială.

Articolul 2

Venitul minim de incluziune face parte din categoria beneficiilor de asistență socială selective definite la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

Articolul 3

(1)Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, pentru familiile și persoanele singure aflate în situația prevăzută la art. 1 alin. (2), precum și pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor și stimularea participării acestora în sistemul de educație.

(2)Pentru a răspunde scopului prevăzut la alin. (1), venitul minim de incluziune se compune din una sau mai multe din următoarele categorii de ajutoare financiare:

a)ajutor de incluziune;

b)ajutor pentru familia cu copii;

c)supliment pentru locuire.

(3)În funcție de nevoile familiei/persoanei singure, venitul minim de incluziune este însoțit de alte măsuri de asistență socială complementare, acordate în bani și/sau în natură, după cum urmează:

a)stimulente;

b)facilități contributive;

c)alte drepturi complementare.

(4)Sumele aferente venitului minim de incluziune și măsurilor de asistență socială complementare prevăzute la alin. (3) se acordă din bugetul de stat și, după caz, din bugetele locale.

Articolul 4

Pentru situații de dificultate ale unuia sau mai multor membri din familie a căror nevoie identificată constituie o situație particulară și necesită intervenție individualizată, se pot acorda ajutoare de urgență și/sau ajutoare comunitare, susținute din bugetul de stat și, respectiv, din bugetele locale.

Articolul 5

Ajutoarele financiare componente ale venitului minim de incluziune și măsurile de asistență socială complementare, prevăzute la art. 3, precum și ajutoarele prevăzute la art. 4 se definesc astfel;

a)ajutor de incluziune - ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. a), pentru asigurarea necesităților zilnice de viață;

b)ajutor pentru familia cu copii - ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. b), care au în întreținere unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului și stimulării participării acestuia în sistemul de educație;

c)supliment pentru locuire - ajutorul financiar acordat ca măsură de combatere a sărăciei energetice, destinat persoanelor singure sau familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. c), în scopul acoperirii integrale sau parțiale a cheltuielilor cu încălzirea locuinței în perioada sezonului rece;

d)stimulente - măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piața muncii sau de sănătate, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei;

e)facilități contributive - transferuri financiare pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de beneficiari ai măsurilor prevăzute de prezenta lege;

f)alte drepturi complementare - transferuri financiare pentru plata asigurării obligatorii a locuinței în condițiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată;

g)ajutoare comunitare și de urgență - ajutoare financiare și/sau în natură, destinate sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depășirea unor situații de dificultate temporară ce pot conduce la riscul sărăciei și excluziunii sociale, cum ar fi cele cauzate de calamități naturale, incendii, pierderea locuinței, afecțiuni ale sănătății care necesită tratamente care nu sunt acoperite integral de asigurarea socială de sănătate.

Articolul 6

(1)În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)persoană singură - este persoana aflată în una dintre următoarele situații:

1.persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuiește singură și nu se mai află în întreținerea părinților, precum și persoana cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, care locuiește și se gospodărește singură și are capacitate de exercițiu anticipată, potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;

2.persoana cu vârsta de peste 18 ani care locuiește împreună cu părinții săi sau cu alte persoane singure ori familii și care obține/nu obține propriile venituri din salarii și/sau alte activități;

3.fiecare soț, în cazul soților despărțiți în fapt cu domicilii diferite, dacă această situație este dovedită prin verificare în teren;

b)familie - constituie o familie persoanele aflate în una dintre următoarele situații:

1.soț și soție, căsătoriți în condițiile legii, care locuiesc împreună;

2.soț și soție cu copiii lor necăsătoriți, aflați în întreținere cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, cu domiciliul ori reședința comună înscrisă în actele de identitate și care locuiesc împreună;

3.bărbatul și femeia necăsătoriți care trăiesc și locuiesc împreună, dacă această situație se confirmă la verificarea în teren;

4.bărbatul și femeia necăsătoriți care trăiesc și locuiesc împreună, cu copiii lor necăsătoriți și/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc împreună, dacă această situație se confirmă la verificarea în teren;

5.frații fără copii, care gospodăresc împreună și au domiciliul sau reședința comună, separat de domiciliul ori reședința părinților;

6.părintele/părinții care locuiește/locuiesc cu copiii lui/lor necăsătoriți aflați în întreținere, cu vârsta de peste 18 ani și care au certificat de persoană încadrată într-un grad de handicap/dizabilitate accentuat/ă sau grav/ă;

c)familie monoparentală - desemnează familia formată din persoana singură și copilul/copiii aflați în întreținere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, și care locuiesc și gospodăresc împreună;

d)persoana singură din familia monoparentală - persoana care se află în una dintre următoarele situații:

1.este necăsătorită;

2.este văduvă;

3.este divorțată;

4.al cărei soț/soție este declarat/declarată decedat/decedată prin hotărâre judecătorească;

5.al cărei soț/soție se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 178 lit. c) sau d) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare;

6.al cărei soț/soție este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate și nu participă la întreținerea copiilor;

7.nu a împlinit vârsta de 18 ani și se află în una dintre situațiile prevăzute la pct. 1-5;

8.a fost numită tutore sau i s-au încredințat ori dat în plasament unul sau mai mulți copii și se află în una dintre situațiile prevăzute la pct. 1-5;

e)persoane care locuiesc și gospodăresc împreună - persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

1.locuiesc împreună în același imobil/locuință și/sau, după caz, au domiciliul ori reședința comună, înscrisă în actele de identitate;

2.contribuie împreună la achiziționarea sau la realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora;

f)persoane fără domiciliu sau reședință și fără locuință, denumite în continuare persoane fără adăpost - persoanele care nu dețin o locuință principală sau, după caz, o locuință secundară, în condițiile legii, și care trăiesc în stradă sau în adăposturi improvizate ori în centre rezidențiale pentru persoanele fără adăpost;

g)copil în întreținere - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, în condițiile legii, precum și tânărul în vârstă de până la 26 de ani care urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii. Sunt considerați în întreținere și copiii încredințați în vederea adopției, cei aflați în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condițiile legii, sunt declarați persoane cu handicap grav sau accentuat;

h)drept - termen utilizat pentru definirea oricăruia dintre beneficiile de asistență socială;

i)condiții de eligibilitate - condițiile obligatorii prevăzute de lege pentru acordarea uneia sau mai multor componente ale venitului minim de incluziune;

j)consumator vulnerabil - clientul casnic, persoană singură sau familia care nu își poate asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinței și ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute de prezenta lege;

k)sezon rece - perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent și data de 31 martie a anului următor. Perioada sezonului rece poate fi prelungită într-unul sau mai multe județe, la solicitarea consiliilor județene. Condițiile în care se prelungește perioada sezonului rece, perioada de prelungire, precum și procedura de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinței în această perioadă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice;

l)zona de temperatură - gruparea județelor în funcție de temperaturile medii multianuale înregistrate, prevăzute în anexa nr. 1;

m)locuință de domiciliu sau de reședință - construcția cu destinația de locuință aflată în proprietatea titularului ajutorului/ajutoarelor financiare ori închiriată sau asupra căreia se exercită un drept de folosință în condițiile legii, situată la adresa înscrisă în actele de identitate ale persoanei singure/membrilor de familie sau, după caz, adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil și sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreținere a locuinței. Se asimilează locuinței de domiciliu sau reședinței și locuința de necesitate, precum și locuința socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

n)testarea mijloacelor de trai - evaluarea veniturilor bănești, a bunurilor și a veniturilor ce pot fi obținute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea ori folosința familiei sau persoanei singure;

o)venituri nete - reprezintă totalitatea sumelor primite/realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei. Acestea includ veniturile neimpozabile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sumele reprezentând valoarea obținută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, obligații legale de întreținere față de copii și/sau față de părinți și alte creanțe legale, cu excepția celor prevăzute la art. 10 alin. (2);

p)venituri din activități agricole - veniturile obținute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea, creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală;

q)vârsta școlară - vârsta de la care copilul este integrat în învățământul școlar obligatoriu;

r)vârstă preșcolară - vârsta de la care copilul poate fi integrat în învățământul preșcolar, respectiv într-o unitate de educație timpurie: creșă sau grădiniță;

s)venit net lunar ajustat - suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienților de echivalență corespunzători dimensiunii familiei;

t)coeficienți de echivalență - unitate de măsură utilizată la calculul venitului net lunar ajustat;

u)verificare în teren - procedura de stabilire a veridicității informațiilor furnizate de solicitanți, la domiciliul/reședința acestora, în scopul stabilirii îndeplinirii condițiilor de acordare a dreptului;

v)sărăcie energetică - desemnează imposibilitatea consumatorului vulnerabil definit la lit. j) de acoperire a nevoilor energetice minimale privind încălzirea optimă a locuinței pe timpul sezonului rece;

w)analiza de risc - reprezintă utilizarea sistematică a informațiilor disponibile pentru a diminua riscul de eroare și fraudă în acordarea beneficiilor de asistență socială, pentru identificarea pericolelor din perspectiva utilizării eficiente a fondurilor publice.

(2)Părinții și copiii lor necăsătoriți în vârstă de peste 18 ani care nu frecventează o formă de învățământ organizată potrivit legii sau părinții și copiii lor necăsătoriți în vârstă de peste 26 de ani care frecventează o formă de învățământ organizată conform legii, care locuiesc și/sau gospodăresc împreună, constituie familii separate.

(3)În înțelesul prezentei legi, persoana singură definită la alin. (1) lit. a), în calitatea sa de beneficiar al venitului minim de incluziune, se consideră membru de familie.

(4)În sensul prevederilor alin. (1) lit. m) nu se consideră locuință de domiciliu sau de reședință instituțiile de asistență socială sau alte așezăminte cu caracter social, inclusiv cele înființate și administrate de cultele religioase cu scop monahal.

Articolul 7

(1)Beneficiază de reglementările prezentei legi familiile și persoanele singure, cetățeni români, care au domiciliul sau reședința în România.

(2)Familiile și persoanele singure, cetățeni români, fără domiciliu sau reședință și fără locuință, denumite în continuare persoane fără adăpost, beneficiază de venit minim de incluziune numai pe perioada în care se află în evidența serviciilor publice de asistență socială de la nivelul unităților administrativ-teritoriale în care trăiesc.

(3)Beneficiază de venit minim de incluziune și familiile și persoanele singure care nu au cetățenie română, dacă se află în una dintre următoarele situații:

a)sunt cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European, ai Confederației Elvețiene sau străini, denumiți în continuare cetățeni străini, pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reședința în România, în condițiile legislației române;

b)sunt cetățeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecție în condițiile legii;

c)sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reședința în România, în condițiile legii.

Capitolul IIStabilirea cuantumului venitului minim de incluziune

Secţiunea 1Condiții generale

Articolul 8

(1)Cuantumul venitului minim de incluziune prevăzut de prezenta lege, precum și nivelul veniturilor se raportează la indicatorul social de referință, denumit în continuare ISR, cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (1)-(4) din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

(2)Dacă din calculul în lei al venitului minim de incluziune rezultă fracțiuni în bani, acestea se rotunjesc la 1 leu în favoarea beneficiarului.

(3)În situația în care apar modificări cu privire la veniturile și/sau la numărul membrilor de familie din cauza cărora rezultă majorări sau diminuări ale sumei acordate ca venit minim de incluziune de până la 10 lei, respectiv 0,020 ISR, cuantumul acestuia nu se modifică.

Articolul 9

(1)Pot beneficia de venit minim de incluziune familia și persoana singură lipsită de venituri sau ale cărei venituri nu acoperă nivelul de trai minimal, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege și ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de până la 600 de lei, inclusiv, respectiv 1,200 ISR.

(2)Coeficienții de echivalență corespunzători dimensiunii familiei, denumiți în continuare coeficienți de echivalență utilizați în stabilirea venitului net lunar ajustat, sunt:a) 1 - pentru persoana singură sau pentru un singur membru de familie;b) 0,5 - pentru fiecare persoană în plus, adult sau copil.

(3)Venitul minim de incluziune se constituie din totalitatea sumelor aferente ajutoarelor financiare prevăzute la art. 3 alin. (2), care se stabilesc în funcție de încadrarea în veniturile nete lunare ajustate realizate de familie în următoarele limite:

a)pentru ajutorul de incluziune, până la un venit mediu net lunar ajustat de 260 de lei inclusiv, respectiv 0,520 ISR, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor cumulate ale familiei, respectiv până la un venit mediu net lunar ajustat de 300 de lei inclusiv, respectiv 0,600 ISR, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanei singure cu vârsta de cel puțin 60 de ani;

b)pentru ajutorul pentru familia cu copii, până la un venit net lunar ajustat de 600 de lei, inclusiv, respectiv 1,200 ISR;

c)pentru suplimentul pentru locuire, până la un venit net lunar ajustat de 600 de lei, inclusiv, respectiv 1,200 ISR, iar în cazul persoanelor singure cu vârsta de cel puțin 60 de ani, până la un venit net lunar ajustat de 800 de lei, inclusiv, respectiv 1,600 ISR.

Articolul 10

(1)Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate veniturile nete definite conform art. 6 alin. (1) lit. o), pe care membrii familiei sau persoana singură lea realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.

(2)La stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei conform prevederilor alin. (1), nu se iau în calcul următoarele venituri:

a)sumele primite cu titlu de prestații sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b)alocația de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;

c)ajutoarele de stat acordate pentru activitățile agricole din fonduri publice, conform legii, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile;

d)sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susținerea educației preșcolarilor, elevilor și studenților, prin programe ale Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, altor instituții publice și private, inclusiv organizații neguvernamentale;

e)sumele primite din activitatea desfășurată ca zilier, în condițiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată;

f)sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condițiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;

g)sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum și sumele cu titlu de ajutor de urgență primite de la bugetul de stat sau local.

(3)În cazul în care cel puțin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deținere cel puțin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, aceasta nu beneficiază de acest drept.

(4)Lista prevăzută la alin. (3) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi și se poate actualiza anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(5)În cazul familiei care locuiește și gospodărește împreună cu alte familii ori persoane singure și contribuie împreună la achiziționarea sau realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât și partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie, astfel cum este definită în art. 6 lit. o) din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

Articolul 11

Pentru stimularea unei vieți active și a participării pe piața muncii, în situația în care unul sau mai mulți membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare, sau membrii familiei desfășoară activități independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 400 de lei/familie, respectiv 0,800 ISR, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei.

Articolul 12

În înțelesul prezentei legi, persoană aptă de muncă este persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a)are vârsta cuprinsă între 16 ani și vârsta standard de pensionare, prevăzută de lege;

b)nu urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, prevăzută de lege;

c)are starea de sănătate și capacitatea fizică și psihică corespunzătoare pentru prestarea unei munci.

Articolul 13

(1)Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare, și nici din activități independente sau activități agricole așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit al familiei numai dacă se află în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își au domiciliul sau reședința, denumită în continuare agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă, ca persoane în căutarea unui loc de muncă și care nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de aceste agenții.

(2)Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor fără adăpost, numai dacă acestea se află în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă competente de la nivelul unităților administrativ-teritoriale în care trăiesc.

(3)Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanelor singure și membrilor din familiile care solicită venit minim de incluziune numai pentru componenta reprezentată de suplimentul pentru locuire.

Articolul 14

Face excepție de la prevederile art. 13 alin. (1) persoana aptă de muncă ce se află în una dintre următoarele situații:

a)asigură creșterea și îngrijirea, potrivit legii, a unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 7 ani, precum și a celui/celor în vârstă de până la 18 ani, dacă acesta/aceștia este/sunt încadrat/încadrați în grad de handicap/dizabilitate grav/ă sau accentuat/ă dovedit prin certificat eliberat în condițiile legii;

b)asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane cu handicap/dizabilitate grav/gravă ori accentuat/accentuată care nu beneficiază de asistent personal, în condițiile legii;

c)asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane vârstnice dependente, astfel cum sunt definite în art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care nu beneficiază de îngrijitor la domiciliu, în condițiile legii;

d)urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, prevăzută de lege;

e)participă la un program de pregătire profesională;

f)este încadrată în muncă.

Secţiunea a 2-aStabilirea cuantumului ajutorului de incluziune

Articolul 15

(1)Pentru componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune, cuantumul maxim al acestuia este de 260 lei/lună, respectiv 0,520 ISR, cu excepția persoanei singure cu vârsta de cel puțin 60 de ani, în cazul căreia cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 300 lei/lună, respectiv 0,600 ISR.

(2)Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune care poate fi acordat se calculează în funcție de numărul membrilor familiei, pornind de la valoarea de referință reprezentată de cuantumul maxim lunar prevăzut la alin. (1), la care se aplică coeficienții de echivalență prevăzuți la art. 9 alin. (2).

Articolul 16

Suma aferentă ajutorului de incluziune se stabilește ca diferență între nivelul cuantumului maxim al ajutorului de incluziune, calculat în condițiile art. 15 pentru întreaga familie sau persoana singură, și nivelul veniturilor nete lunare realizate de familie sau de persoana singură în luna anterioară solicitării dreptului, cu aplicarea prevederilor art. 10 și 11.

Articolul 17

În cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 60 de ani, limita venitului net lunar ajustat prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. a) și cuantumul maxim al ajutorului prevăzut la art. 15 se stabilesc la 300 de lei, respectiv 0,600 ISR.

Secţiunea a 3-aStabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii

Articolul 18

(1)Componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii se acordă în funcție de nivelul venitului net lunar ajustat și numărul de copii din familie.

(2)Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 260 lei/lună, respectiv 0,520 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:a) 107 lei, respectiv 0,214 ISR, pentru familia cu un copil;b) 214 lei, respectiv 0,428 ISR, pentru familia cu 2 copii;c) 321 de lei, respectiv 0,642 ISR, pentru familia cu 3 copii;d) 428 de lei, respectiv 0,856 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

(3)Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 260 de lei/lună, respectiv 0,520 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:a) 120 de lei, respectiv 0,240 ISR, pentru familia cu un copil;b) 240 de lei, respectiv 0,480 ISR, pentru familia cu 2 copii;c) 360 de lei, respectiv 0,720 ISR, pentru familia cu 3 copii;d) 480 de lei, respectiv 0,960 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

(4)Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 261 de lei/lună, respectiv 0,522 ISR, și 600 lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:a) 85 de lei, respectiv 0,170 ISR, pentru familia cu un copil;b) 170 de lei, respectiv 0,340 ISR, pentru familia cu 2 copii;c) 255 de lei, respectiv 0,510 ISR, pentru familia cu 3 copii;d) 340 de lei, respectiv 0,680 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

(5)Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 261 de lei/lună, respectiv 0,522 ISR și 600 de lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:a) 100 de lei, respectiv 0,200 ISR, pentru familia cu un copil;b) 200 de lei, respectiv 0,400 ISR, pentru familia cu 2 copii;c) 300 de lei, respectiv 0,600 ISR, pentru familia cu 3 copii;d) 400 de lei, respectiv 0,800 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

Articolul 19

(1)În cazul familiilor care au în întreținere copii de vârstă școlară, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18, cu condiția ca fiecare copil să frecventeze fără întrerupere o formă de învățământ, organizată potrivit legii, cu excepția celor care le întrerup din motive medicale.

(2)Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii, acordat potrivit prevederilor alin. (1), se diminuează în raport cu numărul de copii din familie, după cum urmează:

a)cu 50% din cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pentru luna în care acesta înregistrează mai mult de 15 absențe nemotivate;

b)cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie pentru luna în care copilul înregistrează mai mult de 30 de absențe nemotivate;

c)cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada în care copilul întrerupe anul școlar, cu excepția situațiilor în care întreruperea este cauzată din motive de natură medicală;

d)cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada când copilul repetă anul școlar din alte motive decât cele de natură medicală.

(3)În situația în care unul dintre copii nu mai frecventează cursurile școlare, acesta nu mai este luat în considerare nici la stabilirea venitului net lunar ajustat și nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.

(4)În cazul în care copilul care frecventează școala a împlinit vârsta de 18 ani în cursul unui an școlar, ajutorul pentru familia cu copii se acordă până la finalizarea anului școlar în care este înscris.

(5)Pentru lunile în care se acordă vacanță școlară, potrivit legii, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 alin. (2)-(5).

(6)Pentru familiile care au în întreținere copii cu handicap/dizabilitate grav/gravă sau accentuat/accentuată, de vârstă școlară, condiția prevăzută la alin. (1) nu se aplică.

(7)Asistentul maternal profesionist beneficiază de ajutorul pentru familia cu copii doar pentru copiii săi, luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu excepția celor provenite din alocațiile de plasament și alte sume acordate asistentului maternal ca urmare a instituirii măsurii plasamentului, în condițiile legii.

Secţiunea a 4-aStabilirea cuantumului suplimentului pentru locuire

Articolul 20

(1)Suplimentul pentru locuire se acordă în cuantumuri diferențiate, în funcție de încadrarea venitului net lunar ajustat, în limitele de venit stabilite prin prezenta lege, pentru un singur sistem utilizat pentru încălzirea locuinței de domiciliu sau reședință, pe perioada sezonului rece, declarat de familie sau persoana singură în cererea prevăzută la art. 29 alin. (2).

(2)Suplimentul prevăzut la alin. (1), în funcție de sistemul de încălzire utilizat în locuința de domiciliu sau reședință, constă în următoarele categorii de ajutoare pentru încălzirea locuinței:

a)ajutor pentru energie termică în sistem centralizat, denumit în continuare ajutor pentru energie termică;

b)ajutor pentru gaze naturale;

c)ajutor pentru energie electrică;

d)ajutor pentru combustibili solizi sau petrolieri.

(3)Suplimentul pentru locuire se acordă numai familiilor și persoanelor singure care nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru încălzirea locuinței acordate în baza contractelor de muncă sau a altor reglementări specifice pentru diverse ramuri economice, cu excepția situației prevăzute la art. 27 alin. (3).

Articolul 21

(1)Contravaloarea energiei termice furnizate în sistem centralizat, a cantității de gaze naturale și/sau a energiei electrice consumate lunar de consumatorul vulnerabil se evidențiază în facturile emise de furnizori, denumite în continuare facturi.

(2)În cazul energiei termice furnizate în sistem centralizat, pentru acordarea suplimentului pentru locuire se calculează consumul mediu lunar care reprezintă cantitatea de energie termică, măsurată în gigacalorii, necesară încălzirii locuinței, stabilită pentru familie sau persoana singură, pe tip de apartament/locuință, în funcție de zona de temperatură, conform anexei nr. 2.

Articolul 22

(1)Consumatorii vulnerabili reprezentați de familiile sau persoanele singure cu venituri medii nete lunare ajustate de până la 600 de lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, beneficiază de supliment pentru locuire, acordat din bugetul de stat.

(2)Consumatorii vulnerabili reprezentați de persoanele singure cu vârsta de cel puțin 60 de ani cu venituri nete lunare ajustate de până la 800 de lei inclusiv, respectiv 1,600 ISR, beneficiază de supliment pentru locuire, acordat din bugetul de stat.

Articolul 23

(1)Cuantumurile suplimentului pentru locuire, indiferent de sistemul de încălzire utilizat, se calculează în funcție de veniturile nete lunare ajustate pe membru de familie, prin compensarea procentuală a cheltuielilor pentru încălzire, aplicată după cum urmează:

a)la valoarea de referință a ajutorului lunar pentru energie termică furnizată în sistem centralizat, calculat în limita consumului mediu lunar definit la art. 21 alin. (2) și de prețul gigacaloriei;

b)la valoarea de referință a ajutorului lunar pentru gaze naturale de 260 de lei, respectiv 0,520 ISR;

c)la valoarea maximă a ajutorului lunar pentru energie electrică de 240 de lei, respectiv 0,480 ISR;

d)la valoarea maximă a ajutorului lunar pentru combustibili solizi sau petrolieri de 80 de lei, respectiv 0,160 ISR.

(2)Cuantumul suplimentului pentru locuire, pentru fiecare dintre ajutoarele prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), se scade din factura ce atestă contravaloarea consumului, lunar, de către furnizorii de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale și de energie electrică.

Articolul 24

(1)Nivelul compensării procentuale prevăzute la art. 23 este de 100% pentru familiile și persoanele singure beneficiare de ajutor de incluziune stabilit conform prevederilor prezentei legi sau cu venituri nete lunare ajustate de până la 260 de lei, inclusiv, respectiv 0,520 ISR.

(2)În situația în care, din calculul suplimentului pentru locuire, rezultă un nivel de compensare mai mic de 10%, compensarea procentuală aplicată este de 10%.

Articolul 25

(1)Suplimentul pentru locuire se acordă persoanelor singure și familiilor numai pentru locuința de domiciliu sau, după caz, de reședință a acestora.

(2)În situația în care două sau mai multe familii sau persoane singure locuiesc în același spațiu locativ, suplimentul pentru locuire se acordă în numele titularului contractului încheiat cu furnizorul din sistemul utilizat pentru încălzirea locuinței, respectiv furnizorul de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale sau de energie electrică.

(3)În situația prevăzută la alin. (2), după caz, se procedează după cum urmează:

a)dacă numai o familie sau persoană singură dintre cele care locuiesc împreună este eligibilă pentru acordarea venitului minim de incluziune, cuantumul maxim al ajutorului de încălzire pentru energie termică în sistem centralizat, pentru gaze naturale ori pentru energie electrică, luat în calcul la aplicarea compensării procentuale, se stabilește în funcție de cota-parte din suprafața locativă ce revine familiei sau persoanei singure beneficiare a dreptului;

b)dacă toate familiile și persoanele singure care locuiesc împreună sunt eligibile pentru acordarea venitului minim de incluziune, cuantumul maxim al ajutorului de încălzire pentru energie termică în sistem centralizat, pentru gaze naturale ori pentru energie electrică, luat în calcul la aplicarea compensării procentuale, se stabilește conform prevederilor lit. a), iar cuantumul ajutorului pentru încălzire, acordat în numele titularului de contract încheiat cu furnizorul de încălzire, se constituie din totalitatea sumelor reprezentând supliment de locuire calculate pentru fiecare familie și persoană singură beneficiară a dreptului.

Articolul 26

(1)Pentru sprijinirea, în perioada sezonului rece, a consumatorilor vulnerabili care utilizează, pentru încălzirea locuinței, energie termică în sistem centralizat, autoritățile administrației publice locale au obligația de a stabili, prin hotărâre a consiliului local, una sau mai multe măsuri de protecție socială suportate din bugetele locale, după cum urmează:

a)subvenții lunare pentru acoperirea diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice facturate populației;

b)ajutoare lunare pentru încălzirea locuinței cu energie termică, în completarea celor acordate de la bugetul de stat;

c)atât subvenții lunare prevăzute la lit. a), cât și ajutoare lunare prevăzute la lit. b).

(2)Valoarea măsurilor de protecție socială prevăzute la alin. (1) trebuie să fie de cel puțin 10% din valoarea totală a ajutoarelor de încălzire acordate din bugetul de stat.

(3)În funcție de resursele proprii, autoritățile administrației publice locale pot aproba, prin hotărâre a consiliului local, ajutoare lunare pentru încălzirea locuinței peste tranșele de venituri și cuantumurile utilizate pentru calcularea suplimentului de încălzire acordat din bugetul de stat.

Articolul 27

(1)Ajutorul pentru energie electrică se acordă consumatorilor vulnerabili care nu dețin altă formă de încălzire, precum și consumatorilor vulnerabili care din motive tehnologice sau economice au fost debranșați de la furnizarea energiei termice sau a gazelor naturale și care au contracte valabile de furnizare a energiei electrice cu un furnizor de ultimă instanță care asigură alimentarea cu energie electrică pentru serviciul universal, iar consumul este realizat respectând condițiile contractului.

(2)Prin excepție de la prevederile art. 20 alin. (3), ajutorul pentru energie electrică se acordă inclusiv consumatorilor vulnerabili care beneficiază de tarif social în condițiile reglementărilor emise prin ordin al președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru furnizarea energiei electrice de furnizorii de ultimă instanță consumatorilor casnici și asimilați consumatorilor casnici, care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate.

(3)Pentru beneficiarii ajutorului pentru energia electrică, care sunt în același timp și beneficiari ai tarifului social la energia electrică, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei are dreptul să impună tipul de tarif aplicat acestor beneficiari, inclusiv modalitatea de schimbare a tarifelor.

Capitolul IIIAcordarea venitului minim de incluziune

Secţiunea 1Condiții generale de acordare și de stabilire a dreptului

Articolul 28

(1)Beneficiază de venit minim de incluziune familia definită la art. 6 alin. (1) lit. b) și c), precum și persoana singură definită la art. 6 alin. (1) lit. a), ale căror venituri se încadrează în limitele prevăzute la art. 9 alin. (3).

(2)În perioada în care unul dintre soți este detașat pe perioadă determinată în interes de serviciu ori efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, condiția de a locui împreună se consideră îndeplinită.

(3)În situația în care copiii aflați în întreținere urmează o formă de învățământ în altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință, condiția de a locui împreună se consideră îndeplinită și pe perioada respectivă.

(4)În situația în care copiii în vârstă de până la 18 ani urmează o formă de învățământ în străinătate, aceștia sunt luați în calcul la stabilirea dreptului la venit minim de incluziune doar dacă reprezentantul legal al copilului prezintă, din 6 în 6 luni, documentul eliberat de unitatea de învățământ din străinătate, în condițiile legislației statului respectiv, din care să rezulte frecventarea de către copii a cursurilor, precum și numărul absențelor înregistrate de aceștia, în vederea stabilirii cuantumului în condițiile prevăzute la art. 19 alin. (2)

Articolul 29

(1)Venitul minim de incluziune se acordă la cererea scrisă sau electronică a persoanei îndreptățite, a reprezentantului familiei sau a reprezentantului legal al persoanei îndreptățite, însoțită de declarația pe proprie răspundere privind veridicitatea datelor înscrise în cerere, de un angajament de plată pentru situațiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit, precum și de documente doveditoare.

(2)Cererea prevăzută la alin. (1) conține, în principal, date privind persoana îndreptățită, date privind componența familiei, veniturile realizate de membrii acesteia și bunurile deținute, tipul de locuință, sistemul de încălzire utilizat și numărul persoanelor care locuiesc la aceeași adresă de domiciliu sau reședință, precum și informații referitoare la situația educațională și profesională a persoanei îndreptățite, a membrilor de familie, precum și la nevoile speciale și situațiile particulare în care aceștia se află.

(3)Pentru facilitarea accesului la acordarea dreptului la venit minim de incluziune, precum și pentru prelucrarea și verificarea electronică a datelor și informațiilor referitoare la îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, formularul de cerere și declarație pe propria răspundere sunt redactate pe secțiuni, respectiv cerere, anexe obligatorii și anexe opționale.

(4)Documentele doveditoare prevăzute la alin. (1) privesc, în principal, veniturile și componența familiei solicitante, precum și respectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege pentru fiecare dintre componentele venitului minim de incluziune.

(5)Prin angajamentul de plată prevăzut la alin. (1), titularul dreptului își asumă returnarea sumelor încasate necuvenit și precizează sursele de venit din care se va face recuperarea acestora.

(6)Modelul formularului de cerere care include și declarația pe propria răspundere privind veridicitatea datelor declarate, documentele doveditoare prevăzute la alin. (4) și modelul angajamentului de plată prevăzut la alin. (1) și alin. (5) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Articolul 30

(1)Titularul dreptului este persoana care îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege și care formulează cererea scrisă sau electronică pentru acordarea venitului minim de incluziune, personal sau prin reprezentant, iar beneficiarul este familia/persoana singură.

(2)În cazul familiei formate din soț, soție și copii aflați în întreținere, reprezentantul familiei se stabilește de către soți sau, în caz de neînțelegere între aceștia, de către autoritatea tutelară. Prevederile se aplică în mod corespunzător și în cazul familiei definite la art. 6 alin. (1) lit. b) pct. 4.

(3)În cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singură.

(4)În cazul persoanei prevăzute la alin. (3) care are copii în întreținere și nu a împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este persoana singură, dacă are capacitate deplină de exercițiu, capacitate de exercițiu anticipată sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia.

Articolul 31

(1)În cazul în care titularul dreptului nu este proprietarul locuinței sau nu are încheiat pe numele său contractul de închiriere a acesteia, pentru suplimentul de locuire este obligatorie înscrierea, în formularul prevăzut la art. 29 alin. (6), a datelor de identificare ale persoanei care are calitatea de titular al contractului de furnizare a energiei termice, energiei electrice sau a gazelor naturale necesare încălzirii locuinței de domiciliu sau reședință.

(2)Titularul contractului prevăzut la alin. (1) poate fi, după caz, proprietarul locuinței, succesorul de drept al acestuia, titularul contractului de închiriere, comodat, concesiune al acesteia ori alt membru de familie major și împuternicit de proprietarul locuinței sau de titularul contractului de închiriere ori, după caz, reprezentantul legal al persoanei singure care nu a împlinit vârsta de 16 ani sau al persoanelor prevăzute la art. 43 alin. (1) lit. b) și art. 178 lit. a) și b) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.

Articolul 32

(1)Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoțită de documentele doveditoare și angajamentul de plată, inclusiv în cazul cetățenilor străini sau apatrizi, precum și al persoanelor fără adăpost, se depune pe suport hârtie sau se transmite electronic și se înregistrează la primăria comunei, orașului, municipiului sau a sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul ori reședința sau, după caz, trăiește titularul dreptului.

(2)Toate cererile, declarațiile și documentele depuse în vederea acordării venitului minim de incluziune vor fi prelucrate în format electronic de către personalul primăriei comunei, orașului, municipiului sau a sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul ori reședința sau, după caz, trăiește titularul dreptului, în cadrul Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială.

(3)Sistemul Național Informatic pentru Asistență Socială este administrat de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, denumită în continuare agenția națională pentru plăți și inspecție socială, și va asigura suportul informatic pentru administrarea cererilor, declarațiilor și altor documente, precum și plata venitului minim de incluziune. Totodată, Sistemul Național Informatic pentru Asistență Socială va asigura suportul informatic pentru fluxul electronic al documentelor, respectiv preluarea cererilor, declarațiilor și altor documente și transmiterea deciziilor în format electronic, urmând a fi utilizat atât de către personalul primăriei comunei, orașului, municipiului sau a sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul ori reședința sau, după caz, trăiește titularul dreptului, precum și de către personalul agenției naționale pentru plăți și inspecție socială.

(4)Sistemul Național Informatic pentru Asistență Socială este integrat cu sistemele informatice de asistență socială utilizate în primării și este destinat a fi folosit în mod direct de primării, precum și de către personalul agenției naționale pentru plăți și inspecție socială în numele primăriilor care nu au capacitate tehnică și/sau resurse umane pentru a utiliza Sistemul Național Informatic pentru Asistență Socială.

(5)Colectarea și prelucrarea datelor necesare acordării venitului minim de incluziune se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, cu precădere a drepturilor persoanelor vizate și a confidențialității și securității datelor.

Articolul 33

(1)Verificarea datelor și informaților cuprinse în cerere și în documentele doveditoare, precum și prelucrarea datelor înscrise în cerere se realizează în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării acestora, de către personalul serviciului public de asistență socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de către personalul din compartimentul cu atribuții în domeniul asistenței sociale din aparatul de specialitate al primarului.

(2)În cazul solicitanților al căror venit mediu lunar/membru de familie se încadrează în limitele prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. a) și/sau lit. b), precum și în limitele prevăzute la lit. c), dar numai în cazul celor care utilizează pentru încălzirea locuinței energie electrică, se efectuează verificarea în teren a datelor și informațiilor declarate de solicitant, în termenul prevăzut la alin. (1).

(3)În cazul în care există informații sau suspiciuni privind veridicitatea informațiilor cuprinse în cerere, primarul este obligat să dispună efectuarea verificării în teren, în termenul prevăzut la alin. (1), și la alți solicitanți decât cei prevăzuți la alin. (2).

(4)În vederea efectuării verificării în teren prevăzute la alin. (2) și/sau alin. (3) se utilizează formularul pentru verificarea în teren a condițiilor de acordare a venitului minim de incluziune, denumit în continuare formular pentru verificarea în teren, al cărui model se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(5)În situația în care titularul dreptului sau oricare dintre membrii familiei acestuia refuză să furnizeze informațiile necesare pentru completarea formularului prevăzut la alin. (4), se consideră că nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a venitului minim de incluziune.

(6)Răspunderea asupra datelor și informațiilor înscrise în formularul prevăzut la alin. (4) revine exclusiv persoanei/ persoanelor care a/au efectuat verificarea în teren și a/au semnat formularul.

(7)Primarul și secretarul unității administrativ-teritoriale răspund, în condițiile legii, de realitatea și legalitatea operațiunilor de verificare în vederea acordării dreptului la venit minim de incluziune.

Articolul 34

(1)La solicitarea agențiilor pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale pentru plăți și inspecție socială, primarul este obligat să dispună de îndată efectuarea verificărilor în teren a situațiilor semnalate, atât pentru solicitanții venitului minim de incluziune, cât și pentru beneficiarii acestuia, verificare care se realizează în maximum 15 zile de la data înregistrării sesizării sau solicitării.

(2)În cazul persoanelor singure și familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care primesc ajutor de incluziune este obligatorie efectuarea verificării în teren a îndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, în luna octombrie, respectiv în luna aprilie/mai a fiecărui an. În scopul efectuării verificării se utilizează formularul pentru verificarea în teren prevăzut la art. 33 alin. (4).

Articolul 35

(1)Pentru verificarea corectitudinii datelor furnizate de titularul cererii, precum și de titularul dreptului, personalul prevăzut la art. 33 alin. (1) solicită toate informațiile disponibile la nivelul autorităților administrației publice locale cu privire la componența și veniturile familiei, locuința de domiciliu/reședință, bunurile mobile și imobile deținute, iar serviciile de specialitate ale primăriei au obligația să le furnizeze în termen de 5 zile de la solicitare.

(2)În vederea verificării informațiilor declarate de semnatarul cererii, precum și de titularul dreptului, primarul poate solicita altor autorități ale administrației publice locale sau instituții publice informații privind veniturile și bunurile deținute de acesta sau de membrii familiei sale.

Articolul 36

(1)Aprobarea sau respingerea prealabilă a cererii se face prin dispoziție scrisă a primarului, în maximum 5 zile de la finalizarea verificării prevăzute la art. 33 alin. (1), respectiv de la finalizarea verificării prevăzute la art. 34 alin. (1), după caz.

(2)Dispoziția primarului privind aprobarea cererii reprezintă certificarea faptului că solicitantul îndeplinește, în prealabil, condițiile de acordare a venitului minim de incluziune, respectiv a unuia sau mai multor componente ale acestuia și cuprinde cuantumul estimat al venitului minim de incluziune.

(3)Dispoziția primarului prin care se acordă sau se respinge, în prealabil, cererea privind venitul minim de incluziune se comunică titularului dreptului, în maximum 5 zile de la data emiterii acesteia.

(4)Modelul dispoziției prevăzute la alin. (3) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Articolul 37

(1)Primăriile centralizează și păstrează cererile, declarațiile pe propria răspundere, angajamentele de plată și documentele doveditoare prevăzute la art. 29 alin. (1), precum și dispozițiile primarului.

(2)Personalul autorităților administrației publice locale are obligația respectării confidențialității și securității informațiilor și a datelor cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 38

(1)Până pe data de 20 a fiecărei luni, personalul agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, astfel cum acestea rezultă din datele procesate în cadrul Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială, pe baza informațiilor din bazele de date disponibile ale altor autorități publice cu care are încheiate protocoale de colaborare, precum și prin accesarea informațiilor proprii ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, existente în bazele de date de la nivel central.

(2)Agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială poate solicita autorităților administrației publice locale și centrale, precum și altor instituții, informații și documente referitoare la veniturile, locuința, bunurile mobile/imobile, componența familiei solicitante sau beneficiare de venit minim de incluziune, precum și cu privire la orice alte condiții prevăzute de prezenta lege.

(3)În termen de maximum 5 zile de la finalizarea verificării prevăzute la alin. (1) directorul executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, în baza dispoziției primarului prevăzute la art. 36 alin. (3) și a verificărilor efectuate de personalul propriu, emite decizia de stabilire a dreptului, în care se menționează dispoziția primarului și cuantumul venitului minim de incluziune, defalcat pe componente, cu excepția cuantumului ajutoarelor pentru încălzire prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c).

(4)Modelul deciziei prevăzute la alin. (3) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(5)Dreptul se acordă după cum urmează:

a)începând cu luna următoare celei în care s-a emis dispoziția primarului, pentru ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familia cu copii, precum și pentru suplimentul pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi și petrolieri;

b)începând cu luna noiembrie, pentru ajutoarele pentru încălzirea locuinței prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), dacă cererile pentru acordarea dreptului sunt depuse de solicitanți până la data-limită prevăzută la art. 47 alin. (4);

c)începând cu luna următoare celei în care s-a emis dispoziția primarului, pentru ajutoarele prevăzute la lit. b), în cazul în care cererea pentru acordarea dreptului a fost depusă după data-limită prevăzută la art. 47 alin. (4).

(6)Decizia directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială constituie document de plată pentru venitul minim de incluziune și se comunică titularului acestuia în maximum 10 zile de la data emiterii.

Articolul 39

(1)Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului venitului minim de incluziune se face prin dispoziție scrisă a primarului și se comunică, în termen de 5 zile de la data emiterii, noului titular și, după caz, vechiului titular.

(2)În baza dispoziției scrise a primarului, prevăzută la alin. (1), disponibilă în cadrul Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială, directorul executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială emite o nouă decizie de stabilire a dreptului pe care o transmite noului titular, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii. Primăria va avea acces la noua decizie de stabilire a dreptului prin accesarea Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială.

Articolul 40

(1)În situația în care se produc modificări în componența familiei și/sau a veniturilor beneficiarilor de venit minim de incluziune, titularul dreptului are obligația de a depune la primărie, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea, o declarație pe propria răspundere privind modificările intervenite, însoțită de documentele doveditoare, după caz.

(2)După verificarea, conform prevederilor art. 33, a datelor și informațiilor înscrise în declarația și documentele prevăzute la alin. (1), primarul emite o dispoziție de menținere sau de încetare în prealabil a dreptului, după caz.

(3)Modelul dispoziției de menținere sau de încetare în prealabil a dreptului, precum și cel al declarației pe propria răspundere, prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin normele de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(4)Agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială va avea acces la noua decizie de menținere sau de încetare în prealabil a dreptului, după caz, prin accesarea Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială.

(5)În termenul prevăzut la art. 34 alin. (1) se verifică informațiile privind componența familiei și veniturile declarate și se emite, de către directorul executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, o nouă decizie de stabilire a dreptului, care conține cuantumul modificat al venitului minim de incluziune, defalcat pe componente. Decizia se comunică titularului dreptului în termen de 10 zile de la data emiterii.

Articolul 41

(1)Toate procedurile privind solicitarea, verificarea, acordarea în prealabil, stabilirea cuantumului și emiterea deciziilor privind venitul minim de incluziune se realizează în format electronic, în cadrul Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială.

(2)Modul de operare al Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială va fi reglementat prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Articolul 42

(1)După acordarea venitului minim de incluziune, agenția națională pentru plăți și inspecție socială efectuează, periodic, verificări electronice în cadrul Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială privind menținerea condițiilor care au condus la acordarea dreptului, precum și analize de risc asupra titularilor dreptului, în baza cărora atenționează agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială asupra aspectelor ce pot conduce la modificarea, suspendarea sau încetarea dreptului.

(2)Procedura detaliată privind acordarea dreptului și stabilirea cuantumului acestuia se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Secţiunea a 2-aModalități de facturare și plată a energiei termice furnizate în sistem centralizat

Articolul 43

(1)Modul de facturare și de plată a contravalorii energiei termice consumate pentru încălzire de către asociațiile de proprietari/locatari sau persoanele fizice, care sunt titulari de contracte de furnizare a energiei termice/convenții individuale, poate fi:

a)facturarea și plata pe baza consumului lunar efectiv;

b)facturarea pe baza consumului lunar efectiv și plata în tranșe procentuale pe o perioadă de referință cu durata de 12 luni.

(2)Modalitatea de plată conform alin. (1) lit. b), termenul scadent, precum și stabilirea perioadei de referință se aprobă prin hotărâre a consiliului local, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3)Pentru familiile și persoanele singure care utilizează pentru încălzirea locuinței energie termică furnizată în sistem centralizat, facturarea și plata consumului de energie termică se fac doar pe baza consumului efectiv, conform alin. (1) lit. a).

Articolul 44

(1)La solicitarea scrisă a titularilor de contract de furnizare a energiei termice sau convenție individuală, furnizorii de energie termică aplică modul de plată a contravalorii energiei termice în tranșe procentuale, valabil pe durata unei perioade de referință în baza unui act adițional la contractul de furnizare sau convenției individuale.

(2)Opțiunea titularilor de contract de furnizare a energiei termice sau convenție individuală asupra modului de plată a contravalorii energiei termice în tranșe procentuale se comunică furnizorilor cu cel mult 30 de zile înaintea începerii perioadei de referință.

Articolul 45

Furnizorii de energie termică au obligația să accepte, la solicitarea titularilor de contract de furnizare a energiei termice sau convenție individuală, facturarea în condițiile prevederilor art. 43.

Articolul 46

Titularii de contract de furnizare a energiei termice/convenție individuală sunt obligați să achite facturile în termenul de scadență de 15 zile de la data primirii facturilor în situația prevăzută la art. 43 alin. (1) lit. a), respectiv în termen de 15 zile de la termenele înscrise pe factură în situația prevăzută la art. 43 alin. (1) lit. b). Data emiterii facturii și termenele de scadență se înscriu pe factură. Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere, conform prevederilor art. 42 alin. (10) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Secţiunea a 3-aCondițiile speciale de acordare a suplimentului pentru locuire

Articolul 47

(1)În cazul persoanelor singure și familiilor care solicită acordarea venitului minim de incluziune exclusiv pentru suplimentul pentru locuire, reprezentat de unul din ajutoarele prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), documentele prevăzute la art. 29 alin. (1) se depun la primăria în a cărei rază teritorială își au domiciliul sau reședința solicitanții, până la data de 15 octombrie a fiecărui an, pentru sezonul rece următor.

(2)Pentru solicitarea suplimentului pentru locuire, formularele de cerere și declarație pe propria răspundere sunt puse la dispoziția solicitanților de către primării la sediul acestora și/sau prin intermediul asociațiilor de proprietari/locatari ori a furnizorilor.

(3)Formularele de cerere și declarație pe propria răspundere se pun la dispoziția solicitanților inclusiv pe site-ul primăriei, al agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială și al furnizorilor.

(4)În cazul persoanelor singure și familiilor care au stabilit dreptul la ajutor de incluziune și/sau ajutor pentru susținerea familiei și îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege și pentru acordarea suplimentului pentru locuire, titularul dreptului, în perioada cuprinsă între 15 septembrie-15 octombrie a fiecărui an, depune la primărie o declarație pe propria răspundere pe baza căreia se stabilește îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, procedură denumită în continuare recertificare.

(5)Modelul declarației prevăzute la alin. (4) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Articolul 48

(1)Aprobarea cererilor solicitanților de venit minim de incluziune reprezentat exclusiv de suplimentul pentru locuire, precum și recertificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate în cazul beneficiarilor de venit minim de incluziune la data prevăzută la art. 47 alin. (4) se fac conform prevederilor art. 33, art. 35-37 și art. 38 alin. (2).

(2)În cazul utilizării de energie termică în sistem centralizat pentru încălzirea locuinței, dispoziția primarului prin care se acordă sau se respinge dreptul la venit minim de incluziune reprezentat exclusiv de stimulentul pentru locuire va conține prețul gigacaloriei furnizate în sistem centralizat.

(3)Modelul dispoziției primarului prevăzute la alin. (2) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(4)Cererile sau, după caz, declarațiile pe propria răspundere privind recertificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate și documentele doveditoare vor fi centralizate și arhivate la nivelul primăriilor.

(5)Dispoziția primarului prevăzută la alin. (2) poate fi emisă individual sau colectiv, caz în care va fi adusă la cunoștința solicitanților individual.

Articolul 49

(1)Până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, la nivelul agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, pe baza datelor înregistrate în Sistemul Național Informatic pentru Asistență Socială, se finalizează verificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru acordarea suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutoarele pentru încălzire prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), se calculează cuantumul aferent ajutorului acordat în funcție de sistemul de încălzire utilizat și se emit deciziile directorului executiv de acordare sau de respingere a dreptului.

(2)Prin decizia directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială de aprobare a dreptului care privește suplimentul pentru locuire, cuantumul acestuia se stabilește în fiecare an, pentru toată perioada sezonului rece respectiv.

(3)Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, situația centralizatoare privind deciziile directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, care conține datele de identificare ale titularilor venitului minim de incluziune, cuantumul ajutorului și numărul deciziei emise se transmit în format electronic furnizorilor de energie termică, de gaze naturale sau de energie electrică, după caz.

(4)Modelul situației centralizatoare prevăzute la alin. (3) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(5)În termen de maximum 5 zile de la emitere, dispoziția primarului de aprobare sau de respingere în prealabil a cererii, precum și decizia directorului executiv privind aprobarea sau respingerea dreptului la venit minim de incluziune se comunică titularului dreptului și, după caz, titularului contractului încheiat cu furnizorul din sistemul utilizat pentru încălzirea locuinței.

Articolul 50

(1)În vederea acordării venitului minim de incluziune exclusiv pentru suplimentul pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi și petrolieri, termenul-limită de depunere a documentelor prevăzute la art. 29 alin. (1), la primăria în a cărei rază teritorială își au domiciliul/reședința solicitanții, este data de 15 septembrie a fiecărui an.

(2)În cazul persoanelor singure și familiilor care beneficiază de venit minim de incluziune la data de 31 august, titularul dreptului trebuie să depună la primărie declarația pe propria răspundere pentru recertificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate, completată potrivit modelului prevăzut la art. 47 alin. (5), în perioada cuprinsă între 1-15 septembrie a fiecărui an.

(3)Până la data de 15 octombrie a fiecărui an se verifică, la nivel de primărie și agenție teritorială pentru plăți și inspecție socială, îndeplinirea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea ajutorului pentru combustibili solizi și petrolieri, se calculează cuantumul acestuia și se emit dispozițiile primarului de aprobare sau respingere în prealabil a cererilor, precum și deciziile directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială privind acordarea sau respingerea dreptului.

(4)Transmiterea către titularul venitului minim de incluziune a dispoziției primarului de aprobare sau respingere în prealabil a cererii, precum și a deciziei directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială privind acordarea sau respingerea dreptului se face în termenul prevăzut la art. 49 alin. (5).

(5)Pentru beneficiarii de ajutor pentru combustibili solizi și petrolieri, stabilirea dreptului și efectuarea plăților se fac o singură dată pentru toată perioada sezonului rece.

Articolul 51

(1)În situația în care solicitanții suplimentului pentru locuire depun cererea, respectiv declarația pe propria răspundere privind recertificarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate și, după caz, documentele doveditoare privind acordarea ajutoarelor pentru energie termică, gaze naturale și energie electrică la o dată ulterioară termenelor prevăzute la art. 47 alin. (1) și (4), suplimentul pentru locuire se acordă începând cu luna în care se emite decizia directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială de acordare a dreptului.

(2)În cazul în care intervin modificări în componența familiei și a veniturilor acesteia sau a sistemului de încălzire pentru care se acordă suplimentul pentru locuire, titularii dreptului procedează conform prevederilor art. 40 alin. (1).

(3)Modificările privind cuantumul sumei aferente suplimentului pentru locuire acordat sau, după caz, încetarea dreptului se fac începând cu luna următoare celei în care au fost comunicate modificările prevăzute la alin. (2).

Articolul 52

(1)Lunar, până cel târziu la data de 3 a lunii, reprezentantul furnizorului de energie termică sau al furnizorului de gaze naturale, împreună cu reprezentantul asociației de proprietari, încheie un proces-verbal constatator privind consumul general de energie termică sau de gaze naturale înregistrat la nivelul asociației.

(2)Modelul procesului-verbal constatator se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3)Pe baza datelor cuprinse în procesul-verbal constatator, asociația de proprietari face defalcarea consumului general pe consumatori individuali.

(4)Până la data de 5 a fiecărei luni, asociația de proprietari transmite furnizorilor prevăzuți la alin. (1) situația centralizatoare cuprinzând consumurile defalcate pentru beneficiarii de ajutor pentru încălzirea locuinței.

(5)Pentru beneficiarii care locuiesc în locuințe sociale, atribuțiile asociației de proprietari se preiau de către autoritatea administrației publice locale care le administrează.

(6)Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică furnizorilor cu un număr de peste 1.000 de clienți, precum și în situația existenței de repartitoare de încălzire în cazul energiei termice sau în situațiile în care reglementările legale în domeniul energiei termice ori gazelor naturale dispun în alt fel.

Articolul 53

(1)Pe baza situației centralizatoare prevăzute la art. 52 alin. (4), respectiv a consumului efectiv înregistrat de consumatorii vulnerabili individuali, lunar, furnizorii de energie termică furnizată în sistem centralizat, de gaze naturale și, respectiv, de energie electrică calculează contravaloarea energiei termice, a gazelor naturale și a energiei electrice ce se va evidenția în factură.

(2)În cazul asociațiilor de proprietari titulare de contracte de furnizare de energie termică în sistem centralizat sau de furnizare de gaze naturale, factura prevăzută la alin. (1) este însoțită de situația detaliată care cuprinde beneficiarii ajutorului pentru încălzirea locuinței, cuantumul efectiv al acestuia defalcat pe surse de finanțare, respectiv din bugetul de stat și din bugetul local, precum și suma individuală de plată ce va fi suportată de beneficiar ca diferență între contravaloarea ajutorului pentru încălzirea locuinței acordat și contravaloarea consumului înregistrat.

(3)În cazul consumatorilor care au contracte individuale de furnizare de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale sau de energie electrică, în factura emisă de furnizori se evidențiază contravaloarea totală a consumului înregistrat, contravaloarea ajutorului pentru încălzirea locuinței acordat și suma rămasă de plată în sarcina titularului de contract, respectiv a beneficiarului ajutorului pentru încălzirea locuinței.

(4)În situația prevăzută la art. 52 alin. (5), factura se emite pe numele primăriei, prevederile alin. (1)-(3) aplicându-se corespunzător.

Articolul 54

(1)Lunar, în termen de 10 zile de la primirea facturii emise de furnizorul de energie termică în sistem centralizat sau de gaze naturale, asociațiile de proprietari au obligația de a defalca cheltuielile privind energia termică sau gazele naturale pe consumatori individuali, ținând cont de ajutorul pentru încălzirea locuinței stabilit în condițiile prezentei legi.

(2)Defalcarea cheltuielilor prevăzută la alin. (1) se evidențiază într-un borderou care se transmite furnizorului în termen de maximum două zile de la întocmire.

(3)Asociația de proprietari are obligația de a evidenția lunar ajutorul pentru energie termică în tabelul cu cheltuielile de întreținere.

Articolul 55

(1)Pe baza situațiilor centralizatoare prevăzute la art. 49 alin. (3) și la art. 52 alin. (4), respectiv a consumului înregistrat de consumatorii vulnerabili individuali, lunar, furnizorii de energie termică în sistem centralizat, gaze naturale și, respectiv, de energie electrică elaborează borderoul de plată care se transmite agenției teritoriale pentru decontare.

(2)Modelul borderoului prevăzut la alin. (1) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Secţiunea a 4-aObligațiile beneficiarilor

Articolul 56

Titularul venitului minim de incluziune are obligația să comunice primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința, potrivit prevederilor art. 40 alin. (1), orice modificare cu privire la domiciliu, venituri și numărul membrilor familiei, în termen de maximum 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.

Articolul 57

(1)Persoanele singure și familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligația să depună la primărie, din 3 în 3 luni, declarația pe propria răspundere prevăzută la art. 40 alin. (1).

(2)Declarația prevăzută la alin. (1) se completează conform modelului aprobat prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Articolul 58

(1)Persoanele apte de muncă care nu obțin venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare, și nici din activități independente sau activități agricole, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă în a cărei evidență sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională, și de a face dovada, din 3 în 3 luni, că și-au păstrat statutul de persoană în căutarea unui loc de muncă și nu au refuzat un loc de muncă oferit ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională conform art. 13 alin. (1).

(2)În cazul persoanelor singure și familiilor beneficiare ale venitului minim de incluziune care constă exclusiv în supliment pentru locuire, obligația prevăzută la alin. (1) nu se aplică.

Articolul 59

(1)În cazul familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia respectivă are obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, activități sau lucrări de interes local, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă și a normelor de securitate și sănătate în muncă.

(2)Fac excepție de la prevederile alin. (1) familiile pentru care suma aferentă ajutorului social este de până la 10 lei, respectiv 0,020 ISR. Pentru acestea, orele de muncă se stabilesc trimestrial și se efectuează în oricare dintre lunile trimestrului.

Secţiunea a 5-aObligațiile autorităților administrației publice locale și ale altor instituții

Articolul 60

(1)Pentru persoanele singure și familiile beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, autoritățile administrației publice locale au obligația să realizeze evaluarea inițială și să elaboreze planul de intervenție, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

(2)Autoritățile administrației publice locale vor avea în vedere, în planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale proprii, prevăzute la art. 112 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, înființarea și acordarea, după caz, de servicii de consiliere socială, psihologică și vocațională, servicii de planning familial, precum și orice alte servicii sociale necesare soluționării nevoilor persoanelor singure și familiilor prevăzute la alin. (1).

Articolul 61

(1)Pentru îndeplinirea obligației prevăzute la art. 59 alin. (1) de către persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune, primarii au următoarele obligații:

a)să întocmească anual un plan de acțiuni/lucrări de interes local, care se poate revizui semestrial;

b)să țină evidența orelor de muncă efectuate, pentru activitățile și lucrările de interes local, de către persoanele apte de muncă;

c)să asigure persoanelor prevăzute la lit. b) instructajul în domeniul securității și sănătății la locul de muncă;

d)să afișeze lunar, la sediul propriu, planul de acțiuni/lucrări de interes local pe luna în curs, lista beneficiarilor de venit minim de incluziune, lista persoanelor care urmează să efectueze activități sau lucrări de interes local, precum și situația activităților/lucrărilor efectuate în luna anterioară;

e)să transmită trimestrial, în format electronic, către agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială, evidența prevăzută la lit. b).

(2)Durata timpului de muncă prevăzută la art. 59 alin. (1) se calculează proporțional cu cuantumul sumei acordate ca ajutor de incluziune, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă.

(3)Numărul zilelor de lucru, limitate la norma lunară de 21,25, se stabilește prin împărțirea orelor de muncă calculate la 8 ore/zi. Fracțiile se întregesc în plus.

(4)În situația în care persoana nominalizată să efectueze acțiunile sau lucrările de interes local se află în incapacitate temporară de muncă sau și-a pierdut total ori parțial capacitatea de muncă, obligația în sarcina acesteia poate fi transferată altei persoane apte de muncă din familie, cu acordul primarului, pentru menținerea acordării dreptului.

(5)Neîndeplinirea obligației de a presta activități/lucrări de interes local pe o perioadă mai mare de 30 de zile conduce la suspendarea plății ajutorului de incluziune pentru o perioadă de maximum 3 luni și, respectiv, la încetarea plății ajutorului de incluziune, dacă obligația este neîndeplinită și în perioada de suspendare.

Articolul 62

(1)Personalul cu atribuții în domeniul asistenței sociale din cadrul primăriilor și agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială are obligația de a asigura informarea și consilierea potențialilor beneficiari cu privire la condițiile de acordare a venitului minim de incluziune, modalitatea de completare a formularului de cerere, documentele doveditoare necesare, obligații și drepturi ce le revin potrivit prezentei legi.

(2)Primăriile au obligația de a afișa la sediul propriu, într-un loc vizibil, instrucțiuni privind nivelurile de venit prevăzute de lege, categoriile de venituri care se iau în calcul în vederea acordării dreptului la venit minim de incluziune, modul de calcul al veniturilor lunare ale familiei, precum și lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune prevăzută la art. 10 alin. (3).

(3)Autoritățile administrației publice locale au obligația de a posta pe site-ul propriu legislația în vigoare privind venitul minim de incluziune, precum și toate documentele și formularele prevăzute de lege ce trebuie completate potrivit prevederilor prezentei legi.

Articolul 63

Pentru facilitarea accesului solicitanților la acordarea venitului minim de incluziune, agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială au obligația de a posta pe siteul propriu toate documentele și formularele prevăzute de lege ce trebuie completate de solicitanți, precum și instrucțiuni privind depunerea și completarea acestora.

Articolul 64

(1)În vederea verificării îndeplinirii obligației prevăzute la art. 58 alin. (1), agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au obligația de a transmite lunar agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială și primăriilor, în format electronic, tabelele nominale cu persoanele din familiile beneficiare de ajutor de incluziune înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, care s-au încadrat în muncă, inclusiv cu contract de muncă în străinătate, au refuzat un loc de muncă oferit sau participarea la un program de formare profesională.

(2)Pentru întocmirea tabelelor prevăzute la alin. (1), agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială transmit agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă lista persoanelor apte de muncă din familiile aflate în plată, până la data de 5 a fiecărei luni.

Articolul 65

(1)Pentru verificarea îndeplinirii condiției prevăzute la art. 19 alin. (1), inspectoratul școlar în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința ori trăiește titularul dreptului la venit minim de incluziune are obligația să transmită, la solicitarea agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, în luna următoare încheierii semestrului școlar, situația privind frecventarea cursurilor de către copiii de vârstă școlară din familiile beneficiare de ajutor pentru familia cu copii.

(2)Situația prevăzută la alin. (1) se transmite în formatul electronic convenit, pe bază de protocol, cu agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială și conține, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal al copiilor și al reprezentanților familiei și numărul de absențe nemotivate înregistrate de fiecare copil, defalcate pe fiecare lună a semestrului.

Articolul 66

(1)Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice verifică și monitorizează, prin direcțiile de specialitate și prin instituțiile abilitate din subordine sau coordonare, aplicarea prevederilor prezentei legi.

(2)Pentru efectuarea activităților de verificare și monitorizare prevăzute la alin. (1), primarii, furnizorii/distribuitorii de energie termică, gaze naturale și energie electrică, precum și celelalte instituții implicate în acordarea drepturilor prevăzute de prezenta lege au următoarele obligații:

a)de a furniza toate informațiile solicitate de agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială referitoare la stabilirea drepturilor;

b)de a pune la dispoziția inspectorilor sociali și a organelor de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice documentele care au stat la baza acordării drepturilor, precum și actele referitoare la plățile efectuate.

(3)Organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pot efectua, în caz de autosesizare sau la sesizarea/solicitarea unor terți, verificări în teren la domiciliul beneficiarilor.

Capitolul IVPlata, suspendarea, modificarea și încetarea dreptului la venitul minim de incluziune

Secţiunea 1Suspendarea și încetarea dreptului

Articolul 67

(1)Suspendarea acordării venitului minim de incluziune sau a oricăreia dintre componentele acestuia, prevăzute la art. 3 alin. (2), se face prin decizie a directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială.

(2)Suspendarea acordării ajutorului de incluziune și/sau a ajutorului pentru familia cu copii se realizează după cum urmează:

a)pe o perioadă de maximum 3 luni, în situația în care nu sunt îndeplinite obligațiile prevăzute la art. 58 alin. (1) și art. 59 alin. (1), în condițiile prevăzute la art. 61 alin. (5);

b)pe o perioadă de maximum 3 luni, în situația în care agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială constată, pe baza documentelor privind componența familiei și veniturile acesteia transmise de primar, faptul că s-a stabilit un cuantum eronat al ajutorului social și/sau al ajutorului pentru familia cu copii;

c)pe o perioadă de maximum 3 luni, în cazul în care, în urma controalelor efectuate de inspectorii sociali și reprezentanții Curții de Conturi a României, se constată date eronate cu privire la veniturile și componența familiei;

d)pe o perioadă de maximum 3 luni, în situația în care, pe o perioadă de 3 luni consecutive, se înregistrează mandate poștale returnate.

(3)Suspendarea acordării ajutorului pentru familia cu copii se face numai pentru copilul/copiii pentru care s-a luat decizia plasamentului sau plasamentului în regim de urgență, respectiv pe perioada când acesta se află la un asistent maternal, la o familie de plasament sau într-un serviciu social de tip rezidențial. În această situație, copilul nu mai este luat în calcul la stabilirea venitului net lunar pe membru de familie și nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.

(4)În cazul în care titularul dreptului, în termenul maxim de suspendare, face dovada îndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 58 alin. (1) și art. 59 alin. (1), perioada de suspendare încetează începând cu luna următoare datei depunerii documentelor doveditoare la primărie.

(5)Reluarea plăților aferente drepturilor suspendate se face începând cu luna următoare datei emiterii, de către directorul executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, a deciziei de încetare a suspendării plății dreptului.

(6)Pentru situațiile prevăzute la alin. (2) lit. a), sumele aferente plăților prevăzute la alin. (5) se calculează începând cu luna următoare celei în care s-au îndeplinit obligațiile prevăzute de lege.

Articolul 68

(1)În situațiile prevăzute la art. 67 alin. (2) lit. b) și c), directorul executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială solicită primarului efectuarea verificării îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului, inclusiv verificarea în teren.

(2)În funcție de cele constatate la verificările realizate conform prevederilor art. 33, primarul emite o nouă dispoziție de aprobare sau de respingere în prealabil a cererii, după caz.

(3)În baza dispoziției primarului prevăzute la alin. (2), în termen de maximum 5 zile de la primirea acesteia, directorul executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială emite decizia de stabilire a cuantumului modificat al dreptului.

(4)În situația prevăzută la art. 67 alin. (2) lit. d), dacă se constată că se mențin condițiile de eligibilitate care au stat la baza acordării dreptului, reluarea plăților aferente dreptului se face în baza formularului de verificare în teren și a declarației pe propria răspundere privind componența și veniturile familiei, iar achitarea sumelor aferente dreptului pe perioada de suspendare se realizează doar în baza unei cereri a titularului dreptului.

Articolul 69

(1)Încetarea dreptului se face prin dispoziție scrisă a primarului și se referă atât la venitul minim de incluziune, în ansamblul său, cât și la oricare din componentele sale prevăzute la art. 3 alin. (2).

(2)Încetarea dreptului la venit minim de incluziune sau a dreptului la ajutor de incluziune, la ajutorul pentru familia cu copii sau la suplimentul pentru locuire se face începând cu luna următoare încetării sau constatării neîndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, precum și în situația prevăzută la art. 33 alin. (6).

(3)Încetarea dreptului la ajutor de incluziune și/sau la ajutorul pentru familia cu copii are loc astfel:

a)începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare, în cazul în care beneficiarii nu îndeplinesc obligațiile aflate în sarcina lor, pentru obligațiile prevăzute la art. 58 alin. (1) și art. 59 alin. (1);

b)începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare prevăzute la art. 67 alin. (2) lit. b)-d), în cazul în care, ca urmare a verificării efectuate conform prevederilor art. 68 alin. (1), se constată neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului.

(4)Dispoziția primarului prevăzută la alin. (1) se transmite agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială și titularului dreptului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.

(5)După încetarea dreptului la ajutor de incluziune și/sau la ajutorul pentru familia cu copii, un nou drept poate fi solicitat începând cu luna următoare celei în care sunt îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de prezenta lege.

(6)Prin excepție de la prevederile alin. (5), în situația de încetare prevăzută la alin. (3) lit. a), ca urmare a neîndeplinirii obligației prevăzute la art. 58 alin. (1), în cazul ajutorului de incluziune, persoana singură sau familia va putea solicita un nou drept după o perioadă de 6 luni.

Articolul 70

(1)Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se face prin decizie a directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, în condițiile art. 40.

(2)Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se realizează în următoarele situații:

a)în cazul în care au intervenit modificări ale veniturilor familiei și/sau în componența acesteia care conduc la diferențe mai mari de 10 lei, respectiv 0,020 ISR față de cuantumul stabilit inițial;

b)în situația în care au intervenit perioade de suspendare a acordării unuia din ajutoarele care compun venitul minim de incluziune, prevăzute la art. 3 alin. (2);

c)în situația în care a încetat dreptul la acordarea unuia din ajutoarele care compun venitul minim de incluziune, prevăzute la art. 3 alin. (2);

d)în situația în care se aplică diminuarea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii, conform prevederilor art. 19 alin. (2).

(3)Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se face începând cu luna următoare constatării situațiilor prevăzute la alin. (2).

Articolul 71

(1)Dispozițiile primarului prevăzute la art. 68 alin. (2) și art. 69 se comunică agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială și titularului dreptului în termen de 5 zile de la emitere.

(2)Deciziile directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială prevăzute la art. 67 alin. (1), art. 68 alin. (3) și art. 70 se comunică primarului și titularului dreptului, în termen de 5 zile de data emiterii lor.

(3)Modelul deciziei directorului executiv privind suspendarea dreptului, precum și modelul dispoziției primarului privind încetarea dreptului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Secţiunea a 2-aPlata drepturilor

Articolul 72

(1)Fondurile necesare pentru plata venitului minim de incluziune, inclusiv a drepturilor prevăzute la art. 81, 82 și 84 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(2)Fondurile necesare pentru plata măsurilor de protecție socială prevăzute la art. 26, 83 și 85 se asigură din bugetele locale.

Articolul 73

(1)Plata sumelor acordate cu titlu de venit minim de incluziune, aferente ajutorului de incluziune și/sau ajutorului pentru familia cu copii, se efectuează lunar, de către agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială.

(2)În cazul suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi și petrolieri, plata acestuia se realizează o singură dată, până la data de 31 noiembrie a fiecărui an, pentru toată perioada sezonului rece.

(3)În situația depunerii cererii la o dată ulterioară celei prevăzute la art. 50 alin. (1), plata suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi și petrolieri se realizează începând cu luna următoare datei emiterii dispoziției primarului, pentru lunile rămase.

Articolul 74

(1)Plata venitului minim de incluziune, cu excepția sumelor aferente ajutoarelor pentru încălzirea locuinței prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a)-c), se realizează pe bază de mandat poștal sau, după caz, în cont bancar sau orice alte mijloace electronice de plată disponibile.

(2)În cazul achitării drepturilor prin mandat poștal, agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială efectuează plata drepturilor cu plata unui comision în limitele și condițiile stabilite prin legea bugetară anuală.

(3)În cazul achitării drepturilor în cont bancar, agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială efectuează plata prin unitățile bancare, pe bază de borderou, cu plata unui comision bancar ce nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate și va fi stabilit, prin negociere, la nivel teritorial, între agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială și unitățile bancare.

(4)Editarea mandatelor poștale prevăzute la alin. (2) se face fie direct de către agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, fie pe bază de contracte încheiate cu prestatori de astfel de servicii, prin care se stabilește inclusiv formatul mandatului.

(5)Fondurile necesare achitării comisioanelor prevăzute la alin. (2) și (3), precum și tipăririi mandatelor poștale se suportă din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin agenția națională pentru plăți și inspecție socială, din aceleași fonduri din care se suportă plata drepturilor de venit minim de incluziune.

Articolul 75

(1)Plata sumelor aferente ajutorului pentru energie termică, energie electrică și gaze naturale se realizează la furnizori.

(2)Termenul-limită până la care se poate solicita, de către primari, respectiv furnizori, decontarea sumelor prevăzute la alin. (1), este 31 iulie al anului curent.

(3)Decontarea sumelor aferente ajutoarelor pentru încălzire prevăzute la alin. (1) se face în funcție de valoarea consumului, dar numai în limita ajutorului maxim aprobat pentru lunile sezonului rece la care titularul este îndreptățit.

(4)Decontarea sumelor prevăzute la alin. (3) se realizează lunar, de către agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, pe baza borderourilor prevăzute la art. 55.

(5)După termenul prevăzut la alin. (2), sumele care nu au fost solicitate pentru decontare la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice se suportă din bugetele locale.

Articolul 76

(1)Sumele necesare cheltuielilor generate de verificările efectuate de primării în vederea acordării sau încetării dreptului la venit minim de incluziune se asigură din bugetele locale.

(2)Sumele necesare cheltuielilor generate de stabilirea sau suspendarea dreptului la venit minim de incluziune se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(3)Eliberarea adeverințelor necesare stabilirii dreptului la una sau mai multe componente ale venitului minim de incluziune, inclusiv a adeverințelor medicale, se realizează de către organele abilitate, cu titlu gratuit.

Articolul 77

Sumele reprezentând cheltuielile pentru încălzirea locuinței, aferente consumului de energie termică, energie electrică sau de gaze naturale, plătite direct de consumatorii titulari de contract de furnizare a energiei termice sau convenție individuală, respectiv contract de furnizare a gazelor naturale sau a energiei electrice, precum și ajutoarele pentru încălzirea locuinței achitate de agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială ori de autoritățile administrației publice locale, în condițiile prezentei legi, se colectează în conturile tip ESCROW, astfel cum sunt definite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice și a gazelor naturale pentru populație, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2002, cu modificările și completările ulterioare, deschise la bănci de către distribuitorii și producătorii de energie termică, furnizorii de gaze naturale și furnizorii de energie electrică.

Secţiunea a 3-aRecuperarea sumelor încasate necuvenit

Articolul 78

(1)Sumele încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune, acordate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, se recuperează de la titularul dreptului, în termenul general de prescripție prevăzut la art. 2.517 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.

(2)Recuperarea sumelor plătite necuvenit se face prin decizie a directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, care se comunică debitorului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.

(3)Prin derogare de la prevederile art. 73^1 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, sumele prevăzute la alin. (1) se recuperează fără perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, dacă acestea sunt restituite de beneficiar în termen de maximum 180 de zile de la emiterea deciziei prevăzute la alin. (2).

(4)După expirarea termenului prevăzut la alin. (3), sumele prevăzute la alin. (1) se recuperează în condițiile prevăzute de art. 73^1 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(5)Decizia de recuperare a sumelor plătite necuvenit în termenul prevăzut la alin. (3) constituie titlu de creanță de la data comunicării. După acest termen, decizia devine titlu executoriu.

(6)Sumele plătite necuvenit se recuperează, în termenul prevăzut la alin. (3), după cum urmează:

a)dacă beneficiarul primește în continuare venit minim de incluziune, se fac rețineri eșalonat din drepturile aferente lunilor următoare, dar nu mai mult de 1/3 din drepturile lunare;

b)dacă beneficiarul nu mai primește drepturi în perioada următoare constatării sumelor prevăzute la alin. (1) sau dacă sumele recuperate în condițiile lit. a) nu acoperă drepturile acordate necuvenit și titularul dreptului consimte, prin angajament scris, să restituie suma încasată necuvenit, acesta achită suma respectivă în contul agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială deschis la Trezoreria Statului sau la sediul acesteia prin casierie, în termenul prevăzut de decizia de recuperare.

(7)După termenul prevăzut la alin. (3), pe baza deciziei directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, care constituie titlu executoriu conform alin. (5), aceasta, împreună cu dovada comunicării către debitor, se transmite organelor fiscale centrale în vederea recuperării sumelor înscrise în titlul executoriu, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, însoțite de precizări referitoare la data de la care urmează a fi calculate obligațiile fiscale accesorii.

(8)Sumele recuperate în condițiile alin. (6) și (7) se fac venit la bugetul de stat.

(9)Sumele înscrise în titlul executoriu prevăzut la alin. (7) se scad din evidența agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială la data confirmării preluării debitului de către organele fiscale centrale.

Articolul 79

(1)În situația în care beneficiarul venitului minim de incluziune este familia, iar titularul dreptului a decedat, recuperarea sumelor încasate necuvenit se realizează în condițiile art. 78 alin. (6) și (7), de la ceilalți membri majori ai familiei, în calitate de beneficiari ai dreptului.

(2)În situația în care titularul dreptului, persoană singură, a decedat, nu se mai procedează la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune.

(3)Prin excepție de la prevederile art. 78 alin. (6), pentru situația prevăzută la art. 19 alin. (2) lit. a), recuperarea sumelor aferente ajutorului pentru familia cu copii, acordate în cuantum integral în lunile în care copilul/copiii înregistrează absențe nemotivate, se face prin aplicarea diminuării procentuale a cuantumului, în funcție de numărul de copii, la plățile ce se efectuează începând cu luna următoare celei în care a fost transmisă situația prevăzută la art. 65, pentru o perioadă egală cu numărul de luni în care s-au înregistrat absențele nemotivate.

(4)În cazul în care ajutorul pentru familia cu copii s-a acordat în cuantum integral pe parcursul uneia sau mai multor luni din perioadele prevăzute la art. 19 alin. (2) lit. b), recuperarea sumelor acordate necuvenit se face, în tranșe egale, din sumele aferente ajutorului la care are dreptul familia.

(5)Sumele încasate necuvenit prevăzute la art. 78 alin. (1), în valoare totală de până la 40 de lei inclusiv/beneficiar, se anulează.

Articolul 80

(1)Sumele încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune, acordate din bugetele locale potrivit art. 26, art. 83 și art. 85 lit. b), se recuperează de către organele fiscale locale de la titularul dreptului, în termenul general de prescripție prevăzut la art. 2.517 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.

(2)Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează în baza dispoziției primarului, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 78 alin. (2)-(6) și alin. (9), precum și ale art. 79 alin. (1), (2) și (5).

(3)În vederea recuperării sumelor prevăzute la alin. (1) se pot stabili criterii și proceduri prin hotărâre a consiliului local, la propunerea organului fiscal local, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Capitolul VAlte drepturi complementare venitului minim de incluziune

Articolul 81

(1)Contribuția de asigurări sociale de sănătate se asigură și se stabilește conform Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, numai pentru sumele reprezentând ajutor de incluziune, după cum urmează:

a)pentru titularul venitului minim de incluziune, în cazul în care nici acesta, respectiv niciunul dintre membrii familiei, nu sunt asigurați în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

b)pentru membrul de familie neasigurat conform legii și care nu poate fi considerat coasigurat pentru niciunul dintre ceilalți membri majori ai familiei.

(2)Contribuția de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (1) se plătește de către agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, pentru fiecare persoană aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1).

(3)Agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială au obligația să vireze lunar organelor fiscale teritoriale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la alin. (1) și să transmită evidența obligațiilor de plată către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(4)În situația prevăzută la art. 78, sumele cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate nu se mai recuperează.

Articolul 82

(1)Pentru locuințele aflate în proprietatea persoanelor singure și familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, prima obligatorie pentru asigurarea locuinței în condițiile Legii nr. 260/2008, republicată, se suportă din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, ca beneficiu suplimentar.

(2)Procedura de plată a primei obligatorii se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

(3)În situația prevăzută la art. 78, sumele cu titlu de primă obligatorie pentru asigurarea locuinței în condițiile Legii nr. 260/2008, republicată, nu se mai recuperează.

Articolul 83

(1)În cazul decesului unei persoane din familia beneficiară de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, primarii pot dispuneacordarea unui ajutor financiar pentru cheltuielile de înmormântare.

(2)Ajutorul prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul local și se acordă unei singure persoane care poate fi, după caz, soțul/soția supraviețuitor/supraviețuitoare, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moștenitorul în condițiile dreptului comun sau, în lipsa acestuia, persoana care dovedește că a suportat cheltuielile cu înmormântarea.

Articolul 84

La propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice se pot aproba, prin hotărâre a Guvernului, ajutoare de urgență destinate familiilor și persoanelor aflate în situații de necesitate ce pot apărea din cauza calamităților naturale, incendiilor, accidentelor, bolilor grave, precum și ca urmare a altor situații ce pot conduce la apariția riscului de excluziune socială.

Articolul 85

Autoritățile administrației publice locale pot acorda, din bugetele proprii, prin hotărâre a consiliilor locale, următoarele ajutoare:

a)ajutoare de urgență pentru beneficiarii și situațiile prevăzute la art. 84;

b)ajutoare comunitare, în bani și/sau în natură, destinate persoanelor singure și familiilor aflate în situații de dificultate, pe baza nevoilor identificate prin anchetă socială.

Capitolul VIRăspunderea juridică

Articolul 86

(1)Constituie contravenție, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții, încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, și se sancționează nerespectarea prevederilor prezentei legi, după cum urmează:

a)cu amenda de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, emiterea de către primar a dispoziției de aprobare în prealabil a cererii privind venitul minim de incluziune cu nerespectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, respectiv cele cu privire la veniturile și componența familiei, verificarea documentelor doveditoare si a obligațiilor beneficiarilor;

b)cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, emiterea, de către directorul executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, a deciziei privind stabilirea dreptului la venitul minim de incluziune, în lipsa dispoziției primarului de aprobare în prealabil a cererii;

c)cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, nerespectarea de către personalul serviciilor publice de asistență socială de la nivelul primăriilor a prevederilor art. 33 alin. (1) și (2) și art. 35 alin. (1);

d)cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, nerespectarea de către primar a prevederilor art. 33 alin. (3), art. 34 alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 40 alin. (2) și (4), art. 48 alin. (2), art. 50 alin. (4), art. 60 alin. (1) , art. 62 alin. (3), art. 66 alin. (2), art. 69 alin. (4) și art. 71 alin. (1);

e)cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către furnizor a prevederilor art. 45, art. 47 alin. (3), art. 52 alin. (1), art. 55 alin. (1) și art. 66 alin. (2);

f)cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către asociația de proprietari a dispozițiilor art. 52 alin. (1), alin. (3) sau (4) și art. 54;

g)cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială a prevederilor art. 63 și ale art. 64 alin. (2);

h)cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către inspectoratele școlare a prevederilor art. 65 alin. (1);

i)cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, fapta titularului dreptului de a completa cu date și informații incorecte formularul de cerere pentru acordarea dreptului, precum și nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 40 alin. (1), art. 47 alin. (4), art. 50 alin. (2) și art. 56.

(2)Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de către:

a)organele cu atribuții de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, precum și ale agenției naționale pentru plăți și inspecție socială pentru contravențiile prevăzute la alin. (1);

b)inspectorii sociali din cadrul agenției naționale și agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1), cu excepția lit. b);

c)primar, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. c), e), f) și i).

(3)În situația în care aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către unul dintre organele de control prevăzute la alin. (2), la verificarea efectuată de alt organ de control, în raportul de inspecție sau de control se va consemna acest fapt și nu vor fi aplicate din nou sancțiunile prevăzute la alin. (1).

(4)Procesele-verbale întocmite de către personalul cu atribuții de control prevăzut la alin. (2) lit. a) se transmit, în fotocopie, primarului comunei, orașului, municipiului sau sectorului municipiului București, după caz.

Articolul 87

(1)Contravențiilor prevăzute la art. 86 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzilor prevăzute la art. 86 alin. (1), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Articolul 88

Dispozițiile primarului privind aprobarea sau respingerea în prealabil a cererii privind acordarea dreptului la venitul minim de incluziune, precum și cele privind încetarea dreptului la venit minim de incluziune se pot ataca potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul VIIDispoziții tranzitorii și finale

Articolul 89

(1)Inspectorii sociali din agenția națională pentru plăți și inspecție socială efectuează controale periodice la nivelul unităților administrativ-teritoriale, în scopul verificării respectării aplicării prevederilor prezentei legi.

(2)La solicitarea directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, inspectorii sociali prevăzuți la alin. (1) efectuează vizite în teren la beneficiarii de venit minim de incluziune, în scopul verificării îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului.

Articolul 90

(1)Sumele constatate ca fiind primite necuvenit cu titlu de ajutor social acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, de alocație pentru susținerea familiei acordate în baza Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de ajutor pentru încălzirea locuinței acordat în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările și completările ulterioare, nerecuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se recuperează în condițiile art. 78-80.

(2)Pentru sumele prevăzute la alin. (1), termenul de 180 de zile se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 91

În situația în care Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice constată creșterea valorii pragului sărăciei severe, stabilit cu peste 10% față de valoarea de referință, exprimată în lei, prevăzută la art. 15 alin. (2), acesta propune modificarea corespunzătoare a nivelului venitului mediu net lunar/membru de familie luat în calcul la stabilirea cuantumului venitului minim de incluziune, pentru fiecare din ajutoarele financiare prevăzute la art. 3 alin. (2), care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 92

(1)Pentru creșterea calității vieții, persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, care nu au un loc de muncă sau nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu ori altă formă prevăzută de lege, beneficiază de măsuri de incluziune pe piața muncii, prevăzute de reglementările legale în vigoare și constituie una dintre categoriile prioritare pentru acestea.

(2)Principalele măsuri de incluziune pe piața muncii destinate persoanelor prevăzute la alin. (1) sunt:

a)participarea la programele educaționale de alfabetizare și de tip a doua șansă, inclusiv la programele desfășurate în cadrul centrelor comunitare de învățare permanentă la nivel local prevăzute la art. 344 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

b)participarea la cursurile de formare/calificare/recalificare recomandate de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă;

c)oferirea de servicii de consiliere și orientare pe piața muncii;

d)angajarea în cadrul întreprinderilor sociale sau a întreprinderilor sociale de inserție, în condițiile prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia socială.

(3)Măsurile prevăzute la alin. (2) sunt disponibile și pentru persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune care realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, dacă acestea doresc să obțină fie venituri mai mari în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, fie să dobândească competențe profesionale competitive pe piața muncii.

(4)Persoanele apte de muncă din familiile care primesc una sau mai multe componente ale venitului minim de incluziune beneficiază, cu prioritate, de măsurile de ocupare temporară pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitățile locale subvenționate din bugetul asigurărilor de șomaj.

(5)În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru 25% din persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, instituțiile cu atribuții în domeniu au obligația să asigure cel puțin una dintre măsurile prevăzute la alin. (2) și (4).

Articolul 93

(1)În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice elaborează normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2)Până la intrarea în vigoare a prezentei legi, agenția națională pentru plăți și inspecție socială, precum și celelalte instituții cu responsabilități în domeniu au obligația de a lua măsurile administrative necesare pentru implementarea prevederilor prezentei legi.

Articolul 94

(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept:

a)drepturile de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare;

b)drepturile de alocație pentru susținerea familiei stabilite în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c)drepturile de ajutor pentru încălzire stabilite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Drepturile restante cu titlu de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare, și de alocație pentru susținerea familiei stabilite în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se vor achita titularilor acestora odată cu plata primului drept de venit minim de incluziune.

(3)Dacă, în termen de 60 zile de la plata prevăzută la alin. (2), în evidența agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială se înregistrează în continuare drepturi restante cu titlu de ajutor social sau alocație pentru susținerea familiei, titularul este obligat să solicite în scris agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială acordarea lor în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de 60 de zile. După această dată drepturile se prescriu.

(4)În cazul beneficiarilor de ajutor social stabilit în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare, cărora li s-a plătit asigurarea obligatorie a locuinței în condițiile Legii nr. 260/2008, republicată, pentru care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, reținerile din drept nu au acoperit suma integrală, aceasta se recuperează din drepturile de venit minim de incluziune acordate în baza prezentei legi. Beneficiarii de ajutor social care nu au îndeplinit condițiile de acordare a venitului minim de incluziune au obligația de a achita agenției teritoriale diferența rămasă.

Articolul 95

Pentru stabilirea drepturilor prevăzute de prezenta lege, cererile se pot depune cu 60 de zile înainte de intrarea în vigoare a acesteia, inclusiv în cazul beneficiarilor drepturilor de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare, și a celor de alocație pentru susținerea familiei în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 96

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a)Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare;

b)Legea nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 22 noiembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare;

c)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 septembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 97

Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2019, cu excepția art. 95, care intră în vigoare la data de 1 februarie 2019.

01.02.2019Articolul 97 din Capitolul VII a fost modificat de Articolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 8 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 16 noiembrie 2017

Articolul 98

Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

FLORIN IORDACHE

PREȘEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

București, 31 octombrie 2016.

Nr. 196.

Anexa nr. 1

REPARTIZAREA JUDEȚELOR PE ZONE DE TEMPERATURĂ

Zone	Nr.	Județul
Zona rece	1.	Harghita
	2.	Suceava
	3.	Covasna
	4.	Brașov
	5.	Bistrița-Năsăud
	6.	Bacău
	7.	Botoșani
	8.	Cluj
	9.	Vaslui
	10.	Neamț
	11.	Mureș
	12.	Sibiu
	13.	Hunedoara
	14.	Iași
	15.	Alba
Zona temperată	16.	Vrancea
	17.	Satu Mare
	18.	Dâmbovița
	19.	Argeș
	20.	Ialomița
	21.	Sălaj

Zone	Nr.	Județul
	22.	Dolj
	23.	Maramureș
	24.	Galați
	25.	Prahova
	26.	Brăila
	27.	Buzău
	28.	Olt
	29.	Bihor
	30.	Teleorman
	31.	Ilfov
	32.	Gorj
Zona caldă	33.	Giurgiu
	34.	Tulcea
	35.	Vâlcea
	36.	Arad
	37.	Caraș-Severin
	38.	București
	39.	Călărași
	40.	Timiș
	41.	Mehedinți
	42.	Constanța

Anexa nr. 2

CONSUM MEDIU ZONA RECE
Tip locuință/consum lunar Gcal	Ianuarie	Februarie	Martie	Noiembrie	Decembrie
1 cameră	1,01	0,84	0,74	0,82	0,91
2 camere	1,49	1,30	1,16	1,31	1,49
3 camere	1,94	1,70	1,52	1,70	1,94
≥ 4 camere	2,70	2,27	2,11	2,37	2,70
CONSUM MEDIU ZONA TEMPERATĂ
Tip locuință/consum lunar Gcal	Ianuarie	Februarie	Martie	Noiembrie	Decembrie
1 cameră	0,91	0,76	0,67	0,75	0,82
2 camere	1,36	1,18	1,06	1,19	1,36
3 camere	1,76	1,55	1,38	1,55	1,76
≥ 4 camere	2,45	2,07	1,92	2,15	2,45
CONSUM MEDIU ZONA CALDĂ
Tip locuință/consum lunar Gcal	Ianuarie	Februarie	Martie	Noiembrie	Decembrie
1 cameră	0,82	0,68	0,61	0,67	0,74
2 camere	1,22	1,06	0,95	1,07	1,22
3 camere	1,59	1,39	1,24	1,39	1,58
≥ 4 camere	2,21	1,86	1,73	1,94	2,21

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Textul actului