Lege
Lege nr. 6 din 14 martie 1969
privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România
- Emitent
- Marea Adunare Națională
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 33 din 14 martie 1969
Textul actului · 253 de articole
100%
privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România
Personalul didactic din Republica Socialistă România are misiunea nobila şi de înaltă răspundere socială şi patriotica de a realiza ţelurile învăţămîntului, contribuind la formarea multilaterala şi armonioasă a personalităţii umane, la inflorirea orinduirii şi naţiunii noastre socialiste.
Personalul didactic înfăptuieşte politica Partidului Comunist Roman şi a statului român în domeniul învăţămîntului; el asigura tinerelor generaţii pregătirea de cultura generală şi de specialitate în vederea integrării active în viaţa socială, le formează conceptia ştiinţifică despre natura şi societate, le cultiva dragostea netarmurita faţă de patrie şi popor, devotamentul pentru cauza socialismului, pentru idealurile de pace, înţelegere între popoare şi progres social.
În îndeplinirea sarcinilor sale, personalul didactic este chemat sa dea dovadă de o înaltă constiinta cetateneasca şi profesională, să aibă o comportare demna în şcoala, în familie şi în societate, să se preocupe permanent de ridicarea nivelului pregătirii sale de specialitate, pedagogice şi ideologice.
Prezentul statut prevede funcţiile didactice din instituţiile de învăţămînt şi reglementează ocuparea lor, transferarea , detasarea şi eliberarea din funcţie, drepturile şi îndatoririle personalului didactic, perfecţionarea, criteriile de salarizare, distincţiile şi premiile, răspunderea disciplinară şi materială, precum şi trecerea acestuia la pensie.
Prevederile statutului de faţa se aplică personalului didactic de predare, personalului didactic ajutator, personalului didactic de conducere şi personalului didactic de îndrumare şi control din învăţămîntul preşcolar, învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, precum şi personalului didactic al catedrelor şi personalului didactic de conducere din învăţămîntul superior.
Pentru desfăşurarea activităţii instructiv-educative din învăţămîntul preşcolar, învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, se stabilesc următoarele funcţii didactice:
a)funcţii didactice de predare;
b)funcţii didactice ajutatoare;
c)funcţii didactice de conducere;
d)funcţii didactice pentru îndrumarea şi controlul activităţii de învăţămînt şi educaţie.
Funcţiile didactice de predare sînt îndeplinite de următorul personal didactic:
–în învăţămîntul preşcolar, de educatoare care desfăşoară activităţi instructive şi educative în grădiniţele de copii şi în căminele organizate pe lîngă grădiniţe;
–în învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, la clasele 1-4 de învăţători şi institutori; la aceste clase predarea se poate face şi de către profesori, pe discipline;
–în învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, la clasele 5-10, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, de profesori şi maiştri-instructori, care predau sau instruiesc pe discipline, potrivit cu specialitatea fiecăruia.
Funcţiile didactice ajutatoare în unităţile şcolare sînt îndeplinite de:
–pedagogi şcolari, pentru sprijinirea muncii de instruire şi educare a elevilor în căminele de elevi;
–bibliotecari, pentru organizarea activităţii bibliotecilor şi sprijinirea muncii de îndrumare a lecturii particulare a elevilor;
–laboranti, pentru sprijinirea activităţii desfăşurate în laboratoarele disciplinelor de cultura generală;
–tehnicieni, pentru sprijinirea activităţii desfăşurate în laboratoarele disciplinelor de specialitate, în ateliere, la ferme didactice, în unităţi şcolare organizate pentru copiii cu deficiente senzoriale sau fizice.
Pentru conducerea unităţilor de învăţămînt şi educaţie sînt instituite funcţiile didactice de director şi director adjunct.
Pentru îndrumarea şi controlul activităţii de învăţămînt şi educaţie, la inspectoratele şcolare se stabilesc funcţiile de inspector şcolar general, inspector şcolar şef şi inspector şcolar.
La Ministerul Învăţămîntului şi celelalte ministere sau alte organe centrale care au în subordine şcoli, funcţiile de îndrumare şi control al învăţămîntului se stabilesc potrivit normelor privitoare la personalul de specialitate din organele centrale.
Pentru ocuparea funcţiilor didactice se cer următoarele studii:
a)pentru funcţia de educatoare, absolvirea, cu examen de diploma, a unui liceu pedagogic de educatoare sau a unei şcoli pedagogice postliceale;
b)pentru funcţia de invatator, absolvirea, cu examen de diploma, a unui liceu pedagogic de învăţători sau a unei şcoli pedagogice postliceale;
c)pentru funcţia de institutor, studiile cerute pentru invatator şi absolvirea, cu examen de diploma, a unei universităţi sau a unui institut pedagogic;
d)pentru funcţia de profesor în învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, absolvirea, cu examen de diploma a unei universităţi sau a unui institut pedagogic;
f)pentru funcţia de maistru instructor, absolvirea, cu examen de diploma, a unei şcoli de maiştri sau absolvirea unei şcoli de specializare postliceala ori a unui liceu de specialitate; pentru ocuparea funcţiei de maistru-instructor se cere şi un stagiu de 3 ani ca maistru sau 5 ani ca tehnician;
g)pentru funcţia de pedagog şcolar, absolvirea, cu examen de diploma, a unui liceu pedagogic sau a unei şcoli pedagogice postliceale; în mod excepţional vor putea fi numiţi în acesta funcţie şi absolvenţi ai unui liceu de cultura generală. În învăţămîntul profesional şi în învăţămîntul tehnic pot fi numiţi şi absolvenţi ai unei şcoli de specializare postliceala sau ai unui liceu de specialitate;
h)pentru funcţia de laborant, absolvirea unei şcoli de specializare post liceala, absolvirea unui liceu de specialitate cu profil adecvat sau a unui liceu de cultura generală, urmat de un curs de calificare ca laborant;
i)pentru funcţia de bibliotecar, absolvirea unei instituţii de învăţămînt superior sau a unui liceu cu examen de bacalaureat;
j)pentru funcţia de tehnician, absolvirea unei şcoli de specializare postliceala, a unui liceu de specialitate sau a unei şcoli de maiştri.
Pot ocupa funcţii didactice sau funcţii didactice ajutatoare şi persoanele care au pregătire echivalenta celor indicate în prezentul articol la lit. a-j, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului.
La şcolile sau secţiile în care predarea se face în limbi ale naţionalitatilor conlocuitoare, personalul didactic de predare şi personalul didactic ajutator trebuie să cunoască limba în care se face predarea.
Pentru ocuparea funcţiilor didactice de predare de la unităţile din învăţămîntul preşcolar, unităţile şcolare din învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal şi învăţămîntul profesional, organizate pentru copiii şi ţinerii cu deficiente senzoriale, fizice sau intelectuale, se cere absolvirea, cu examen de diploma, a unei facultăţi (secţii) de defectologie, psihologie , pedagogie sau, după caz, a uneia din instituţiile de învăţămînt prevăzute la articolul precedent lit. a-f şi a unui curs de psihologie sau pedagogie specială, dispoziţiile art. 9 alin. 2 fiind aplicabile.
Nu pot ocupa funcţii didactice persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărîre definitivă de condamnare penală, cei care suferă de boli contagioase stabilite prin normele sanitare antiepidemice, precum şi cei care, din cauza unor boli mintale sau a unor infirmităţi, sînt inapti pentru activitatea instructiv-educativă.
De asemenea, nu pot ocupa funcţii didactice persoanele care, prin comportarea lor în şcoala, familie şi societate, se dovedesc necorespunzătoare pentru instruirea şi educarea elevilor.
Posturile didactice de predare pot fi ocupate prin numire, transferare de la o unitate şcolară la alta, detaşare sau suplinire.
Numirea în învăţămînt a personalului didactic de predare se face de Ministerul Învăţămîntului în posturile vacante comunicate de organele competente a face încadrarea, după cum urmează:
a)pe baza repartizării în învăţămînt a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior, ai liceelor pedagogice şi ai şcolilor pedagogice postliceale;
b)la cererea de angajare sau de transferare din alte sectoare de activitate a persoanelor interesate;
c)pe baza transferării din alte sectoare de activitate în interesul învăţămîntului.
Numirea în posturile pentru ocuparea cărora se constituie concurs se face pe baza rezultatelor concursului.
Încadrarea în posturi a personalului se face de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin inspectoratele şcolare, sau de ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, ori de organele centrale ale organizaţiilor cooperatiste, care au în subordine şcoli.
În vederea repartizării în învăţămînt a absolvenţilor prevăzuţi la art. 13 lit. a, Ministerul Învăţămîntului pune la dispoziţia comisiilor de repartizare, în fiecare an, pînă la 1 iunie, liste de posturi rămase vacante după efectuarea operaţiilor de transferare şi numire la cerere, comunicate de organele care au în subordine şcoli.
Pe baza acestor liste, absolvenţii îşi aleg posturile în care vor fi numiţi, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale privitoare la repartizarea absolvenţilor.
Pentru numirea persoanelor prevăzute la art. 13 lit. b, cererile se depun de acele persoane, după cum urmează:
–la inspectoratele şcolare în a căror rază de activitate funcţionează instituţiile de învăţămînt unde se afla posturile vacante, pentru posturile de educatoare, învăţători (institutori) sau de profesori la disciplinele de cultura generală;
–la inspectoratele şcolare ori la ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat sau organele centrale ale organizaţiilor cooperatiste în subordinea cărora funcţionează unităţile şcolare unde se afla posturile vacante, pentru posturile de profesori la disciplinele de specialitate şi pentru posturile de maiştri-instructori.
Pentru depunerea cererilor se stabilesc următoarele termene:
–pînă la 1 martie, de către persoanele care au funcţionat în învăţămînt şi au fost nevoite, pentru motive temeinice, sa intrerupa activitatea didactica avînd aprobarea inspectoratelor şcolare sau a organelor centrale care au în subordine şcoli, precum şi de către persoanele care, după terminarea studiilor, au fost repartizate în alt sector de activitate. Aceste cereri se rezolva în acelaşi timp cu cererile de transferare de la o unitate şcolară la alta, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 2 şi art. 22-27;
–pînă la 15 august, de către persoanele care au întrerupt activitatea didactica fără motive temeinice. Aceste cereri se rezolva după repartizarea în învăţămînt a absolvenţilor, inspectoratele şcolare făcînd propunerile de numire în posturile rămase vacante după repartizarea absolvenţilor.
Numirea în învăţămînt, ca urmare a transferării în interesul învăţămîntului a unor persoane din alt sector de activitate, se face, conform art. 13, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin inspectoratele şcolare, sau a ministerelor ori celorlalte organe centrale în subordinea cărora funcţionează unitatea şcolară la care se afla postul vacant.
Numirile se pot face numai în specialitatile pentru care solicitanţii poseda studiile cerute la numirea în învăţămîntul sau în specialitatile pentru care au fost atestaţi potrivit Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 1390/1954.
Cei numiţi în învăţămînt în condiţiile art. 13 devin angajaţii persoanelor juridice în subordinea cărora funcţionează unităţile şcolare, şi anume:
–ai judeţelor ori municipiului Bucureşti, ai ministerelor, ai celorlalte organe centrale ale administraţiei centrale cooperatiste, ai întreprinderilor sau altor organizaţii socialiste. În cazul unităţilor şcolare cu personalitate juridică, cei numiţi în învăţămînt devin angajaţii acestor unităţi.
Organele de conducere ale persoanelor juridice, ai căror angajaţi sînt cei numiţi, sînt îndreptăţite sa îndeplinească toate actele în legătură cu raporturile de muncă ale personalului didactic, în afară de numirea şi eliberarea din învăţămînt, precum şi de cazurile în care prin lege se dispune altfel.
Personalul didactic numit în învăţămînt potrivit art. 13 este personal titular.
Pînă la definitivarea în învăţămînt, în condiţiile art. 83, personalul didactic numit potrivit art. 13 lit. a, precum şi personalul didactic numit potrivit art. 13 lit. b şi c, care nu au obţinut definitivarea în învăţămînt, este considerat stagiar.
Personalul didactic titular care nu obţine definitivarea în învăţămînt pierde calitatea de titular şi, ca urmare, contractul de muncă al acestuia se desface, aplicindu-se dispoziţiile codului muncii, privitoare la desfacerea contractului pentru necorespundere în munca.
Personalul didactic de predare titular poate fi transferat, la cerere, de la o unitate şcolară la alta, în posturile publicate vacante sau care devin vacante operaţiilor de transferare.
Transferarea de la o unitate şcolară la alta, în posturile pentru ocuparea cărora se instituie concurs, se face pe baza rezultatelor concursului.
Posturile vacante se publică în fiecare an, pînă la 1 februarie, în Buletinul Ministerului Învăţămîntului.
Poate cere transferarea personalul didactic de predare care, la data de 1 septembrie a anului în care solicită transferarea, are cel puţin 3 ani de activitate didactica în postul în care funcţionează.
De asemenea, poate cere transferarea şi personalul didactic de predare titular, care nu îndeplineşte condiţia stabilită în alineatul precedent, dacă:
–funcţionează într-o localitate contraindicata pentru starea sănătăţii sale sau în care nu are posibilitatea - fiind suferind - să-şi îngrijească sănătatea;
–funcţionează în alta localitate decît acea în care domiciliază soţul (sotia);
–funcţionează în alta localitate decît acea în care domiciliază părinţii şi solicita transferarea în localitatea rurală în care domiciliază părinţii.
Cererile de transferare, se depun, pînă la 1 martie, la inspectoratul şcolar sau la organul central în subordinea căruia se găseşte unitatea şcolară la care funcţionează solicitantul. Aceste organe transmit cererile de transferare comisiei de pe lîngă inspectoratul şcolar sau organul central în subordinea căruia se afla unitatea şcolară la care figurează postul vacant, potrivit competentei stabilite la art. 15.
Examinarea cererilor de transferare şi numire se face de comisii anume instituite, avînd următoarea componenta:
–la inspectoratele şcolare, dintr-un inspector şcolar şef, ca preşedinte, trei inspectori şcolari şi reprezentantul Uniunii sindicatelor din instituţiile de învăţămînt şi cultura, ca membri;
–la ministere şi celelalte organe centrale, din delegatul şefului direcţiei de învăţămînt (serviciului sau biroului de învăţămînt), ca preşedinte, şi din delegatul şefului direcţiei de personal (serviciului sau biroului de personal) şi reprezentantul uniunii sindicatelor din ramura corespunzătoare, ca membri.
În rezolvarea cererilor de transferare se acordă preferinta, potrivit următoarei ordini, persoanelor care cer transferarea:
a)pentru apropierea de soţ (sotie) aflat în activitate permanenta şi cu domiciliul în localitatea unde se solicita transferarea, avînd prioritate apropierea de soţ (sotie) care lucrează în învăţămînt;
b)pentru apropierea de părinţi domiciliaţi în comune;
c)pentru motive de sănătate, cînd, potrivit constatării organului sanitar competent, solicitantul are nevoie de un tratament medical îndelungat, pe care nu-l poate urma în localitatea unde funcţionează, sau este necesară schimbarea localităţii sau a zonei geografice în care trăieşte;
d)pentru apropiere de părinţi domiciliaţi în oraşe;
e)pentru alte motive.
Dacă în aplicarea ordinii de preferinta prevăzute în prezentul articol, doua sau mai multe persoane au indreptatire la transferare, pentru rezolvarea cererii se va ţine seama de, în ordine , de gradul didactic şi de rezultatele obţinute în activitatea instructiv-educativă, durata activităţii în învăţămînt, situaţia materială şi starea sănătăţii solicitanţilor.
Numirea şi transferarea educatoarelor, învăţătorilor şi profesorilor în posturile vacante de la unele unităţi şcolare din anumite oraşe şi centre aglomerate, de la liceele pedagogice, de la şcolile şi grădiniţele de aplicaţie ale acestor licee şi de la şcolile experimentale se fac pe bază de concurs.
Localităţile şi posturile pentru care se instituie concurs, precum şi data ţinerii concursului, vor fi stabilite anual de Ministerul Învăţămîntului şi publicate în buletinul acestui minister.
Soluţionarea cererilor de numire şi transferare pe baza de concurs va preceda soluţionarea celorlalte cereri de numire şi transferare.
La concurs se poate înscrie personalul didactic titular definitiv care, la data de 1 septembrie a anului în care solicită transferarea prin concurs, are cel puţin 3 ani de activitate didactica în postul în care funcţionează.
De asemenea, se pot înscrie la concurs, spre a fi numite în învăţămînt, şi persoanele care au funcţionat în învăţămînt ca personal didactic titular definitiv şi au fost nevoite, pentru motive temeinice, sa intrerupa activitatea didactica, precum şi specialişti repartizaţi în alte sectoare de activitate, cu stagiul legal efectuat.
Cererile de înscriere se depun la organele prevăzute la art. 22, în termen de 15 zile de la publicarea concursului. Cererile vor fi însoţite de un memoriu de activitate, precum şi de o caracterizare întocmită, după caz, de conducerea unităţii didactice la care cel interesat funcţionează sau a funcţionat pînă la întreruperea activităţii didactice, avizată de inspectoratul şcolar judeţean sau al municipiului Bucureşti ori la conducerea organizaţiei socialiste la care a funcţionat.
Concursul consta dintr-o proba scrisă şi din aprecierea activităţii candidatului.
În aprecierea candidaţilor care participa la concurs, comisiile vor tine seama de mediile cu care au obţinut gradele didactice, de rezultatele activităţii didactico-educative şi metodice, de lucrările de specialitate realizate, precum şi de activitatea obsteasca desfăşurată.
Comisiile de concurs numite de inspectorate sînt alcătuite dintr-un inspector delegat, ca preşedinte, un inspector şi trei profesori de specialitate, potrivit cu specialitatea pentru care se tine concursul şi avînd cel puţin acelaşi grad cu cei înscrişi la concurs, ca membri. Aceste comisii funcţionează pentru concursurile din învăţămîntul preşcolar, învăţămîntul obligatoriu de cultura generală şi învăţămîntul liceal de cultura generală.
Pentru ocuparea posturilor de la disciplinele de cultura generală din învăţămîntul liceal de specialitate, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, comisia de concurs se completează şi cu un delegat al ministerului sau al organului central în subordinea căruia se afla unitatea şcolară.
Comisiile de concurs numite de ministere şi celelalte organe centrale sînt alcătuite din delegatul şefului direcţiei (al serviciului sau biroului de învăţămînt), ca preşedinte, şi din doi profesori de specialitate, potrivit cu specialitatea pentru care se tine concursul şi avînd cel puţin acelaşi grad didactic cu cei înscrişi la concurs, ca membri. Aceste comisii funcţionează pentru ocuparea posturilor de la disciplinele de specialitate, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic.
Din comisiile de concurs prevăzute în prezentul articol pot face parte şi profesori sau conferenţiari universitari de specialitate.
Transferarea personalului didactic de la o unitate şcolară la alta în interesul învăţămîntului se poate face pentru îmbunătăţirea conducerii unor şcoli sau în caz de restringere de activitate, cu acordul celor ce urmează a fi transferati.
Transferarea prevăzută la alineatul precedent se decide, după caz ,de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin inspectoratele şcolare, sau de ministerele sau celelalte organe centrale care au în subordinea lor unităţi şcolare, luindu-se în considerare nivelul de pregătire al celor în cauza şi rezultatele obţinute în activitate.
În cazul restringerii de activitate se vor avea în vedere şi gradul didactic, vechimea în învăţămînt şi în unitatea şcolară, precum şi situaţia familială.
Rezultatele lucrărilor întocmite de comisiile prevăzute la art. 27 se comunică celor interesaţi.
Contestaţiile privind modul de soluţionare a cererilor de numire şi de transferare în învăţămînt se adresează organelor la care s-au depus cererile în termen de 10 zile de la comunicarea prevăzută la art. 29.
Contestaţiile se judeca de comisii avînd următoarea componenta:
–la inspectoratele şcolare: inspectorul şcolar general judeţean, ca preşedinte, reprezentantul Uniunii sindicatelor din instituţiile de învăţămînt şi cultura şi un inspector şcolar, ca membri;
–la ministere şi celelalte organe centrale: şeful direcţiei învăţămînt (serviciului sau biroului de învăţămînt), ca preşedinte, reprezentantul uniunii sindicatelor din ramura corespunzătoare şi un inspector de învăţămînt din cadrul direcţiei, ca membri.
Din componenta comisiilor pentru judecarea contestaţiilor nu pot face parte persoanele care au participat în comisiile pentru soluţionarea cererilor de transferare şi numire.
Hotărîrile prin care se rezolva contestaţiile sînt definitive.
Pe baza hotărîrilor comisiilor de numiri şi transferări şi, dupe caz, a hotărîrilor comisiilor de contestaţii, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin inspectoratele şcolare, respectiv ministerele şi celelalte organe centrale în subordinea cărora se afla unităţile şcolare de la care se face transferarea, emit actele de transferare.
Propunerile de numire se înaintează Ministerului Învăţămîntului în vederea aprobării.
Operaţiile de numire şi transferare de la o unitate şcolară la alta se efectuează numai în perioada stabilită de Ministerul Învăţămîntului, iar actele de numire şi transferare intră în vigoare la data de 1 septembrie a anului în care s-au efectuat aceste operaţii. Fac excepţie transferarile prevăzute la art. 28.
Posturile rămase vacante după efectuarea operaţiilor de numire în învăţămînt şi de transferare de la o unitate şcolară la alta, posturile rezervate, precum şi posturile titularilor al căror raport de muncă este suspendat (concediu pentru incapacitate temporară de muncă, scoaterea din producţie etc.), pot fi ocupate prin detaşare.
Detasarea personalului didactic titular va putea fi efectuată la o alta unitate şcolară, din aceeaşi sau din alta localitate, pe cel mult 6 luni sau cu consimţămîntul celui în cauza, pe durata unui an şcolar, în ambele cazuri cu acordarea drepturilor legale de detaşare.
Posturile prevăzute la art. 33 care nu au fost ocupate prin detaşare, precum şi posturile devenite vacante în cursul anului şcolar, pot fi ocupate prin suplinire de către persoane care au studiile cerute pentru numire.
Numirea suplinitorilor se face, după caz, de către inspectoratele şcolare sau de către organele care au în subordine şcoli, pe o durată de cel mult un an şcolar în cazul posturilor vacante, sau, pînă la prezentarea titularului postului, în celelalte cazuri prevăzute la art. 33.
Pentru numirea suplinitorilor la disciplinele de cultura generală, ministerele şi celelalte organe centrale vor obţine, în prealabil, acordul inspectoratului şcolar care, potrivit legii, indrumeaza şi controlează activitatea unităţii şcolare la care se face numirea. Suplinirile pe o durată care nu depăşeşte 30 de zile se aproba de directorul unităţii şcolare.
Personalul didactic titular aflat în concediu fără plata nu poate fi numit ca suplinitor într-un alt post didactic.
Persoanele care, fără motive temeinice, au întrerupt activitatea didactica nu pot fi numite ca suplinitori decît cu aprobarea Ministerului Învăţămîntului.
În cazul în care unele posturi didactice de învăţători, profesori sau maistrii instructori nu au putut fi ocupate prin numire în învăţămînt, transferare de la o unitate şcolară la alta, detaşare sau suplinire, activităţile acestor posturi pot fi îndeplinite de persoane care au studiile cerute de prezentul statut, remunerarea facindu-se în condiţiile legii.
Eliberarea din învăţămînt a personalului didactic de predare titular, în caz de transferare în alt sector de activitate, precum şi în caz de desfacere a contractului de muncă, se face de Ministerul Învăţămîntului la sesizarea organelor care au dispus încadrarea în posturi a celor în cauza, cu respectarea prevederilor codului muncii şi a celorlalte dispoziţii ale legislaţiei muncii.
Organele care au dispus încadrarea în posturi emit şi actele de transferare în alt sector de activitate sau de desfacere a contractului de muncă al celor eliberaţi din învăţămînt.
Numirea personalului didactic ajutator la unităţile şcolare cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, iar la unităţile şcolare fără personalitate juridică, după caz, de inspectoratele şcolare sau de organele centrale în subordinea cărora se afla unităţile şcolare, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 9 lit. g-j şi art. 11.
Transferarea şi eliberarea din funcţie a personalului didactic ajutator se fac cu respectarea dispoziţiilor prevăzute în codul muncii, de către cei care l-au numit.
În funcţiile de director şi director adjunct poate fi numit personalul didactic de predare titular, care se distinge în activitatea profesională, dovedeşte aptitudini organizatorice şi îndeplineşte condiţiile stabilite în prezenta secţiune.
La şcolile sau secţiile cu predarea în limbi ale naţionalitatilor conlocuitoare, în funcţiile de director sau director adjunct se numeşte personal didactic din rindul naţionalitatilor respective sau care cunoaşte limba acelor naţionalitati.
Directoarele gradinitelor de copii sînt numite de inspectoratele şcolare, dintre educatoarele care au obţinut grade didactice sau cel puţin definitivarea în învăţămînt. La grădiniţele cu un singur post didactic, educatoarea este şi directoarea unităţii.
Directorii şcolilor generale sînt numiţi de inspectoratele şcolare dintre profesorii care au obţinut grade didactice sau cel puţin definitivarea în învăţămînt şi au o vechime de minimum 5 ani. La unităţile şcolare care funcţionează numai cu clasele I-IV, unul dintre institutori sau învăţători este numit şi director al şcolii. Directorii adjuncţi ai şcolilor generale sînt numiţi de inspectoratele şcolare dintre profesori, institutori sau învăţători, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute pentru funcţia de director.
Directorii şi directorii adjuncţi ai liceelor de cultura generală şi ai liceelor pedagogice sînt numiţi de inspectoratele şcolare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Învăţămîntului, dintre profesorii care îndeplinesc condiţiile de a preda în învăţămîntul liceal şi are cel puţin gradul didactic II, pentru funcţia de director şi cel puţin definitivarea şi cel puţin 5 ani vechime în învăţămînt pentru funcţia de director adjunct. La liceele care funcţionează şi cu clasele I-IV ale şcolii generale, unul dintre directorii adjuncţi poate fi numit dintre institutori sau învăţători.
La liceele şi şcolile generale cu program special, precum şi la liceele pedagogice în funcţia de director vor fi numiţi, cu precădere, profesori care predau disciplinele de specialitate corespunzătoare profilului unităţii şcolare.
Directorii şi directorii adjuncţi ai liceelor de specialitate, cu excepţia liceelor pedagogice, precum şi cei ai unităţilor şcolare din învăţămîntul profesional şi din învăţămîntul tehnic sînt numiţi, cu acordul Ministerului Învăţămîntului, după caz, de organele centrale care organizează unităţile şcolare, sau de inspectoratele şcolare, dintre profesorii care îndeplinesc condiţiile de a preda la aceste unităţi şi care au obţinut grade didactice sau cel puţin definitivarea şi o vechime de minimum 5 ani în învăţămînt.
În funcţia de director vor fi numiţi, cu precădere, profesori care predau discipline de specialitate.
În mod excepţional, atunci cînd nu exista posibilitatea de a se ocupa posturile de conducere cu personal indeplinind condiţiile prevăzute în alineatul 1, în aceste posturi vor putea fi numiţi specialişti cu studii superioare, care nu au obţinut definitivarea, dar au o experienta în învăţămînt sau în producţie de cel puţin 5 ani.
Eliberarea din funcţie a personalului didactic de conducere a unităţilor şcolare se face de către organele şi cu procedura prevăzută pentru numire.
În funcţiile de îndrumare şi control poate fi numit personalul didactic de conducere şi personalul didactic de predare titular, care se distinge în activitatea profesională, da dovada de calităţi organizatorice şi îndeplineşte condiţiile stabilite în aceasta secţiune.
În judeţele în care funcţionează unităţi de învăţămînt cu predarea în limbi ale naţionalitatilor conlocuitoare, în funcţiile de îndrumare şi de control va fi numit şi personalul didactic din rindul acestor naţionalitati.
Inspectorii şcolari generali de la inspectoratele şcolare sînt numiţi de consiliile populare judeţene sau de Consiliul popular al municipiului Bucureşti, iar între sesiuni, de către comitetele executive ale acestora, cu acordul Ministerului Învăţămîntului, dintre profesorii care îndeplinesc condiţiile de a preda în învăţămîntul liceal, au desfăşurat o activitate de conducere sau de îndrumare şi control cu bune rezultate în munca şi au cel puţin gradul didactic II.
Inspectorii şcolari şefi de la inspectoratele şcolare sînt numiţi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Învăţămîntului, dintre profesorii care îndeplinesc condiţiile de a preda în învăţămîntul liceal, avînd cel puţin gradul didactic II.
Inspectorii şcolari de la inspectoratele şcolare sînt numiţi de inspectorul şcolar general, cu acordul Ministerului Învăţămîntului, dintre educatoarele, institutorii, invatatorii sau profesorii avînd gradul didactic II sau cel puţin definitivarea şi o activitate în învăţămînt de minimum 8 ani.
Personalul didactic promovat în funcţii de îndrumare şi control al învăţămîntului la Ministerul Învăţămîntului, precum şi la celelalte ministere şi organe centrale care au în subordine şcoli, este supus, pe timpul cît exercita alte funcţii, reglementărilor privitoare la personalul de specialitate din organele centrale.
Eliberarea din funcţiile de îndrumare şi control se face de către organele şi cu procedura prevăzute pentru numire.
Personalul didactic beneficiază de drepturile prevăzute în prezentul statut, precum şi de drepturile decurgind din calitatea sa de angajat, prevăzute de legislaţia muncii.
În scopul îndeplinirii sarcinilor ce-i revin, personalul didactic are următoarele drepturi principale:
–sa desfăşoare o activitate de specialitate în domeniul învăţămîntului, potrivit pregătirii sale profesionale;
–sa folosească, pentru pregătirea şi desfăşurarea activităţii didactice şi ştiinţifice, materialele, utilajele şi bibliotecile instituţiilor de învăţămînt;
–sa publice manuale, tratate şi alte lucrări;
–sa beneficieze de formele organizate de perfecţionare profesională, precum şi de avantajele pe care legea le acorda ca o consecinţa a acestei perfecţionări;
–să facă parte din organizaţii profesionale şi asociaţii culturale, naţionale şi internaţionale, ale căror preocupări sînt legate de dezvoltarea învăţămîntului, desfăşurînd activităţi în conformitate cu statutele acestor organizaţii;
–sa folosească baza materială a caselor judeţene ale personalului didactic, în vederea documentării ştiinţifice de specialitate şi a ţinerii la curent cu noutatile din domeniul ştiinţei pedagogice sau pentru realizarea de schimburi de experienta şi pentru efectuarea de cercetări ştiinţifice.
În scopul stimulării cercetării ştiinţifice şi metodice, al ridicării nivelului ştiinţific şi profesional şi al valorificării rezultatelor muncii de cercetare, personalul didactic se poate constitui în societăţi ştiinţifice, pe ramuri de ştiinţa.
Societăţile ştiinţifice se organizează şi funcţionează ca persoane juridice pe baza statutelor proprii adoptate în conferinţele pe ţara ale personalului didactic de specialitate. Ele fac parte din Uniunea societăţilor ştiinţifice ale personalului didactic.
Societăţile ştiinţifice pot colabora cu alte societăţi similare din străinătate; de asemenea, societăţile ştiinţifice se pot afilia, în condiţiile legii, la organizaţiile internaţionale de specialitate, iar membrii lor pot face parte din aceste organizaţii.
Personalul didactic cu rezultate meritorii în munca didactica, educativă ştiinţifică sau artistică poate fi delegat de Ministerul Învăţămîntului sa participe la congrese, reuniuni de specialitate sau alte manifestări cultural-ştiinţifice naţionale sau internaţionale.
Personalul didactic are dreptul să obţină transferarea de la o unitate şcolară la alta, în condiţiile şi cu procedura prevăzute în prezentul titlu.
Personalul didactic de predare şi personalul didactic de conducere a unităţilor şcolare beneficiază de un concediu anual de odihnă plătit, a cărui durata este de 62 zile calendaristice şi care se efectuează, de regula, de la 1 iulie la 31 august.
Concediul prevăzut în alineatul precedent se acordă personalului didactic care a funcţionat în tot cursul anului şcolar. În cazul în care numirea s-a făcut după începerea anului şcolar, durata concediului va fi proporţională cu timpul efectiv servit în învăţămînt în acel an, socotindu-se cîte 5 zile lucrătoare pentru fiecare luna de activitate.
Personalul didactic care nu a putut efectua integral concediul de odihnă în perioada prevăzută la articolul precedent, fiind reţinut în interes de serviciu, şi nici nu a putut completa concediul în alte perioade de întrerupere a cursurilor şcolare, va putea efectua concediul în cursul anului şcolar următor, în perioadele de întrerupere a cursurilor şcolare. Tot astfel, în cazul în care concediul anual de odihnă nu a putut fi efectuat în timpul unui an şcolar, din motive temeinice, precum: incapacitate temporară de muncă, concedii de maternitate sau pentru îngrijirea copiilor bolnavi mai mici de 2 ani, programare la cursurile de perfecţionare profesională, satisfacerea obligaţiilor militare, cu excepţia serviciului militar în termen, concediul va putea fi efectuat în anul şcolar următor, în perioadele de întrerupere a cursurilor şcolare şi, în mod excepţional, chiar în timpul cursurilor.
Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se va putea face numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind concediul de odihnă al angajaţilor.
Personalul didactic de îndrumare şi control beneficiază de un concediu de odihnă anual de 31 zile calendaristice.
Personalul didactic ajutator beneficiază de dreptul la concediul de odihnă în condiţiile stabilite de Legea privind concediul de odihnă al angajaţilor.
Potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului, pentru interese personale deosebite şi dacă nu se aduc prejudicii bunei desfăşurări a învăţămîntului, personalul didactic poate obţine concedii fără plata, pe timp limitat (fără a se putea depăşi un an şcolar), cu aprobarea, după caz, a inspectoratelor şcolare sau a ministerelor şi a celorlalte organe centrale care au în subordine şcoli. Pentru concediul fără plata cu o durată de pînă la 6 zile într-un an şcolar, aprobarea se poate da de directorul unităţii şcolare.
Perioadele de concedii fără plata în interes personal prevăzute în prezentul articol, care depăşesc 60 de zile calendaristice într-un an şcolar, nu se considera vechime în învăţămînt.
În aplicarea prevederilor din alineatul precedent, numărul de zile care întrece multiplul de 30 se neglijează.
Personalului didactic de predare trecut în funcţii de conducere, în funcţii de îndrumare şi control, în funcţii de redactor la Editura Didactica şi Pedagogica sau în presa pedagogica, în aparatul de partid, al sindicatelor din învăţămînt, în aparatul Uniunii Tineretului Comunist, al Organizaţiei pionierilor, al comitetelor de cultura şi arta şi al consiliilor pentru educaţie fizica şi sport, precum şi directorilor căminelor culturale, li se rezerva postul, în condiţiile legii, pe timpul cît îndeplinesc aceste funcţii.
Personalul didactic de predare titular ales sau numit într-una din funcţiile enumerate mai jos, ori trimis în străinătate cu misiuni de stat, sau care însoţeşte pe cei trimişi în astfel de misiuni, în caz de eliberare din acele funcţii ori de revenire în ţara, va fi transferat, cu acordul lui, în interesul învăţămîntului, ori numit, la cererea sa, într-un post didactic corespunzător, prin grija Ministerului Învăţămîntului.
Pentru aplicarea dispoziţiei alineatului precedent vor fi luate în considerare următoarele funcţii:
a)funcţii elective, salarizate;
b)funcţii superioare de conducere în aparatul de stat;
c)funcţii la societăţile ştiinţifice ale personalului didactic;
d)funcţii în instituţiile subordonate comitetelor de cultura şi arta.
În îndeplinirea misiunii sociale ce îi revine în conformitate cu prevederile art. 1, personalul didactic de predare are următoarele îndatoriri principale privind desfăşurarea activităţii didactico-educative şi a activităţii de perfecţionare: de a instrui şi educa pe elevi prin lecţii şi lucrări practice la laboratoare sau ateliere şcolare, potrivit sarcinilor cuprinse în norma didactica de predare, precum şi prin organizarea şi desfăşurarea unor activităţi în afară clasei sau extraşcolare, în colaborare cu organizaţiile de copii şi tineret; de a-şi perfectiona pregătirea în domeniul specialitatii şi al pedagogiei, participind activ la diferite forme de perfecţionare organizate în acest scop; de a-şi ridica permanent nivelul pregătirii ideologice şi de a milita pentru înfăptuirea politicii partidului şi statului; de a fi un exemplu de conduita morala în şcoala, societate şi familie şi de a avea în toate privintele o ţinuta demna, civilizata.
În îndeplinirea obligaţiilor sale de muncă, personalul didactic prestează în medie, 8 ore pe zi. În cadrul acestor obligaţii de muncă, personalul didactic desfăşoară activităţile prevăzute la art. 63-66 în şcoala (grădiniţa) şi în instituţii cultural-educative, precum şi în afară acestora.
Personalul didactic ajutator prestează 8 ore pe zi, în afară de cazurile în care, prin dispoziţii speciale, se prevede altfel.
Activitatea didactico-educativă a personalului didactic de predare cuprinde:
–ore de predare şi pregătire a lectiilor (studiul programelor şi al manualelor şcolare, al literaturii ajutatoare, pregătirea materialelor didactice, a mijloacelor audio-vizuale, a aparatelor şi uneltelor, precum şi asigurarea documentaţiei tehnice);
–pregătirea lucrărilor practice (a experientelor, demonstratiilor, lucrărilor de laborator şi pe lotul experimental);
–confecţionarea unor materiale didactice;
–verificarea temelor şi a altor lucrări efectuate de elevi; controlul şi efectuarea instruirii practice în producţie;
–lecţii suplimentare, meditatii şi consultaţii;
–stringerea datelor şi a materialului documentar în legătură cu profesiunile spre care pot fi orientati elevii, ţinînd seama de specificul economiei locale şi de inclinatiile şi aptitudinile acestora;
–organizarea şi desfăşurarea orelor de dirigentie, colaborarea cu familiile elevilor (adunări cu părinţii, lectorate, vizite la domiciliu);
–organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative cu copiii în cadrul Organizaţiei pionierilor şi sprijinirea organizaţiilor Uniunii Tineretului Comunist în pregătirea şi desfăşurarea activităţilor în afară clasei şi extraşcolare (informarea politica a elevilor, concursuri, olimpiade, munca de folos obştesc, pregătirea pentru apărarea patriei, acţiuni cultural-artistice, sportive, vizite, excursii, tabere, colonii);
–îndrumarea activităţii cercurilor de elevi;
–supravegherea elevilor în timpul recreaţiei.
Orele de predare pentru personalul didactic se stabilesc în raport cu funcţia îndeplinită şi disciplina predată, după cum urmează:
–pentru educatoare, 6 ore pe zi de activitate cu grupa de copii;
–pentru învăţători şi institutori, 4-5 ore de curs pe zi, potrivit planului de învăţămînt, iar pentru invatatorii din unităţile şcolare organizate pentru copiii cu deficiente, 6 ore pe zi;
–pentru profesori, 18-20 ore de curs pe saptamina, cu excepţia profesorilor care predau muzica, educaţia fizica, desenul şi caligrafia, pentru care norma este de 20-21 ore de curs pe saptamina. Pentru profesorii care predau aceste discipline în liceele pedagogice şi în şcoli de specializare pedagogica postliceala, precum şi pentru cei care predau aceleaşi discipline, ca obiecte de specialitate, în şcolile cu program special, se stabilesc 18-20 ore de curs pe saptamina;
–pentru profesorii care au sarcini speciale în orientarea şcolară şi profesională a elevilor se stabilesc 18-20 ore pe saptamina de predare, de asistenţa la lecţii şi de activitate cu elevii în vederea cunoaşterii directe a acestora şi a adunării materialului necesar întocmirii fişelor de orientare a elevilor;
–pentru maistrii-instructori, 24-30 ore de instruire practica în atelierele-şcoala.
În unităţile şcolare din învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, în care, potrivit planului de învăţămînt, practica în producţie a elevilor se desfăşoară numai în anumite perioade ale anului şcolar, obligaţia de predare va putea fi completată, pînă la cel mult jumătate din numărul total al orelor, cu ore de îndrumare şi control al practicii de producţie, în condiţiile stabilite de Ministerul Învăţămîntului, cu acordul Ministerului Muncii.
În stabilirea obligaţiilor de predare la unităţile şcolare prevăzute la alineatul precedent, numărul de ore din fiecare saptamina poate varia cu condiţia ca pe întregul an şcolar să se realizeze o medie săptămînală de 18-20 ore.
În cadrul activităţii de perfecţionare, personalul didactic de predare este obligat, pe lîngă participarea la formele de perfecţionare organizate în acest scop, să se pregătească şi să se prezinte la examenul pentru definitivarea în învăţămînt, în condiţiile art. 83.
Personalul didactic de predare contribuie, potrivit cu pregătirea şi aptitudinile sale, la raspindirea cunoştinţelor ştiinţifice şi la promovarea miscarii cultural-artistice în rindul maselor.
–pedagogul şcolar ajuta pe directorul şcolii şi personalul didactic în munca de instruire şi educare a elevilor, participind alături de personalul didactic şi organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist şi de pionieri din şcoala la formarea unui colectiv unit de elevi, educat în spiritul disciplinei constiente; indrumeaza şi ajuta pe elevii din cămine la pregătirea lectiilor, se îngrijeşte de participarea regulată a elevilor la lecţii şi la toate celelalte activităţi programate în şcoala; sprijină organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist şi de pionieri în organizarea timpului liber al elevilor (lectura particulară, vizionarea spectacolelor, manifestări sportive şi altele asemenea);
–laborantul ajuta pe profesor în pregătirea şi efectuarea experientelor şi a lucrărilor practice de laborator, acorda sprijin cercurilor tehnice de elevi;
–bibliotecarul şcolar organizează activitatea bibliotecii şi asigura funcţionarea acesteia în cadrul programului stabilit de conducerea şcolii; ajuta pe profesori în îndrumarea lecturii elevilor şi în alegerea materialelor pentru activitatea cercurilor de elevi;
–tehnicianul ajuta pe profesor în utilizarea aparatelor, instrumentelor şi utilajelor din cabinete, ateliere sau ferme didactice şi răspunde de întreţinerea acestora.
Directorul răspunde de întreaga activitate instructiv-educativă desfăşurată în şcoala şi în afară şcolii, de activitatea administrativ-gospodareasca, precum şi de păstrarea şi folosirea judicioasă a bunurilor şcolii. Directorul reprezintă şcoala în relaţiile cu orice persoană sau organizaţie.
Directorul îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea inspectoratului şcolar, a organelor de învăţămînt din ministerul sau organul central căruia îi este subordonata şcoala, precum şi a organelor Ministerului Învăţămîntului.
În întreaga sa activitate, directorul se conduce după principiul muncii colective. Pentru buna organizare a activităţii din şcoala şi îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, directorul este ajutat de consiliul profesoral, colaborează cu organizaţia sindicala, precum şi cu organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist şi de pionieri din şcoala.
În comunele cu un număr mai mare de şcoli generale, directorul uneia dintre aceste şcoli poate primi, din partea inspectoratului şcolar judeţean, atribuţii de coordonare a unor activităţi în cadrul celorlalte şcoli.
Directorul adjunct ajuta pe directorul şcolii în organizarea şi îndrumarea activităţii instructiv-educative şi a celei administrative-gospodăreşti, indeplinind atribuţiile ce i-au fost delegate de director.
Obligaţiile de muncă ale directorilor şi directorilor adjuncţi ai unităţilor şcolare, precum şi activităţile didactico-educative şi de conducere pe care le desfăşoară, sînt cele prevăzute în regulamentele de organizare şi funcţionare a şcolilor.
În cadrul obligaţiilor de muncă, directorii şi directorii adjuncţi vor preda un număr de ore săptămînal, stabilit de Ministerul Învăţămîntului în raport cu mărimea unităţilor şcolare.
Personalul de îndrumare şi control are următoarele îndatoriri principale sa controleze şi sa îndrume activitatea instructiv-educativă din unităţile de învăţămînt şi educaţie, sa propună sau sa ia măsuri corespunzătoare pentru buna organizare şi desfăşurare a procesului de învăţămînt şi a activităţilor în afară de şcoala; sa îndrume personalul didactic în vederea perfecţionării continue a procesului instructiv-educativ. Constatările şi aprecierile făcute cu prilejul controlului efectuat în unităţile şcolare vor fi consemnate în procese-verbale de inspecţie, care se depun în copie la statutul personal al celor în cauza.
Aprecierile asupra modului în care personalul didactic îşi îndeplineşte îndatoririle se înscriu în caracterizarile întocmite în acest scop la intervale de 5 ani, tinindu-se seama de rezultatele obţinute în munca şi de participarea la cursurile de informare ştiinţifică de specialitate la care a programat.
Pentru personalul didactic de predare, caracterizarile se întocmesc de conducerea şcolii, cu consultarea organizaţiei sindicale, şi se discuta în consiliul profesoral.
Pentru personalul didactic ajutator, caracterizarile se întocmesc de directorul unităţii şcolare.
Pentru personalul didactic de conducere a unităţilor şcolare, caracterizarile se întocmesc de inspectoratele şcolare, ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine şcoli.
Pentru personalul didactic de îndrumare şi control de la inspectoratele şcolare, caracterizarile se întocmesc de inspectorii şcolari generali, iar pentru inspectorii şcolari generali, de comitetul executiv al consiliului popular, căruia i se vor transmite aprecierile făcute de organele de îndrumare şi control ale Ministerului Învăţămîntului.
Caracterizarile privind personalul didactic de predare, de conducere şi de îndrumare şi control se ataşează la statul personal, iar cele privind personalul didactic ajutator se păstrează în arhiva unităţii şcolare.
Caracterizarile se aduc la cunoştinţa celor în cauza.
În caz de nemulţumire, personalul didactic de predare şi personalul didactic ajutator pot face contestaţii la inspectoratul şcolar, ministerul sau organul central în subordinea căruia se afla şcoala.
Personalul didactic de conducere poate face contestaţii, după cum urmează:
–la comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, în cazul caracterizarilor întocmite de inspectoratele şcolare;
–la Ministerul Învăţămîntului, în cazul caracterizarilor întocmite de ministere şi celelalte organe care au în subordine şcoli.
Personalul didactic de îndrumare şi control poate face contestaţie la Ministerul Învăţămîntului.
Perfecţionarea personalului didactic se realizează de Ministerul Învăţămîntului prin instituţiile de învăţămînt superior, Institutul central de perfecţionare a personalului didactic şi filialele acestuia, Centrul de cercetare pedagogica şi perfecţionare a personalului didactic din învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, precum şi prin inspectoratele şcolare. La activitatea de perfecţionare contribuie, potrivit statutelor lor, şi societăţile ştiinţifice ale personalului didactic.
Sistemul de perfecţionare reglementat în prezenta secţiune cuprinde:
a)studiul individual şi documentarea ştiinţifică;
b)activitatea pedagogica-metodica în cadrul şcolii sau pe grupe de şcoli;
c)sesiuni metodico-ştiinţifice de comunicări, consfatuiri, simpozioane pe probleme de specialitate şi de metodica a predării;
d)cursuri periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi alte cursuri speciale de perfecţionare pentru personalul didactic de predare, de conducere şi îndrumare şi control;
e)instructaje şi consfatuiri pentru profesorii diriginti;
f)cursuri şi instructaje în problemele organizării şi conducerii ştiinţifice a activităţii şcolare, pentru personalul didactic de conducere şi îndrumare şi control;
g)pregătirea în vederea examenului pentru definitivarea în învăţămînt, precum şi pentru obţinerea gradelor didactice.
Perfecţionarea personalului didactic se realizează şi prin activitatea în cadrul societăţilor ştiinţifice, precum şi prin călătorii de studii şi documentare. În cazul institutorilor şi profesorilor, perfecţionarea se poate realiza, de asemenea, prin sistemul doctoratului, în condiţiile prevăzute de lege.
Perfecţionarea prin formele prevăzute la articolul precedent, lit. b şi c se asigura de inspectoratele şcolare.
Cursurile periodice de informare ştiinţifică de specialitate se organizează la instituţiile de învăţămînt superior care pregătesc personal didactic şi la filialele Institutului central de perfecţionare a personalului didactic, în condiţiile stabilite de Ministerul Învăţămîntului.
Personalul didactic va fi programat sa participe la cursurile periodice de informare ştiinţifică, pînă la împlinirea vechimii de 25 de ani în învăţămînt. Participarea personalului didactic la aceste cursuri este obligatorie.
Pentru personalul didactic cu o vechime de peste 25 de ani în învăţămînt participarea la aceste cursuri este facultativă.
Planul anual de cuprindere a personalului didactic la cursurile periodice de informare ştiinţifică se întocmeşte de Ministerul Învăţămîntului şi se comunică inspectoratelor şcolare şi instituţiilor de învăţămînt la care se organizează aceste cursuri.
Cursurile periodice de informare ştiinţifică se desfăşoară pe baza planurilor de învăţămînt şi a programelor de curs elaborate de Ministerul Învăţămîntului.
În afară de cursurile periodice de informare ştiinţifică de specialitate Ministerul Învăţămîntului poate organiza, după necesitaţi, şi alte cursuri speciale de perfecţionare a personalului didactic.
Cursurile şi instructajele prevăzute la art. 77 lit. f pentru personalul didactic de conducere de la licee şi personalul didactic de îndrumare şi control de la inspectoratele şcolare se organizează de Ministerul Învăţămîntului, prin Institutul central de perfecţionare a personalului didactic.
Pentru personalul didactic de conducere a unităţilor din învăţămîntul preşcolar şi învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, cursurile şi instructajele prevăzute la art. 77 lit. f, precum şi instructajele şi consfatuirile pentru profesorii diriginti, prevăzute la lit. e, se organizează prin filialele Institutului central de perfecţionare a personalului didactic.
Definitivarea în învăţămînt se obţine, pe baza unei inspecţii speciale şi a unui examen, de către personalul didactic care îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute la art. 9 şi are un stagiu efectiv de 3 ani în activitatea didactica de predare. Prezentarea la examenul pentru definitivarea în învăţămînt este obligatorie la expirarea stagiului de 3 ani. Personalul didactic se poate prezenta la acest examen în trei sesiuni consecutive.
Examenul pentru definitivarea în învăţămînt consta din probe scrise şi orale la următoarele discipline:
–pentru educatoare: limba şi literatura română (maternă), scris şi oral; probleme de psihologia copilului preşcolar şi pedagogie prescolara (oral);
–pentru învăţători: limba şi literatura română (maternă), scris; aritmetica, probleme de psihologia copilului şi pedagogie şcolară (oral), socialism ştiinţific (oral);
–pentru profesori: obiectul de specialitate, scris şi oral; probleme de psihologia copilului şi pedagogie şcolară (oral); socialism ştiinţific (oral)
Invatatorii şi educatoarele de la unităţile şcolare cu limbi de predare ale naţionalitatilor conlocuitoare dau şi proba orala la limba şi literatura română.
Personalul didactic care a obţinut definitivarea în învăţămînt pentru o anumită funcţie didactica îşi păstrează definitivarea pentru oricare dintre celelalte funcţii didactice prevăzute la art. 5, în cazul cînd a terminat studiile necesare pentru ocuparea acelor funcţii.
Perfecţionarea ştiinţifică şi metodica a personalului didactic de predare, de conducere şi de îndrumare şi control se realizează şi prin pregătirea pentru obţinerea gradelor didactice: gradul II şi gradul I.
În cazul în care profesorii au doua specialităţi principale sau o specialitate specială şi alta secundară, gradele didactice pot fi obţinute la una din cele doua specialităţi.
Institutorii pot obţine gradele didactice la una din specialitatile pentru care s-au pregătit în învăţămîntul superior.
Gradele didactice se acordă de Ministerul Învăţămîntului.
În pregătirea pentru obţinerea gradelor didactice, personalul didactic este sprijinit de instituţiile prevăzute la art. 76, prin consultaţii individuale sau colective, tematici, indicaţii bibliografice, îndrumări pentru întocmirea unor lucrări medico-ştiinţifice, cursuri şi alte forme de activitate.
Gradul II se obţine, la cerere, pe baza unei inspecţii speciale şi a unui colocviu în problemele specialitatii, de către personalul didactic care are o buna pregătire de specialitate şi pedagogica, oglindita în rezultatele muncii instructiv-educative, şi o vechime de cel puţin 5 ani în învăţămînt.
Colocviul prevăzut la alineatul precedent se desfăşoară pe baza unei tematici şi bibliografii aprobate de Ministerul Învăţămîntului la următoarele discipline:
–pentru educatoare: literatura pentru copii şi metodica activităţii instructiv-educative în învăţămîntul preşcolar;
–pentru învăţători: limba română (maternă), aritmetica şi metodica predării acestor discipline;
–pentru profesori: obiectul de specialitate şi metodica predării acestui obiect.
Gradul I se obţine la cerere pe baza unei inspecţii speciale şi a unei lucrări medico-ştiinţifice personale de către personalul didactic care, prin rezultate foarte bune în munca instructiv-educativă, dovedeşte o pregătire deosebită de specialitate şi pedagogica şi preocupări de cercetare în domeniul pedagogiei sau al specialitatii şi care are o vechime în învăţămînt de cel puţin 5 ani de la acordarea gradului II.
Personalul didactic care a obţinut titlul ştiinţific de doctor i se acorda de drept gradul I.
Inspecţiile speciale în vederea obţinerii gradelor didactice se pot efectua de către personalul de specialitate al Institutului central de perfecţionare a personalului didactic şi al filialelor acestuia, de inspectorii şcolari, precum şi de personalul didactic delegat în acest scop.
Inspectorii şcolari şi personalul didactic delegat pentru a efectua inspecţii speciale trebuie să aibă un grad didactic cel puţin egal cu acela pentru care se face inspecţia.
Termenele prevăzute la art. 86 şi 87 se reduc la 4 ani pentru personalul didactic care a obţinut definitivarea în învăţămînt sau gradul II cu media 10.
Beneficiază de reducerea termenelor de la 5 la 3 ani, pentru obţinerea gradului II sau a gradului I, educatoarele, invatatorii, institutorii de la şcolile (grădiniţele) de aplicaţie ale liceelor pedagogice, dacă lucrează la aceste şcoli de cel puţin 3 ani.
Invatatorii şi educatoarele care au obţinut gradele didactice II sau I şi au absolvit cu examen de diploma o instituţie de învăţămînt superior, fiind numiţi în posturi de profesori, se pot înscrie pentru obţinerea gradelor didactice în aceasta calitate, fără sa li se mai ceara condiţia de vechime prevăzută pentru aceste grade.
Invatatorii care au obţinut în aceasta calitate grade didactice beneficiază de ele şi după numirea lor ca institutori.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor privind obţinerea definitivării în învăţămînt şi a gradelor didactice se stabilesc printr-un regulament emis de Ministerul Învăţămîntului.
În scopul perfecţionării profesionale, personalul didactic poate fi programat la cursuri organizate în ţara sau trimis la cursuri ori pentru studii şi documentare în străinătate, precum şi pentru specializare în ţara sau în străinătate, pe o perioadă de 1-2 ani, acordindu-i-se în acest scop concediul de studii plătit, potrivit dispoziţiilor legale speciale.
De asemenea în scopul perfecţionării profesionale, personalul didactic poate obţine, la cerere, cu precădere şi în condiţiile prevăzute la art. 58, concedii fără plata.
Sistemul de perfecţionare reglementat în prezenta secţiune cuprinde:
a)studiul individual şi documentarea ştiinţifică;
b)activitatea pedagogica-metodica desfăşurată în cadrul şcolii sau pe grupuri de şcoli;
c)consfatuiri, schimburi de experienta şi cicluri de conferinţe pedagogice şi de specialitate;
d)cursuri periodice şi cursuri speciale de informare ştiinţifică de specialitate şi pedagogica, pentru personalul didactic de predare, de conducere şi de îndrumare şi control;
e)instructaje şi consfatuiri pentru profesorii diriginti;
f)cursuri şi instructaje în problemele organizării şi conducerii ştiinţifice a activităţii şcolare pentru personalul didactic de conducere şi de îndrumare şi control;
g)pregătirea pentru definitivarea în învăţămînt, precum şi pentru obţinerea gradelor didactice.
Perfecţionarea personalului didactic cu studii superioare se poate realiza şi prin sistemul doctoratului, precum şi prin călătorii de studii şi documentare.
Perfecţionarea prin forma prevăzută la art. 93 lit. b se realizează prin dezbaterea principalelor probleme ale activităţii instructiv-educative, în vederea îmbunătăţirii acestei activităţi în şcoala, ateliere şi în producţie.
Perfecţionarea prin formele prevăzute la art. 93 lit. d, e şi f se asigura de Ministerul Învăţămîntului, prin Centrul de cercetare pedagogica şi perfecţionare a personalului didactic din învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, care colaborează în acest scop cu instituţiile de învăţămînt superior.
Cursurile periodice şi cursurile speciale de informare ştiinţifică de specialitate şi pedagogica, organizate de Centrul de cercetare pedagogica şi perfecţionare a personalului didactic din învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, funcţionează pe bază de tematici şi alte materiale documentare, dipozitiile art. 79 alin. 2 şi 3 fiind aplicabile.
Planul anual de cuprindere a personalului didactic la cursurile periodice şi cursurile speciale de informare ştiinţifică de specialitate şi pedagogica se întocmeşte de Ministerul Învăţămîntului, cu consultarea ministerelor şi a celorlalte organe centrale interesate.
Cursurile periodice şi cursurile speciale de informare de specialitate şi pedagogica se desfăşoară pe baza planurilor de învăţămînt, a tematicilor şi a programelor de curs elaborate de Ministerul Învăţămîntului prin Centrul de cercetare pedagogica şi perfecţionare a personalului didactic din învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, cu consultarea specialiştilor din învăţămîntul superior şi din ministerele interesate, a specialiştilor din institutele departamentale de cercetări sau proiectare, precum şi din marile întreprinderi.
Cursurile şi instructajele de perfecţionare prevăzute în art. 93 lit. e şi f se organizează de Ministerul Învăţămîntului prin Centrul de cercetare pedagogica şi perfecţionare a personalului didactic din învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic.
Pentru obţinerea definitivării în învăţămînt şi pentru perfecţionarea ştiinţifică şi metodica prin obţinerea gradelor didactice sau a doctoratului, se aplică dispoziţiile art. 83-87, art. 89, art. 91 şi art. 92, cu deosebirile stabilite de prezentul articol.
Inspecţiile speciale se pot efectua de către personalul de specialitate al Centrului de cercetare pedagogica şi perfecţionare a personalului didactic din învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, precum şi de personalul didactic sau alţi specialişti, delegaţi în acest scop de către Ministerul Învăţămîntului.
Înscrierea maiştrilor-instructori la examenul de definitivare se poate face numai după absolvirea unui curs de perfecţionare metodica.
Examenul pentru definitivarea în învăţămînt a maiştrilor-instructori consta din probe scrise şi orale la tehnologia meseriei. După caz, una din aceste probe poate fi înlocuită cu o proba practica.
Colocviul pentru obţinerea gradului II pentru maiştri-instructori va cuprinde metodica instruirii practice a elevilor.
Lucrarea personală medico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului I de către maiştri-instructori poate fi înlocuită cu un colocviu privind contribuţia personală a acestora la organizarea tehnica şi la rationalizarea procese lor de lucru sau la elaborarea unor metodici de instruire practica.
La cerere, se pot acorda definitivarea în învăţămînt şi grade didactice, în condiţiile stabilite de Ministerul Învăţămîntului, şi specialiştilor din producţie încadraţi ca profesori şi retribuiţi în conformitate cu art. 36.
Dispoziţiile art. 90 alin. 1 se aplică în mod corespunzător maiştrilor-instructori, în cazul în care aceştia trec într-un post de profesor, în urma absolvirii unei instituţii de învăţămînt superior.
Pentru desfăşurarea activităţii didactice, metodico-educative şi de cercetare ştiinţifică, în învăţămîntul superior se stabilesc următoarele funcţii didactice la catedre: profesor, conferenţiar, şef de lucrări(lector), asistent şi asistent stagiar.
Sarcinile personalului didactic se stabilesc, pentru fiecare catedra, pe posturi, prin statele de funcţiuni şi personal şi prin planul de muncă al catedrei.
Profesorii şi conferentiarii pot îndeplini şi funcţiile didactice de conducere prevăzute în cap. 3 din prezentul titlu. La institutele pedagogice aceste funcţii pot fi îndeplinite şi de şefii de lucrări (lectori).
Numărul posturilor pentru funcţiile didactice din învăţămîntul superior se stabileşte de Ministerul Învăţămîntului, pe facultăţi şi catedre, la propunerea instituţiilor de învăţămînt superior, în raport cu nevoile de acoperire a sarcinilor didactice prevăzute în planurile de învăţămînt şi a sarcinilor ştiinţifice prevăzute în planurile de cercetare, precum şi cu numărul studenţilor.
Numărul posturilor de asistenţi stagiari se stabileşte în funcţie de necesitaţi, potrivit normelor emise de Ministerul Învăţămîntului.
Posturile didactice sînt ocupate cu personal titular.
Este titular în posturile pe care le ocupa personalul didactic care, la data intrării în vigoare a prezentului statut, funcţionează ca titular definitiv sau titular provizoriu, precum şi personalul didactic care va ocupa posturile în condiţiile şi cu procedura prevăzute de statut.
Posturile didactice care nu sînt ocupate cu personal titular se considera vacante. În cursul anului universitar în care s-a ivit vacanta, se va deschide în mod obligatoriu, procedura pentru ocuparea acestor posturi.
Ocuparea cu personal titular a posturilor didactice vacante de profesor şi conferenţiar se face prin concurs.
Posturile de şef de lucrări (lector) şi asistent se ocupa cu personal titular prin avansare sau concurs.
Posturile de asistent stagiar se ocupa prin numire, pe baza repartizării de absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior pentru efectuarea stagiului legal, sau prin concurs.
Publicarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante se face în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România şi într-un ziar de larga raspindire.
Avizele sau hotărîrile privitoare la ocuparea posturilor didactice cu personal titular, prin concurs sau avansare, sa iau de către senate şi celelalte consilii profesorale prin vot deschis, cu majoritatea de cel puţin jumătate plus 1 din numărul membrilor lor.
Cei nemultumiti de hotărîrile senatelor (consiliilor profesorale) privitoare la ocuparea posturilor didactice pot face contestaţie la Ministerul Învăţămîntului în termen de 15 zile de la comunicarea hotărîrii.
Prevederile art. 11 se aplică în mod corespunzător, şi pentru ocuparea posturilor didactice în învăţămîntul superior.
Rectorul instituţiei de învăţămînt superior comunică senatului sau în cazul instituţiilor de învăţămînt superior, care nu au senat, Ministerului Învăţămîntului, posturile de profesor sau conferenţiar vacante care urmează să fie ocupate prin concurs şi face propuneri privind componenta comisiilor de concurs pentru fiecare post în parte. Senatul sau Ministerul Învăţămîntului numeşte comisiile de concurs în termen de 30 zile de la primirea propunerii.
Comisia de concurs este formată dintr-un preşedinte, care poate fi decanul facultăţii sau un reprezentant al acestuia avînd calitatea de membru al senatului (consiliul profesoral al instituţiei de învăţămînt superior) şi din trei referenţi, numiţi dintre profesorii sau conferentiarii titulari, de specialitate.
Preşedintele şi membrii comisiei de concurs trebuie să ocupe posturi cel puţin egale cu postul scos la concurs.
Rectorul instituţiei de învăţămînt superior dispune publicarea concursului.
La concursul pentru postul de profesor pot candida: persoanele care au titlul ştiinţific de doctor în ramura de ştiinţa corespunzătoare; conferentiarii care au titlul ştiinţific de doctor şi o vechime de cel puţin 3 ani ca titulari în funcţia de conferenţiar în ramura de ştiinţa corespunzătoare sau 10 ani de activitate didactica în învăţămîntul superior; specialişti din afară învăţămîntului care au titlul ştiinţific de doctor în ramura de ştiinţa corespunzătoare şi o vechime de cel puţin 12 ani în activitatea de cercetare ştiinţifică, de proiectare, în producţie sau în aparatul de stat.
În învăţămîntul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de profesor la disciplinele clinice trebuie să aibă şi titlul de medic primar.
Pentru specialitatile la care, prin specificul lor, nu se organizează doctoratul, Ministerul Învăţămîntului poate aproba înscrierea la concurs a persoanelor care au o vechime de cel puţin 3 ani ca titulari în funcţia de conferenţiar.
La concursul pentru postul de conferenţiar pot candida: persoanele care au titlul ştiinţific de doctor-docent în ştiinţe, precum şi persoanele care au titlul ştiinţific de doctor în ramura de ştiinţa corespunzătoare şi o vechime de cel puţin 8 ani în activitatea didactica, de cercetare ştiinţifică, de proiectare, în producţie sau în aparatul de stat.
În învăţămîntul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de conferenţiar la disciplinele clinice trebuie să aibă şi titlul de medic primar.
Pentru specialitatile la care nu se organizează doctoratul, Ministerul Învăţămîntului poate aproba înscrierea la concurs a specialiştilor cu studii superioare de specialitate, avînd o vechime de cel puţin 10 ani şi o activitate deosebit de valoroasa în domeniul specialitatii din care face parte disciplina postului scos la concurs.
Persoanele care doresc sa participe la concurs înregistrează cererea de înscriere la instituţia de învăţămînt superior unde se tine concursul,în termen de 30 zile de la data publicării concursului.
Cererea va fi însoţită de lucrările ştiinţifice ale candidatului şi de actele stabilite prin instrucţiunile Ministerului Învăţămîntului.
Concursul consta din verificarea facuta de comisia de concurs a activităţii didactico-educative, ştiinţifice şi practice a candidaţilor.
În învăţămîntul superior artistic activitatea de creaţie şi de interpretare se echivaleaza cu activitatea ştiinţifică.
Persoanele care participa la concursul pentru ocuparea unui post de profesor sau conferenţiar şi care nu au mai funcţionat în învăţămîntul superior în posturi didactice cu sarcini de predare vor tine, în prezenta comisiei, ca proba de concurs, şi o prelegere publică, a carei tema, stabilită de comisie va fi comunicată candidatului cu 48 de ore înainte.
După expirarea timpului de înscriere la concurs, rectorul instituţiei de învăţămînt superior pune la dispoziţia referentilor numiţi de comisia de concurs lucrările ştiinţifice şi celelalte acte depuse de candidaţi, în vederea întocmirii rapoartelor asupra activităţii acestora.
Fiecare referent are obligaţia sa întocmească în termen de 30 zile, un raport asupra tuturor candidaţilor înscrişi la concurs, cu aprecieri comparative şi cu recomandarea temeinic motivată privind candidatul pe care îl considera cel mai corespunzător pentru ocuparea postului.
Rapoartele vor fi predate preşedintelui comisiei care coordonează activitatea referentilor şi sintetizeaza concluziile rapoartelor, în termen de 30 zile.
Rectorul instituţiei de învăţămînt superior stabileşte, atunci cînd este cazul, data ţinerii prelegerii publice prevăzute la art. 114 alin. 3. Pe baza analizei conţinutului ştiinţific, a informării în domeniul de specialitate şi a nivelului de prezentare a prelegerii, comisia de concurs va aprecia rezultatul acestei probe cu calificativul admis sau respins. Candidaţii respinsi la proba de concurs nu pot fi recomandaţi pentru ocuparea postului scos la concurs.
Rapoartele referentilor şi concluziile preşedintelui comisiei de concurs la care se alătură, cînd este cazul, aprecierea comisiei asupra prelegerii publice, se supun spre avizare, de către decan, consiliului profesoral al facultăţii.
Lucrările comisiei de concurs, avizate de consiliul profesoral al facultăţii, se supun hotărîrii senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învăţămînt superior), în termen de 30 de zile de la avizarea lor.
Hotărîrea senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învăţămînt superior) asupra rezultatului concursului pentru ocuparea postului se înaintează de rector Ministerului Învăţămîntului. După verificarea legalităţii concursului, Ministerul Învăţămîntului numeşte candidatul reuşit ca titular în post, pe data începerii semestrului următor.
Profesorii şi conferentiarii numiţi pe bază de concurs la specialitatile la care nu se organizează doctoratul sînt obligaţi să obţină, în termen de 3 ani de la numirea în post, atestarea în funcţie. Atestarea se va face de Comisia superioară de diplome potrivit normelor legale. În caz de neatestare, profesorii şi conferentiarii pierd calitatea de titulari, iar posturile didac tice pe care le ocupa vor fi declarate vacante şi scoase la concurs.
Posturile de şef de lucrări (lector) pot fi ocupate de personal titular, prin avansare sau concurs.
Pot fi propuşi pentru avansare ca şefi de lucrări (lectori) asistenţi titulari care au titlul ştiinţific de doctor şi care au obţinut rezultate bune în activitatea didactica, metodico-educativă şi ştiinţifică.
Propunerea de avansare se face de către şeful catedrei, care prezintă consiliului profesoral al facultăţii caracterizarea activităţii didactice, metodico-educative şi ştiinţifice a persoanei propuse spre avansare.
Consiliul profesoral al facultăţii hotărăşte asupra avansarii, iar decanul facultăţii înaintează rectorului hotărîrea de avansare, împreună cu lucrările avute în vedere de consiliul profesoral.
După verificarea respectării procedurii de avansare, rectorul supune hotărîrea de avansare confirmării senatului sau avizării consiliului profesoral, în cazul instituţiilor de învăţămînt superior care nu au senat.
Numirea persoanelor avansate în posturi de şefi de lucrări (lectori) titulari se face de rector, în cazul confirmării hotărîrii de avansare de către senat, şi de Ministerul Învăţămîntului, în celelalte cazuri. Numirea se face pe data încheierii procedurii de avansare.
Posturile vacante de şefi de lucrări (lectori), la care nu se aplică procedura de avansare, sînt scoase la concurs.
Rectorul numeşte o comisie de concurs, formată din decanul facultăţii sau un reprezentant al acestuia, ca preşedinte, din şeful catedrei şi un profesor sau conferenţiar din specialitatea postului pentru care se deschide concursul, ca membri.
Procedura de publicare şi înscriere la concurs este cea prevăzută pentru ocuparea posturilor de profesor şi conferenţiar.
La concursul pentru ocuparea postului de şef de lucrări (lector) pot participa: şefii de lucrări (lectorii) şi asistenţii care au titlul ştiinţific în ramura de ştiinţa corespunzătoare sau sînt înscrişi la doctorat, au desfăşurat o activitate bine apreciată în vederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor şi au cel puţin 5 ani vechime în specialitatea respectiva, specialiştii din producţie care au titlul de doctor în ramura de ştiinţa corespunzătoare şi o specialitate de cel puţin 5 ani. Pot participa la concurs şi specialiştii din învăţămînt sau din afară lui, care nu au titlul ştiinţific de doctor, dar care au o vechime de cel puţin 8 ani în activitatea didactica de cercetare ştiinţifică, artistică, de proiectare, în producţie sau în aparatul de stat, de partid, al organizaţiilor obşteşti, au studii superioare în specialitatea postului scos la concurs şi dovedesc, prin lucrările realizate, perspectivele pentru învăţămîntul superior.
În învăţămîntul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de şefi de lucrări (lectori) la disciplinele clinice trebuie să aibă şi titlul de medic primar.
Concursul consta din verificarea facuta de comisia de concurs a activităţii didactico-educative, ştiinţifice şi practice a candidaţilor, dispoziţiile art. 114 alin. 2 fiind aplicabile.
Persoanele din afară învăţămîntului superior care participa la concurs vor susţine, în prezenta comisiei, şi o proba de concurs constind din conducerea unui seminar sau a unei lucrări practice. Pentru posturile care au sarcini de predare, candidaţii care nu au mai funcţionat în învăţămîntul superior în posturi didactice cu asemenea sarcini vor tine, ca proba de concurs, o prelegere publică. Proba de concurs şi tema acestei prelegeri vor fi stabilite de comisie şi comunicate candidatului cu 48 de ore înainte.
În cazul prevăzut la art. 124 alin. 2 decanul facultăţii stabileşte data sustinerii probei de concurs.
Comisia de concurs va aprecia rezultatul probei cu calificativele admis sau respins.
Candidaţii respinsi la concurs nu pot fi recomandaţi pentru ocuparea postului scos la concurs.
Raportul comisiei de concurs asupra activităţii şi pregătirii candidaţilor, cu concluzii de recomandare a persoanei celei mai corespunzătoare, se în tocmeste în termen de 60 zile de la expirarea termenului de înscriere şi se supune, de către decan, consiliului profesoral al facultăţii, care hotărăşte asupra rezultatului concursului. Decanul facultăţii înaintează rectorului hotărîrea consiliului profesoral împreună cu lucrările avute în vedere de consiliu.
Rectorul va proceda potrivit dispoziţiilor art. 119 alin.4.
Numirea candidatului reuşit în postul de şef de lucrări (lector) se face pe data începerii semestrului următor de către organele arătate la art. 119 alin. final.
Posturile de asistent pot fi ocupate cu personal titular, prin avansare sau concurs.
Pot fi propuşi pentru avansare ca asistent, asistenţii stagiari care în perioada stagiului legal au obţinut rezultate bune în activitatea didactica, metodico-educativă şi ştiinţifică.
Procedura de avansare este cea prevăzută în art. 119.
Posturile vacante de asistenţi la care nu se aplică procedura de avansare sînt scoase la concurs.
Rectorul dispune publicarea concursului şi numeşte comisia de concurs conform prevederilor art. 121.
La concursul pentru ocuparea posturilor de asistent pot participa persoanele care funcţionează în post de asistent; asistenţii stagiari, după efectuarea stagiului legal; persoane care funcţionează în învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional sau învăţămîntul tehnic, în institute de cercetare ştiinţifică sau de proiectare, în producţie sau în aparatul de stat, avînd studii superioare în specialitatea postului scos la concurs şi stagiul legal efectuat după repartizare.
În învăţămîntul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de asistenţi trebuie să aibă cel puţin titlul de medic specialist.
Dispoziţiile alineatului precedent nu se aplică în cazul concursurilor care nu au corespondent în reţeaua sanitară.
Persoanele care doresc sa participe la concurs înregistrează cererea de înscriere la instituţia de învăţămînt superior, în termen de 15 zile de la data publicării concursului.
Cererea va fi însoţită de actele stabilite în instrucţiunile Ministerului Învăţămîntului.
Concursul are loc în cel mult 15 zile de la expirarea termenului de înscriere.
Concursul consta din verificarea pregătirii candidaţilor la disciplina care profileaza postul, pe baza unei probe scrise şi a unei probe orale, precum şi pe baza unei probe practice de conducere a unui seminar sau a unei lucrări practice.
Rezultatul probei se apreciază de comisie prin note de la 10 la 1.
Comisia de concurs întocmeşte, în termen de 5 zile, un raport asupra desfăşurării concursului, cu concluzii de recomandare a candidatului care are cea mai buna notare. Raportul se supune, de către decan, consiliului profesoral al facultăţii, care hotărăşte asupra rezultatului concursului. Nu pot fi recomandaţi cei care n-au obţinut cel puţin nota medie 8.
Hotărîrea consiliului profesoral al facultăţii se supune, de către rector, confirmării senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învăţămînt superior), care verifica respectarea procedurii de concurs.
Pe baza confirmării de către senat (consiliul profesoral al instituţiei de învăţămînt superior), rectorul numeşte candidatul reuşit în postul de asistent, pe data începerii semestrului următor.
Posturile de asistent stagiar se ocupa prin numire, pe baza repartizării de absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior pentru efectuarea stagiului legal sau prin concurs, cu procedura prevăzută de art. 129, art. 131, art. 132.
La concursul pentru ocuparea posturilor de asistent stagiar pot participa persoanele care funcţionează în învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional sau învăţămîntul tehnic, în institutele de cercetare ştiinţifică sau de proiectare, în producţie sau în aparatul de stat, avînd studii superioare în specialitatea postului scos la concurs şi stagiul legal efectuat după repartizare.
Numirea în posturile de asistent stagiar pe bază de repartizare se face prin ordin al rectorului, în termen de o luna de la data emiterii dispoziţiei de repartizare, iar numirea pe bază de concurs se face pe data începerii semestrului următor încheierii procedurii de concurs.
Posturile didactice vacante, potrivit art. 103, pînă la ocuparea lor cu personal titular, precum şi posturile rezervate, potrivit art. 157, pînă la reluarea activităţii didactice a postului de către titular, pot fi ocupate cu suplinitori, numiţi anual, care îndeplinesc condiţiile pentru a candida la ocuparea acelor posturi ca titulari.
Activităţile didactice ale posturilor prevăzute în articolul precedent, dacă aceste posturi n-au putut fi ocupate cu suplinitori, precum şi activităţile didactice ale posturilor ocupate de personal titular, în cazurile în care raportul de muncă este suspendat, pot fi îndeplinite de către personalul didactic sau specialişti cu pregătire corespunzătoare din cercetarea ştiinţifică, proiectare, producţie, aparatul de stat, de partid sau al organizaţiilor obşteşti, retribuirea facindu-se în condiţiile legii.
Eliberarea din funcţie a personalului didactic al catedrelor, prin desfacerea contractului de muncă sau transferarea în alt sector de activitate, se face în condiţiile prevăzute de legislaţia muncii, de către organele competente sa-l numească în funcţie, cu avizul sau pe baza hotărîrii aceloraşi organe ca şi în caz de numire.
Asistenţii şi şefii de lucrări (lectorii) care timp de 6 ani de la numirea lor în învăţămîntul superior nu fac progrese suficiente în activitatea didactica şi ştiinţifică, invederind că nu au aptitudinile necesare pentru posturile pe care le ocupa, vor fi eliberaţi din funcţie de către Ministerul Învăţămîntului, la propunerea motivată a cadrelor, cu avizul consiliului profesoral al facultăţii, insusit de rectorul instituţiei de învăţămînt superior.
Vor fi, de asemenea, eliberaţi din funcţie asistenţii stagiari care, după încheierea stagiului legal, nu au fost avansati şi nici nu au reuşit la concursul pentru ocuparea postului de asistent.
Celor eliberaţi din posturi, potrivit art. 138, li se asigura transferarea în interesul serviciului, în locuri de muncă corespunzătoare studiilor şi aptitudinilor pe care le au.
Dacă cei în cauza refuza postul oferit, se vor aplica prevederile corespunzătoare din codul muncii.
Personalul didactic de conducere din învăţămîntul superior este format din rectori, prorectori, decani, prodecani, secretari ştiinţifici ai consiliilor profesorale şi şefi de catedra.
Rectorul este preşedintele senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învăţămînt superior) şi preşedintele biroului acestui senat (consiliu).
Rectorul asigura conducerea operativă a instituţiei de învăţămînt superior, rezolvind problemele legate de activitatea curenta didactica, educativă, ştiinţifică şi gospodareasca. În acest scop, rectorul colaborează cu organizaţia sindicala, precum şi cu organizaţiile de tineret şi studenţeşti din instituţia respectiva.
Procedura de alegere, de numire şi atribuţiile rectorilor sînt stabilite de lege.
Prorectorul ajuta rectorul la îndeplinirea atribuţiilor sale în conducerea operativă a instituţiei de învăţămînt superior.
Prorectorul face parte din biroul senatului (consiliul profesoral al instituţiei de învăţămînt superior).
Numirea prorectorilor se face potrivit procedurii prevăzute de lege, iar atribuţiile acestora sînt stabilite de rector, prin delegare.
În cazul institutelor subordonate instituţiilor de învăţămînt superior, potrivit legii, unul din prorectori va fi delegat cu conducerea operativă a activităţii acestora.
Decanul este preşedintele consiliului profesoral al facultăţii şi preşedintele biroului acestui consiliu.
Decanul asigura conducerea operativă a facultăţii, rezolvind problemele legate de activitatea curenta didactica, educativă şi ştiinţifică.
Procedura de alegere, de numire şi atribuţiile decanilor sînt stabilite de lege.
Prodecanul ajuta decanul la îndeplinirea atribuţiilor sale în conducerea operativă a facultăţii.
Numirea prodecanilor se face potrivit procedurii prevăzute de lege, iar atribuţiile acestora sînt stabilite de decan, prin delegare.
Secretarul ştiinţific este ales pe 4 ani, după caz, de senat (consiliul profesoral al instituţiei de învăţămînt superior) sau de consiliul profesoral al facultăţii, din rindul membrilor consiliului.
Secretarul ştiinţific face parte din biroul senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învăţămînt superior) sau din biroul consiliului profesoral al facultăţii.
Atribuţiile secretarului ştiinţific se stabilesc de Ministerul Învăţămîntului.
Şeful de catedra organizează activitatea catedrei şi răspunde de realizarea de către personalul acesteia a personalului de învăţămînt la disciplina sau disciplinele care fac parte din catedra, precum şi de îndeplinirea sarcinilor catedrei privind activitatea didactica, educativă şi de cercetare ştiinţifică.
Delegarea ca şef de catedra se face, pe termen de 4 ani, de senat (consiliul profesoral al instituţiei de învăţămînt superior), la propunerea consiliului profesoral al facultăţii, din rindul personalului didactic titular al catedrei, cu acordul Ministerului Învăţămîntului.
Criteriile pe baza cărora se face delegarea ca şef de catedra sînt: funcţia didactica îndeplinită, experienta didactica, educativă şi ştiinţifică, calităţile de organizare şi îndrumare, titlul ştiinţific, durata activităţii în învăţămîntul superior.
Delegaţia de şef de catedra poate fi retrasă de senat (consiliul profesoral al instituţiei de învăţămînt superior), înainte de împlinirea termenului de 4 ani, cu procedura prevăzută la alin. 2.
Personalul didactic beneficiază, în afară de drepturile prevăzute de prezentul statut, de toate drepturile prevăzute din calitatea sa de angajat, prevăzute de legislaţia muncii.
Personalul didactic are dreptul:
–sa exercite toate atribuţiile funcţiei didactice în care este încadrat;
–sa folosească materialele, utilajul ştiinţific, bibliotecile instituţiilor de învăţămînt superior, pentru a desfăşura activitatea didactica ştiinţifică sau artistică şi metodica;
–sa publice rezultatele activităţii ştiinţifice şi metodice în periodicele instituţiilor de învăţămînt superior, în alte periodice de specialitate şi în volume;
–sa publice manuale, tratate şi alte lucrări;
–sa efectueze stagii de perfecţionare şi de specializare în ţara şi în străinătate, în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu planurile de perfecţionare stabilite de Ministerul Învăţămîntului.
Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii profesionale, societăţi ştiinţifice şi organizaţii culturale, naţionale şi internaţionale, ale căror preocupări sînt legate de dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi artei, desfăşurînd activităţi în conformitate cu statutele acestor organizaţii.
Profesorii şi conferentiarii pot fi numiţi în consiliul profesoral al facultăţii sau aleşi în senat (consiliul profesoral al instituţiei de învăţămînt superior).
Personalul didactic cu rezultate meritorii în munca didactica, educativă, ştiinţifică sau artistică poate fi delegat de Ministerul Învăţămîntului sa participe la congrese, reuniuni de specialitate sau alte manifestări cultural-ştiinţifice, naţionale sau internaţionale.
Personalul didactic transferat în condiţiile prevăzute la art. 246 îşi păstrează drepturile dobîndite în postul ocupat anterior transferării.
Personalul didactic detaşat în condiţiile art. 247 îşi păstrează drepturile dobîndite în postul ocupat ca titular şi beneficiază, pe perioada detaşării, de drepturile stabilite pentru angajaţii detasati.
Personalul didactic beneficiază de un concediu anual de odihnă plătit, a cărui durata este de 62 de zile calendaristice şi care se efectuează, de regula, în vacanta universitară, de la 1 iulie la 31 august.
Pentru interese personale deosebite, personalul didactic poate obţine concediu fără plata pe timp limitat, pînă la maximum 1 an universitar, dacă prin aceasta nu se aduc prejudicii bunei desfăşurări a învăţămîntului. Concediul fără plata cu o durată pînă la 30 de zile, în cazul întregului personal didactic, precum şi concediul mai mare de 30 de zile solicitat de şefi de lucrări (lectori), numiţi de rector, asistenţi şi asistenţi stagiari se aproba de rector. Concediul mai mare de 30 de zile solicitat de profesori, conferenţiari, şefi de lucrări (lectori), numiţi de Ministerul Învăţămîntului, prorectori, decani şi prodecani, precum şi concediul solicitat de rectori se aproba de Ministerul Învăţămîntului.
Dispoziţiile art. 55 alin. 2, art. 56 şi art. 58 alin. 2 şi 3, se aplică în mod corespunzător şi personalului didactic din învăţămîntul superior.
Personalul didactic titular din învăţămîntul superior transferat în funcţii de îndrumare şi control al învăţămîntului, în aparatul de partid, al sindicatelor din învăţămînt, aparatul Uniunii Tineretului Comunist, în funcţii de redactori la Editura didactica şi pedagogica ori aflat într-una din situaţiile prevăzute la art. 60 alin. 1 şi alin. 2 lit. a şi b, are dreptul , în condiţiile legii, la rezervarea postului în care a acţionat ca titular.
În îndeplinirea misiunii sociale ce-i revine, în conformitate cu art. 1, personalul didactic din învăţămîntul superior are îndatorirea de a instrui şi educa pe studenţi în cadrul cursurilor, seminariilor şi al lucrărilor practice, potrivit sarcinilor didactice şi educative ce-i sînt repartizate, colaborind în acest scop cu organizaţiile de tineret şi studenţeşti; de a participa la acţiunile educative destinată studenţilor; de a acorda studenţilor îndrumare şi sprijin pentru a realiza pregătirea lor ca specialişti de înaltă calificare şi cetăţeni devotati patriei socialiste; de a-şi ridica necontenit nivelul ştiinţific, ideologic şi politic şi de a perfectiona conţinutul prelegerilor şi al celorlalte activităţi didactice; de a contribui prin activitatea de creaţie ştiinţifică la progresul economiei, ştiinţei şi culturii naţionale; de a fi un exemplu de conduita morala în facultate, societate şi familie.
În îndeplinirea obligaţiilor sale de muncă, personalul didactic din învăţămîntul superior va presta, în medie, 8 ore pe zi, în instituţia de învăţămînt superior sau în alte locuri legate de activitatea didactica, ştiinţifică sau metodico-educativă (biblioteci, laboratoare, staţiuni de cercetări şi altele asemenea).
Pentru activităţile didactice (cursuri, seminarii, lucrări practice), repartizate pe posturi în statele de funcţiuni, conform planului de învăţămînt numărul de ore săptămînal se stabileşte după cum urmează: profesorii şi conferentiarii, 6 ore; şefii de lucrări (lectorii), 8 ore, în cazul în care au şi sarcini de predare; şefii de lucrări care nu au sarcini de predare, precum şi asistenţii, 12 ore; asistenţii stagiari, în ultimii 2 ani ai stagiului, 6-12 ore.
Sefilor de lucrări (lectorilor) fără obligaţii de predare, asistentilor şi asistentilor stagiari li se pot repartiza sarcini didactice privind cel mult două discipline apropiate.
Ministerul Învăţămîntului poate aproba derogări de la dispoziţiile alineatului 2 în cazul unor discipline prevăzute cu un număr redus de ore în planurile de învăţămînt sau al unor discipline studiate de un număr mic de studenţi, urmînd sa stabilească, în completare alte sarcini metodice sau ştiinţifice.
Personalul didactic care nu are asigurat, prin planul de învăţămînt, numărul de ore săptămînal de activitate didactica prevăzut în prezentul articol i se repartizează în completare sarcini de cercetare ştiinţifică.
Profesorilor şi conferentiarilor le revin următoarele sarcini didactice şi metodico-educative:
a)elaborarea şi expunerea cursului în cadrul prelegerilor sau al lectiilor de sinteza la învăţămîntul fără frecventa;
b)conducerea unor seminarii şi a unor lucrări practice, îndrumarea şi examinarea lucrărilor şi proiectelor de an;
c)pregătirea în vederea desfăşurării activităţilor didactice prevăzute la lit. a şi b;
d)examinarea şi aprecierea pregătirii studenţilor în sesiunile de examene;
e)îndrumarea în mod nemijlocit, din punct de vedere profesional, ştiinţific şi educativ, a unui grup de studenţi, sprijinindu-i în întreaga lor activitate;
f)acordarea de consultaţii studenţilor;
g)conducerea şi recenzarea (avizarea) lucrărilor sau proiectelor de diploma;
h)îndrumarea şi controlul practicii pedagogice a studenţilor;
i)verificarea lucrărilor de control ale studenţilor de la învăţămîntul fără frecventa;
j)îndrumarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti;
k)organizarea şi conducerea excursiilor de documentare;
l)îndrumarea studenţilor de la învăţămîntul fără frecventa, prin cercuri de studii, bibliografii şi alte forme de sprijin;
m)îndrumarea şi controlul activităţii desfăşurate de şefii de lucrări, asistenţii şi asistenţii stagiari;
n)participarea la acţiunile educative destinate studenţilor.
Profesorii şi conferentiarii pot primi şi sarcina de conducatori ştiinţifici pentru pregătirea doctoranzilor, sarcini privind perfecţionarea personalului didactic din învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, precum şi sarcina de a participa la comisiile de concurs pentru admitere în învăţămîntul superior în comisiile pentru admiterea la doctorat, pentru examenele de doctorat şi pentru acordarea titlurilor ştiinţifice, în comisiile de concurs sau de avansare, conform procedurii de ocupare a posturilor didactice, precum şi în alte comisii de specialişti.
Sefilor de lucrări (lectorilor) le revin următoarele sarcini didactice şi metodico-educative:
a)elaborarea şi expunerea cursurilor în cadrul prelegerilor sau al lectiilor de sinteza la învăţămîntul fără frecventa, în cazul în care postul este prevăzut cu asemenea sarcini;
b)conducerea seminariilor şi lucrărilor practice, îndrumarea, analiza şi aprecierea lucrărilor şi proiectelor de an;
c)pregătirea în vederea desfăşurării activităţilor didactice prevăzute la lit. a şi b;
d)examinarea şi aprecierea pregătirii studenţilor în sesiunile de examene;
e)participarea la examenele studenţilor cu care au lucrat în cadrul seminariilor sau al lucrărilor practice, precum şi examinarea şi aprecierea pregătirii candidaţilor la concursurile de admitere;
f)îndrumarea în mod nemijlocit, din punct de vedere profesional, ştiinţific şi educativ, a unui grup de studenţi, sprijinindu-i în întreaga lor activitate;
g)acordarea de consultaţii studenţilor;
h)îndrumarea şi controlul practicii în producţie şi practicii pedagogice;
i)verificarea lucrărilor de control ale studenţilor de la învăţămîntul fără frecventa;
j)îndrumarea asistentilor şi a asistentilor stagiari în pregătirea şi ţinerea seminariilor şi a lucrărilor practice;
k)participarea la acţiunile educative destinate studenţilor;
l)îndrumarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti;
m)organizarea şi conducerea excursiilor de documentare;
n)îndrumarea studenţilor de la învăţămîntul fără frecventa;
Sefilor de lucrări (lectorilor) care au o vechime de peste 6 ani în învăţămîntul superior li se pot repartiza sarcini de conducere şi recenzare (avizare) a lucrărilor sau proiectelor de diploma, precum şi sarcini privind perfecţionarea personalului didactic din învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic.
Asistentilor le revin următoarele sarcini metodico-educative:
a)conducerea seminariilor şi lucrărilor practice; îndrumarea lucrărilor şi proiectelor de an;
b)pregătirea în vederea conducerii seminariilor şi lucrărilor practice;
c)participarea la cursurile profesorilor, conferentiarilor şi sefilor de lucrări (lectorilor) pentru care conduc seminarii sau lucrări practice, precum şi la seminariile şi lucrările practice conduse de către aceştia;
d)participarea la examenele studenţilor cu care au lucrat în cadrul seminariilor;
e)verificarea lucrărilor de control ale studenţilor de la învăţămîntul fără frecventa;
f)participarea la acţiunile educative destinate studenţilor.
Asistenţii pot primi şi sarcini privind:
–îndrumarea practicii în producţie şi a practicii pedagogice;
–îndrumarea studenţilor în timpul excursiilor de documentare;
–conducerea lucrărilor de laborator şi a seminariilor pentru studenţii de la învăţămîntul fără frecventa;
Asistentilor care au titlul ştiinţific de doctor li se pot repartiza sarcini de conducere şi recenzare (avizare) a lucrărilor sau proiectelor de diploma.
Asistentilor stagiari le revin următoarele sarcini didactice şi metodico-educative:
a)conducerea seminariilor şi lucrărilor practice;
b)pregătirea în vederea conducerii seminariilor şi a lucrărilor practice;
c)participarea la cursurile profesorilor, conferentiarilor, sefilor de lucrări (lectorilor) pentru care conduc seminarii sau lucrări practice;
d)participarea la examenele studenţilor cu care au lucrat în cadrul seminariilor;
e)participarea la acţiunile educative destinate studenţilor;
Asistenţii stagiari vor putea îndeplini şi alte sarcini încredinţate de şeful de catedra, în legătură cu activitatea catedrei. De asemenea, în primul an de stagiu, studenţilor stagiari li se poate incredinta conducerea unor seminarii şi lucrări practice, pînă la cel mult 6 ore săptămînal.
Sarcinile de cercetare ştiinţifică ce revin personalului didactic constau din:
a)realizarea lucrărilor ştiinţifice înscrise în planurile de cercetare anuale şi de perspectiva ale catedrei;
b)elaborarea de lucrări pe baza convenţiilor şi contractelor de colaborare cu întreprinderi sau instituţii;
c)elaborarea de recomandări şi avize tehnice pentru producţie, ca urmare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice;
d)participarea la analize şi elaborarea de lucrări privind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii în întreprinderi;
e)elaborarea de recomandări privind organizarea ştiinţifică a procesului de instruire practica în atelierele unităţilor şcolare din învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic;
f)elaborarea de studii, cursuri, tratate şi monografii;
g)proiectarea şi organizarea de laboratoare, instalaţii şi staţii pilot pentru învăţămîntul superior;
h)elaborarea şi prezentarea de lucrări la manifestările ştiinţifice din ţara şi din străinătate.
Activitatea ştiinţifică se stabileşte potrivit cu sarcinile înscrise în planul de cercetare ştiinţifică al catedrei.
Personalul didactic are îndatorirea de a realiza sarcinile prevăzute în planul de cercetare ştiinţifică, de a prezenta în colectivul de catedra rezultatele obţinute şi de a urmări valorificarea lor.
Activităţile didactice care nu sînt trecute în statele de funcţiuni şi activităţile metodico-educative se stabilesc, pentru fiecare post, şi se cuprind în planurile de muncă individuale care se aproba de decanul facultăţii.
Anual, în cazuri bine justificate, Ministerul Învăţămîntului poate aproba ca personalul didactic să efectueze numai activitate de cercetare ştiinţifică. În acest caz, obligaţiile de muncă ale personalului didactic constau în îndeplinirea temelor repartizate.
Profesorilor şi conferentiarilor care primesc sarcina de conducatori ştiinţifici de doctoranzi li se reduc pînă la 40% obligaţiile didactice şi ştiinţifice, în raport cu numărul doctoranzilor pe care-i îndrumă.
Dispoziţiile alineatului precedent se aplică şi personalului didactic al catedrelor care are sarcini de predare, seminarizare sau lucrări practice la cursurile privind perfecţionarea personalului didactic din învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional, învăţămîntul tehnic, tinindu-se seama de volumul acestor sarcini.
Personalul didactic de conducere din învăţămîntul superior are, pe lîngă îndatoririle stabilite pentru funcţia de conducere, şi obligaţiile de muncă didactica, metodico-educativă şi de cercetare ştiinţifică prevăzute pentru postul didactic pe care îl ocupa la catedra.
Aprecierile asupra modului în care personalul didactic îşi îndeplineşte îndatoririle se înscriu în caracterizarile întocmite în acest scop la intervale de 5 ani, cu aplicarea, în mod corespunzător, a dispoziţiei art. 74 alin. final.
Caracterizarea personalului didactic al catedrelor se face de şeful de catedra, iar caracterizarea sefilor de catedra, de către decan. La întocmirea caracterizarilor se va consulta şi organizaţia sindicala.
Caracterizarea se prezintă în colectivul de catedra pentru personalul didactic şi în consiliul profesoral al facultăţii pentru şefii de catedra.
În caz de nemulţumire, personalul didactic poate face contestaţie la consiliul profesoral al facultăţii, iar şefii de catedra la senat (consiliul profesoral al instituţiei de învăţămînt superior).
Perfecţionarea personalului didactic în vederea ridicării calificării profesionale şi ştiinţifice se realizează, în principal, prin pregătirea în sistemul doctoratului, potrivit dispoziţiilor legale care reglementează conferirea titlului ştiinţific de doctor.
Perfecţionarea personalului didactic poate fi realizată şi prin:
a)participarea la activitatea metodico-ştiinţifică organizată de catedra, constind din analiza de lecţii şi de cursuri, informări cu caracter ştiinţific, discutarea referatelor elaborate de doctoranzi, analiza rezultatelor activităţii didactice, educative şi ştiinţifice;
b)schimburi de experienta anuale, constind din trimiterea unor profesori sau conferenţiari care au obţinut rezultate deosebite în activitatea didactica, educativă şi ştiinţifică, pentru a impartasi realizarile lor altor colective de catedre, de acelaşi profil, de la alte facultăţi;
c)efectuarea de stagii de specializare în ţara, pe o perioadă de 3-6 luni, pe lîngă catedre, institute de cercetări sau întreprinderi cu un nivel deosebit de dotare materială şi cu personal de înaltă calificare;
d)efectuarea de stagii de documentare şi specializare în străinătate;
e)participarea la manifestări ştiinţifice de specialitate - sesiuni ştiinţifice, simpozioane, congrese - organizate în ţara sau în străinătate;
f)participarea la cursurile postuniversitare de specialitate, organizate conform dispoziţiilor legale.
Planurile privind acţiunile prevăzute la lit. b-f se întocmesc de Ministerul Învăţămîntului, la propunerea senatelor (consiliilor profesorale ale instituţiilor de învăţămînt superior).
Salarizarea personalului didactic de predare din învăţămîntul preşcolar, învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic se stabileşte în raport cu:
–funcţia didactica îndeplinită;
–pregătirea cerută pentru ocuparea funcţiei didactice;
–gradul didactic obţinut;
–vechimea (stagiul) în învăţămînt şi calitatea activităţii instructiv-educative;
–condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea.
Diferentierea salariului tarifar lunar al personalului didactic de predare, potrivit cu vechimea în învăţămînt şi calitatea activităţii instructiv-educative, se face prin acordarea de gradatii.
Gradatiile, în număr de 5, se acordă, din 5 în 5 ani de stagiu în învăţămînt, personalului didactic a cărui activitate a fost apreciată drept corespunzătoare în caracterizarile ce i-au fost făcute pentru acea perioada, potrivit art. 74.
Stagiul necesar pentru acordarea gradatiilor se poate reduce de la 5 ani la 4 ani pentru personalul didactic care a obţinut rezultate deosebite în activitatea instructiv-educativă în perioada pentru care se acordă gradatia, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Învăţămîntului. Reducerea stagiului se aproba, la propunerea consiliului profesoral, după caz, de către inspectoratele şcolare sau de către ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine unităţile şcolare.
Stagiul necesar pentru acordarea gradatiilor se poate reduce de la 5 la 3 ani pentru personalul didactic definitiv din învăţămîntul preşcolar, învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, dacă unitatea şcolară în care îşi desfăşoară activitatea este situata în localităţi rurale cu condiţii deosebite, stabilite ca atare de Ministerul Învăţămîntului, cu acordul Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii şi al Uniunii sindicatelor din instituţiile de învăţămînt şi cultura, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene.
Specialiştii din alte sectoare de activitate, numiţi în învăţămînt, obţin gradatiile corespunzătoare numărului de ani de activitate recunoscută ca vechime în învăţămînt, tinindu-se seama şi de caracterizarile ce le-au fost făcute în organizaţiile socialiste în care au funcţionat.
Se considera vechime în învăţămînt, pe lîngă timpul servit în unităţi şcolare sau în funcţii de îndrumare şi control al învăţămîntului, şi timpul servit în alte sectoare de muncă, dacă activitatea desfăşurată a avut legătură cu specialitatea predată în învăţămînt sau, în general, cu învăţămîntul, precum şi timpul cît personalul didactic de predare s-a aflat într-una din situaţiile prevăzute la art. 59 şi 60.
De asemenea, se recunosc ca vechime în învăţămînt şi perioadele determinate de legislaţia pensiilor, în care o persoană, datorită unor cauze pe care nu le putea inlatura, a fost împiedicată sa desfăşoare vreuna din activităţile prevăzute în alineatul precedent.
În aplicarea prezentului articol, perioadele care se considera vechime în învăţămînt se stabilesc prin norme emise de Ministerul Învăţămîntului împreună cu Ministerul Muncii şi cu Uniunea sindicatelor din instituţiile de învăţămînt şi cultura.
Pentru rezultatele deosebite obţinute la activitatea de învăţămînt, personalul didactic definitiv, cu o activitate de cel puţin 25 de ani în învăţămînt, i se poate conferi, la propunerea organelor care au în subordine şcoli, de către Ministerul Învăţămîntului, gradatia de merit, care da dreptul la un salariu tarifar majorat cu doua clase de salarizare.
În aplicarea dispoziţiei din alineatul precedent, condiţiile de acordare a gradatiei de merit se stabilesc de către Ministerul Învăţămîntului, împreună cu Ministerul Muncii şi cu Uniunea sindicatelor din instituţiile de învăţămînt şi cultura.
Personalul didactic care preda în învăţămîntul seral, care lucrează în casele de copii, în şcolile speciale pentru copii cu deficiente, în şcolile experimentale ale Institutului de ştiinţe pedagogice, precum şi personalul didactic de la unităţile preşcolare şi şcolare de aplicaţie, care indrumeaza practica pedagogica a elevilor de la liceele pedagogice şi de la şcolile pedagogice postliceale, sau practica pedagogica a studenţilor, beneficiază de un salariu tarifar lunar majorat cu doua clase de salarizare.
Drepturile prevăzute la alineatul precedent se aplică şi personalului didactic cu studii superioare complete de la şcolile de specializare postliceale şi de la şcolile de maiştri, precum şi personalului didactic cu studii superioare pentru disciplinele de specialitate de la liceele de specialitate.
Pentru profesorii cu pregătire de inginer de la şcolile profesionale, Ministerul Învăţămîntului va putea, în condiţiile dispoziţiilor legale speciale, salarii tarifare majorate cu o clasa de salarizare.
În aplicarea dispoziţiilor din prezentul articol, majorarea salariului tarifar nu va putea depăşi trei clase de salarizare.
Salariul tarifar lunar al personalului didactic de conducere a unităţilor şcolare şi al inspectorilor şcolari de la inspectoratele şcolare este format din salariul funcţiei didactice, stabilit conform prevederilor art. 172-177, şi o indemnizaţie lunară care face parte din salariul tarifar.
De asemenea, primesc o indemnizaţie lunară, care face parte din salariul tarifar lunar, profesorii diriginti, precum şi invatatorii şi institutorii care predau, în acelaşi timp, la 2-4 clase în învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, la clasele I-IV.
Pentru activitate didactica desfăşurată în condiţii deosebite de muncă (vătămătoare, grele sau periculoase), personalul didactic primeşte sporurile prevăzute de dispoziţiile legale.
Personalul didactic care, în afară de obligaţiile de muncă ale funcţiei didactice, îndeplineşte activităţi de comandanti ai unităţilor de pionieri, de îndrumare a comitetelor U.T.C. în şcoli şi altele asemănătoare primeşte indemnizaţii lunare, prevăzute de dispoziţiile legale, stabilite în raport cu felul şi volumul activităţilor îndeplinite.
Personalul didactic cu studii complete îşi desfăşoară activitatea în unităţi de învăţămînt situate în localităţi rurale cu condiţii deosebite, stabilite conform art. 174, beneficiază de o indemnizaţie lunară, care nu face parte din salariul tarifar.
Salariul tarifar lunar al institutorilor se stabileşte în raport cu studiile, diferenţiat faţă de salariile învăţătorilor.
Pedagogii şcolari şi educatorii din casele de copii şi din şcolile (grădiniţele) pentru copii cu deficiente, care au absolvit, cu examen de diploma liceul pedagogic sau şcoala pedagogica postliceala ori au, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului, o pregătire echivalenta, sînt salarizaţi în condiţiile stabilite pentru învăţători.
Educatorii cu studii superioare din casele de copii şi din şcolile pentru copii cu deficiente se salarizeaza ca profesori, potrivit pregătirii lor.
Cuantumul salariului tarifar lunar al funcţiilor didactice, cuantumul indemnizaţiilor şi al sporurilor se stabilesc prin dispoziţii legale speciale.
Personalului didactic ajutator, cu excepţia pedagogilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 182 alin. 2, li se aplică dispoziţiile privitoare la salarizarea funcţiilor pe care le ocupa.
Pentru publicarea de manuale didactice, cursuri, lucrări ştiinţifice şi orice materiale destinate învăţămîntului, personalul didactic primeşte drepturile de autor, conform normelor legale.
Personalul didactic beneficiază, în condiţiile legii, de credite şi de aprovizionare cu materiale pentru construcţia de locuinţe proprietate personală.
Personalul didactic beneficiază de orice alte drepturi materiale stabilite de lege pentru angajaţi.
Salarizarea personalului didactic din învăţămîntul superior se stabileşte în raport cu:
–funcţia îndeplinită;
–pregătirea cerută pentru ocuparea funcţiei didactice;
–vechimea (stagiul) în învăţămînt şi calitatea activităţii instructiv-educative şi ştiinţifice;
–condiţiile specifice de activitate.
Diferentierea salariului tarifar lunar al personalului didactic din învăţămîntul superior, potrivit cu vechimea în învăţămînt şi calitatea activităţii instructiv-educative şi ştiinţifice, se face prin acordarea de gradatii.
Gradatiile, în număr de 5, se acordă, din 5 în 5 ani de stagiu în învăţămîntul superior, personalului didactic a cărui activitate a fost apreciată drept corespunzătoare în cuprinsul caracterizarilor ce i-au fost făcute potrivit art. 169.
Specialiştii din alte sectoare de activitate numiţi în învăţămîntul superior obţin gradatiile corespunzătoare numărului de ani în activitate recunoscută ca vechime în învăţămîntul superior, tinindu-se seama şi de caracterizarile ce le-au fost făcute în organizaţia socialistă în care au funcţionat.
Perioadele de activitate în învăţămîntul superior necesare pentru acordarea gradatiilor se pot reduce de la 5 ani la 4 ani de către conducerea instituţiei de învăţămînt superior, în cazul personalului didactic care a obţinut rezultate deosebite în activitatea instructiv-educative şi ştiinţifică pentru perioada în care se acordă gradatia, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Învăţămîntului.
Se considera vechime în învăţămîntul superior timpul servit într-o funcţie didactica în învăţămîntul superior ca personal titular sau suplinitor.
Se asimilează cu vechimea în învăţămîntul superior timpul servit în munca de cercetare ştiinţifică sau timpul servit în orice funcţie didactica din învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, în afară de funcţiile didactice-ajutatoare, precum şi timpul servit în alte sectoare de activitate, după absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învăţămînt superior, dacă activitatea desfăşurată a avut legătură cu specialitatea postului ocupat sau, în general, cu învăţămîntul, dispoziţiile art. 175 alin. 2 şi 3 fiind aplicabile.
Timpul servit în condiţiile alineatului precedent se recunoaşte ca vechime în învăţămîntul superior în raport cu sectorul de activitate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului, cu acordul Ministerului Muncii.
Perioada în care personalului didactic titular i s-a rezervat postul potrivit art. 157, precum şi perioada în care personalul didactic a îndeplinit activităţile unui post didactic fiind retribuit cu ora se considera vechime în învăţămîntul superior.
Pentru rezultate deosebite în activitatea instructiv-educativă şi ştiinţifică, personalului didactic titular cu o vechime de cel puţin 25 de ani în învăţămîntul superior i se va putea conferi gradatia de merit, care da dreptul la un salariu tarifar lunar majorat cu doua clase de salarizare.
Gradatia de merit se conferă de conducerea Ministerului Învăţămîntului la propunerea Senatului (Consiliului profesoral al instituţiei de învăţămînt superior) şi cu recomandarea Comisiei superioare de diplome, dispoziţiile art. 176 alin. 2 fiind aplicabile.
Rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii şi şefii de catedra primesc indemnizaţii lunare stabilite, prin hotărîrea Consiliului de Miniştri, în raport cu funcţia de conducere îndeplinită şi volumul sarcinilor.
Indemnizaţia lunară a sefilor de catedra face parte din salariul tarifar.
Pentru activitatea didactica desfăşurată în condiţii deosebite de muncă (vătămătoare, grele sau periculoase), personalul didactic primeşte sporurile prevăzute de dispoziţiile legale.
Personalul didactic care, în afară obligaţiilor de muncă ale funcţiei didactice, îndeplineşte activităţi didactice de specialitate, ca: participarea în calitate de preşedinte în comisiile pentru examenul de bacalaureat, responsabil al cursurilor internaţionale postuniversitare organizate în instituţiile de învăţămînt superior, îndrumător al unui grup de studenţi la lucrările practice privind aceste cursuri, va primi o indemnizaţie stabilită în raport cu felul activităţii şi volumul sarcinilor, potrivit dispoziţiilor legale.
Pentru îndeplinirea sarcinii de director educativ la căminele studenţeşti, personalul didactic are dreptul la o indemnizaţie lunară, stabilită, potrivit dispoziţiilor legale, în raport cu volumul activităţii desfăşurate.
Personalul didactic care efectuează lucrări de cercetare ştiinţifică sau asistenţa tehnica de specialitate pe bază de contracte încheiate de către instituţiile de învăţămînt superior cu alte organizaţii socialiste va primi o cota din sumele încasate de instituţia de învăţămînt superior pentru aceste lucrări, potrivit dispoziţiilor legale.
Cuantumul salariului tarifar lunar pentru personalul didactic din învăţămîntul superior, cuantumul indemnizaţiilor, al sporurilor şi al cotelor cuvenite din sumele încasate pe bază de contract se stabilesc prin dispoziţii legale.
Pentru publicarea de tratate, manuale didactice, cursuri, lucrări ştiinţifice şi orice materiale destinate învăţămîntului, personalul didactic primeşte drepturile de autor conform normelor legale.
Personalul didactic beneficiază de orice alte drepturi materiale stabilite de lege pentru angajaţi.
Personalul didactic titular care desfăşoară activitate meritorie pe tarim didactic, educativ, ştiinţific şi social-cultural poate primi ordine, medalii, titluri precum şi premii, în conformitate cu dispoziţiile legale care reglementează conferirea acestora cu prevederile prezentului statut.
În învăţămîntul preşcolar, învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic se acordă următoarele titluri: educatoare evidenţiată, invatator sau institutor evidenţiat, maistru-instructor evidenţiat, profesor evidenţiat, precum şi educatoare emerita, invatator sau institutor emerit, maistru-instructor emerit şi profesor emerit.
În învăţămîntul superior se acordă titlul de conferenţiar universitar emerit şi profesor universitar emerit.
Titlurile de "evidenţiat" se conferă de Ministerul Învăţămîntului personalului didactic care a obţinut rezultate deosebite în activitatea profesională cu o vechime de cel puţin 5 ani în învăţămîntul preşcolar, învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional sau învăţămîntul tehnic.
Titlurile de "emerit" se conferă prin decret al Consiliului de Stat personalului didactic cu stagiul îndelungat în funcţii didactice şi merite remarcabile în activitatea de învăţămînt. Personalului didactic de predare, de conducere şi de îndrumare şi control prevăzut la titlul II, pentru titlul de emerit, i se cere şi gradul didactic I.
Personalul didactic beneficiază, în condiţiile legii, pentru rezultatele obţinute în munca, de premii (gratificatii) acordate la sfîrşitul anului şcolar (universitar), precum şi de premii excepţionale, în cursul anului, pentru realizari deosebite în activitatea desfăşurată.
Pentru realizarea în condiţii deosebite a unor sarcini didactice-educative precum şi cu prilejul trecerii la pensii, după o activitate îndelungată şi meritorie în învăţămînt, personalului didactic i se pot aduce multumiri prin acte oficiale emanind de la Ministerul Învăţămîntului, alte ministere şi instituţii centrale care au în subordine şcoli, inspectoratele şcolare şi conducerile instituţiilor de învăţămînt superior.
În semn de preţuire a personalului didactic pentru trecerea în revista a realizarilor obţinute în instruirea şi educarea elevilor şi studenţilor şi pentru a stimula personalul didactic în activitatea sa, se sarbatoreste, în fiecare an la 30 iunie, "Ziua invatatorului".
Pentru încălcarea, cu vina, a îndatoririlor ce-i revin, personalul didactic poate fi sancţionat, în funcţie de gravitatea abaterii, cu:
a)mustrare;
b)avertisment;
c)retragerea pe 1, 2 sau 3 luni a ultimei gradatii obţinute sau, dacă cel în cauza nu a primit încă nici o gradatie, diminuarea salariului cu 5% pe aceleaşi perioade;
d)mutarea disciplinară la alta unitate şcolară din aceeaşi localitate, pentru personalul didactic de predare, prevăzut la titlul II al prezentului statut. Aceasta sancţiune se poate aplica în cazul în care încălcarea a dus la crearea, în cadrul colectivului didactic al şcolii, a unor situaţii dăunătoare învăţămîntului;
e)îndepărtarea din învăţămînt prin desfacerea contractului de muncă, sancţiune care se aplică pentru abateri sistematice sau chiar pentru o singura abatere deosebit de grava, dacă prin aceasta abatere cel vinovat devine incompatibil cu misiunea de educator.
Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 60 de zile de la constatarea abaterii, dar nu mai tirziu de 1 an de la data săvîrşirii ei.
În învăţămîntul preşcolar, învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, sancţiunile se aplică personalului didactic de predare, după cum urmează:
–sancţiunile prevăzute la art. 209 lit. a şi b, de directorul unităţii şcolare sau de inspectoratul care a constatat abaterea;
–sancţiunile prevăzute la art. 209 lit. c şi d, de inspectoratul şcolar ori de Ministerul Învăţămîntului sau alt organ central în subordinea căruia se afla şcoala;
–sancţiunea prevăzută la art. 209 lit. e, de Ministerul Învăţămîntului, la sesizarea organelor arătate la alineatul precedent.
Sancţiunile prevăzute la art. 209 lit. a-d pot fi aplicate şi de organul ierarhic superioare celor menţionate în prezentul articol.
Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate personalului didactic ajutator precum şi procedura de aplicare, sînt cele stabilite de legislaţia muncii.
Abaterile săvîrşite de personalul didactic de conducere şi de personalul didactic de îndrumare şi control se sancţionează de organul care numeşte acest personal sau de organele superioare acestuia.
În învăţămîntul superior, sancţiunile se aplică personalului didactic potrivit art. 217 şi art. 218.
Exercitarea acţiunii disciplinare se va face numai pe baza unei cercetări, în cadrul căreia se stabilesc faptele în legătură cu abaterea, împrejurările în care ele au fost săvîrşite şi se întocmesc actele de cercetare, la care se ataşează înscrisurile doveditoare, precum şi în mod obligatoriu declaraţia scrisă a persoanei căreia i se imputa abaterea, cu arătarea probelor invocate în apărarea sa.
Dacă se apreciază ca gravitatea faptelor justifica aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 209 lit. e cercetarea abaterii este încredinţată unei comisii numite de inspectoratul şcolar sau de ministerul ori organul central care a încadrat pe post pe cel în cauza, avînd următoarea componenta:
–pentru comisia numita de inspectoratul şcolar, un inspector delegat de inspectoratul şcolar general, ca preşedinte, un director de şcoala şi un reprezentant al Uniunii sindicatelor din instituţiile de învăţămînt şi cultura, ca membrii;
–pentru comisia numita de un minister sau alte organe centrale, şeful direcţiei (serviciului ori biroului) de învăţămînt sau delegatul sau, ca preşedinte, un delegat al inspectoratului şcolar judeţean, precum şi un reprezentant al uniunii sindicatelor din ramura corespunzătoare, ca membri.
Comisia întocmeşte un raport motivat ale cărui concluzii se comunică organului care a dispus cercetarea.
La stabilirea sancţiunii, se va ţine seama de:
–împrejurările în care abaterea a fost săvîrşită;
–gradul de vinovăţie;
–urmările abaterii săvîrşite;
–comportarea anterioară în serviciu şi orice alte elemente care pot contribui la o justa stabilire a vinovatiei.
Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 209 se comunică în scris celui sancţionat, cu arătarea faptelor pentru care au fost aplicate.
Sancţiunile disciplinare sînt executorii de la comunicare, chiar dacă au fost contestate de cei care au savirsit abaterea.
Toate sancţiunile se noteaza în statutul personal al celui sancţionat şi se aduc la cunoştinţa consiliilor profesorale.
Împotriva sancţiunilor disciplinare, cei sancţionaţi pot face contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare.
Contestaţiile se rezolva, după caz, de organul ierarhic superior celui care a aplicat sancţiunea sau de instanţa judecătorească, potrivit normelor legale privind jurisdicţia muncii.
Actele de cercetare disciplinară privind personalul didactic din învăţămîntul superior sînt supuse spre examinare unei comisii constituite, pentru fiecare caz în parte, din preşedinte şi 2 membri, avînd cel puţin funcţia didactica a celui care a savirsit abaterea.
Preşedintele comisiei este desemnat de Ministerul Învăţămîntului, atunci cînd cel invinuit de săvîrşirea abaterii este profesor, conferenţiar sau şef de lucrări (lector) numit de Ministerul Învăţămîntului, şi de către rector, atunci cînd cel invinuit de săvîrşirea abaterii este şef de lucrări (lector) numit de rector, asistent sau asistent stagiar.
Membrii comisiei sînt desemnaţi de consiliul profesoral al facultăţii, dintre membrii acestuia.
Comisia se pronunţa asupra sancţiunii prin hotărîre motivată, luată în majoritate, care se comunică celui sancţionat.
Împotriva hotărîrii comisiei, cel sancţionat poate face contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare.
Pentru sancţiunile prevăzute la art. 209 lit. a-c, contestaţia se adresează Ministerului Învăţămîntului, în cazul profesorilor, conferentiarilor şi sefilor de lucrări (lectorilor) numiţi de rector, al asistentilor şi asistentilor stagiari.
Pentru sancţiunea prevăzută la art. 209 lit. e, contestaţia se adresează organelor competente, potrivit normelor legale privind jurisdicţia muncii.
Hotărîrile comisiei necontestate în termen, precum şi hotărîrile asupra contestaţiilor sînt definitive. Pentru aducerea la îndeplinire a hotărîrilor sancţiunile prevăzute la art. 209 lit. c sau e se aplică de Ministerul Învăţămîntului în cazul profesorilor, conferentiarilor şi sefilor de lucrări (lectorilor) numiţi de Ministerul Învăţămîntului - şi de rector, în cazul personalului didactic numit de acesta.
Sancţiunile prevăzute la art. 209 lit. a-b se aplică de rector.
Cei sancţionaţi pot cere revizuirea hotărîrii de sancţionare, în cazul în care se descoperă dovezi noi de natura sa stabilească nevinovatia lor.
Cererea de revizuire se face în termen de 30 de zile de la descoperirea noilor dovezi şi se soluţionează de organul care a aplicat sancţiunea.
Dacă în cursul unui an de la executarea sancţiunii disciplinare, cu excepţia sancţiunilor prevăzute la art. 209 lit. d şi e, cel sancţionat nu a mai savirsit nici o abatere, i se ridica sancţiunea, facindu-se menţiunea corespunzătoare în statutul personal.
În cazul în care cel sancţionat nu a mai savirsit abateri disciplinare şi s-a evidenţiat prin comportarea lui în munca, organul care a aplicat sancţiunea va putea dispune ridicarea sancţiunii chiar înainte de expirarea termenului de 1 an, dar nu mai devreme de 6 luni.
În cazul sancţiunii prevăzute de art. 209 lit. d, dacă timp de 2 ani de la aplicarea sancţiunii cel sancţionat nu a mai savirsit nici o abatere şi a avut o buna comportare în munca, el va putea fi transferat, la cerere, la unitatea şcolară unde a funcţionat, la ivirea unui post vacant.
Răspunderea materială a personalului didactic din învăţămîntul de toate gradele este supus prevederilor din codul muncii şi celorlalte norme din legislaţia muncii.
Dispoziţia de reţinere şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor se vor face de către conducerea persoanei juridice al carei angajat este cel în cauza, în afară de cazurile cînd, prin lege, se dispune altfel.
Personalul didactic din învăţămîntul de toate gradele beneficiază de pensie pentru limita de vîrsta, pensie de invaliditate sau ajutor social, precum şi de pensie suplimentară, iar membrii de familie beneficiază de pensie de urmaş, în condiţiile stabilite de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară, cu completările din prezentul statut.
Profesorii şi conferentiarii din învăţămîntul superior pot fi mentinuti în funcţiile didactice pe care le ocupa peste limita de vîrsta stabilită de legea pensiilor, pînă la împlinirea virstei de 70 de ani cu aprobarea Ministerului Învăţămîntului, la propunerea senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învăţămînt superior), motivată prin necesitaţi de învăţămînt şi de cercetare ştiinţifică.
Profesorii şi conferentiarii din învăţămîntul superior cu merite deosebite în munca didactica şi ştiinţifică, trecuţi la pensie pentru limita de vîrsta, pot continua unele activităţi didactice şi ştiinţifice ca profesori consultanţi sau conferenţiari consultanţi. Profesorii şi conferentiarii consultanţi pot primi sarcini de conducere a doctoranzilor, de referenţi în comisii de concurs sau de avansare, în comisii de doctorat, precum şi orice alte sarcini ce se vor stabili de conducerea facultăţii, potrivit normelor Ministerului Învăţămîntului. Ei pot fi desemnaţi în senate (consiliile profesorale ale instituţiilor de învăţămînt superior) sau în consiliile profesorale ale facultăţilor.
Numirea în funcţiile de profesor consultant şi conferenţiar consultant se face de Ministerul Învăţămîntului, la propunerea senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învăţămînt superior).
Profesorii consultanţi şi conferentiarii consultanţi primesc o indemnizaţie, stabilită potrivit dispoziţiilor legale, în raport cu sarcinile încredinţate.
Personalul didactic de predare din învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, care împlineşte în cursul anului şcolar vîrsta prevăzută de lege pentru trecerea la pensie şi solicita pensionarea, va fi trecut la pensie numai pe data încheierii anului şcolar.
Personalului didactic din învăţămîntul de toate gradele, cu excepţia personalului didactic ajutator, i se va întocmi de către instituţia de învăţămînt un stat personal în care se vor trece datele privind situaţia lor de serviciu, precum şi rezultatele obţinute în munca.
Statutul personal se păstrează după cum urmează:
–la inspectoratele şcolare, pentru inspectorii şcolari şefi şi inspectorii şcolari; statutul personal al inspectorului şcolar general judeţean se păstrează la Ministerul Învăţămîntului;
–la inspectoratele şcolare, la ministerele şi celelalte organe centrale, pentru directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor şcolare subordonate;
–la liceele şi la unităţile şcolare din învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, pentru personalul didactic de predare din aceste unităţi;
–la anumite şcoli stabilite de inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru personalul didactic de predare din celelalte unităţi şcolare;
–la instituţia de învăţămînt superior, pentru profesori, conferenţiari, şefi de lucrări (lectori), asistenţi şi asistenţi stagiari.
Interesul învăţămîntului, potrivit dispoziţiilor prezentului statut, constituie interes al serviciului în înţelesul codului muncii.
Personalul didactic suplinitor numit pe întregul an şcolar (universitar) sau care funcţionează pe întregul an şcolar (universitar) beneficiază, potrivit legislaţiei muncii, de aceleaşi drepturi ca angajaţii cu contracte de muncă pe durata nedeterminată.
Dispoziţiile prezentului statut se aplică în mod corespunzător şi personalului didactic de la casele de copii din sistemul Ministerului Învăţămîntului, de la şcolile organizate pentru copii cu deficiente, de la centrele logopedice, de la şcolile şi institutele speciale pentru reeducarea minorilor, precum şi învăţătorilor şi profesorilor de la casele de pionieri, îndatoririle acestui personal fiind stabilite prin norme speciale.
În mod excepţional, la disciplinele pentru care învăţămîntul superior nu pregăteşte personal didactic, pot fi numiţi ca profesori în învăţămîntul prevăzut la titlul II absolvenţi al unui liceu de specialitate sau ai unei şcoli de specializare postliceala.
În lipsa unor solicitanţi cu studii corespunzătoare, prevăzute la art. 9 lit. a-f, pentru ocuparea funcţiilor didactice de predare vor putea fi numiţi în mod excepţional, ca suplinitori în posturile vacante şi persoane cu studii incomplete.
Personalul didactic prevăzut la titlul II, cu excepţia personalului didactic de predare, aflat în funcţie la data intrării în vigoare a prezentului statut, care nu îndeplineşte condiţiile de studii, stagiu sau grad didactic cerute pentru numire, va putea fi menţinut în posturile ocupate, dacă a dovedit ca poate îndeplini sarcinile funcţiei încredinţate.
În mod excepţional, poate fi numit, cu delegaţie, în funcţii didactice de conducere sau în funcţii de îndrumare şi control, personal didactic de predare care nu îndeplineşte unele din condiţiile prevăzute la art. 41-44 şi art. 47.
Absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior, fără examen de diploma, care la data intrării în vigoare a prezentului statut funcţionează în învăţămînt îşi păstrează, ca personal didactic, drepturile decurgind din obligaţiile legale pentru a preda în învăţămîntul obligatoriu de cultura generală.
Nu beneficiază de prevederile alineatului precedent absolvenţii, fără examen de diploma, a institutelor pedagogice care au pregătit profesori numai pentru învăţămîntul obligatoriu de cultura generală.
Pentru personalul didactic din învăţămîntul prevăzut la titlul II, care îndeplineşte funcţii în cadrul UTC, condiţia de vechime prevăzută la art. 83 se va considera îndeplinită dacă a funcţionat cel puţin un an la catedra, iar pînă la completarea vechimii de trei ani, ca activist al acestei organizaţii.
Sefilor de lucrări (lectorilor) cu o vechime în învăţămînt de cel puţin 8 ani trecuţi în învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, învăţămîntul liceal, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic li se acordă gradul didactic II, pe baza unei inspecţii de specialitate.
Asistentilor din învăţămîntul superior trecuţi în învăţămîntul prevăzut la alineatul precedent li se acorda de drept definitivarea pe posturile în care au fost transferati.
Absolvenţii instituţiilor de învăţămînt fără examen de diploma repartizaţi în învăţămînt, după intrarea în vigoare a prezentului statut, dacă nu promovează acest examen în termenul stabilit pentru susţinerea lui, pierd calitatea de personal didactic titular.
În cazul prevăzut la alineatul precedent, sînt aplicabile dispoziţiile din codul muncii privind desfacerea contractului de muncă pentru necorespundere în munca.
Personalul didactic de predare, prevăzut la titlul II, în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentului statut, care nu a obţinut definitivarea în învăţămînt şi nu mai are dreptul, potrivit normelor legale în vigoare, să se mai prezinte la acest examen, se va putea prezenta, în mod excepţional în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului statut, la o sesiune de lichidare. În caz de neprezentare sau nepromovare, se vor aplica dispoziţiile art. 19 alin. 3.
Ministerul Învăţămîntului va putea stabili, pentru unele municipii şi oraşe, o perioadă premergătoare operaţiilor de numire şi transferare în vederea rezolvarii cererilor de transferare în cadrul aceleaşi localităţi, ale personalului didactic titular definitiv pentru apropiere de domiciliu.
Personalul didactic de predare din învăţămîntul liceal care s-a dovedit, pe baza constatărilor inspectorilor şcolari de specialitate, că nu poate face faţa cerinţelor învăţămîntului liceal, va fi trecut, în interesul învăţămîntului, cu consimţămîntul sau la clasele V-X ale învăţămîntului obligatoriu de cultura generală, la aceeaşi şcoala sau la alta şcoala din localitate.
În caz de refuz, sînt aplicabile dispoziţiile codului muncii privind desfacerea contractului de muncă pentru necorespundere în munca.
Personalul didactic prevăzut la titlul II, care funcţiona în învăţămînt la data de 1 august 1959, la împlinirea a 10 ani de activitate în învăţămînt poate solicita acordarea gradului didactic II, fără a avea 5 ani vechime ca personal didactic definitiv, iar la împlinirea a 15 ani de activitate în învăţămînt poate solicita acordarea gradului didactic I, fără a avea 5 ani vechime în gradul didactic II.
Inginerii, economistii şi medicii care la data de 1 august 1959 aveau o vechime de cel puţin 3 ani în producţie, în specialitate, beneficiază de prevederile alineatului precedent, dacă au lucrat continuu în specialitate şi au obţinut definitivarea în învăţămînt pe bază de examen.
În cazul maiştrilor-instructori, dispoziţiile alin. 1 se vor aplica celor aflaţi în funcţie la data de 1 septembrie 1968.
Inginerii, economistii şi medicii, încadraţi ca profesori sau ca personal didactic în învăţămîntul liceal de specialitate, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, care la data de 1 septembrie 1968 aveau o vechime în producţie de cel puţin 5 ani, din care cel puţin 3 ani în învăţămînt, dobîndesc, la data intrării în vigoare a prezentului statut, calitatea de personal didactic titular definitiv.
Maistrii-instructori care, la data intrării în vigoare a prezentului statut, au o vechime de cel puţin 10 ani în producţie, din care cel puţin 5 ani în învăţămînt şi au promovat cursul special de promovare pedagogica, dobîndesc de drept calitatea de personal didactic titular definitiv.
Educatoarelor şi învăţătorilor care au obţinut gradele II şi I în învăţămînt înainte de reforma învăţămîntului din 1948, li se recunosc aceste grade, iar profesorilor şi maiştrilor-instructori din învăţămîntul prevăzut la titlul II, cu examen de capacitate dinainte de reforma învăţămîntului din 1948 li se atribuie gradul didactic II.
Titlurile de "invatator fruntas" şi "profesor fruntas" conferite pînă la intrarea în vigoare a prezentului statut se echivaleaza, de drept, după caz, cu titlurile de "educatoare evidenţiată", "invatator evidenţiat" şi "profesor evidenţiat".
Persoanele numite în învăţămîntul profesional, învăţămîntul tehnic şi în liceele de specialitate, în toate cazurile la disciplinele de specialitate, şi care provin din alte sectoare de activitate, dacă au o vechime de cel puţin 3 ani în învăţămînt în înţelesul art. 175, vor primi salariul stabilit pentru categoria personalului didactic definitiv, avînd obligaţia sa obţină definitivarea în termen de 3 ani de la numire.
Ministerul Învăţămîntului poate transfera, în interesul învăţămîntului, personalul didactic din învăţămîntul superior în aceleaşi funcţii, în cazul în care instituţia de învăţămînt superior se desfiinţează, îşi restringe activitatea în specialitatea postului ocupat de persoana în cauza, sau pentru asigurarea cu personal didactic a unei instituţii de învăţămînt superior nou create, în toate cazurile fiind necesar acordul celui ce urmează a fi transferat.
În scopul organizării sau îmbunătăţirii activităţii didactico-educative şi ştiinţifice, Ministerul Învăţămîntului poate detasa personal didactic din învăţămîntul superior, cu acordul celor în cauza, pe timp de cel mult un an universitar, la instituţiile de învăţămînt superior din acelaşi centru sau din alte centre universitare, cu acordarea drepturilor legate de detaşare.
Profesorii şi conferentiarii din instituţiile de învăţămînt superior fără titlul ştiinţific de doctor şi care nu au fost atestaţi de Comisia superioară de diplome sînt obligaţi ca în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului statut să obţină titlul ştiinţific de doctor.
Dispoziţiile alineatului precedent nu se aplică profesorilor şi conferentiarilor neatestati de la specialitatile pentru care nu se organizează doctoratul. În acest caz, profesorii şi conferentiarii vor fi atestaţi de Comisia superioară de diplome, potrivit normelor legale, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului statut.
Profesorii şi conferentiarii care nu vor obţine titlul ştiinţific de doctor sau nu vor fi atestaţi în termenul prevăzut la alineatele precedente pierd calitatea de titulari, iar posturile didactice pe care le ocupa vor fi declarate vacante şi scoase la concurs.
Pînă la sfîrşitul anului universitar 1969/1970, se vor putea înscrie la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de profesor şi conferenţiar, cu aprobarea Ministerului Învăţămîntului, şi specialişti cu studii superioare, înscrişi la doctorat, dacă nu au o vechime de cel puţin 10 ani în activitatea didactica, de cercetare ştiinţifică, de proiectare, în producţie sau în aparatul de stat, de partid sau al organizaţiilor obşteşti şi au desfăşurat o activitate ştiinţifică şi practica deosebit de valoroasa în domeniul specialitatii din care face parte disciplina postului scos la concurs.
Cei reusiti la concurs sînt obligaţi să obţină titlul ştiinţific de doctor în termen de 3 ani de al numirea în post, dispoziţiile art. 248 alin. 3 fiindu-le aplicabile.
Şefii de lucrări (lectorii) şi asistenţii avînd la data intrării în vigoare a prezentului statut calitatea de suplinitor în învăţămîntul superior dobîndesc de drept calitatea de titular, dacă, la aceeaşi dată, îndeplinesc următoarele condiţii:
–pentru şefii de lucrări (lectorii), titlul ştiinţific de doctor şi o vechime de 6 ani în învăţămîntul superior sau calitatea de doctorand, promovarea tuturor examenelor de doctorat şi o vechime de 10 ani în învăţămîntul superior, precum şi, în toate cazurile, activitate ştiinţifică şi lucrări publicate;
–pentru asistenţi, titlul ştiinţific de doctor şi o vechime de 5 ani în învăţămîntul superior sau să fie înscrişi la doctorat şi să aibă o vechime de 8 ani în învăţămîntul superior, precum şi, în toate cazurile, activitate ştiinţifică şi lucrări publicate.
Îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alineatul precedent se constata de consiliul profesoral al facultăţii.
În cazul în care la unele specialităţi nu s-a organizat doctoratul sau nu au existat condiţii pentru cuprinderea unui număr mai mare de doctoranzi, personalul didactic suplinitor prevăzut în prezentul articol, care are o vechime de 10 ani în învăţămîntul superior, va putea fi titularizat, folosindu-se, în mod corespunzător, procedura de avansare prevăzută la art. 119 alin. 2-5.
Ministerul Învăţămîntului este autorizat ca, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, sa înfiinţeze în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti Casa corpului didactic.
În măsura în care nu se dispune altfel în prezentul statut, personalului didactic din învăţămîntul de toate gradele i se aplică prevederile codului muncii şi celelalte dispoziţii din legislaţia muncii.
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţii legale contrarii prevederilor sale se abroga.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.