Ordonanţa de urgenţă nr. 179 din 11 noiembrie 1999

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţia României,

Guvernul României emite următoarea ordonanţa de urgenţă:

Articolul 1

Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 13, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

Numărul secţiilor curţilor de apel, tribunalelor, precum şi secţiile judecătoriilor se stabilesc de ministrul justiţiei, în raport cu volumul de activitate şi cu natura cauzelor deduse judecaţii.

2.La articolul 13 se introduce alineatul 3 cu următorul cuprins:

Ministrul justiţiei stabileşte instanţele la care funcţionează secţii maritime şi fluviale, precum şi secţii pentru conflicte de muncă şi litigii de muncă ori de asigurări sociale, în raport cu volumul de activitate şi cu natura cauzelor deduse judecaţii.

3.La articolul 14, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

Secţiile curţilor de apel şi ale tribunalelor, precum şi secţiile judecătoriilor sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.

4.La articolul 15, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

Preşedinţii instanţelor sau, după caz, preşedinţii de secţii constituie complete de judecată.

5.La articolul 15, după alineatul 1 se introduce alineatul 1^1 cu următorul cuprins:

La instanţele cu volum mic de cauze privind conflictele de muncă şi litigiile de muncă, precum şi de asigurări sociale, la care nu funcţionează astfel de secţii, pentru judecarea acestor cauze se constituie complete specializate. Complete specializate se pot constitui şi pentru judecarea cauzelor în alte materii.

6.La articolul 17, după alineatul 1 se introduc alineatele 1^1, 1^2 şi 1^3 cu următorul cuprins:

Cauzele privind conflictele de muncă şi litigiile de muncă se judeca în prima instanţa, cu celeritate, de către un complet format dintr-un judecător şi doi asistenţi judiciari, dintre care unul reprezintă asociaţiile patronale, iar celălalt reprezintă sindicatele. Hotărârile în aceste cauze se iau cu majoritatea membrilor completului.

Asistenţii judiciari sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani de către ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 46 alin. 1 lit. a), c), d), e) şi alin. 2. Asistenţii judiciari depun jurământ în condiţiile art. 48, care se aplică în mod corespunzător.

Condiţiile şi procedura de propunere a candidaţilor pentru a fi numiţi asistenţi judiciari, de către Consiliul Economic şi Social, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

7.La articolul 22 se introduce alineatul 3 cu următorul cuprins:

La tribunale, în raport cu volumul de activitate şi cu natura cauzelor deduse judecaţii, ministrul justiţiei poate înfiinţa prin ordin, în alte municipii sau oraşe din judeţe, sedii secundare cu activitate permanenta, stabilind şi judecătoriile care fac parte din circumscripţiile acestora.

8.La articolul 34, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

Când considera necesar, ministrul justiţiei, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali, consilieri ori prin procurori detasati în compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.

9.La articolul 35 se introduce alineatul 3 cu următorul cuprins:

La parchetele de pe lângă tribunale, în raport cu volumul de activitate şi cu natura cauzelor deduse judecaţii, ministrul justiţiei poate înfiinţa prin ordin sedii secundare cu activitate permanenta în municipiile sau oraşele în care s-au înfiinţat sediile secundare ale tribunalelor respective, stabilind şi parchetele de pe lângă judecătorii care fac parte din circumscripţiile acestora.

10.La articolul 36, după alineatul 1 se introduce alineatul 2 cu următorul cuprins:

Parchetele de pe lângă unele judecătorii pot avea secţii maritime şi fluviale conduse de procurori-şefi.

11.La articolul 43, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

Personalul de specialitate juridică de execuţie şi de conducere, inclusiv secretarul general şi adjunctii acestuia din Ministerul Justiţiei, precum şi personalul de instruire şi de conducere, de specialitate juridică, din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, indiferent de vechime, este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei. Prevederile prezentei legi referitoare la drepturile şi îndatoririle magistraţilor se aplică în mod corespunzător şi acestor magistraţi.

12.La articolul 43, după alineatul 2 se introduc alineatele 3 şi 4 cu următorul cuprins:

Numirea personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei şi din Institutul Naţional al Magistraturii, asimilat magistraţilor, se face prin ordin al ministrului justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 46.

Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional al Magistraturii, asimilat magistraţilor, poate fi trecut în funcţii de judecător sau procuror, în condiţiile prezentei legi.

13.Articolul 44 va avea următorul cuprins:

Art. 44. – Constituie vechime în magistratura perioada în care o persoană a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiţiei, în Institutul Naţional al Magistraturii, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar ori procuror financiar la Curtea de Conturi, magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiţie, la Curtea Constituţională sau la Curtea de Conturi, funcţii de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat sau departamentale, în laboratoarele de expertize criminalistice, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, funcţii didactice în învăţământul superior juridic, funcţia de ministru al justiţiei, secretar de stat ori de secretar general şi secretar general adjunct în Ministerul Justiţiei, funcţii de specialitate juridică în instituţia Avocatul Poporului, notar, avocat, jurisconsult sau consilier juridic. Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie constituie vechime în magistratura, în condiţiile prevăzute la art. 78 alin. 3.

Timpul cat o persoană, licentiata în drept sau în drept economic-administrativ, este senator sau deputat, avocat al poporului, membru al Curţii de Conturi, personal de conducere ori de execuţie, de specialitate juridică, în aparatul Parlamentului, Presedentiei României, Guvernului, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Curţii Constituţionale, Direcţiei juridice şi consulare din Ministerul Afacerilor Externe sau în cadrul altor organe ale administraţiei publice se considera vechime în magistratura.

14.La articolul 46 alineatul 1, litera e) va avea următorul cuprins:

e)este apt, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei;

15.La articolul 46, după alineatul 2 se introduce alineatul 3 cu următorul cuprins:

Pentru înscrierea la concursul sau la examenul prevăzut la alin. 1 lit. f), precum şi la celelalte examene sau concursuri organizate pentru încadrarea ori admiterea în unităţile de justiţie, candidatul plăteşte o taxa, al carei cuantum se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei, în funcţie de cheltuielile efectuate pentru organizarea concursului sau examenului. Sumele încasate din aceasta taxa constituie venituri extrabugetare la dispoziţia Ministerului Justiţiei.

16.După articolul 54 se introduce articolul 54^1 cu următorul cuprins:

Art. 54^1. – Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, asimilat magistraţilor stagiari, după 6 luni de funcţionare efectivă va susţine un examen de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite.

Examenul va fi susţinut în faţa unei comisii prezidate de un secretar de stat din Ministerul Justiţiei. Din comisie vor face parte 2 directori sau directori adjuncţi ai direcţiilor de specialitate din minister. Prevederile art. 55 se aplică în mod corespunzător.

17.După articolul 55 se introduce articolul 55^1 cu următorul cuprins:

Art. 55^1. – Magistraţilor stagiari, care au funcţionat ca avocaţi stagiari sau notari stagiari anterior primirii în magistratura, li se recunosc drepturile prevăzute la art. 53-55, cu condiţia promovării examenelor reglementate de aceste dispoziţii legale.

18.La articolul 58, după alineatul 2 se introduc alineatele 3 şi 4 cu următorul cuprins:

Prevederile alin. 1 şi 2 se aplică în mod corespunzător şi personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei asimilat, potrivit art. 43 alin. 2, magistraţilor stagiari. Condiţiile de organizare şi de desfăşurare a examenului de capacitate sunt cele stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 61 alin. 2.

Examenul de definitivare susţinut, potrivit legii, de avocaţii stagiari şi de notarii stagiari se asimilează cu examenul de capacitate, dacă a fost promovat cu nota medie de cel puţin 7 (şapte).

19.La articolul 60 alineatul 1, litera b) va avea următorul cuprins:

b)doua cadre didactice de la facultăţile de drept, din învăţământul universitar acreditat, desemnate de consiliile profesorale ale facultăţilor, pentru disciplinele: drept civil, drept comercial, drept penal, procedura civilă şi procedura penală;

20.După articolul 63 se introduce articolul 63^1 cu următorul cuprins:

Art. 63^1. – Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, asimilat magistraţilor stagiari, care a promovat examenul de capacitate, este definitivat în posturi, fiind salarizat în funcţia imediat superioară celei de magistrat stagiar, fără a beneficia de prevederile art. 63.

21.La articolul 64, după alineatul 2 se introduce alineatul 3 cu următorul cuprins:

Consiliul Superior al Magistraturii este reprezentat în faţa Curţii Supreme de Justiţie, când soluţionează plângerile prevăzute la alin. 2, de către ministrul justiţiei.

22.Articolul 65 va avea următorul cuprins:

Art. 65. – Pentru a fi numit judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lângă această instanţă, candidatul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 46 şi sa fi fost declarat reuşit la examenul de capacitate sau sa fi ocupat cel puţin 5 ani funcţii de avocat, jurisconsult, consilier juridic, notar, expert sau asistent criminalist, funcţii didactice în învăţământul superior juridic ori de cercetare în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române sau funcţii de specialitate juridică în administraţia publică, în aparatul Parlamentului, Presedentiei României, Curţii Constituţionale, Curţii de Conturi, instituţiei Avocatul Poporului sau Consiliului Legislativ.

23.La articolul 66 alineatul 4, litera d) va avea următorul cuprins:

d)pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, adjunct al acestuia, procuror şef de secţie la parchetul de pe lângă curtea de apel, judecător-inspector şi procuror-inspector, precum şi procuror şef-secţie şi procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 8 ani;

24.La articolul 66, după alineatul 4 se introduce alineatul 4^1 cu următorul cuprins:

Promovarea în funcţii superioare de execuţie la tribunale, curţi de apel şi la parchetele de pe lângă aceste instanţe a magistraţilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege se face pe bază de examen.

25.La articolul 66, alineatul 5 va avea următorul cuprins:

Promovarea în funcţii de conducere a magistraţilor se face pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată în funcţia deţinută.

26.La articolul 66, după alineatul 6 se introduce alineatul 7 cu următorul cuprins:

Ministrul justiţiei poate propune Consiliului Superior al Magistraturii revocarea din funcţia de conducere înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. 5, dacă se constata exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, precum şi în cazul în care magistratul săvârşeşte o abatere disciplinară.

27.Articolul 67 va avea următorul cuprins:

Art. 67. – În mod excepţional, pot fi numiţi în magistratura, fără concurs sau examen, în funcţiile prevăzute la art. 65, persoane care au titlul de doctor în drept ori au avut calitatea de magistrat sau de inspector general ori consilier juridic în Ministerul Justiţiei, cadru didactic în învăţământul superior juridic, cercetator la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, avocat sau notar, o perioadă de cel puţin 5 ani, precum şi consilieri juridici cu o vechime minima în specialitate de 10 ani.

(2)La numirea în magistratura, în condiţiile alin. 1, în oricare dintre funcţiile prevăzute la art. 66 alin. 4 lit. a), b) şi c), vechimea prevăzută de lege pentru ocuparea acestor funcţii se majorează cu 3 ani. Aceste prevederi nu se aplică foştilor magistraţi.

28.Articolul 68 va avea următorul cuprins:

Art. 68. – Magistraţii de la judecătorii, tribunale şi de la parchetele de pe lângă aceste instanţe pot fi mentinuti în funcţie până la împlinirea vârstei de 65 de ani, la propunerea conducătorului instanţei sau a parchetului şi cu avizul preşedintelui curţii de apel ori al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, în raza teritorială în care funcţionează.

Magistraţii de la curţile de apel şi de la parchetele de pe lângă aceste curţi pot fi mentinuti în funcţie până la împlinirea vârstei de 68 de ani, iar procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, până la împlinirea vârstei de 70 de ani, în toate cazurile cu avizul conducătorului instanţei sau al parchetului. Pentru preşedinţii curţilor de apel, precum şi pentru procurorii generali ai parchetelor de pe lângă aceste instanţe, avizul se da de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Prevederile alin. 2 referitoare la procurorii de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie se aplică şi personalului de specialitate asimilat magistraţilor din Ministerul Justiţiei şi din Institutul Naţional al Magistraturii.

29.La articolul 71, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi prin ordin de ministrul justiţiei, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică, al magistraţilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic.

30.La articolul 74, alineatele 1 şi 2 vor avea următorul cuprins:

Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detasati, cu acordul lor, în cadrul institutului, în condiţiile art. 96.

Salarizarea personalului de instruire şi de conducere, de specialitate juridică, al Institutului Naţional al Magistraturii se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestuia cu funcţiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistratura, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.

31.Articolul 78 va avea următorul cuprins:

Art. 78. – Candidaţii admişi la concursul de intrare în Institutul Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie şi beneficiază de o bursa lunară egala cu salariul de baza net al funcţiei de magistrat stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.

Bursele se plătesc din fondul de burse prevăzut în bugetul anual al Ministerului Justiţiei.

Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a absolvit examenul prevăzut la art. 82, constituie vechime în munca şi vechime în magistratura.

Auditorii de justiţie beneficiază de prevederile art. 99.

Prevederile alin. 1, 2 şi 4 se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte tari, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.

32.La articolul 83, alineatul 3 va avea următorul cuprins:

Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii cu durata cursurilor de până la un an şi şase luni, după o perioadă de şase luni de funcţionare efectivă ca magistraţi stagiari, au dreptul să se înscrie la examenul de capacitate.

33.La articolul 83, după alineatul 3 se introduc alineatele 4 şi 5 cu următorul cuprins:

În cazul în care durata cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii este mai mare de un an şi şase luni, absolvenţii au dreptul să se înscrie direct pentru susţinerea examenului de capacitate.

Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii susţin examenul de capacitate în condiţiile prevăzute la art. 59-63.

34.La articolul 84, alineatul 2 se abroga.

35.La articolul 87, după alineatul 3 se introduce alineatul 4 cu următorul cuprins:

În cazul în care activitatea unui membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii încetează, va fi ales un nou membru, cu respectarea prevederilor alin. 1-3 şi ale art. 86. Mandatul noului membru durează până la expirarea mandatului celui în locul căruia a fost ales.

36.După articolul 87 se introduce articolul 87^1 cu următorul cuprins:

Art. 87^1. – Pentru asigurarea desfăşurării lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii conform art. 88 alin. 5, cu 60 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor consiliului în funcţie, ministrul justiţiei va solicita Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel, Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti să prezinte, în termen de 25 de zile, propuneri de candidaţi pentru alegerea noilor membri.

Ministrul justiţiei înaintează propunerile primite birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în funcţie, care îşi continua activitatea până la alegerea noilor membri.

37.La articolul 91, alineatul 3 va avea următorul cuprins:

Ministerul Justiţiei în colaborare cu Ministerul de Interne au obligaţia de a acorda, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor, în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor ameninţări.

38.La articolul 92 alineatul 1, litera b) va avea următorul cuprins:

b)pensionare potrivit legii sau încetarea activităţii pensionarului reincadrat;

39.La articolul 92 alineatul 1, după litera f) se introduce litera g) cu următorul cuprins:

g)dacă magistratul încalcă prevederile art. 110-112.

40.Articolul 104 va avea următorul cuprins:

Art. 104. – Magistraţii cu o vechime continua în magistratura în ultimii 20 de ani, înainte de data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru motive neimputabile, beneficiază la această dată de o indemnizaţie egala cu 5 salarii de baza nete.

Indemnizaţia prevăzută la alin. 1 se acordă o singură dată în decursul carierei de magistrat şi se înregistrează în carnetul de muncă.

Modul de calcul al vechimii continue în magistratura se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

41.La articolul 105, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

Magistraţii în vârsta de până la 45 de ani vor fi sprijiniti în construirea unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul instanţa sau parchetul la care funcţionează, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobânda minima, în condiţiile legii.

42.La articolul 108, alineatul 3 se abroga.

43.Articolul 112 va avea următorul cuprins:

Art. 112. – Judecătorilor şi procurorilor le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, precum şi participarea la conducerea unor societăţi comerciale sau civile ori a regiilor autonome. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăţii sau regii autonome.

44.După articolul 120 se introduce articolul 120^1 cu următorul cuprins:

Art. 120^1. – Codul deontologic al magistraţilor se adoptă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

45.La articolul 122, după litera h) se introduc literele h)^1 şi h)^2 cu următorul cuprins:

h)^1 nerespectarea prevederilor legale privind taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar;

h)^2 nerespectarea în mod repetat a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;

46.La articolul 122 după litera i) se introduce litera i)^1 cu următorul cuprins:

i)^1 săvârşirea altei abateri grave de la prevederile Codului deontologic al magistraţilor;

47.La articolul 123 alineatul 1, litera c) va avea următorul cuprins:

c)diminuarea salariului de baza cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni sau retragerea salariului de merit pe aceeaşi perioadă;

48.La articolul 123 alineatul 1, după litera e) se introduce litera e)^1 cu următorul cuprins:

e)^1 eliberarea din funcţia de conducere ocupată;

49.La articolul 124, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

Acţiunea disciplinară se exercită în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de cercetare prealabilă a abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare.

50.La articolul 125, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

În vederea exercitării acţiunii disciplinare, în termen de 60 de zile de la data înregistrării constatării abaterii, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni.

51.După articolul 131 se introduce articolul 131^1 cu următorul cuprins:

Art. 131^1. – Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei şi din Institutul Naţional al Magistraturii răspunde disciplinar pentru săvârşirea abaterilor prevăzute la art. 122, care se aplică în mod corespunzător.

Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 123 alin. 1 lit. a)-c), e)-f) se aplică de ministrul justiţiei. Prevederile art. 124 alin. 2 şi ale art. 125 se aplică în mod corespunzător.

Ordinul de sancţionare emis potrivit alin. 2 poate fi contestat, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ competenţa. Hotărârea prin care se rezolva contestaţia poate fi atacată cu recurs.

52.La articolul 133, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

Tribunalele şi parchetele de pe lângă acestea vor avea câte un compartiment economico-administrativ condus de un director, ajutat de un contabil-şef, pentru activitatea proprie, precum şi pentru activitatea judecătoriilor şi a parchetelor din circumscripţia lor. În localităţile reşedinţa de judeţ, în care funcţionează curţi de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor şi al parchetelor de pe lângă acestea va asigura şi activitatea curţilor şi a parchetelor corespunzătoare. Directorii economici sunt numiţi prin ordin de ministrul justiţiei sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie. Preşedinţii tribunalelor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale pot delega atribuţiile de ordonatori de credite directorilor economici.

53.Articolul 141 va avea următorul cuprins:

Art. 141. – Personalul auxiliar de specialitate, precum şi personalul economic, administrativ şi de serviciu de la instanţe şi parchete beneficiază de toate drepturile şi are toate îndatoririle prevăzute de legislaţia aplicabilă salariaţilor din unităţile bugetare.

Personalul auxiliar de specialitate beneficiază şi de drepturile prevăzute la art. 99 şi 101 din prezenta lege.

54.Articolul 142 va avea următorul cuprins:

Art. 142. – Organizarea şi funcţionarea compartimentelor auxiliare ale instanţelor şi parchetelor, atribuţiile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară ale personalului care funcţionează în aceste compartimente, stabilite în condiţiile legii, se vor reglementa prin regulament aprobat, prin ordin, de ministrul justiţiei.

Ministrul justiţiei şi, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, conducătorii instanţelor şi parchetelor, precum şi cei ai compartimentelor, au dreptul să aplice sancţiuni disciplinare în condiţiile legii.

55.La articolul 143, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

Instanţele judecătoreşti şi parchetele dispun de poliţia pusă în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit, până la preluarea acesteia de către Ministerul Justiţiei. Necesarul de personal de poliţie va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului de interne.

56.Anexa nr. 1 se completează după cum urmează:

–la judeţul Caraş-Severin, după Judecătoria Bozovici se introduce: Judecătoria Bocsa, localitatea de reşedinţa oraşul Bocsa;

–la judeţul Dolj, după Judecătoria Calafat se introduce: Judecătoria Bechet, localitatea de reşedinţa comuna Bechet;

–la judeţul Prahova, după Judecătoria Sinaia se introduce: Judecătoria Urlati, localitatea de reşedinţa oraşul Urlati;

–la judeţul Timiş, după Judecătoria Faget se introduce: Judecătoria Jimbolia, localitatea de reşedinţa oraşul Jimbolia.

57.Nota la anexa nr. 1 se completează cu un alineat cu următorul cuprins:

Până la asigurarea unui sediu pentru Tribunalul Ilfov şi parchetul de pe lângă această instanţă, cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Articolul 2

Codul deontologic al magistraţilor, prevăzut la art. 120^1, va fi adoptat în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Articolul 3

Asistenţii judiciari sunt remuneraţi lunar cu coeficientul de ierarhizare a salariului de baza pentru judecătorul stagiar anul I-II, în raport cu timpul efectiv lucrat. Perioada în care o persoană desfăşoară activitate de asistent judiciar constituie vechime în munca şi vechime în specialitate.

Persoanelor numite ca asistenţi judiciari, în perioada în care îşi desfăşoară activitatea în aceasta calitate, li se suspenda contractele de muncă, având posturile rezervate.

Articolul 4

Cauzele care au ca obiect judecarea în fond a unor litigii de muncă, aflate pe rolul judecătoriilor, vor fi trecute la completele care judeca conflictele de muncă şi litigiile de muncă din cadrul judecătoriei respective, imediat după înfiinţarea acestora.

Apelurile declarate până la data infiintarii noilor instanţe, precum şi cele aflate în curs de judecată vor fi soluţionate de instanţele legal sesizate.

Recursurile declarate sau aflate în curs de judecată vor fi trecute la secţiile care judeca conflicte de muncă şi litigii de muncă din cadrul tribunalelor.

Articolul 5

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Consiliul Economic şi Social va propune ministrului justiţiei lista cuprinzând persoanele care pot fi numite asistenţi judiciari pentru toate instanţele.

Articolul 6

În vederea aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, Guvernul va suplimenta corespunzător numărul maxim de posturi aprobat pentru Ministerul Justiţiei.

Articolul 7

Pentru aplicarea prevederilor art. I pct. 6 Ministerul Justiţiei va organiza concurs pentru ocuparea posturilor vacante de judecători.

La formarea completelor pentru conflicte de muncă şi litigii de muncă, precum şi a completelor pentru litigii de asigurări sociale vor fi repartizaţi, cu prioritate, judecătorii care provin din funcţii de specialitate de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de la direcţiile generale pentru munca şi protecţie socială.

Articolul 8

Referirea la Ordinul "Meritul judiciar" clasele I, II, III şi la Medalia "Meritul judiciar" clasele I, II se înlocuieşte, în tot cuprinsul legii, cu Diploma "Meritul judiciar" clasele I, II, III şi, respectiv, IV şi V, iar termenul "decorat" se înlocuieşte cu termenul "distins".

Articolul 9

(1)Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor pct. 6 al art. I, care se aplică după 90 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

(2)La data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă prevederile art. 1, 11, 12 şi 16 din Decretul nr. 203/1974 pentru înfiinţarea şi organizarea de secţii maritime şi fluviale la unele instanţe judecătoreşti şi unităţi de procuratura, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 131 din 31 octombrie 1974, se abroga.

Articolul 10

Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se articolelor şi alineatelor o noua numerotare.

PRIM-MINISTRU

RADU VASILE

Contrasemnează:

Ministru de stat,

ministrul justiţiei,

Valeriu Stoica