Anexe
Anexe din 24 septembrie 2018
referitoare la aprobarea cerințelor tehnice pentru navale de navigație interioară
- Emitent
- Ministerul Transporturilor
- Publicat în
- Monitorul Oficial
Textul actului · 23 de articole
100%
referitoare la aprobarea cerințelor tehnice pentru navale de navigație interioară
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 844 bis din 4 octombrie 2018
Germania
| Ems | de la linia care leaga vechiul far Greetsiel si cheiul vestic de la intrarea in port la Eemshaven Înspre larg pâna la 53° 30' latitudine nordica si 6° 45' longitudine estica, si anume usor in afara zonei de transbordare pentru navele de marfuri uscate in Alte Ems (1) |
(1)În cazul navelor al căror port de origine se află în altă parte, este necesar să se țină seama de articolul 32 din Tratatul Ems-Dollart din 8 aprilie I960 (BGBl. 1963 II, p. 602).
Polonia
Partea Golfului Pomorska la sud de linia care leaga NordPerd de pe insula Rugen și farul Niechorze.
Partea Golfului Gdanska la sud de linia care leaga farul Hel și geamandura care marchează intrarea in portul Baltijsk.
Suedia
Lacul Vanern, la nord de paralela balizei Bastugrunds
Gota alv și Rivofjorden, la vest de podul Alvsborg, la est de meridianul farului Gaveskar și la nord de paralela farului Smorbadan
Regatul Unit
| SCOTIA | |
|---|---|
| Blue Mull Sound | Între Gutcher și Belmont |
| Yell Sound | Între Tofts Voe și Ulsta |
| Sullom Voe | În interiorul liniei care leagă limita nord-estică a Insulei Gluss de limita nordică a Calback Ness |
| Dales Voe | Iarna: În interiorul liniei care leagă limita nordică a Kebister Ness de Coasta Breiwick la l° 10,8' longitudine vestică |
| Dales Voe | Vara: a se vedea Lerwick |
| Lerwick | Iarna: În zona mărginită la nord de linia dintre Scottle Holm și Scarfi Taing de pe insula Bressay și la sud de linia care se întinde între farul Twageos Point și Whalpa Taing de pe insula Bressay |
| Lerwick | Vara: În zona mărginită la nord de linia dintre Brim Ness și colțul nord-estic al Inner Score și la sud de linia care leagă capătul sudic al Ness of Sound de Kirkabisterness |
| Kirkwall | Între Kirkwall și Rousay - nu la est de linia dintre Point of Graand (Egilsay) și Galt Ness (Shapinsay) sau dintre Head of Work (continent) prin zona farului Helliar Holm până la Coasta Shapinsay; nu la nord-vest de punctul din sud-est al Insulei Eynhallow, nu spre larg și dincolo de linia dintre coasta Rousay la 59° 10,5' latitudine nordică, 002° 57,1' longitudine vestică și coasta Egilsay la 59° 10' latitudine nordică, 002° 56,4' longitudine vestică |
| Stromness | Spre Scapa, dar nu dincolo de Scapa Flow |
| Scapa Flow | Într-o zonă mărginită de liniile care se întind de la Point of Cletts de pe insula Hoy până la punctul topografic Thomson’s Hill de pe insula Fara și de acolo spre cheiul Gibraltar de pe insula Flotta; de la cheiul St Vincent de pe insula Flotta spre punctul cel mai vestic al Calf ofFlotta; de la punctul cel mai estic al Calf ofFlotta până la Needle Point de pe insula South Ronaldsay și de la Ness de pe continent până la farul Point of Oxan de pe insula Graemsay și de acolo până la Bu Point de pe insula Hoy și în largul apelor din Zona 2 |
| Balnakiel Bay | Între Eilean Dubh și A’Chleit |
| Cromarty Firth | În interiorul liniei care leagă North Sutor de digul de larg Nairn și în largul apelor din Zona 2 |
| Inverness | În interiorul liniei care leagă North Sutor de digul de larg Nairn și în largul apelor din Zona 2 |
| Râul Tay- Dundee | În interiorul liniei care leagă Broughty Castle de Tayport și în largul apelor din Zona 2 |
| Estuarul Forth și râul Forth | În interiorul liniei care leagă Kirkcaldy și Râul Portobello și în largul apelor din Zona 2 |
| Estuarul Solway | în interiorul liniei care se întinde de la Southerness Point până la Silloth |
| Loch Ryan | În interiorul liniei de la Finnart’s Point până la Milleur Point și în largul apelor din Zona 2 |
| The Clyde | Limita exterioară: linia de la Skipness până la un punct situat la o milă sud de Garroch Head și de acolo până la Farland Head Limita interioară in timpul iernii: linia de la farul Cloch până la cheiul Dunoon Limita interioară în timpul verii: linia de la Bogany Point, insula Bute până la Skelmorlie Castle și linia de la Ardlamont Point până la extremitatea sudică a Golfului Ettrick în interiorul Kyles of Bute Nota: Limita interioară menționată anterior pe timpul verii este extinsă între 5 iunie și 5 septembrie (inclusiv ambele date) printr-o linie situată la distanță de două mile depărtare de coasta Ayrshire la Skelmorlie Castle până la Tomont End, Cumbrae, și o linie de la Portachur Point, Cumbrae până la Inner Brigurd Point, Ayrshire |
| Oban | Într-o zonă mărginită la nord de o linie care leagă farul Dunollie Point și Ard na Chruidh și la sud de o linie de la Rudha Seanach până la Ard na Cuile |
| Kyle ofLochalsh | Prin Loch Alsh până la capul Loch Duich |
| Loch Gairloch | Iarna: Niciuna Vara: la sud de linia care se întinde la est de la Rubha na Moine până la Eilan Horrisdale și de acolo până la Rubha nan Eanntag |
| IRLANDA DE NORD | |
| Belfast Lough | Iarna: niciuna Vara: |
| în interiorul liniei de la Carrickfergus până la Bangor și în largul apelor din Zona 2 | |
| Loch Neagh | La o distantă mai mare de 2 mile de țărm |
| COASTA DE EST A ANGLIEI | |
| Râul Humber | Iarna: în interiorul liniei de la New Holland până la Paull Vara: în interiorul liniei care leagă cheiul Cleethorpes de biserica Patrington și în largul apelor din Zona 2 |
| ȚARA GALILOR ȘI COASTA DE VEST A ANGLIEI | |
| Râul Severn | Iarna: în interiorul liniei de la Blacknore Point până la Caldicot Pill, Porstkewett Vara: în interiorul liniei de la cheiul Barry Dock până la Steepholm și de acolo până la Brean Down și în largul apelor din Zona 2 |
| Râul Wye | Iarna: în interiorul liniei de la Blacknore Point până la Caldicot Pill, Portskewett Vara: în interiorul liniei de la cheiul Barry Dock până la Steepholm și de acolo până la Brean Down și în largul apelor din Zona 2 |
| Newport | Iarna: niciuna Vara: în interiorul liniei de la cheiul Barry Dock până la Steepholm și de acolo până la Brean Down și în largul apelor din Zona 2 |
| Cardiff | Iarna: niciuna Vara: în interiorul liniei de la cheiul Barry Dock până la Steepholm și de acolo până la Brean Down și în largul apelor din Zona 2 |
| Barry | Iarna: niciuna Vara: în interiorul liniei de la cheiul Barry Dock până la Steepholm și de acolo până la Brean Down și în largul apelor din Zona 2 |
| Swansea | În interiorul unei linii care leagă capetele dinspre mare ale digurilor de larg |
| Strâmtoarea Menai | În interiorul strâmtorii Menai, de la linia care leagă farul de pe insula Llanddwyn de Dinas Dinlleu și de la liniile care leagă extremitatea sudică a insulei Puffin de Trwyn DuPoint și gara din Llanfairfechan, și în largul apelor din Zona 2 |
| Râul Dee | Iarna: În interiorul liniei care leagă Hilbre Point și Point of Air Vara: În interiorul liniei care leagă Formby Point și Point of Air și în largul apelor din Zona 2 |
| Râul Mersey | Iarna: niciuna Vara: În interiorul liniei care leagă Formby Point și Point of Air și în largul apelor din Zona 2 |
| Preston și Southport | În interiorul liniei de la Southport până la Blackpool în interiorul țărmurilor și în largul apelor din Zona 2 |
| Fleetwood | Iarna: niciuna Vara: În interiorul liniei de la Rossal Point până la Humphrey Head și în largul apelor din Zona 2 |
| Râul Lune | Iarna: niciuna Vara: În interiorul liniei de la Rossal Point până la Humphrey Head și în largul apelor din Zona 2 |
| Heysham | Iarna: niciuna Vara: În interiorul liniei de la Rossal Point până la Humphrey Head |
| Morecambe | Iarna: niciuna Vara: În interiorul liniei de la Rossal Point până la Humphrey Head |
| Workington | În interiorul liniei care se întinde de la Southerness Point până la Silloth și în largul apelor din Zona 2 |
| SUDUL ANGLIEI | |
| Râul Colne, Colchester | Iarna: În interiorul liniei care leagă Colne Point și Whitstable Vara: În interiorul liniei care leagă Clacton Pier și Reculvers |
| Râul Blackwater | Iarna: În interiorul liniei care leagă Colne Point și Whitstable Vara: În interiorul liniei care leagă Clacton Pier și Reculvers și în largul apelor din Zona 2 |
| Râul Crouch și râul Roach | Iarna: În interiorul liniei care leagă Colne Point și Whitstable Vara: În interiorul liniei care leagă Clacton Pier și Reculvers și în largul apelor din Zona 2 |
| Râul Tamisa și afluenții acestuia | Iarna: În interiorul liniei care leagă Colne Point și Whitstable Vara: În interiorul liniei care leagă Clacton Pier și Reculvers și în largul apelor din Zona 2 |
| Râul Medway și Swale | Iarna: În interiorul liniei care leagă Colne Point și Whitstable Vara: În interiorul liniei care leagă Clacton Pier și Reculvers și în largul apelor din Zona 2 |
| Chichester | În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) și la vest între Needles și Hurst Point și în largul apelor din Zona 2 |
| Portul Langstone | În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) și la vest între Needles și Hurst Point și în largul apelor din Zona 2 |
| Portsmouth | În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) și la vest între Needles și Hurst Point și în largul apelor din Zona 2 |
| Bembridge, Insula Wight | În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) și la vest între Needles și Hurst Point și în largul apelor din Zona 2 |
| Cowes, Insula Wight | În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) și la vest între Needles și Hurst Point și în largul apelor din Zona 2 |
| Southampton | în interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) și la vest între Needles și Hurst Point și în largul apelor din Zona 2 |
| Râul Beaulieu | În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) și la vest între Needles și Hurst Point și în largul apelor din Zona 2 |
| Lacul Keyhaven | În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) și la vest între Needles și Hurst Point și în largul apelor din Zona 2 |
| Weymouth | În interiorul portului Portland și între râul Wey și Portul Portland |
| Plymouth | În interiorul liniei care leagă Cawsand de digul de larg până la Staddon și în largul apelor din Zona 2 |
| Falmouth | Iarna: În interiorul liniei care leagă St Anthony Head și Rosemullion Vara: În interiorul liniei care leagă St Anthony Head și Nare Point și în largul apelor din Zona 2 |
| Râul Camel | În interiorul liniei care leagă Stepper Point și Trebetherick Point și în largul apelor din Zona 2 |
| Bridgewater | în interiorul barierelor și spre largul apelor din zona 2 |
| Râul Avon (Avon) | Iarna: În interiorul liniei de la Blacknore Point până la Caldicot Pill, Portskewett Vara: În interiorul liniei de la cheiul Barry Dock până la Steepholm și de acolo până la Brean Down și în largul apelor din Zona 2 |
Zona 2
Republica Cehă
Barajul lacului Lipno
Germania
| Ems | De la linia care traversează Ems în apropiere de intrarea în portul Papenburg care leagă vechea stație de pompare din Diemen și deschiderea digului de la Halte până la linia de legătură dintre vechiul far Greetsiel și cheiul vestic de la intrarea în port la Eemshaven |
| Jade | în interiorul liniei care leagă vechiul far din Schillig și turnul bisericii din Langwarden |
| Weser | De la marginea nord-vestică a podului de cale ferată din Bremen până la linia care leagă turnurile bisericilor din Langwarden și Cappel, inclusiv brațele secundare Westergate, Rekumer Loch, Rechter Nebernarm și Schweiburg |
| Elba cu Bütztflether Süderelbe (de la kilometrul 0,69 până la vărsarea în Elba), Ruthenstrom (de la kilometrul 3,75 până la vărsarea în Elba), Wischhafener Süderelbe (de la kilometrul 8,03 până la vărsarea în Elba) | De la limita inferioară a portului Hamburg până la linia care leagă baliza sferică din Döse și marginea vestică a digului Friedrichskoog (Dieksand), inclusiv Nebenelbe și afluenții Este, Lühe, Schwinge, Oste, Pinnau, Krückau și Stör (în fiecare caz de la gura fluviului până la baraj) |
| Meldorfer Bucht | În interiorul liniei care leagă marginea vestică a digului Friedrichskoog (Dieksand) și capul digului vestic de la Büsum |
| Eider | De la gura canalului Gieselau (kilometrul 22,64) până la linia care leagă mijlocul fortăreței (Tränke) și turnul bisericii din Vollerwiek |
| Canalul Gieselau | De la vărsarea în Eider până la intrarea în canalul Nord-Ostsee |
| Flensburger Förde | În interiorul liniei care leagă farul Kegnäs și Birknack și la nord de frontiera germano-daneză în Flensburger Förde |
| Schlei | În interiorul liniei care leagă capetele digului din Schleimünde |
| Eckernförder Bucht | În interiorul liniei care leagă Bocknis-Eck și punctul din nord-est al continentului în apropiere de Dänisch Nienhof |
| Kieler Förde | în interiorul liniei care leagă farul din Bülk și monumentul comemorativ al marinei din Laboe |
| Canalul Nord-Ostsee, inclusiv Audorfer See și Schirnauer See | De la linia care leagă capetele de diguri de la Brunsbüttel până la linia care leagă semnalele luminoase de intrare din Kiel-Holtenau, inclusiv Obereidersee și Enge, Audorfer See, Borgstedter See și Enge, Schirnauer See, Flemhuder See și canalul navigabil din Achterwehrer |
| Trave | De la capătul din nord-vest al podului mobil de cale ferată din Lübeck, inclusiv Pötenitzer Wiek, și Dassower See până la linia care leagă capetele de sud spre interior și de nord spre exterior la Travemünde |
| Leda | De la intrarea în avanportul ecluzei maritime din Leer până la vărsarea în Eems |
| Hunte | Din portul Oldenburg și de la 140 de metri în aval de Amalienbrücke din Oldenburg până la vărsarea în Weser |
| Lesum | De la confluența dintre Hamme și Wümme (kilometrul 0,00) până la vărsarea în Weser |
| Este | De la bieful aval al ecluzei Buxtehude (kilometrul 0,25) până la vărsarea în Elba |
| Lühe | De la bieful aval al Au-Mühle din Horneburg (kilometrul 0,00) până la vărsarea în Elba |
| Schwinge | De la marginea de nord a ecluzei Salztor din Stade până la vărsarea în Elba |
| Oste | De la 210 m în amonte de linia de mijloc a podului rutier de peste barajul Oste (kilometrul 69,360) până la vărsarea în Elba |
| Pinnau | De la marginea din sud-vest a podului de cale ferată din Pinneberg până la vărsarea în Elba |
| Krückau | De la marginea din sud-vest a podului de pe șoseaua Wedenkamp din Elmshorn până la vărsarea în Elba |
| Stör | De la mira hidrometrică din Rensing până la vărsarea în Elba |
| Freiburger Hafenpriel | De la marginea estică a ecluzei din Freiburg an der Elbe până la vărsarea în Elba |
| Wismarbucht, Kirchsee, Breitling, Salzhaff și zona portuară din Wismar | în larg până la linia care leagă Hoher Wieschendorf Huk și farul din Timmendorf și linia care leagă farul din Gollwitz de pe insula Poel și punctul sudic al peninsulei Wustrow |
| Warnow, inclusiv Breitling și brațele secundare | în aval de Mühlendamm pornind de la marginea nordică a podului Geinitzbrücke din Rostock spre mare până la linia care leagă punctele nordice ale digurilor de vest și est din Warnemünde |
| Apele împrejmuite de continent, de peninsulele Darß și Zingst și de insulele Hiddensee și Rügen (inclusiv zona portuară Stralsund) | Se întinde spre mare între peninsula Zingst și insula Bock: până la 54° 26 '42” latitudine nordică insulele Bock și Hiddensee: până la linia care leagă punctul nordic al insulei Bock și punctul sudic al insulei Hiddensee insula Hiddensee și insula Rügen (Bug): până la linia care leagă extremitatea sud-estică a Neubessin și Buger Haken |
| Kleine Jasmunder Bodden | |
| Greifswalder Bodden | Bodden în larg până la linia care leagă punctul estic al Thiessower Haken (Südperd) și punctul estic al insulei Ruden și de acolo până la punctul nordic al insulei Usedom (54° 10' 37” N, 13° 47' 51” E) |
| Ryck | Spre est de la podul Steinbecker din Greifswald până la linia de legătură dintre capetele cheiurilor |
| Apele împrejmuite de continent și de insula Usedom (Peenestrom, inclusiv zona portuară Wolgast, Achterwasser și Oder Haff) | Spre est până la granița cu Republica Polonă în Stettiner Haff |
| Uecker | De la marginea de sud-vest a podului rutier din Uekermünde până la linia de legătură dintre capetele cheiurilor |
| SCOȚIA | |
|---|---|
| Scapa Flow | Într-o zonă mărginită de liniile care se întind de la Wharth de pe insula Flotta până la turnul Martello de pe South Walls și de la Point Cletts de pe insula Hoy până la punctul topografic Thomson’s Hill de pe insula Fara și de acolo până la cheiul Gibraltar de pe insula Flotta |
| Kyle of Durness | La sud de Eilean Dubh |
| Cromarty Firth | În interiorul liniei care leagă North Sutor și South Sutor |
| Inverness | În interiorul liniei care leagă Fort George și Chanonry Point |
| Findhorn Bay | În interiorul limbii de pământ |
| Aberdeen | În interiorul liniei care leagă South Jetty și Abercromby Jetty |
| Bazinul Montrose | La vest de linia care duce la farul din Scurdie Ness de la nord la sud peste intrarea în port |
| Râul Tay - Dundee | În interiorul liniei de la bazinul tidal (bazin de pescuit) din Dundee până la Craig Head, East Newport |
| Estuarul Forth și râul Forth | În interiorul Estuarului Forth, dar nu la est de podul de cale ferată din Forth |
| Dumfries | În interiorul liniei care leagă Airds Point și Scar Point |
| Loch Ryan | În interiorul liniei care leagă Cairn Point și Kircolm Point |
| Portul Ayr | În interiorul barierei |
| The Clyde | În amonte de apele din zona 1 |
| Kyles of Bute | Între Colintraive și Rhubodach |
| Portul Campbeltown | În interiorul liniei care leagă Macringan’s Point și Ottercharach Point |
| Loch Etive | În interiorul Loch Etive, deasupra cascadei Lora |
| Loch Leven | Deasupra podului din Ballachulish |
| Loch Linnhe | La nord de farul Corran Point |
| Loch Eil | Întregul lac |
| Canalul Caledonian | Loch Lochy, Loch Oich și Loch Ness |
| Kyle ofLochalsh | În zona Kyle Akin, nu la vest de farul din Eilean Ban și nici la est de Eileanan Dubha |
| Loch Carron | Între Stromemore și Strome Ferry |
| Loch Broom, Ullapool | În interiorul liniei de la farul Ullapool Point până la Aultnaharrie |
| Kylesku | Peste Loch Cairnbawn în zona situată între punctul cel mai estic din Garbh Eilean și punctul cel mai vestic din Eilean na Rainich |
| Portul Stornoway | În interiorul liniei de la farul din Arnish Point până la farul din Golful Sandwick, pe partea din nord-vest |
| Sound of Scalpay | Nu la est de Berry Cove (Scalpay) și nici la vest de Croc a Loin (Harris) |
| North Harbour, Scalpay și Portul Tarbert | La distanță de o milă de țărmul insulei Harris |
| Loch Awe | Întregul lac |
| Loch Katrine | Întregul lac |
| Loch Lomond | Întregul lac |
| Loch Tay | Întregul lac |
| Loch Loyal | Întregul lac |
| Loch Hope | Întregul lac |
| Loch Shin | Întregul lac |
| Loch Assynt | Întregul lac |
| Loch Glascarnoch | Întregul lac |
| Loch Fannich | Întregul lac |
| Loch Maree | Întregul lac |
| Loch Gairloch | Întregul lac |
| Loch Monar | Întregul lac |
| Loch Mullardach | Întregul lac |
| Loch Cluanie | Întregul lac |
| Loch Loyne | Întregul lac |
| Loch Garry | Întregul lac |
| Loch Quoich | Întregul lac |
| Loch Arkaig | Întregul lac |
| Loch Morar | Întregul lac |
| Loch Shiel | Întregul lac |
| Loch Earn | Întregul lac |
| Loch Rannoch | Întregul lac |
| Loch Tummel | Întregul lac |
| Loch Ericht | Întregul lac |
| Loch Fionn | Întregul lac |
| Loch Glass | Întregul lac |
| Loch Rimsdale/nan Clar | Întregul lac |
| IRLANDA DE NORD | |
| Strangford Lough | În interiorul liniei care leagă Cloghy Point și Dogtail Point |
| Belfast Lough | În interiorul liniei care leagă Holywood și Macedon Point |
| Larne | În interiorul liniei care leagă cheiul din Larne de digul plutitor de pe insula Magee |
| Râul Bann | De la capetele dinspre mare ale digurilor de larg până la podul din Toome |
| Lough Erne | Partea superioară și inferioară a Lough Erne |
| LoughNeagh | La distanță de două mile de coastă |
| COASTA DE EST A ANGLIEI | |
| Berwick | În interiorul digurilor de larg |
| Warkworth | În interiorul digurilor de larg |
| Blyth | În interiorul capetelor digurilor exterioare |
| Râul Tyne | Dunston Staithes până la capetele digului din Tyne |
| Râul Wear | Fatfield până la capetele digului din Sunderland |
| Seaham | În interiorul digurilor de larg |
| Hartlepool | În interiorul liniei care leagă Middleton Jetty și capul vechiului dig În interiorul liniei care leagă capul digului din nord și capul digului din sud |
| Râul Tees | În interiorul liniei care se întinde la vest de Government Jetty până la barajul din Tees |
| Whitby | În interiorul capetelor de dig din Whitby |
| Râul Humber | În interiorul liniei care leagă North Ferriby și South Ferriby |
| Grimsby Dock | În interiorul unei linii care leagă digul vestic al bazinului tidal și digul estic al bazinelor de pescuit, North Quay |
| Boston | În interiorul New Cut |
| Râul Dutch | Întregul canal |
| Râul Hull | De la Beverley Beck până la râul Humber |
| Kielder Water | Întregul lac |
| Râul Ouse | Sub ecluza din Naburn |
| Râul Trent | Sub ecluza din Cromwell |
| Râul Wharfe | De la confluența cu râul Ouse până la podul din Tadcaster |
| Scarborough | În interiorul capetelor digului din Scarborough |
| TARA GALILOR SI COASTA DE VEST A ANGLIEI | |
| Râul Severn | La nord de linia care se întinde la vest de Sharpness Point (51° 43,4' N) până la barajele din Llanthony și Maisemore și în largul apelor din Zona 3 |
| Râul Wye | La Chepstow, la nord de 51° 38,0' N până la Monmouth |
| Newport | La nord de cablurile electrice aeriene care se intersectează la Fifoots Points |
| Cardiff | În interiorul liniei care leagă South Jetty și Penarth Head și apele împrejmuite la vest de barajul golfului Cardiff |
| Barry | În interiorul unei linii care leagă capetele dinspre mare ale digurilor de larg |
| Port Talbot | În interiorul liniei care leagă capetele dinspre mare ale digurilor de larg de pe râul Afran dincolo de docurile închise |
| Neath | În interiorul liniei care se întinde la nord de capătul dinspre mare al debarcaderului pentru nave cisternă din golful Baglan (51° 37,2' N, 3° 50,5' V) |
| Llanelli și Burry Port | Într-o zonă mărginită de linia care leagă digul vestic din Burry Port și Whiteford Point |
| Milford Haven | În interiorul liniei care leagă South Hook Point și Thorn Point |
| Fishguard | În interiorul liniei care leagă capetele dinspre mare ale digurilor de larg nordic și estic |
| Cardigan | În interiorul strâmtorii de la Pen-Yr-Ergyd |
| Aberystwyth | În interiorul extremităților dinspre mare ale digurilor de larg |
| Aberdyfi | În interiorul liniei care leagă gara din Aberdyfi de baliza din Twyni Bach |
| Barmouth | În interiorul liniei care leagă gara din Barmouth de Penrhyn Point |
| Portmadoc | În interiorul liniei de la Harlech Point până la Graig Ddu |
| Holyhead | Într-o zonă mărginită de principalul dig de larg și de linia trasată de la capul digului de larg până la Brynglas Point, golful Towyn |
| Strâmtoarea Menai | În strâmtoarea Menai, între linia care leagă Aber Menai Point și Belan Point și linia care leagă cheiul Beaumaris și Pen-y-Coed Point |
| Conway | În interiorul liniei de la Mussel Hill până la Tremlyd Point |
| Llandudno | În interiorul digului de larg |
| Rhyl | În interiorul digului de larg |
| Râul Dee | Deasupra Connah’s Quay până la punctul de extracție a apei din Barrelwell Hill |
| Râul Mersey | În interiorul liniei care leagă farul din Rock și bazinul nord-vestic din Seaforth, cu excepția altor bazine |
| Preston și Southport | În interiorul liniei care leagă Lytham și Southport și în interiorul docurilor din Preston |
| Fleetwood | În interiorul liniei de la Low Light până la Knott |
| Râul Lune | În interiorul liniei care leagă Sunderland Point și Chapel Hill până la docul Glasson inclusiv |
| Barrow | În interiorul liniei care leagă Haws Point, insula Walney până la calea de halaj a insulei Roa |
| Whitehaven | În interiorul digului de larg |
| Workington | În interiorul digului de larg |
| Maryport | În interiorul digului de larg |
| Carlisle | În interiorul liniei care leagă Point Carlisle și Torduff |
| Coniston Water | Întregul lac |
| Derwentwater | Întregul lac |
| Ullswater | Întregul lac |
| Windermere | Întregul lac |
| SUDUL ANGLIEI | |
| Blakeney și Morston - port și căi de acces | La est de linia care se întinde la sud de Blakeney Point până la intrarea râului Stiffkey |
| Râul Orwell și râul Stour | Râul Orwell se întinde în interiorul liniei de la digul de larg din Blackmanshead până la Landguard Point și în largul apelor din Zona 3 |
| Râul Blackwater | Toate căile navigabile din interiorul liniei care leagă extremitatea de sud-vest a insulei Mersea până la Sales Point |
| Râul Crouch și râul Roach | Râul Crouch se întinde în interiorul liniei de la Holliwell Point până la Foulness Point, inclusiv râul Roach |
| Râul Tamisa și afluenții acestuia | Fluviul Tamisa deasupra liniei trasate de la nord la sud prin extremitatea estică a digului din Denton Wharf, Gravesend până la ecluza din Teddington |
| Râul Medway și Swale | Râul Medway de la linia trasată de la Garrison Point până la Grain Tower și până la ecluza din Allington și Swale de la Whitstable până la râul Medway |
| Râul Stour (Kent) | Râul Stour în amonte de vărsarea în zona de acostare de la FlagstaffReach |
| Portul Dover | în interiorul liniei trasate între intrările dinspre est și vest în port |
| Râul Rother | Râul Rother deasupra stației de semnalizare a mareei de la Camber până la ecluza din Scots Float și până la ecluza de intrare de pe râul Brede |
| Râul Adur și Canalul Southwick | În interiorul liniei trasate de la intrarea în portul Shoreham până la ecluza canalului Southwick și până la extremitatea vestică a cheiului Tarmac |
| Râul Arun | Râul Arun deasupra digului din Littlehampton până la portul de ambarcațiuni din Littlehampton |
| Râul Ouse (Sussex) Newhaven | Râul Ouse de la linia trasată de-a lungul digurilor de la intrarea în portul Newhaven până la extremitatea nordică a North Quay |
| Brighton | Partea exterioară a portului de ambarcațiuni din Brighton în interiorul liniei care leagă capătul sudic al West Quay și capătul nordic al South Quay |
| Chichester | În interiorul liniei trasate între Eastoke Point și turnul bisericii (West Wittering) și în largul apelor din Zona 3 |
| Portul Langstone | În interiorul liniei trasate între Eastney Point și Gunner Point |
| Portsmouth | În interiorul liniei trasate peste intrarea în port de la portul Blockhouse până la Round Tower |
| Bembridge, Insula Wight | În interiorul portului Brading |
| Cowes, Insula Wight | Râul Medina în interiorul liniei care leagă farul digului de larg de pe țărmul estic și farul de pe țărmul vestic |
| Southampton | În interiorul liniei de la Calshot Castle până la farul din Hook |
| Râul Beaulieu | În interiorul Beaulieu River, nu la est de linia trasată de la nord la sud peste Inchmery House |
| Lacul Keyhaven | În interiorul liniei trasate la nord de farul din Hurst Point până la ținuturile mlăștinoase din Keyhaven |
| Christchurch | The Run |
| Poole | În interiorul liniei feribotului Chain Ferry între Sandbanks și South Haven Point |
| Exeter | În interiorul liniei trasate de la est la vest între Warren Point și stația costieră de salvare față în față cu Checkstone Ledge |
| Teignmouth | În port |
| Râul Dart | În interiorul liniei care leagă Kettle Point și Battery Point |
| Râul Salcombe | În interiorul liniei care leagă Splat Point și Limebury Point |
| Plymouth | În interiorul liniei care leagă digul din Mount Batten și Raveness Point prin insula Drake; Râul Yealm în interiorul liniei care leagă Warren Point și Misery Point |
| Fowey | În interiorul portului |
| Falmouth | În interiorul liniei care leagă St. Anthony Head și Pendennis Point |
| Râul Camel | În interiorul liniei care leagă Gun Point și Brea Hill |
| Râurile Taw și Torridge | În interiorul unei linii orientate la 200° față de farul de pe Crow Point până la țărm pe Skern Point |
| Bridgewater | La sud de linia trasată la est de Stert Point (51° 13,0' N) |
| Râul Avon (Avon) | În interiorul liniei care leagă digul din Avonmouth și Wharf Point, până la digul din Netham |
Belgia
Scheldt - partea maritimă (în aval de rada Anvers)
Bulgaria
Dunărea: de la kilometrul 845,650 la kilometrul 374,100
Republica Cehă
Lacuri artificiale: Brnenska (Kninicky), Jesenice, Nechranice, Orlik, Rozkos, Slapy, Terlicko,
Zermanice și Nove Mlyny III
Lacuri de exploatare de pietriș cu nisip: Ostroznâ Novâ Ves și Tovacov
Germania
| Dunărea | De la Kelheim (kilometrul 2 414,72 ) până la frontiera germano-austriacă la Jochenstein |
| Rinul cu Lampertheimer Altrhein (de la kilometrul 4,75 până la Rin), Altrhein Stockstadt-Erfelden (de la kilometrul 9,80 până la Rin) | De la frontiera germano-elvețiană până la frontiera germano-olandeză |
| Elba (Norderelbe) inclusiv Süderelbe en Köhlbrand | De la gura canalului Elba-Seiten până la limita inferioară a portului Hamburg |
| Müritz |
Franța
Adour de la Bec du Gave până la mare;
Aulne de la ecluza de la Châteaulin până la limita transversală a mării definită de Passage de Rosnoen;
Blavet de la Pontivy până la Pont du Bonhomme;
Canalul Calais;
Charente de la podul de la Tonnay-Charente până la limita transversală a mării definită de linia care trece prin centrul farului din aval de pe malul stâng și prin centrul Fort de la Pointe;
Dordogne de la confluența cu Lidoire până la Bec d' Ambes;
Garonne de la podul de la Castet en Dorthe până la Bec d' Ambes;
Gironde de la Bec d' Ambes până la linia transversală la BK 48,50 și trecând prin punctul din aval al Ile de Patiras;
Herault de la portul Bessan până la mare, până la limita superioară a liniei tidale;
Isle de la confluența cu Dronne până la confluența cu Dordogne;
Loara de la confluența cu Maine până la Cordemais (BK 25);
Marna de la podul de la Bonneuil (BK 169bis900) și ecluza de la St Maur până la confluența cu Sena;
Rinul
Nive de la barajul Haitze de la Ustaritz până la confluența cu Adour;
Oise de la ecluza Janville până la confluența cu Sena;
Orb de la Serignan până la mare, până la limita superioară a liniei tidale;
Ronul de la frontiera cu Elveția până la mare, cu excepția Petit Rhone;
Saone de la podul Pont de Bourgogne până la Chalon-sur-Saone la confluența cu Ronul;
Sena de la ecluza de la Nogent-sur-Seine până la începutul canalului Tancarville;
Sevre Niortaise de la ecluza de la Marans până la limita transversală a mării de partea cealaltă a postului de pază de la gura râului;
Somme de la latura din aval a podului Pont de la Portelette de la Abbeville până la viaductul căii ferate
Noyelles-Saint-Valery-sur-Somme;
Vilaine de la Redon (BK 89,345) până la barajul Arzal;
Lacul Amance;
Lacul Annecy;
Lacul Biscarosse;
Lacul Bourget;
Lacul Carcans;
Lacul Cazaux;
Lacul Der-Chantecoq;
Lacul Guerledan;
Lacul Hourtin;
Lacul Lacanau;
Lacul Orient;
Lacul Pareloup;
Lacul Parentis;
Lacul Sanguinet;
Lacul Serre-Pongon;
Lacul Temple.
Croația
Dunărea: de la kilometrul 1 295 + 500 la kilometrul 1 433 + 100
Râul Drava: de la kilometrul 0 la kilometrul 198 + 600
Râul Sava: de la kilometrul 210 + 800 la kilometrul 594 + 000
Râul Kupa: de la kilometrul 0 la kilometrul 5 + 900
Râul Una: de la kilometrul 0 la kilometrul 15
Ungaria
Dunărea: de lakilometrul 1812 lakilometrul 1433
Dunărea Moson: de la kilometrul 14 la kilometrul 0
Dunărea Szentendre: de la kilometrul 32 la kilometrul 0
Dunărea Râckeve: de la kilometrul 58la kilometrul 0
Râul Tisa: de la kilometrul 685 la kilometrul 160
Râul Drâva: de la kilometrul 198 la kilometrul 70
Râul Bodrog: de la kilometrul 51la kilometrul 0
Râul Kettos-Koros: de la kilometrul 23 la kilometrul 0
Râul Hârmas-Koros: de la kilometrul 91la kilometrul 0
Canalul Sio: de la kilometrul 23 la kilometrul 0
Lacul Velence
Lacul Ferto
Țările de Jos
Rin
Sneekermeer, Koevordermeer, Heegermeer, Fluessen, Slotermeer, Tjeukemeer, Beulakkerwijde, Belterwijde, Ramsdiep, Ketelmeer, Zwartemeer, Veluwemeer, Eemmeer, Alkmaardermeer, Gouwzee, Buiten IJ, Afgesloten IJ, Noordzeekanaal, Portul IJmuiden, zona portuară Rotterdam, Nieuwe Maas, Noord, Oude Maas, Beneden Merwede, Nieuwe Merwede, Dordsche Kil, Boven Merwede, Waal, canalul Bijlandsch, Boven Rijn, canalul Pannersdensch, Geldersche IJssel, Neder Rijn, Lek, canalul Amsterdam-Rin, Veerse Meer, canalul Scheldt Rin până la gura de vărsare în Volkerak, Amer, Bergsche Maas, Meuse în aval de Venlo, Gooimeer, Europort, Calandkanaal (la est de portul Benelux), Hartelkanaal
Austria
Dunărea: de la frontiera cu Germania până la frontiera cu Slovacia
Inn: de la gura de vărsare până la hidrocentrala din Passau-Ingling
Traun: de la gura de vărsare până la kilometrul 1,80
Enns: de la gura de vărsare până la kilometrul 2,70
March: până la kilometrul 6,00
Polonia– Râul Biebrza de la estuarul canalului Augustowski până la estuarul râului Narwia– Râul Brda de la punctul de legătură cu canalul Bydgoski în Bydgoszcz până la estuarul râului Vistula (Wisla)– Râul Bug de la estuarul râului Muchawiec până la estuarul râului Narwia– Lacul Dabie până la frontiera cu apele maritime interioare– Canalul Augustowski de la legătura cu râul Biebrza până la frontiera statului, împreună cu toate lacurile situate de-a lungul cursului canalului– Canalul Bartnicki de la lacul Ruda Woda până la lacul Bartșzek, inclusiv lacul Bartșzek– Canalul Bydgoski– Canalul Elblaski de la lacul Druzno până la lacul Jeziorak și lacul Szelag Wielki, inclusiv acestea, și lacurile situate pe cursul canalului, și drumul secundar în direcția Zalewo de la lacul Jeziorak până la lacul Ewingi, inclusiv– Canalul Gliwicki și canalul Kșdzierzynski– Canalul Jagiellonski de la legătura cu râul Elblag până la râul Nogat– Canalul Laczanski– Canalul Slesinski, inclusiv lacurile situate pe traseul acestuia și lacul Goplo– Canalul Zeranski– Râul Martwa Wisla de la râul Vistula (Wisla) din Przegalina până la frontiera cu apele maritime interioare– Râul Narew de la estuarul râului Biebrza până la estuarul râului Vistula, inclusiv lacul Zegrzynski– Râul Nogat de la râul Vistula până la estuarul lagunei Vistula– Râul Notec (superior) de la lacul Goplo până la legătura cu canalul Gornonotecki și canalul Gornonotecki, și râul Notec (inferior) de la legătura cu canalul Bydgoski până la estuarul râului Warta– Râul Nysa Luzycka din Gubin până la estuarul râului Oder (Odra)– Râul Oder din orașul Raciborz până la legătura cu râul Oder de est care devine râul Regalica de la Klucz-Ustowo Piercing, împreună cu râul respectiv și brațele secundare ale acestuia până la lacul Dabie, precum și un traseu secundar al râului Oder de la ecluza din Opatowice până la ecluza din orașul Wroclaw– Râul Oder de vest de la barajul din Widuchowa (704,1 km ai râului Oder) până la frontiera cu apele maritime interioare, inclusiv brațele secundare, precum și Klucz-Ustowo Piercing care leagă râul Oder de est cu râul Oder de vest– Râul Parnica și Parnicki Piercing de la râul Oder de vest până la frontiera cu apele maritime interioare– Râul Pisa de la lacul Ros până la estuarul râului Narew– Râul Szkarpawa de la râul Vistula până la estuarul lagunei Vistula– Râul Warta de la lacul Slesinskie până la estuarul râului Oder– Sistemul Wielkie Jeziora Mazurskie, cuprinzând lacurile care sunt legate de râurile și canalele ce reprezintă un traseu principal de la lacul Ros (inclusiv) din Pisz până la canalul Wșgorzewski (inclusiv) din Wșgorzewo, împreună cu lacurile: Seksty, Mikolajskie, Talty, Taltowisko, Kotek, Szymon, Szymoneckie, Jagodne, Boczne, Tajty, Kisajno, Dargin, Labap, Kirsajty și Swișcajty, și canalele Gizycki, Niegocinski și Pișkna Gora, și o prelungire secundară a lacului Rynskie (inclusiv) din Ryn până la lacul Nidzkie (până la 3 km, care formează granița cu rezervația naturală "lacul Nidzkie"), împreună cu lacurile Beldany, Guzianka Mala și Guzianka Wielka– Râul Vistula de la estuarul râului Przemsza până la legătura cu canalul Laczanski, precum și de la gura de vărsare a acestui canal în Skawina până la estuarul râului Vistula și până la golful Gdansk, cu excepția lacului artificial Wloclawski
România
Dunărea: de la frontiera sârbo-română (kilometrul 1 075) până la Marea Neagră pe brațul Sulina
Canalul Dunăre-Marea Neagră (64,410 kilometri lungime): de la gura de confluență cu fluviul Dunărea, la kilometrul 299,300 al Dunării de la Cernavodă (respectiv kilometrul 64,410 al canalului), până la portul Constanța Sud-Agigea (kilometrul "0" al canalului)
Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari (34,600 kilometri lungime): de la gura de confluență cu Canalul Dunăre-Marea Neagră, la kilometrul 29,410 de la Poarta Albă (respectiv kilometrul 27,500 al canalului), până la portul Midia (kilometrul "0" al canalului)
Slovacia
Dunărea: de la kilometrul 1 880,26 la kilometrul 1 708,20
Canalul Dunărea: de lakilometrul 1 851,75 lakilometrul 1 811,00
Râul Vâh: de la kilometrul 0,00 la kilometrul 70,00
Râul Morava: de la kilometrul 0,00 la kilometrul 6,00
Râul Bodrog: de la kilometrul 49,68 la kilometrul 64,85
Lacuri artificiale: Oravskâ Priehrada, Liptovskâ Mara, Zemplinska Sirava
Suedia
Canalul Trollhatte și Gota alv, de la paralela balizei Bastugrunds până la podul Gota alv
Lacul Malaren
Porturile Stockholmului, mărginite spre nord-vest de podul Lidingo, spre nord-est de o linie care trece prin farul Elfviksgrund cu orientare 135-315 grade și spre sud de podul Skuru
Canalul SOdertalje și porturile SOdertalje, mărginite spre nord de ecluza SOdertalje și spre sud de paralela N 59° 09'00"
Regatul Unit
| SCOȚIA | |
|---|---|
| Leith (Edinburgh) | În interiorul digurilor de larg |
| Glasgow | Strathclyde Loch |
| Canalul Crinan | De la Crinan până la Ardrishaig |
| Canalul Caledonian | Secțiunile de canal |
| IRLANDA DE NORD | |
| Râul Lagan | De la barajul din Lagan până la Stranmillis |
| ESTUL ANGLIEI | |
| Râul Wear (neafectat de maree) | Vechiul pod de cale ferată, Durham până la podul Prebends, Durham |
| Râul Tees | În amonte de barajul Tees |
| Grimsby Dock | În interiorul ecluzelor |
| Immingham Dock | În interiorul ecluzelor |
| Hull Docks | În interiorul ecluzelor |
| Boston Dock | În interiorul porților ecluzelor |
| Aire și Calder Navigation | Bazinele portuare din Goole până la Leeds; confluența cu Leeds și canalul Liverpool; confluența Bank Dole până la Selby (ecluza râului Ouse); confluența Castleford până la Wakefield (ecluza descendentă) |
| Râul Ancholme | De la ecluza din Ferriby până la Brigg |
| Calder și canalul Hebble’ | Wakefield (ecluza descendentă) până la ecluza din Broadcut Top |
| Râul Foss | De la confluența (Blue Bridge) cu râul Ouse până la Monk Bridge |
| Canalul Fossdyke | Confluența cu râul Trent până la Brayford Pool |
| Goole Dock | În interiorul porților ecluzelor |
| Hornsea Mere | Întregul canal |
| Râul Hull | De la ecluza Struncheon Hill până la Beverley Beck |
| Canalul Market Weighton | De la ecluza râului Humber până la ecluza din Sod Houses |
| New Junction Canal | Întregul canal |
| Râul Ouse | De la ecluza Naburn până la Nun Monkton |
| Canalul Sheffield și South Yorkshire | De la ecluza din Keadby până la ecluza din Tinsley |
| Râul Trent | De la ecluza Cromwell până la Shardlow |
| Râul Witham | De la ecluza Boston până la Brayford Poole (Lincoln) |
| ȚARA GALILOR SI VESTUL ANGLIEI | |
| Râul Severn | Deasupra Llanthony și barajele Maisemore |
| Râul Wye | Deasupra Monmouth |
| Cardiff | Lacul Roath Park |
| Port Talbot | În interiorul bazinelor închise |
| Swansea | În interiorul bazinelor închise |
| Râul Dee | Deasupra punctului de extracție a apei din Barrelwell Hill |
| Râul Mersey | Bazinele portuare (cu excepția bazinului Seaforth) |
| Râul Lune | Deasupra bazinului Glasson |
| Râul Avon (Midland) | De la ecluza din Tewkesbury până la Evesham |
| Gloucester | Bazinele orașului Gloucester, canalul Gloucester/Sharpness |
| Lacul Hollingworth | Întregul lac |
| Manchester Ship Canal | Întregul canal și bazinele Salford, inclusiv râul Irwell |
| Lacul Pickmere | Întregul lac |
| Râul Tawe | Între barajul maritim/portul de ambarcațiuni și stadionul sportiv din Morfa |
| Lacul Rudyard | Întregul lac |
| Râul Weaver | În aval de Northwich |
| SUDUL ANGLIEI | |
| Râul Nene | Wisbech Cut și râul Nene până la ecluza Dog-in-a-Doublet |
| Râul Great Ouse | Kings Lynn Cut și râul Great Ouse înjos de podul rutier din West Lynn |
| Yarmouth | Estuarul râului Yare de la linia trasată între capetele digurilor de intrare la nord și sud, inclusiv Breydon Water |
| Lowestoft | Portul Lowestoft înjos de ecluza Mutford până la linia trasată între digurile de intrare în portul exterior |
| Râurile Alde și Ore | Deasupra intrării pe râul Ore până la Westrow Point |
| Râul Deben | Deasupra intrării pe râul Deben până la Felixstowe Ferry |
| Râul Orwell și râul Stour | De la linia trasată între Fagbury Point și Shotley Point pe râul Orwell până la docul Ipswich și de la linia trasată pe direcția nord/sud prin Erwarton Ness pe râul Stour până la Manningtree |
| Chelmer și Canalul Blackwater | La est de ecluza din Beeleigh |
| Râul Tamisa și afluenții acestuia | Râul Tamisa în amonte de ecluza Teddington până la Oxford |
| Râul Adur și Canalul Southwick | Râul Adur în amonte de extremitatea vestică a debarcaderului Tarmac, și în interiorul Canalului Southwick |
| Râul Arun | Râul Arun în amonte de portul de ambarcațiuni Littlehampton |
| Râul Ouse (Sussex), Newhaven | Râul Ouse în amonte de extremitatea nordică a North Quay |
| Bewl Water | Întregul lac |
| Grafham Water | Întregul lac |
| Rutland Water | Întregul lac |
| Lacul Thorpe Park | Întregul lac |
| Chichester | La est de linia care leagă Cobnor Point și Chalkdock Point |
| Christchurch | În interiorul portului Christchurch exceptând Run |
| Canalul Exeter | Întregul canal |
| Râul Avon (Avon) | Bazinele orașului Bristol de la digul din Netham până la barajul din Pulteney |
CERINȚE TEHNICE MINIME APLICABILE CONSTRUCȚIILOR
NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE
INTERIOARE DIN ZONELE 1, 2,3 ȘI 4
Cerințele tehnice aplicabile construcțiilor navale sunt cele stabilite in standardul ES-TRIN 2017/1, după cum urmează:
CUPRINS
| CAPITOLUL | CONȚINUT | Pagina |
|---|---|---|
| PARTEA I GENERALITĂȚI | ||
| CAPITOLUL 1 | GENERALITĂȚI | |
| Articolul 1.01 | Definiții | |
| Articolul 1.02 | Instrucțiuni pentru aplicarea Standardului tehnic | |
| CAPITOLUL 2 | PROCEDURĂ | |
| PARTEA II PREVEDERI REFERITOARE LA CONSTRUCȚIA NAVALĂ, INSTALAȚII ȘI ECHIPAMENT | ||
| CAPITOLUL 3 | CERINȚE REFERITOARE LA CONSTRUCȚIA NAVALĂ | |
| Articolul 3.01 | Regulile fundamentale | |
| Articolul 3.02 | Rezistență și stabilitate | |
| Articolul 3.03 | Corpul | |
| Articolul 3.04 | încăperi de mașini și căldări, buncăre | |
| CAPITOLUL 4 | DISTANȚA DE SIGURANȚĂ, BORD LIBER ȘI SCĂRI DE PESCAJ | |
| Articolul 4.01 | Distanța de siguranță | |
| Articolul 4.02 | Bord liber | |
| Articolul 4.03 | Bord liber minim | |
| Articolul 4.04 | Mărci de pescaj | |
| Articolul 4.05 | Pescajul maxim al navelor ale căror magazii nu sunt totdeauna Închise etanș contra stropilor de val și intemperiilor | |
| Articolul 4.06 | Scări de pescaj | |
| Articolul 4.07 | Cerințe specifice aplicabile navelor care navighează pe căile navigabile din zona 4 | |
| CAPITOLUL 5 | MANEVRABILITATE | |
| Articolul 5.01 | Generalități | |
| Articolul 5.02 | Probe de navigație | |
| Articolul 5.03 | Zona de probe | |
| Articolul 5.04 | Gradul de Încărcare a navelor și convoaielor in timpul probelor de navigație | |
| Articolul 5.05 | Folosirea mijloacelor de la bord pentru proba de navigație | |
| Articolul 5.06 | Viteza prescrisă (la marș Înainte) | |
| Articolul 5.07 | Capacitatea de oprire | |
| Articolul 5.08 | Capacitatea de a naviga la marș Înapoi | |
| Articolul 5.09 | Capacitatea de a evita | |
| Articolul 5.10 | Capacitatea de a vira | |
| CAPITOLUL 6 | INSTALAȚIA DE GUVERNARE | |
| Articolul 6.01 | Cerințe generale | |
| Articolul 6.02 | Instalații pentru acționarea mașinii cârmei | |
| Articolul 6.03 | Instalația de acționare hidraulică a mașinii cârmei | |
| Articolul 6.04 | Sursa de energie | |
| Articolul 6.05 | Comanda manuală | |
| Articolul 6.06 | Instalații cu elice orientabile, cujet de apă, cu propulsoare cicloidale și cu propulsoare prova | |
| Articolul 6.07 | Indicatoare și dispozitive de control | |
| Articolul 6.08 | Regulatoarele vitezei de girație | |
| Articolul 6.09 | încercare | |
| CAPITOLUL 7 | TIMONERIA | |
| Articolul 7.01 | Generalități | |
| Articolul 7.02 | Vizibilitate neobstrucționată | |
| Articolul 7.03 | Cerințe generale privind dispozitivele de comandă, de indicare și de control | |
| Articolul 7.04 | Cerințe speciale privind dispozitivele de comandă, de indicare și de control ale mașinilor principale de propulsie și ale instalației de guvernare | |
| Articolul 7.05 | Lumini de navigație, semnale luminoase și semnale sonore | |
| Articolul 7.06 | Echipament de navigație și informare | |
| Articolul 7.07 | Instalații de radiotelefonie pentru navele cu timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană | |
| Articolul 7.08 | Mijloace de comunicare internă la bord | |
| Articolul 7.09 | Instalații de alarmă | |
| Articolul 7.10 | încălzire și ventilație | |
| Articolul7.11 | Instalații pentru manevrarea ancorelor de la pupa | |
| Articolul 7.12 | Timonerii escamotabile | |
| Articolul 7.13 | Menționarea în certificatul navei de navigație interioară pentru navele a căror timonerie este amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană | |
| CAPITOLUL 8 | CONSTRUCȚIA MAȘINILOR | |
| Articolul 8.01 | Generalități | |
| Articolul 8.02 | Dispozitive de siguranță | |
| Articolul 8.03 | Sisteme de propulsie | |
| Articolul 8.04 | Instalația de evacuare a gazelor arse de la motoare | |
| Articolul 8.05 | Tancuri de combustibil, tubulaturi și accesorii | |
| Articolul 8.06 | Depozitarea uleiului de ungere, tubulaturi și accesorii | |
| Articolul 8.07 | Depozitarea uleiurilor utilizate la sistemele de transmitere a puterii, sistemele de comandă și acționare și sistemele de încălzire, tubulaturi și accesorii | |
| Articolul 8.08 | Instalații de santină | |
| Articolul 8.09 | Instalații pentru colectarea apelor cu hidrocarburi și a uleiurilor uzate | |
| Articolul 8.10 | Zgomotul produs de nave | |
| CAPITOLUL 9 | EMISII DE GAZE ȘI PARTICULE POLUANTE DE LA MOTOARELE CU ARDERE INTERNĂ | |
| Articolul 9.00 | Definiții | |
| Articolul 9.01 | Dispoziții generale | |
| Articolul 9.02 | Mențiuni în certificatul navei de navigație interioară | |
| Articolul 9.03 | Prevederi pentru instalarea motoarelor cu ardere internă | |
| Articolul 9.04 | Instrucțiunile constructorului de motoare | |
| Articolul 9.05 | încercările motorului cu ardere internă | |
| Articolul 9.06 | încercările privind instalarea | |
| Articolul 9.07 | încercările intermediare | |
| Articolul 9.08 | încercările speciale | |
| Articolul 9.09 | Cerințe specifice privitoare la dispozitivele de post-tratare a gazelor de evacuare | |
| CAPITOLUL 10 | ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII ELECTRICE | |
| Articolul 10.01 | Generalități | |
| Articolul 10.02 | Sisteme de alimentare electrică | |
| Articolul 10.03 | Protecția contra contactului fizic, pătrunderii corpurilor solide și apei | |
| Articolul 10.04 | Protecția contra exploziei | |
| Articolul 10.05 | Legarea la pământ | |
| Articolul 10.06 | Tensiuni maxime admisibile | |
| Articolul 10.07 | Sisteme de distribuție | |
| Articolul 10.08 | Conectarea la mal sau la alte rețele externe | |
| Articolul 10.09 | Furnizarea de curent electric altor construcții navale | |
| Articolul 10.10 | Generatoare, motoare și transformatoare | |
| Articolul 10.11 | Baterii, acumulatori și dispozitivele lor de încărcare | di |
| Articolul 10.12 | Instalații de conectare | |
| Articolul 10.13 | întrerupătoare de circuit în caz de avarie | |
| Articolul 10.14 | Accesorii de instalare | |
| Articolul 10.15 | Cabluri, cabluri izolate și sisteme de cabluri | |
| Articolul 10.16 | Instalații de iluminat | |
| Articolul 10.17 | Lumini de navigație | |
| Articolul 10.18 | Electronică de putere | |
| Articolul 10.19 | Instalații de alarmă și de siguranță pentru instalațiile mecanice | |
| Articolul 10.20 | Condiții de încercare pentru instalațiile electronice | |
| Articolul 10.21 | Compatibilitate electromagnetică | |
| CAPITOLUL 11 | PROPULSIA ELECTRICĂ | |
| CAPITOLUL 12 | APARATE ȘI INSTALAȚII ELECTRONICE | |
| CAPITOLUL 13 | ECHIPAMENTE | |
| Articolul 13.01 | Echipament de ancorare | |
| Articolul 13.02 | Alte echipamente | |
| Articolul 13.03 | Stingătoare portabile de stingere a incendiului | |
| Articolul 13.04 | Instalații fixe de stingere a incendiului în încăperile de locuit, timonerii și încăperile pentru pasageri | |
| Articolul 13.05 | Instalații fixe de stingere a incendiului în încăperile de mașini, căldări și compartimentul pompe | |
| Articolul 13.06 | Instalații fixe de stingere a incendiului pentru protecția obiectelor | |
| Articolul 13.07 | Bărci de serviciu | |
| Articolul 13.08 | Colaci și veste de salvare | |
| CAPITOLUL 14 | SECURITATEA LA POSTURILE DE LUCRU | |
| Articolul 14.01 | Generalități | |
| Articolul 14.02 | Protecția contra căderii | |
| Articolul 14.03 | Dimensiunile încăperilor de lucru | |
| Articolul 14.04 | Punți din bord | |
| Articolul 14.05 | Accesul la încăperile de lucru | |
| Articolul 14.06 | Ieșiri și ieșiri de urgență | |
| Articolul 14.07 | Scări, trepte și dispozitive similare | |
| Articolul 14.08 | încăperi interioare | |
| Articolul 14.09 | Protecția la zgomote și vibrații | |
| Articolul 14.10 | Capacele gurii de magazie | |
| Articolul 14.11 | Vinciuri | |
| Articolul 14.12 | Macarale | |
| Articolul 14.13 | Depozitarea lichidelor inflamabile | |
| CAPITOLUL 15 | ÎNCĂPERI DE LOCUIT | |
| Articolul 15.01 | Generalități | |
| Articolul 15.02 | Cerințe constructive particulare pentru încăperile de locuit | |
| Articolul 15.03 | Instalații sanitare | |
| Articolul 15.04 | Bucătării | |
| Articolul 15.05 | Instalații de apă potabilă | |
| Articolul 15.06 | încălzire și ventilație | |
| Articolul 15.07 | Alte instalații ale încăperilor de locuit | |
| CAPITOLUL 16 | INSTALAȚII DE INCĂLZIRE, GĂTIT ȘI INSTALAȚII FRIGORIFICE CARE FUNCȚIONEAZĂ CU COMBUSTIBIL | |
| Articolul 16.01 | Generalități | |
| Articolul 16.02 | Utilizarea combustibilului lichid, echipamentelor care funcționează cu petrol | |
| Articolul 16.03 | Sobe cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere și aparate de încălzire cu arzător cu pulverizare | |
| Articolul 16.04 | Sobe cu arzător cu vaporizare a produselor petroliere | |
| Articolul 16.05 | Aparate de încălzire cu arzător cu pulverizare | |
| Articolul 16.06 | Aparate de încălzire cu aer refulat | |
| Articolul 16.07 | încălzire cu combustibil solid | |
| CAPITOLUL 17 | INSTALAȚII DE GAZE LICHEFIATE PENTRU UZ GOSPODĂRESC | |
| Articolul 17.01 | Generalități | |
| Articolul 17.02 | Instalații | |
| Articolul 17.03 | Recipiente | |
| Articolul 17.04 | Amplasarea și amenajarea posturilor de distribuție | |
| Articolul 17.05 | Recipiente de rezervă și recipiente goale | |
| Articolul 17.06 | Reductoare de presiune | |
| Articolul 17.07 | Presiuni | |
| Articolul 17.08 | Tubulaturi și tuburi flexibile | |
| Articolul 17.09 | Rețeaua de distribuție | |
| Articolul 17.10 | Echipamente consumatoare de gaz și instalarea lor | |
| Articolul 17.11 | Ventilare și evacuarea gazelor de ardere | |
| Articolul 17.12 | Instrucțiuni pentru utilizare | |
| Articolul 17.13 | încercarea în vederea aprobării | |
| Articolul 17.14 | Condiții de încercare | |
| Articolul 17.15 | Atestare | |
| CAPITOLUL 18 | INSTALAȚII DE TRATARE A APELOR UZATE DE LA BORD | |
| Articolul 18.00 | Definiții | |
| Articolul 18.01 | Dispoziții generale | |
| Articolul 18.02 | Cererea de aprobare de tip | |
| Articolul 18.03 | Procedura de aprobare de tip | |
| Articolul 18.04 | Modificări ale aprobărilor de tip | |
| Articolul 18.05 | Conformitatea aprobării de tip | |
| Articolul 18.06 | Verificarea numerelor de serie | |
| Articolul 18.07 | Conformitatea producției | |
| Articolul 18.08 | Neconformitatea cu tipul aprobat de instalație de tratare a apelor uzate de la bord | |
| Articolul 18.09 | Măsurarea eșantioanelor aleatorii/încercarea specială | |
| Articolul 18.10 | Autoritățile competente și serviciile tehnice | |
| PARTEA III PREVEDERI SPECIALE | ||
| CAPITOLUL 19 | PREVEDERI SPECIALE APLICABILE NAVELOR DE PASAGERI | |
| Articolul 19.01 | Prevederi generale | |
| Articolul 19.02 | Construcția corpului navei | |
| Articolul 19.03 | Stabilitate | |
| Articolul 19.04 | Distanța de siguranță și bordul liber | |
| Articolul 19.05 | Numărul maxim admis de pasageri | |
| Articolul 19.06 | Zonele și încăperile pentru pasageri | |
| Articolul 19.07 | Sistemul de propulsie | |
| Articolul 19.08 | Instalații și echipamente de siguranță | |
| Articolul 19.09 | Mijloace de salvare | |
| Articolul 19.10 | Echipament electric | |
| Articolul 19.11 | Protecția contra incendiului | |
| Articolul 19.12 | Combaterea incendiului | |
| Articolul 19.13 | Organizarea securității | |
| Articolul 19.14 | Instalații de colectare și de eliminare a apelor uzate | |
| Articolul 19.15 | Derogări pentru anumite nave de pasageri | |
| CAPITOLUL 20 | PREVEDERI SPECIALE PENTRU NAVELE DE PASAGERI CU VELE CARE NU NAVIGHEAZĂ PE RHIN (ZONA R) | |
| Articolul20.01 | Aplicarea Părților II și III | |
| Articolul 20.02 | Derogări pentru anumite nave de pasageri cu vele | |
| Articolul 20.03 | Cerințe de stabilitate pentru navele cu vele | |
| Articolul 20.04 | Cerințe cu privire la construcția navei și mașinilor | |
| Articolul 20.05 | Generalități cu privire la greement | |
| Articolul 20.06 | Generalități cu privire la catarge și arboradă | |
| Articolul 20.07 | Prevederi speciale pentru catarge | |
| Articolul 20.08 | Prevederi speciale pentru arborii gabieri | |
| Articolul 20.09 | Prevederi speciale pentru bompres | |
| Articolul 20.10 | Prevederi speciale pentru bastoanele de bompres | |
| Articolul20.11 | Prevederi speciale pentru ghiurile mari | |
| Articolul 20.12 | Prevederi speciale pentru picuri | |
| Articolul 20.13 | Prevederi generale pentru manevre fixe și curente | |
| Articolul 20.14 | Prevederi speciale pentru manevre fixe | |
| Articolul 20.15 | Prevederi speciale pentru manevra curentă | |
| Articolul20.16 | Accesorii și piesele de greement | |
| Articolul 20.17 | Vele | |
| Articolul 20.18 | Echipament | |
| Articolul 20.19 | Verificare | |
| CAPITOLUL 21 | PREVEDERI SPECIALE APLICABILE CONSTRUCȚIILOR NAVALE DESTINATE SĂ FACĂ PARTE DINTR-UN CONVOI ÎMPINS, DINTR-UN CONVOI REMORCAT SAU DINTR-O FORMAȚIUNE ÎN CUPLU | |
| Articolul 21.01 | Construcții navale capabile să împingă | |
| Articolul 21.02 | Construcții navale care pot fi împinse | |
| Articolul 21.03 | Construcții navale capabile să asigure propulsia unei formațiuni în cuplu | |
| Articolul21.04 | Construcții navale care pot fi deplasate în convoi | |
| Articolul21.05 | Construcții navale capabile să remorcheze | |
| Articolul 21.06 | Probe de navigație pentru convoaie | |
| Articolul21.07 | Mențiuni înscrise în certificatul navei de navigație interioară | |
| CAPITOLUL 22 | PREVEDERI SPECIALE APLICABILE INSTALAȚIILOR PLUTITOARE | |
| Articolul 22.01 | Generalități | |
| Articolul 22.02 | Derogări | |
| Articolul 22.03 | Prevederi suplimentare | |
| Articolul 22.04 | Distanța de siguranță reziduală | |
| Articolul 22.05 | Bord liber rezidual | |
| Articolul 22.06 | Proba de înclinări transversale | |
| Articolul 22.07 | Verificarea stabilității | |
| Articolul 22.08 | Verificarea stabilității în cazul bordului liber rezidual redus | |
| Articolul 22.09 | Marca de bord liber și scări de pescaj | |
| Articolul22.10 | Instalații plutitoare admise fără verificarea stabilității | |
| CAPITOLUL 23 | PREVEDERI SPECIALE APLICABILE NAVELOR DE ȘANTIER | |
| Articolul 23.01 | Condiții de exploatare | |
| Articolul 23.02 | Aplicarea Părții II | |
| Articolul 23.03 | Derogări | |
| Articolul 23.04 | Distanța de siguranță și bordul liber | |
| Articolul 23.05 | Bărci de serviciu | |
| CAPITOLUL 24 | PREVEDERI SPECIALE APLICABILE CONSTRUCȚIEI NAVALE TRADIȚIONALE | |
| Articolul 24.01 | Aplicarea Părții II și III | |
| Articolul 24.02 | Recunoașterea și înscrierea în certificatul navei de navigație interioară | |
| Articolul 24.03 | Alte dispoziții și cerințe | |
| CAPITOLUL 25 | PREVEDERI SPECIALE APLICABILE NAVELOR MARITIME | |
| Articolul 25.01 | PREVEDERI PENTRU RHIN (ZONA R) | |
| CAPITOLUL 26 | PREVEDERI SPECIALE APLICABILE NAVELOR DE AGREMENT | |
| Articolul 26.01 | Aplicarea Părții II | |
| CAPITOLUL 27 | PREVEDERI SPECIALE APLICABILE NAVELOR CARE TRANSPORTĂ CONTAINERE | |
| Articolul 27.01 | Generalități | |
| Articolul 27.02 | Condiții limită și metodă de calcul pentru demonstrarea stabilității navelor care transportă containere nefixate | |
| Articolul 27.03 | Condiții limită și metodă de calcul pentru demonstrarea stabilității navelor care transportă containere fixate | |
| Articolul 27.04 | Procedura de evaluare a stabilității la bord | |
| CAPITOLUL 28 | PREVEDERI SPECIALE APLICABILE CONSTRUCȚIILOR NAVELE MAI LUNGI DE 110 m | |
| Articolul 28.01 | Aplicarea Părții II | |
| Articolul 28.02 | Rezistența | |
| Articolul 28.03 | Flotabilitate și stabilitate | |
| Articolul 28.04 | Cerințe suplimentare | |
| CAPITOLUL 29 | PREVEDERI SPECIALE APLICABILE NAVELOR DE MARE VITEZĂ | |
| Articolul 29.01 | Generalități | |
| Articolul 29.02 | Aplicarea Părților II și III | |
| Articolul 29.03 | Locuri de ședere și centuri de siguranță | |
| Articolul 29.04 | Bordul liber | |
| Articolul 29.05 | Flotabilitate, stabilitate și compartimentare | |
| Articolul 29.06 | Timoneria | |
| Articolul 29.07 | Echipament suplimentar | |
| Articolul 29.08 | Zone închise | |
| Articolul 29.09 | Ieșiri și căi de evacuare | |
| Articolul 29.10 | Prevenirea incendiului și protecția contra incendiului | |
| CAPITOLUL 30 | PREVEDERI SPECIALE PENTRU CONSTRUCȚIILE NAVALE ECHIPATE CU SISTEME DE PROPULSIE SAU AUXILIARE CARE UTILIZEAZĂ COMBUSTIBIL CU UN PUNCT DE APRINDERE EGAL SAU MAI MIC DE 55 °C | |
| Articolul 30.01 | Generalități | |
| Articolul 30.02 | încercare | |
| Articolul 30.03 | Organizarea securității | |
| Articolul 30.04 | (fără conținut) | |
| Articolul 30.05 | Marcare | |
| Articolul 30.06 | Propulsia independentă | |
| Articolul 30.07 | Servicii tehnice | |
| CAPITOLUL 31 | PREVEDERI SPECIALE PENTRU NAVELE CARE NAVIGHEAZĂ CU ECHIPAJUL MINIM | |
| Articolul 31.01 | Echipamentul navei | |
| Articolul 31.02 | Standardul S 1 | |
| Articolul31.03 | Standardul S 2 | |
| PARTEA IV PREVEDERI TRANZITORII | ||
| CAPITOLUL 32 | PREVEDERI TRANZITORII ȘI FINALE PENTRU CONSTRUCȚIILE NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ PE RHIN (ZONA R) | |
| Articolul 32.01 | Aplicarea prevederilor tranzitorii la construcțiile navele care sunt deja în exploatare | |
| Articolul 32.02 | Prevederi tranzitorii pentru construcțiile navele aflate deja în exploatare | |
| Articolul 32.03 | Prevederi tranzitorii suplimentare pentru construcțiile navele a căror construire a început la 01.04.1976 sau înainte de această dată | |
| Articolul 32.04 | Alte prevederi tranzitorii | |
| Articolul 32.05 | Prevederi tranzitorii pentru construcțiile navele care nu intră sub incidența articolului 32.01 | |
| CAPITOLUL 33 | PREVEDERI TRANZITORII PENTRU CONSTRUCȚIILE NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ NUMAI PE CĂILE DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ ÎN AFARA RHINULUI (ZONA R) | |
| Articolul 33.01 | Aplicarea prevederilor tranzitorii la construcțiile navele deja în exploatare | |
| Articolul 33.02 | Prevederi tranzitorii pentru construcțiile navele aflate deja în exploatare | |
| Articolul 33.03 | Prevederi tranzitorii suplimentare pentru construcțiile navele a căror chilă a fost pusă înainte de 1 ianuarie 1985 | |
| ANEXE LA STANDARDUL TEHNIC | ||
|---|---|---|
| PARTEA I IDENTIFICAREA ȘI ÎNREGISTRAREA NAVEI | ||
| ANEXA nr. 1 | MODEL AL NUMARULUI EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ | |
| ANEXA nr. 2 | DATELE PENTRU IDENTIFICAREA NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ | |
| ANEXA nr. 3 | MODELE DE CERTIFICATE ALE NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARA ȘI MODEL DE REGISTRU AL CERTIFICATELOR NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ | |
| Secțiunea I | Model de certificat al navei de navigație interioară | |
| Secțiunea II | Model de certificat provizoriu al navei de navigație interioară | |
| Secțiunea III | Model de certificat unional suplimentar de navigație interioară | |
| Secțiunea IV | Model de certificat pentru nava maritimă care navighează pe Rhin | |
| Secțiunea V | Model de anexă „Construcție navală tradițională” la certificatul navei de navigație interioară conform capitolului 24 | |
| Secțiunea VI | Model de registru al certificatelor navelor de navigație interioară | |
| PARTEA II CERINȚE SUPLIMENTARE PENTRU ECHIPAMENTELE SPECIFICE UTILIZATE LA BORD | ||
| ANEXA nr. 4 | SEMNALIZARE DE SECURITATE | |
| ANEXA nr. 5 | ECHIPAMENT DE NAVIGAȚIE ȘI INFORMARE | |
| Secțiunea I | Cerințe minime și condiții de încercare pentru instalațiile radar de navigație în navigația interioară | |
| Secțiunea II | Cerințe minime și condiții de încercare pentru indicatoarele vitezei de girație în navigația interioară | |
| Secțiunea III | Cerințe pentru instalare și încercări de funcționare pentru instalațiile radar și indicatoarele vitezei de girație în navigația interioară | |
| Secțiunea IV | Cerințe minime, cerințe pentru instalare și încercări de funcționare pentru echipamentul AIS interior în navigația interioară | |
| Secțiunea V | Cerințe minime, cerințe pentru instalare și încercări de funcționare pentru tahografe în navigația interioară | |
| Secțiunea VI | Certificat pentru instalarea și funcționarea instalațiilor radar, indicatoarelor vitezei de girație, echipamentului AIS interior și tahografelor în navigația interioară | |
| ANEXA nr. 6 | PROTOCOLUL PARAMETRILOR MOTORULUI | |
| ANEXA nr. 7 | INSTALAȚII DE TRATARE A APELOR UZATE DE LA BORD | |
| Secțiunea I | Dispoziții suplimentare | |
| Secțiunea II | Document informativ Nr... privitor la aprobarea de tip a instalațiilor de tratare a apelor uzate de la bord ce se intenționează a fi instalate la navele de navigație interioară | |
| Secțiunea III | Certificatul de aprobare de tip | |
| Secțiunea IV | Sistemul de numerotare a aprobărilor de tip | |
| Secțiunea V | Lista aprobărilor de tip pentru tipurile de instalații de tratare a apelor uzate de la bord | |
| Secțiunea VI | Lista instalațiilor de tratare a apelor uzate de la bord care au fost fabricate | |
| Secțiunea VII | Fișa tehnică pentru instalațiile de tratare a apelor uzate de la bord aprobate | |
| Secțiunea VIII | înregistrarea parametrilor instalației de tratare a apelor uzate de la bord pentru încercarea specială | |
| Secțiunea IX | Procedura de încercare | |
| ANEXAnr. 8 | DISPOZIȚII SUPLIMENTARE PENTRU CONSTRUCȚIILE NAVALE CARE UTILIZEAZĂ COMBUSTIBILI CU UN PUNCT DE APRINDERE MAI MIC SAU EGAL CU 55 “C | |
| INSTRUCȚIUNI PENTRU APLICAREA STANDARDULUI TEHNIC | ||
| PARTEA I DISPOZIȚII GENERALE | ||
| ESI-I-1 | Completarea certificatelor navelor de navigație interioară | |
| ESI-I-2 | Experți și persoane competente | |
| PARTEA II PREVEDERI REFERITOARE LA CONSTRUCȚIA NAVALA, INSTALAȚII ȘI ECHIPAMENT | ||
| ESI-II-1 | Grosimea minimă a corpului baijelor | |
| ESI-II-2 | Instalarea de table dublante la corp | |
| ESI-II-3 | Cerințe privind viteza prescrisă (la marș înainte), capacitatea de oprire și capacitatea de a naviga la marș înapoi | |
| ESI-II-4 | Capacitatea de evitare și girație | |
| ESI-II-5 | Măsurători de zgomot | |
| ESI-II-6 | Mijloace auxiliare adecvate pentru vizualizarea zonelor de nevizibilitate | |
| ESI-II-7 | Facilități de colectare a uleiurilor uzate | |
| ESI-II-8 | (fără conținut) | |
| ESI-II-9 | Ancore speciale cu masa redusă | |
| ESI-II-10 | Instalațiile automate de pulverizare a apei sub presiune | |
| ESI-II-11 | Deplasarea navei sub propria sa putere | |
| ESI-II-12 | Instalație de alarmă incendiu corespunzătoare | |
| ESI-II-13 | (Iară conținut) | |
| PARTEA III PREVEDERI SPECIALE | ||
| ESI-III-1 | Aplicarea cerințelor Capitolului 19 | |
| ESI-III-2 | Necesități de siguranță specifice ale persoanelor cu mobilitate redusă | |
| ESI-III-3 | Rezistența hublourilor etanșe la apă | |
| ESI-III-4 | Sistem de ghidare de siguranță | |
| ESI-III-5 | Instalații de alarmă corespunzătoare pentru concentrațiile de gaz | |
| ESI-III-6 | Cerințe privind sistemele de cuplare și dispozitivele de cuplare la construcțiile navale care împing sau sunt împinse într-un convoi rigid | |
| ESI-III-7 | Tancurile de combustibil de pe mijloacele plutitoare | |
| ESI-III-8 | Nave de agrement | |
| ESI-III-9 | Demonstrarea flotabilității, asietei și stabilității la diferite părți ale unei nave | |
| ESI-III-10 | Echipamentul navelor care vor fi exploatate conform standardelor S1 șiS2 | |
| PARTEA IV PREVEDERI TRANZITORII | ||
| ESI-IV-1 | Aplicarea prevederilor tranzitorii | |
Articolul 1.01
Definiții
În scopurile prezentului Standard următoarele definiții trebuie aplicate:
1.Tipuri de construcții navale1.1. "construcție navală" - o navă sau o instalație plutitoare;
1.2."navă" - o navă de navigație interioară sau o navă maritimă;
1.3."navă de navigație interioară"- o navă destinată numai sau în mod special, să navigheze pe căile navigabile interioare;
1.4."navă maritimă" - o navă certificată pentru navigație maritimă;
1.5."motonavă" - o motonavă de marfă sau o motonavă tanc;
1.6."motonavă tanc" - o navă destinată transportului de mărfuri în tancuri fixe, construită pentru a naviga independent cu propriile sale mijloace mecanice de propulsie;
1.7."motonavă de marfă" - o navă destinată transportului de mărfuri, alta decât o navă tanc, construită pentru a naviga independent cu propriile sale mijloace mecanice de propulsie;
1.8."barjă de canal" - o navă de navigație interioară care nu depășește 38,5 m în lungime și 5,05 m în lățime;
1.9."remorcher" - o navă special construită pentru a efectua operațiuni de remorcaj;
1.10."împingător" - o navă special construită pentru a asigura propulsia unui convoi de nave prin împingere;
1.11."șlep" - un șlep obișnuit sau un șlep tanc;
1.12."șlep tanc" - o navă destinată transportului de mărfuri în tancuri fixe și construită pentru a fi remorcată, și care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice de propulsie suficiente care permit doar efectuarea unor manevre limitate;1.13 "șlep obișnuit" - o navă, alta decât un șlep tanc, destinată transportului de mărfuri și construită pentru a fi remorcată, și care fie că nu are mijloacele sale proprii mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice de propulsie suficiente care permit doar efectuarea unor manevre limitate;1.14 "barjă" - o barjă tanc, o barjă obișnuită sau o barjă purtată;1.15 "barjă tanc" - o navă destinată transportului de mărfuri în tancuri fixe, construită sau modificată în mod special pentru a fi împinsă, și care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice suficiente de propulsie care permit doar efectuarea unor manevre limitate când nu face parte dintr-un convoi împins;1.16 "barjă obișnuită" - o navă, alta decât barja tanc, destinată transporturilor de mărfuri, construită sau modificată în mod special pentru a fi împinsă, și care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice suficiente de propulsie care permit doar efectuarea unor manevre limitate când nu face parte dintr-un convoi împins;1.17 "barjă purtată" - o barjă construită pentru a fi transportată la bordul navelor maritime și pentru a naviga pe căile navigabile interioare;1.18 "navă de pasageri" - o navă pentru voiaje de zi sau o navă cu cabine construită și amenajată pentru a transporta mai mult de12 pasageri;1.19 "navă de pasageri cu vele" - o navă de pasageri construită și amenajată pentru a fi propulsată și de vele;1.20 "navă pentru voiaje de zi"- o navă de pasageri fără cabine de dormit pentru pasageri;1.21 "navă cu cabine" - o navă de pasageri cu cabine de dormit pentru pasageri;1.22 "navă de mare viteză"- o construcție navală propulsată capabilă să dezvolte viteze de peste 40 km/h față de apă;1.23 "instalație plutitoare" - o structură plutitoare dotată cu echipamente de lucru cum ar fi macarale, echipament de dragare, sonete sau elevatoare;1.24 "navă de șantier" - o navă corespunzător construită și amenajată pentru a fi folosită la lucrări, cum arfio dragă, șalandă, gabară, ponton sau șalandă autobasculantă pentru piatră;1.25 "navă de agrement" - o navă alta decât o navă de pasageri, destinată pentru sport sau agrement;1.26 "barcă de serviciu" - o barcă pentru transport, căutare și salvare precum și pentru alte servicii;1.27 "construcție plutitoare" - o structură plutitoare care nu este în mod normal destinată a fi deplasată (de exemplu: bazin de înot, doc, debarcader sau hangar pentru bărci);1.28 "mijloc plutitor" - o plută sau orice altă structură, obiect sau ansamblu care poate să navigheze fără afio navă, o instalație plutitoare sau o construcție plutitoare;1.29 "Construcție navală tradițională" înseamnă o construcție navală care, datorită vârstei sale, caracteristicilor tehnice și de construcție, rarității sale, importanței sale pentru păstrarea principiilor tradiționale de transport pe căile navigabile interioare sau a tehnicilor tradiționale de navigație interioară sau a importanței sale din punct de vedere istoric pentru o anumită epocă, merită să fie protejată și care este exploatată în special în scop demonstrativ, sau replica unei astfel de construcții navale;1.30 "Replica unei construcții navale tradiționale" înseamnă o construcție navală reconstituită ca o navă tradițională pe baza planurilor sau modelelor, în principal din materialele originale și conform metodei corespunzătoare de construcție;
2.Ansambluri de construcții navale2.1 "convoi" - un convoi rigid sau un convoi de construcții navale remorcat;2.2 "formațiune" - modul de alcătuire al unui convoi;2.3 "convoi rigid" - un convoi împins sau o formațiune în cuplu;2.4 "convoi împins"- un ansamblu rigid de construcții navale din care cel puțin una este situată înaintea construcției navale care asigură puterea pentru propulsie a convoiului, cunoscută(e) ca "împingător"(are); un convoi rigid este considerat de asemenea un convoi compus dintr-un împingător și o construcție navală împinsă care sunt cuplate astfel încât să permită o articulație ghidată;2.5 "formațiune în cuplu" - un ansamblu de construcții navale cuplate în mod rigid bord în bord, fără ca vreuna să fie situată în fața construcției navale care propulsează ansamblul;2.6 "convoi remorcat" - un ansamblu format din una sau mai multe construcții navale, construcții plutitoare sau mijloace plutitoare, remorcate de una sau mai multe construcții navale autopropulsate care fac parte dintr-un convoi;
3.Zone speciale la bord3.1 "încăpere a mașinii principale - încăpere unde sunt instalate motoarele de propulsie;3.2 "încăpere de mașini" - încăpere unde sunt instalate motoarele cu aprindere;3.3 "încăpere de căldări" - încăpere unde sunt amplasate instalații care produc abur sau agent termic pentru încălzire;3.4 "încăpere electrică de serviciu" - o încăpere în care se găsesc componentele unui sistem de propulsie electrică, cum ar fi panourile de comandă sau motoarele electrice, care nu este încăpere a mașinii principale sau încăpere de mașini;3.5 "suprastructură închisă" - o construcție continuă, rigidă, etanșă la apă, cu pereți rigizi îmbinați la punte în mod fix și etanș la apă.;3.6 "timonerie" - încăperea în care se află instalate toate instrumentele de comandă și control necesare pentru manevrarea navei;3.7 "încăpere de locuit" - orice încăpere destinată a fi folosită de persoanele care trăiesc în mod normal la bord, inclusiv bucătăriile, încăperile pentru provizii, toaletele, lavoarele, spălătoriile, palierele și culoarele, cu excepția timoneriei;3.8 "zona pentru pasageri" - zone la bord folosite pentru pasageri și zone închise ca spații de odihnă, birouri, depozite, magazine, saloane de coafură, uscătorii, spălătorii, saune, toalete, lavoare, culoare, conexiuni între culoare și scări neînchise de pereți;3.9 "post de comandă" - o timonerie, o zonă care conține un sistem de alimentare electrică de urgență sau părți ale acestuia sau o zonă cu un centru ocupat permanent de către personalul de la bord sau membrii echipajului, de exemplu pentru echipamentul de alarmă de incendiu, de comandă de la distanță a ușilor sau clapeților de incendiu;3.10 "casa scării" - puțul unei scări interioare sau al liftului;3.11 "salon" - o încăpere situată în zona de locuit sau zona pentru pasageri. La bordul navelor de pasageri, bucătăriile nu sunt considerate drept saloane;3.12 "bucătărie" - o încăpere cu o sobă pentru gătit sau un mijloc similar pentru gătit;3.13 "încăperile de depozitare" - o cameră pentru stocarea lichidelor inflamabile sau o cameră cu o arie de peste 4 mp pentru depozitarea proviziilor;3.14 "magazie" - parte a unei nave, delimitată în prova și pupa de pereți etanși, deschisă sau închisă prin intermediul unor capace, folosită pentru transportul mărfurilor, fie ambalate fie în vrac, sau pentru adăpostirea tancurilor care nu fac parte din corpul navei;3.15 "tanc fix"- un tanc rigidizat de structura navei, pereții tancului constituind corpul navei sau o structură separată de corp;3.16 "post de lucru" - o zonă unde membrii echipajului își desfășoară activitățile, inclusiv căile de trecere, bigile și bărcile;3.17 "coridor" - o zonă destinată deplasării normale a persoanelor sau mărfurilor;3.18 "zona de siguranță" - o zonă care este delimitată în exterior de o suprafață verticală continuă, paralelă de-a lungul corpului cu linia pescajului maxim situată la o distanță de 1/5 BWL de această linie;3.19 "zone pentru adunare" - zonele navei care sunt protejate special și în care se adună persoanele în eventualitatea unui pericol;3.20 "zone pentru evacuare" - partea din zonele pentru adunare din care se poate efectua evacuarea persoanelor;3.21 "atmosferă explozivă" - un amestec de aer, în condiții atmosferice, cu substanțe inflamabile sub formă de gaz, vapori, praf, fibre sau particule în suspensie în aerul care, după aprindere, arderea se propagă în întregul amestec nears;3.22 "locație periculoasă" - o locație în care este prezentă o atmosferă explozivă gazoasă sau în care se poate aștepta să fie prezentă, în cantități suficiente pentru a necesita precauții speciale pentru construirea, instalarea și utilizarea echipamentelor;3.23 "zone" - clasificarea locațiilor periculoase în funcție de frecvența apariției și de durata prezenței unei atmosfere explozive;
"Zona 0": locația unde atmosfera explozivă este prezentă permanent, pentru perioade lungi sau frecvent.
"Zona 1": locația unde este posibil să apară ocazional o atmosferă explozivă în funcționarea normală.
"Zona 2": locația în care nu este probabil să apară o atmosferă explozivă în funcționarea normală sau, dacă este totuși prezentă, ea nu are decât o durată scurtă. Aceste locații includ, de asemenea, locațiile direct adiacente Zonei 1 care nu sunt separate de manieră etanșă la gaz.
3.24 "aparat electric de tip certificat de securitate" înseamnă un echipament electric care a fost încercat și aprobat de autoritățile competente pentru siguranța sa operațională într-o anumită atmosferă explozivă;
4.Termeni de inginerie navală4.1 "planul pescajului maxim" - planul plutirii corespunzător pescajului maxim la care construcția navală este autorizată să navigheze;4.2 "distanță de siguranță" - distanța dintre planul pescajului maxim și planul paralel care trece prin punctul cel mai dejos deasupra căruia construcția navală nu mai este considerată etanșă;4.3 "distanță de siguranță reziduală" - distanța verticală disponibilă, în eventualitatea unei înclinări excesive, între nivelul apei și punctul cel mai de jos al bordului imersat, peste care nava nu mai poate fi considerată etanșă la apă;4.4 "bord liber" sau "F" - distanța dintre planul pescajului maxim și planul paralel care trece prin punctul cel mai de jos al tablei lacrimare sau, în lipsa acesteia, prin punctul cel mai de jos al marginii superioare a bordajului navei;4.5 "bord liber rezidual" - distanța verticală disponibilă, în eventualitatea unei înclinări excesive, între nivelul apei și suprafața exterioară a punții în punctul cel mai de jos a bordului imersat sau, dacă nu există punte, punctul cel mai dejos de pe marginea superioară a bordului fix al navei;4.6 "linia de supraimersiune"- o linie teoretică trasată pe tabla bordajului la nu mai puțin de 10 cm față de puntea pereților etanși și nu mai puțin de 10 cm de cel mai jos punct de neetanșeitate de pe bordul navei. Dacă nu există punte a pereților etanși trebuie folosită o linie trasată nu la mai puțin de 10 cm față de linia cea mai dejos până la care bordajul exterior este etanș;4.7 "deplasamentul volumetric" sau "V"- volumul imers al navei, în mc;4.8 "deplasamentul" sau "Delta"- masa totală a navei, inclusiv marfa, în tone;4.9 "coeficientul bloc" sau "C_b" - raportul între deplasamentul volumetric și produsul dintre lungime L_WL, lățimea B_WL și pescajul T;4.10 "suprafață laterală deasupra apei" sau "A_v" - suprafața laterală a navei deasupra liniei de plutire, în mp;4.11 "puntea pereților etanși" - puntea la care sunt îndeplinite cerințele pentru pereți etanși și de la care este măsurat bordul liber;4.12 "perete etanș" - un perete cu înălțimea stabilită, de obicei vertical, destinat compartimentării navei și delimitat de fundul navei, bordaj sau alți pereți etanși;4.13 "perete transversal etanș" - un perete ce se extinde de la un bordaj al navei la altul;4.14 "perete" - o suprafață de compartimentare, de obicei verticală;4.15 "perete de separație" - un perete neetanș la apă;4.16 "lungime" sau "L" - lungimea maximă a corpului în metri, exclusiv cârma și bompresul;4.17 "lungimea maximă" sau "L_OA" - lungimea maximă a construcției navale în m, inclusiv toate instalațiile fixe cum ar fi părți ale sistemului de guvernare sau ale sistemului de propulsie, echipamente mecanice și echipamente similare;4.18 "lungimea la linia de plutire" sau "L_WL" - lungimea corpului în m, măsurată la nivelul pescajului maxim;4.19 "lățimea" sau "B" - lățimea maximă a corpului în m, măsurată în exteriorul tablelor învelișului bordajului (exclusiv roțile cu zbaturi, brâurile de acostare și similar);4.20 "lățimea maximă" sau "B_OA" - lățimea maximă a construcției navale în m, inclusiv toate echipamentele fixe cum ar fi roțile cu zbaturi, brâurile de acostare, echipamente mecanice și altele similare;4.21 "lățimea la linia de plutire" sau "B_WL" - lățimea corpului în m, măsurată în exteriorul tablelor bordajului la nivelul planului pescajului maxim;4.22 "înălțimea" sau "H" - cea mai mică distanță verticală în m între fața inferioară a tablelor fundului sau chilei și punctul cel mai dejos al punții în bord a navei;4.23 "pescajul" sau "T" - distanța verticală în m între fața inferioară a tablelor fundului, fără a lua în considerație chila sau alți apendici ficși, și planul pescajului maxim;4.24 "pescajul total" sau "T_OA"- distanța verticală în m între fața inferioară a tablelor fundului, incluzând chila și sau alți apendici ficși și planul pescajului maxim;4.25 "perpendiculara prova" - linia verticală prin punctul din prova al intersecției corpului cu planul pescajului maxim;4.26 "lățimea liberă a punții din bord" - distanța între linia verticală trecând prin cea mai proeminentă porțiune a ramei gurii de magazie de pe puntea din bord și linia verticală trecând prin marginea interioară a protecției contra alunecării (balustrada de protecție a persoanelor, brâul de protecție a picioarelor);
5.Instalația de guvernare5.1 "instalație de guvernare - toate echipamentele necesare pentru guvernarea navei, astfel încât să se asigure manevrabilitatea navei conform capitolului 5;5.2 "cârmă" - cârmă sau cârme, cu axe, inclusiv sectorul de cârmă și componentele conectate la mașina cârmei;5.3 "mașina cârmei" - parte a instalației de guvernare care realizează mișcarea cârmei;5.4 "acționarea mașinii cârmei" - elemente componente pentru acționarea mașinii cârmei între sursa de energie și mașina cârmei;5.5 (fărăconținut)5.6 "comanda mașinii cârmei" - elemente componente și circuite pentru comanda unei acționări motorizate a mașinii cârmei;5.7 "instalație de acționare a mașinii cârmei" - acționarea mașinii cârmei, comanda sa și sursa sa de alimentare cu energie;5.8 "acționare manuală" - o instalație cu ajutorul căreia acționarea manuală a timonei produce rotirea cârmei prin intermediul unei transmisii mecanice sau hidraulice fără nici o altă sursă suplimentară de energie;5.9 "acționare hidraulică cu comandă manuală" - o comandă manuală care acționează o transmisie hidraulică;5.10 "regulator de viteză de girație"- echipament care produce și menține automat o anumită viteză de girație a navei în concordanță cu valorile prestabilite;5.11 "timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană" - o timonerie amenajată astfel încât, pe durata navigației prin radar, nava poate fi manevrată de către o persoană;
6.Caracteristici ale elementelor constructive și ale materialelor6.1 "etanș la apă - un element constructiv sau un echipament montat exterior astfel încât să prevină pătrunderea apei;6.2 "etanș contra stropilor și intemperiilor" - un element constructiv sau un echipament montat astfel încât în condiții normale să permită pătrunderea numai unei cantități neglijabile de apă;6.3 "etanș la gaze" - un element constructiv sau un echipament montat astfel încât să prevină pătrunderea gazelor și a vaporilor;6.4 "incombustibil" - o substanță care nu arde și nu produce vapori inflamabili în cantitate suficientă încât să se autoaprindă atunci când se încălzește la o temperatură de aproximativ 750° C;6.5 "greu inflamabil" - material care nu poate fi aprins decât cu dificultate sau cel puțin a cărui suprafață întârzie propagarea flăcării conform procedurii de control indicată la art. 19.11, alin. 1(c);6.6 "auto-stingere" - capacitatea unui material inflamat de a se auto-stinge la scurt timp după îndepărtarea sursei de aprindere și să nu continue să ardă;6.7 "rezistența la foc"- proprietatea unor elemente constructive sau a unor echipamente certificată conform procedurilor de încercare indicate la art. 19.11, alin. 1(d);6.8 "Codul pentru metodele de încercare la foc" - Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc, adoptat prin Rezoluției MSC. 307(88)*1) a Comitetului de siguranță maritimă al Organizației Maritime Internaționale (OMI);
*1) MSC. 307(88) adoptată la 3 decembrie 2010 - Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc.
7.Lumini de navigație, echipament de navigație și informare7.1 "lumini de navigație" - prezențe luminoase ale luminilor de navigație pentru identificarea navei;"7.2 "semnale luminoase" - prezențe luminoase care suplimentează semnalele optice sau acustice;7.3 "instalație radar de navigație" -un mijloc electronic de navigație pentru detectarea și afișarea împrejurimilor și traficului;7.4 "ECDIS interior" - un sistem utilizat în sensul standardului "Sistem electronic de afișaj a hărților și informațiilor pentru navigația interioară" în vigoare, pentru afișarea hărților electronice de navigație interioare și a informațiilor aferente, care afișează informațiile selectate din hărțile electronice de navigație interioară configurate de fabricant cât și informațiile opționale furnizate de la alți senzori ai construcției navale;7.5 "Aparat ECDIS interior" - un aparat destinat afișării hărților electronice de navigație pentru apele interioare care poate fi operat în două moduri diferite: mod informare și mod navigație,7.6 "mod de informare" - utilizarea ECDIS interior în scop de informare numai, fără suprapunerea imaginii radar;7.7 "mod de navigație" - utilizarea ECDIS interior cu suprapunere imaginii radar pentru navigația unei construcții navale;7.8 "Echipament AIS interior" - echipament montat la bordul unei nave și utilizat în sensul standardului VTT, în vigoare;7.9 "Standardul VTT" - Standardul CCNR "Urmărirea și reperarea navelor în navigația interioară", ediția 1.2*2) sau specificațiile tehnice definite în Regulamentul de implementare (UE) nr. 689/2012*3);
*2) Standardul urmărirea și reperarea navelor în navigația interioară, Ediția 1.2; Rezoluția CCNR 2013-I-23 din 29 mai 2013.
*3) Regulamentul de implementare (UE) al Comisiei nr. 689/2012 din 27 iulie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 415/2007 privind specificațiile tehnice aplicabile sistemelor de urmărire și de localizare a navelor menționate la articolul 5 al Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile de informații fluviale armonizate (RIS) pe căile navigabile interioare comunitare (JO L 202, 28.7.2012).
7.10 "Standardul ECDIS interior" - Standardul CCNR "Sistem electronic de afișare a hărților și a informațiilor pentru navigația interioară", ediția 2.3*4) sau specificațiile tehnice definite în Regulamentul de implementare (UE) nr. 909/2013*5);
*4) Sistem electronic de afișare a harților și a informațiilor pentru navigația interioară (ECDIS interior), ediția 2.3; Rezoluția CCNR 2012-II-20 din 29 noiembrie 2012.
*5) Regulamentul de implementare (UE) al Comisiei nr. 909/2013 din 10 septembrie 2013 privind specificațiile tehnice pentru sistemul de afișare a harților electronice și de informare pentru navigația interioară (ECDIS interior) menționat în Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 258, 28.9.2013).
7.11 "Standardul de încercare pentru AIS interior" - Standardul CESNI de încercare AIS interior ediția 2.0*6)
*6) Standardul de încercare AIS interior, ediția 2.0, Rezoluția CESNI 2017-II-2 din 6 iulie 2017.
8.Motoare
(fără conținut)
9.Instalații de tratare a apelor uzate de la bord
(fără conținut)
10.Societate de clasificare, experți și persoane competente10.1 "societate de clasificare recunoscută - o societate de clasificare care a fost recunoscută în conformitate cu procedurile respective ale CCNR sau UE;10.2 "cea mai înaltă clasă" - cea mai înaltă clasă este alocată unei nave la care:
–corpul, inclusiv sistemele de guvernare și de manevră precum și ancorele și lanțurile de ancoră, este conform regulilor stabilite de către o societate de clasificare recunoscută și a fost construit și încercat sub supravegherea acesteia.– mașinile de propulsie, precum și motoarele auxiliare, echipamentele mecanice și electrice, necesare pentru serviciile de la bordul navei, au fost fabricate și încercate în conformitate cu regulile societății de clasificare și au fost instalate sub supravegherea sa; unitatea în ansamblu a trecut cu succes încercarea după instalare.10.3 "expert" - o persoană recunoscută de autoritatea competentă sau de o instituție autorizată, care are cunoștințe de specialitate în domeniul relevant, obținute pe baza formării și experienței profesionale, care este pe deplin familiarizată cu normele și reglementările relevante și cu normele tehnice general acceptate (de exemplu, standarde EN, legislație relevantă, norme tehnice) și care este capabilă să examineze și să evalueze la nivel de expert instalațiile și echipamentele relevante;10.4 "persoană competentă" - o persoană care a obținut suficiente cunoștințe în domeniul relevant, pe baza formării și experienței profesionale, care este suficient de familiarizată cu normele și reglementările relevante și cu normele tehnice general acceptate (de exemplu, standarde EN, legislație relevantă, norme tehnice), pentru a fi capabilă să evalueze siguranța operațională a instalațiilor și echipamentelor relevante."11. Echipamente, instalații și sistemele de propulsie electrice11.1 "sursă de energie": un purtător de energie sau un convertor de energie destinat pentru producerea de energie utilă. Pentru comenzile guvernării, alimentare cu energie a comenzii guvernării și a dispozitivului de acționare a guvernării din rețeaua de bord, de la baterie, de la un acumulator sau de la un motor cu combustie internă;11.2 "sursă de energie electrică": sursa de energie din care este produsă energia electrică;11.3 "acumulator": un element reîncărcabil de stocare a energiei electrice pe bază electrochimică;11.4 "baterie": un element nereîncărcabil de stocare a energiei electrice pe bază electrochimică;11.5 "electronică de putere": o instalație, un aparat, un ansamblu sau un element de construcție pentru conversia energiei electrice cu elemente electronice de comutare sau un sistem al acestora;
12.Alte definiții12.1 "personalul de la bord : toți angajații de la bordul unei nave de pasageri care nu sunt membrii de echipaj12.2 "persoane cu mobilitate redusă": persoane care se confruntă cu probleme speciale atunci când utilizează transportul public cum ar fi persoanele în vârstă și persoanele cu handicap și persoanele cu afecțiuni senzoriale, persoanele în cărucior, femeile gravide și persoanele care însoțesc copii mici;12.3 "ADN": Regulamentul anexat la Acordul european privind transportul internațional de mărfuri periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), în versiunea în vigoare;12.4 "Certificatul navei de navigație interioară": certificat unional de navigație interioară sau certificat de inspecție a navelor pe Rhin, emis de către autoritatea competentă și care atestă conformitatea cu cerințele tehnice.
Articolul 1.02
Instrucțiuni pentru aplicarea acestui Standard
Instrucțiunile anexate la prezentul Standard sunt menite să faciliteze și să standardizeze aplicarea acestuia.
(Fără obiect)
Articolul 3.01
Regulile fundamentale
Navele trebuie să fie construite în conformitate cu regulile bunei practici din construcțiile navale.
Articolul 3.02
Rezistență și stabilitate
1.Corpul trebuie să fie suficient de solid pentru a face față tuturor tensiunilor la care este supus în mod normal:
a)în cazul navelor nou construite sau al transformărilor importante ce afectează rezistența navei, trebuie să fie demonstrată rezistența corespunzătoare prin prezentarea unui proiect de calcul. Această dovadă nu este cerută în cazul prezentării unui certificat de clasificare sau a unei atestări din partea unei societăți de clasificare recunoscută.
b)în cazul inspecției periodice, grosimile minime ale tablelor fundului, gurnei și bordajului navelor construite din oțel trebuie să nu fîe mai mici decât cea mai mare dintre valorile care rezultă din următoarele formule:1.) pentru nave cu lungimea mai mare de 40 m: t_min = f x b x c x (2,3 + 0,04*L) [mm];
pentru nave cu lungimea de cel mult 40 m: t_min = f x b x c x (1,5 + 0,06*L) [mm], dar nu mai mică de 3,00 mm.
2.) t_min = 0,005 x a x √T [mm];
unde:
a = distanța intercostală [mm];
f = coeficient funcție de distanța intercostală:
f = 1 pentru a ≤ 500 mm
f = 1+0,0013(a-500)pentrua > 500mm
b = coeficient pentru tablele de fund, bordaj sau tablele de gurnă
b = 1,0 pentru tablele de fund sau de bordaj
b = 1,25 pentru tablele de gurnă
f = 1 poate fi luat pentru distanța intercostală la calcularea grosimii minime a tablelor de bordaj.
Totuși, grosimea minimă a tablelor de gurnă nu poate să fîe în nici un caz mai mică decât cea a tablelor de fund și de bordaj.
c = coeficient funcție de tipul constructiv
c = 0,95 pentru navele cu dublu fund și spații laterale goale la care peretele de separație dintre magazie și spațiile laterale goale este așezat vertical, paralel cu rama gurii de magazie;
c = 1,0 pentru toate celelalte tipuri de construcție.
c)Pentru asigurarea unei suficiente rezistențe (longitudinală, laterală și locală), la navele construite în sistem longitudinal cu dublu fund și spații laterale goale valoarea minimă calculată pentru grosimea tablei conform formulei de la alin. b) poate fi redusă la o valoare calculată, certificată de o societate de clasificare recunoscută.
Dacă grosimile tablelor fundului, gurnei sau bordajului sunt sub valorile admisibile indicate mai sus, acestea trebuie să fie înlocuite.
Valorile minime calculate conform metodei de mai sus sunt valori limită care țin cont de uzura uniformă normală și cu condiția folosirii oțelului pentru construcții navale și cu condiția ca elementele structurale interne, cum ar fi varangele, coastele, elementele structurale principale longitudinale și transversale, să fie în stare bună și corpul să nu prezinte indicii privind vreo suprasolicitare a rezistenței longitudinale.
În măsura în care aceste valori nu mai sunt atinse, tablele avute în vedere trebuie să fie reparate sau înlocuite. Totuși sunt acceptate local, pentru suprafețe mici, grosimi mai mici, cu o reducere de cel mult 10% din valorile calculate.
2.În cazul in care un material, altul decât oțelul, se utilizează la construcția corpului, trebuie să se demonstreze prin calcul că rezistența corpului (longitudinală, laterală și locală) este cel puțin egală cu rezistența ce ar putea rezulta din utilizarea oțelului conform ipotezei grosimii minime în conformitate cu alin. 1. Dacă se prezintă un certificat de clasă sau o declarație emisă de către o societate de clasificare recunoscută, se poate renunța la demonstrarea prin calcul.
3.Stabilitatea navelor trebuie să corespundă utilizărilor destinate acestora.
Articolul 3.03
Corpul
1.Pereții etanși care se extind până la punte sau, în lipsa punții, până la marginea superioară a bordajului trebuie să fie amplasați în următoarele locuri:
a)Un perete de coliziune la o distanță corespunzătoare de prova astfel încât flotabilitatea navei încărcate să fie asigurată, cu o distanță de siguranță reziduală de 100 mm, în cazul inundării compartimentului etanș din prova peretelui de coliziune.
De regulă, condiția menționată la alin. 1 este considerată îndeplinită dacă peretele de coliziune este amplasat la o distanță cuprinsă între 0,04 L și 0,04 L + 2 m, măsurată de la perpendiculara prova în planul pescajului maxim.
Dacă distanța respectivă este mai mare de 0,04 L + 2 m, condiția menționată la alin. 1 trebuie verificată prin calcul.
Distanța poate fi redusă la 0,03 L. În acest caz condiția menționată la alin. 1 trebuie să fie verificată prin calcul presupunând că sunt inundate simultan compartimentul din prova peretelui de coliziune și cel adiacent lui.
b)Un perete al picului pupa, la o distanță corespunzătoare de pupa pentru navele a căror lungime L este mai mare de 25 m astfel încât flotabilitatea navei încărcate să fie asigurată, cu o distanță de siguranță reziduală de 100 mm, în cazul inundării compartimentului etanș din pupa peretelui picului pupa.
De regulă, condiția menționată la primul alineat este considerată îndeplinită dacă peretele picului pupa este amplasat la o distanță cuprinsă între 1,4 m și 0,04 L + 2 m, măsurată de la punctul pupa de intersecție a corpului cu planul pescajului maxim.
Dacă distanța respectivă este mai mare de 0,04 L + 2 m, condiția menționată la primul alineat trebuie verificată prin calcul.
Distanța poate fi redusă la Im. În acest caz condiția menționată la primul alineat trebuie să fie verificată prin calcul presupunând că sunt inundate simultan compartimentul din pupa peretelui picului pupa și cel adiacent lui.
2.Nici o încăpere de locuit sau echipament necesar siguranței sau exploatării navei nu trebuie să fie amplasat în prova peretelui de coliziune sau în pupa peretelui picului pupa.
Această cerință nu se aplică instalației de ancorare sau echipamentului de guvernare.
3.Încăperile de locuit, încăperile de mașini și încăperile de căldări, precum și încăperile de lucru aferente acestora, trebuie să fie despărțite de magazii prin pereți transversali etanși la apă, care să se extindă până la punte.
4.Încăperile de locuit trebuie să fie despărțite de încăperile de mașini, încăperile de căldări și de magazii prin pereți etanși la gaze și trebuie să fie accesibile direct de pe punte. Dacă un astfel de acces nu este asigurat, trebuie prevăzută o ieșire de urgență care să ducă direct pe punte.
5.Pereții etanși ceruți la alin. 1 și 3, precum și separarea de zonele specificate la alin. 4 nu trebuie să fie prevăzuți cu deschideri.
Totuși, sunt admise uși în peretele picului pupa și treceri ale liniilor de arbori și ale sistemului de tubulaturi dacă acestea sunt realizate în așa fel încât să nu fie afectată eficacitatea acestor pereți etanși și a separării zonelor. Ușile din peretele picului pupa trebuie să fie permise cu condiția ca în timonerie un dispozitiv de control la distanță să indice dacă ele sunt deschise sau închise și cu condiția ca ele să fie prevăzute pe ambele părți cu următoarea inscripție ușor lizibilă:
A se închide ușa imediat după folosire
6.Prizele de apă și scurgerile, precum și sistemul de tubulaturi la care acestea sunt racordate, trebuie să fie realizate în așa fel încât orice infiltrare accidentală de apă în navă să fie imposibilă.
7.Secțiunile la extremitatea prova a navei trebuie să fie construite astfel încât ancorele să nu poată ieși în întregime și nici parțial în exteriorul învelișului bordajului.
Articolul 3.04
Încăperile de mașini și căldări, buncăre
1.Încăperile de mașini sau căldări trebuie să fie amenajate în așa fel încât echipamentul instalat aici să poată fi operabil, exploatat și întreținut ușor și în siguranță.
2.Buncărele pentru combustibil lichid sau ulei de ungere, zonele pentru pasageri și încăperile de locuit, nu pot avea suprafețe comune care în exploatare normală se găsesc sub presiunea statică a lichidului.
3.Pereții etanși, plafoanele și ușile încăperilor de mașini, de căldări și ai buncărelor trebuie să fie construiți din oțel sau din alte materiale incombustibile echivalente.
Materialul de izolație utilizat la încăperile de mașini trebuie să fie protejat împotriva pătrunderii combustibilului și a vaporilor de combustibil.
Toate deschiderile în pereți, plafoane, precum și ușile încăperilor de mașini, încăperilor de căldări și încăperilor buncărelor trebuie să fie astfel încât acestea să poată fi închise din afara încăperii.
Dispozitivele de închidere trebuie să fie executate din oțel sau un material incombustibil echivalent.
4.Încăperile de mașini, încăperile de căldări și alte încăperi în care se presupune că ar putea fi degajate gaze inflamabile sau toxice trebuie să poată fi ventilate în mod adecvat.
5.Scările de tambuchi și scările ce permit accesul în încăperile de mașini, încăperile de căldări și în buncăre trebuie să fie bine fixate și executate din oțel sau dintr-un material rezistent la șocuri mecanice și incombustibil.
6.Încăperile de mașini și încăperile de căldări trebuie să aibă două ieșiri din care una poate fi o ieșire de urgență.
Se poate renunța la cea de-a doua ieșire atunci când:
a)suprafața totală (lungimea medie x lățimea medie la nivelul paiolului) a încăperii de mașini sau a încăperii de căldări nu este mai mare de 35 mp, șib) calea de trecere de la fiecare punct în care se efectuează operațiuni de serviciu sau de întreținere, la ieșirea sau marginea scării de tambuchi din apropierea ieșirii, ce permite accesul pe puntea liberă, nu este mai lungă de 5 m, șic) un extinctor este amplasat la punctul de serviciu cel mai îndepărtat de ușa de ieșire și, de asemenea, prin derogare de la art. 13.03(l)(e), atunci când puterea instalată a mașinilor nu depășește 100kW.
7.Nivelul presiunii acustice maxime admise în încăperile de mașini trebuie să fie 110 dB(A).
Locurile de măsurare trebuie să fie alese în funcție de operațiunile de întreținere necesare în timpul funcționării normale a instalației amplasate aici.
Articolul 4.01
Distanța de siguranță
1.Distanța de siguranță trebuie să fie de cel puțin 300 mm.
2.Pentru navele ale căror deschideri nu pot fi închise de dispozitive etanșe contra stropilor de val sau intemperiilor și pentru navele care navighează cu magaziile neacoperite, distanța de siguranță se mărește în așa fel încât fiecare dintre aceste deschideri să se găsească la o distanță de cel puțin 500 mm față de planul pescajului maxim.
Articolul 4.02
Bord liber
1.Bordul liber al navelor cu punte continuă, fără selatură și suprastructuri trebuie să fie de 150 mm.
2.Bordul liber al navelor cu selatură și suprastructuri trebuie să fie calculat cu următoarea formulă:
F = 150(1-∞)-(β_v x Se_v + β_a x Se_a)/15 [mm]
unde:
α = coeficient de corecție, care ține cont de toate suprastructurile avute în vedere;
β_v = coeficient de corecție datorat influenței selaturii din prova care rezultă din existența unor suprastructurilor în sfertul din prova a lungimii L a navei;
β_a = coeficient de corecție datorat influenței selaturii din pupa care rezultă din existența suprastructurilor în sfertul din pupa a lungimii L a navei;
Se_v = selatura efectivă în prova, în mm;
Se_a = selatura efectivă în pupa, în mm.
3.Coeficientul α se calculează cu următoarea formulă:
α = (Σle_a + Σle_m + Σle_v)/L
unde:
le_m = lungimea efectivă, în m, a suprastructurilor situate in partea mediană corespunzând jumătății lungimii L a navei;
le_v = lungimea efectivă, în m, a unei suprastructuri din sfertul din prova a lungimii L a navei;
le_a = lungimea efectivă, în m, a unei suprastructuri din sfertul din pupa a lungimii L a navei.
Lungimea efectivă a unei suprastructuri se calculează cu următoarea formulă:
le_m = 1 (2,5 x b/B - 1,5) x h/0,36 [m].
le_v respectiv le_a = 1 (2,5 x b/B1 - 1,5) x h/0,36 [m].
unde:
l = lungimea efectivă, in m, a suprastructurii avute in vedere;
b = lățimea suprastructurii avute în vedere, în m;
B1 = lățimea navei, în m, măsurată la exteriorul tablelor bordajului la înălțimea punții, la jumătatea lungimii suprastructurilor avute în vedere;
h = înălțimea suprastructurii avute în vedere, în m. Totuși, în cazul gurilor de magazie, h se obține prin reducerea înălțimii ramelor gurii de magazie cu jumătatea distanței de siguranță cerute la art. 4.01.
Pentru h nu se va lua în nici un caz o valoare mai mare de 0,36 m.
Dacă raportul b/B respectiv b/ B1 este mai mic de 0,6, lungimea efectivă a suprastructurii va fi zero.
4.Coeficienții β_v și β_a se calculează cu următoarele formule:
β_v = 1-(3 x le_v )/L
β_a = 1-(3 x le_a )/L
5.Selaturile efective din pupa/prova, Se_v / Se_a, se calculează cu următoarele formule:
Se_v = S_v x p
Se_a = S_a x p
unde:
S_v = selatura reală a provei, în m; totuși S_v nu poate fi considerat mai mare de 1000 mm;
S_a = selatura reală a pupei, în m; totuși Sa nu poate fi considerat mai mare de 500 mm.
p = coeficient calculat cu următoarea formulă:
p = 4 x X/L
X = abscisa măsurată pornind de la extremitatea punctului în care selatura este egală cu 0,25 x S_v, respectiv 0,25 x S_a (a se vedea schița)
Totuși, coeficientul p nu poate fi considerat mai mare decât 1.
6.Dacă β_a x Se_a este mai mare decât β_v x Se_v, se va adopta ca valoare a lui β_a x Se_a valoarea β_v x Se_v.
Articolul 4.03
Bord liber minim
Ținând cont de reducerile prevăzute de art. 4.02, bordul liber minim nu trebuie să fie mai mic de 0 mm.
Articolul 4.04
Mărci de pescaj
1.În scopurile art. 4.04 și 4.05 zona R este echivalentă cu Zona 3.2. Planul pescajului maxim trebuie determinat astfel încât să fie respectate atât cerințele referitoare la bordul liber minim cât și cele referitoare la distanța de siguranță minimă. Totuși, din motive de siguranță, comisia de inspecție poate stabili o valoare mai mare pentru distanța de siguranță sau pentru bordul liber.
Planul pescajului maxim trebuie să fie determinat cel puțin pentru Zona 3.
3.Planul pescajului maxim trebuie să fie indicat prin mărci de pescaj foarte vizibile și care nu se pot șterge.
4.Mărcile de pescaj pentru Zona 3 trebuie să fie reprezentate printr-un dreptunghi de 300 mm lungime și 40 mm înălțime, a cărui bază este orizontală și corespunde cu planul pescajului maxim.
Diferitele mărci de pescaj trebuie să conțină un asemenea dreptunghi.
5.Navele trebuie să aibă cel puțin trei perechi de astfel de mărci de pescaj, dintre care o pereche așezată la 1/2 din lungimea L iar celelalte două la o distanță față de prova și pupa egală cu circa 1/6 din lungimea L.
Totuși,a) pentru navele a căror lungime L este mai mică de 40 m, este suficientă aplicarea a două perechi de mărci de pescaj, așezate fața de prova și pupa la o distanță egală cu o pătrime din lungimea L;
b)pentru navele care nu sunt destinate transportului de mărfuri este suficientă o pereche de mărci de pescaj, amplasată aproximativ la mijlocul navei.
6.Mărcile de pescaj sau indicațiile care după o nouă inspecție încetează să mai fie valabile, trebuie să fie șterse sau marcate, sub supravegherea comisiei de inspecție, pentru a arăta că nu mai sunt valabile. Dacă o marcă de pescaj trebuie să dispară, ea nu poate fi înlocuită decât sub supravegherea comisiei de inspecție.
7.În cazul în care unei nave i-a fost măsurat tonajul aplicându-se Convenția 1966 privind măsurarea tonajului navelor de navigație interioară și în cazul în care planul mărcilor de măsurare respectă cerințele prezentului Standard, mărcile de măsurare țin locul mărcilor de pescaj; acest fapt trebuie să fie menționat în certificatul navei de navigație interioară.
8.Pentru navele care operează în zonele căilor de navigație interioară altele decât Zona 3 (de ex. Zonele 1, 2, sau 4) cele două perechi de mărci de pescaj prova și pupa, privitoare la aceste zone, prevăzute conform alin. 4, trebuie să fie completate prin adăugarea unei linii verticale la care una sau, în cazul diferitelor zone, mai multe linii suplimentare de pescaj, cu lungimea de 150 mm trebuie să fie aplicate înspre prova navei, în raport cu marca de pescaj pentru Zona 3.
Aceste linii orizontale și verticale trebuie să aibă grosimea de 30 mm. Suplimentar față de marca de pescaj din prova navei, numerele relevante ale zonei de navigație trebuie să fie indicate cu litere de 60 mm înălțime și 40 mm lățime. (vezi fig. 1).
Figura 1
Articolul 4.05
Pescajul maxim al navelor ale căror magazii nu sunt totdeauna închise etanș contra stropilor de val și intemperiilor
Dacă planul pescajului maxim de la o navă pentru Zona 3 este determinat considerând că magaziile pot fi închise etanș contra stropilor de val și intemperiilor și dacă distanța de siguranță dintre planul pescajului maxim și muchia superioară a ramelor gurilor de magazie este mai mică de 500 mm, atunci trebuie să fie determinat pescajul maxim pentru navigația cu magaziile deschise.
În certificatul navei de navigație interioară trebuie făcută următoarea precizare:
În cazul în care capacele magaziilor sunt în totalitate sau parțial deschise, nava nu poate fi încărcată decât până la
mm sub mărcile de pescaj pentru Zona 3/Zona R
Articolul 4.06
Scări de pescaj
1.Navele, al căror pescaj poate depăși 1 m, trebuie să aibă de fiecare parte a pupei câte o scară de pescaj. Ele pot avea și scări de pescaj suplimentare.
2.Punctul zero al fiecărei scări de pescaj trebuie să fie considerat pe verticală acesteia in planul paralel planului pescajului maxim trecând prin punctul cel mai de jos al corpului sau al chilei, dacă există. Distanța verticală de deasupra punctului zero trebuie să fie gradată în decimetri. Această gradație trebuie să fie marcată pe fiecare scară, de la planul de plutire al navei goale până la 100 mm deasupra pescajului maxim, prin repere poansonate sau gravate și vopsite având forma unei benzi foarte vizibile, în două culori alternante. Gradația trebuie să fie indicată prin cifre marcate pe o parte a scării, cel puțin din 5în5 dm, precum și la capătul ei.
3.Cele două scări de tonaj din pupa aplicate în conformitate cu Convenția prevăzută la art. 4.04, alin. 7, pot ține loc de scări de pescaj cu condiția ca acestea să conțină o gradație conform cerințelor, completată, dacă este cazul, cu cifre care să indice pescajul.
Articolul 4.07
Cerințe specifice aplicabile navelor care navighează pe căile navigabile din zona 4
1.Prin derogare de la art. 4.01 alin. 1 și 2, distanța de siguranță a ușilor și deschiderilor altele decât cele pentru capacele magaziilor navelor care navighează pe căile navigabile din Zona 4 este redusă după cum urmează:
a)pentru deschideri care pot fi închise etanș contra stropilor de val și intemperiilor, la 150 mm;
b)pentru deschideri care nu pot fi închise etanș contra stropilor de val și intemperiilor, la 200 mm.
2.Prin derogare de la art. 4.02, bordul liber minim al navelor care navighează pe căile navigabile din Zona 4 este de 0 mm, dacă distanța de siguranță în conformitate cu alin. 1 este respectată.
Articolul 5.01
Generalități
1.Navele și convoaiele trebuie să dispună de o capacitate de navigație și o manevrabilitate corespunzătoare.
2.Navele fără propulsie, destinate remorcării, trebuie să respecte cerințele speciale impuse de comisia de inspecție.
3.Navele cu propulsie și convoaiele trebuie să respecte cerințele prevăzute de art. 5.02 până la 5.10.
Articolul 5.02
Probe de navigație
1.Capacitatea de navigație și manevrabilitatea trebuie sa fie verificate prin probe de navigație.
Conformitatea cu cerințele art. 5.06 până la 5.10 trebuie sa fie examinată în amănunt.
2.Comisia de inspecție poate renunța în totalitate sau parțial la probe atunci când respectarea cerințelor privind capacitatea de navigație și manevrabilitatea sunt demonstrate în alt mod.
Articolul 5.03
Zona de probe
1.Probele de navigație prevăzute la art. 5.02 trebuie sa se desfășoare în zonele cailor de navigație interioară stabilite de către autoritățile competente.
2.Aceste zone de probe trebuie sa se situeze pe un tronson pe cât posibil în aliniament drept, cu o lungime de cel puțin 2 km și o lărgime suficienta, în apa străbătută de curenți sau în apa stătătoare și trebuie sa fie prevăzute cu repere foarte distincte pentru determinarea poziției navei.
3.Trebuie sa fie posibil, pentru comisia de inspecție, sa aibă la dispoziție un plan cu datele hidrologice, ca de exemplu adâncimea apei, lațimea canalului navigabil și viteza medie a curentului în zona de navigație în funcție de diferitele niveluri ale apei.
Articolul 5.04
Gradul de încărcare a navelor și convoaielor
În timpul probelor de navigație în timpul probelor de navigație, navele și convoaiele destinate transportului de mărfuri trebuie sa fie încărcate la cel puțin 70% din tonajul lor și încărcătura lor sa fie repartizată în așa fel încât sa asigure pe cât posibil o asieta dreapta. Dacă probele se desfășoară cu o încărcătura mai mica, aprobarea pentru a naviga în aval trebuie sa se limiteze la aceasta încărcătura.
Articolul 5.05
Folosirea mijloacelor de la bord pentru proba de navigație
1.În timpul probei de navigație pot fi folosite toate echipamentele menționate la punctele 34 și 52 din certificatul navei de navigație interioară, care pot fi comandate din timonerie, cu excepția ancorelor.
2.Totuși, în timpul probei de virare spre amonte prevăzută la art. 5.10, pot fi folosite ancorele prova.
Articolul 5.06
Viteza prescrisă (la marș înainte)
1.Navele și convoaiele trebuie sa atingă o viteza de cel puțin 13 km/h în raport cu apa. Aceasta condiție nu este obligatorie pentru împingătoarele care navighează singure.
2.Pentru navele și convoaiele care navighează numai în rade și porturi comisia de inspecție poate acorda derogări.
3.Comisia de inspecție trebuie sa verifice dacă nava neîncărcată este capabilă sa depășească viteza de 40 km/h în raport cu apa. Dacă aceasta poate fi confirmată trebuie sa se efectueze următoarea înregistrare la pct. 52 din certificatul navei de navigație interioară:
Nava este capabilă sa depășească o viteza de 40 km/h în raport cu apa.
Articolul 5.07
Capacitatea de oprire
1.Navele și convoaiele trebuie sa fie capabile sa se oprească cu prova in aval in timp util, rămânând suficient de manevrabile.
2.Pentru navele sau convoaiele cu o lungime L egala sau mai mica de 86 m și o lățime B egala sau mai mica de 22,90 m, capacitatea de oprire menționata mai sus poate fi înlocuită cu capacitatea de a vira.
3.Capacitatea de oprire trebuie sa fie dovedită prin manevre de oprire efectuate într-o zona de probe conform celor menționate la art. 5.03, iar capacitatea de a vira prin manevre de virare conform art. 5.10.
Articolul 5.08
Capacitatea de a naviga la marș înapoi
Atunci când manevra de oprire cerută conform art. 5.07 se desfășoară in apa stătătoare, ea trebuie sa fie urmata de o proba de navigație la marș înapoi.
Articolul 5.09
Capacitatea de a evita
Navele și convoaiele trebuie sa aibă capacitatea de a evita in timp util. Capacitatea de a evita trebuie sa fie dovedită prin manevre de evitare desfășurate într-o zona de probe dintre cele menționate la art. 5.03.
Articolul 5.10
Capacitatea de a vira
Navele și convoaiele cu o lungime L egala sau mai mica de 86 m și o lățime B egala sau mai mica de 22,90 m trebuie sa poată vira in timp util.
Aceasta capacitate de a vira poate fi înlocuită prin capacitatea de oprire prevăzută la art. 5.07.
Capacitatea de a vira trebuie sa fie dovedită prin manevre de virare spre amonte.
Articolul 6.01
Cerințe generale
1.Navele trebuie sa fie prevăzute cu o instalație sigură de guvernare care sa asigure cel puțin manevrabilitatea prescrisă la capitolul 5.2. Instalațiile de guvernare motorizate trebuie sa fie concepute in așa fel încât cârma sa nu-și poată schimba poziția neintenționat.
3.Ansamblul instalației de guvernare trebuie sa fie conceput pentru bandări permanente de până la 15° și pentru temperaturi ale mediului ambiant de la -20° C până la +50° C.4. Părțile componente ale instalației de guvernare trebuie sa fie suficient de rezistente încât sa poată rezista solicitărilor la care pot fi supuse in timpul exploatării normale. Nici o solicitare externa care acționează asupra cârmei nu trebuie să diminueze capacitatea de funcționare a mașinii cârmei și a acționării sale.
5.Instalația de guvernare trebuie să includă o acționare motorizată, dacă acest lucru este cerut de solicitările necesare acționării cârmei.
6.Mașina cârmei cu acționare motorizată trebuie să fie protejată la suprasarcini printr-un sistem care să limiteze momentul de torsiune aplicat la acționarea cârmei.
7.Trecerile axelor cârmelor trebuie să fie concepute astfel încât să se prevină răspândirea lubrifianților poluanți ai apei.
Articolul 6.02
Instalații pentru acționarea mașinii cârmei
1.Dacă mașina cârmei are acționare motorizată, trebuie să fie prevăzută o acționare secundară independentă sau o acționare manuală suplimentară. În cazul nefuncționării sau defectării instalației pentru acționarea mașinii cârmei, trebuie să fie posibilă intrarea în funcțiune, în decurs de 5 secunde, a acționării secundare independente sau a acționării manuale.
2.Dacă acționarea secundară sau acționarea manuală nu este pusă automat în funcțiune, trebuie să fie posibilă punerea imediată în funcțiune printr-o singură manevră efectuată simplu și repede de către timonier.
3.Acționarea secundară sau acționarea manuală trebuie să asigure manevrabilitatea cerută conform capitolului 5.
Articolul 6.03
Instalația de acționare hidraulică a mașinii cârmei
1.Nici un alt consumator de putere nu poate să fie conectat la instalația de acționare hidraulică a mașinii cârmei.
2.Rezervoarele hidraulice trebuie să fie echipate cu un sistem de avertizare care monitorizează scăderea nivelului de ulei sub nivelul minim necesar pentru funcționarea sigură.
3.Dimensiunile, proiectarea și dispunerea tubulaturilor de lucru trebuie să excludă pe cât posibil deteriorarea lor prin acțiune mecanică sau foc.
4.Furtunurile hidraulice trebuie:
a)permise numai dacă amortizarea vibrațiilor sau libertatea de mișcare a componentelor fac folosirea lor inevitabilă;
b)să fie proiectate pentru cel puțin presiunea maximă de serviciu;
c)să fie înlocuite cel târziu la fiecare opt ani.
5.Cilindrii hidraulici, pompele hidraulice și motoarele hidraulice precum și motoarele electrice trebuie să fie examinate cel târziu la fiecare opt ani de către o firmă competentă și reparate dacă se cere.
Articolul 6.04
Sursa de energie
1.Instalațiile de guvernare prevăzute cu două acționări motorizate trebuie să dispună de cel puțin două surse de energie.
2.Dacă cea de-a doua sursă de energie pentru mașinile motorizate ale cârmei nu este disponibilă în mod permanent în timp ce nava se află în marș, un dispozitiv tampon cu capacitate suficientă trebuie să o suplinească pe perioada necesară punerii acesteia în funcțiune.
3.În cazul existenței surselor de energie electrică nici un alt consumator de energie nu trebuie să fie alimentat prin sursa principală de energie a instalației de guvernare.
Articolul 6.05
Instalația de acționare manuală
1.Timona unei instalații de acționare manuală nu trebuie să fie acționată printr-o acționare motorizată.
2.Indiferent de poziția cârmei, revenirea poziției timonei trebuie să fie împiedecată in cazul in care instalația de acționare manuală este cuplată automat.
Articolul 6.06
Instalații cu elice orientabile, cu jet de apă, cu propulsoare cicloidale și cu propulsoare prova
1.La instalațiilor cu elice orientabile, cu jet de apă, cu propulsoare cicloidale și cu propulsoare prova la care modificarea orientării împingerii este comandată de la distanță prin mijloace electrice, hidraulice sau pneumatice, trebuie să existe două instalații de acționare, independente una față de alta, între timonerie și instalația propulsor/elice, respectându-se prin analogie cerințele art. 6.01 până la 6.05.
Aceste instalații nu se supun prezentului alineat dacă nu sunt necesare pentru obținerea manevrabilității cerute la capitolul 5 sau dacă sunt necesare numai pentru proba de oprire.
2.În cazul în care există două sau mai multe instalații cu elice orientabile, cu jet de apă, cu propulsoare cicloidale sau cu propulsoare prova care sunt independente unele față de altele, cea de-a doua instalație de acționare nu este necesară dacă, în caz de defectare a uneia dintre ele, nava își păstrează manevrabilitatea conform cerințelor capitolului 5.
Articolul 6.07
Indicatoare și dispozitive de control
1.Poziția cârmei trebuie să fie clar indicată la postul de guvernare. Dacă indicatorul de poziție a cârmei este electric, acesta trebuie să dispună de alimentare proprie cu energie.
2.Un sistem de alarmă optică și acustică va fi prezent la postul de guvernare pentru a semnala următoarele:
a)nivelul uleiului din rezervoarele hidraulice scăzând sub nivelul minim de conținut, conform art. 6.03 alin. 2, și scăderea presiunii de serviciu a instalației hidraulice;
b)întreruperea alimentării cu energie electrică a comenzii de guvernare;
c)întreruperea alimentării cu energie electrică a instalațiilor de acționare;
d)defectarea regulatorului vitezei de girație;
e)defectarea dispozitivelor tampon prescrise.
Articolul 6.08
Regulatoarele vitezei de girație
1.Regulatoarele vitezei de girație și componentele lor trebuie să corespundă cerințelor art. 10.20.2. Funcționarea corectă a regulatorului vitezei de girație trebuie să fie indicată la postul de guvernare printr-o lampă indicatoare cu lumină verde.
Orice defectare sau variații inadmisibile ale tensiunii de alimentare și o scădere inacceptabilă a vitezei de rotație a giroscopului trebuie să fie supravegheate.
3.Atunci când, in afară de regulatorul vitezei de girație, există și alte instalații de guvernare, trebuie să fie posibilă distingerea clară la postul de guvernare a instalației care a fost activată. Trecerea de la o instalație la alta trebuie să se poată face imediat. Regulatorul vitezei de girație nu trebuie să aibă vreo influență asupra altor instalații de guvernare.
4.Alimentarea cu energie electrică a indicatorului vitezei de girație trebuie să fie independentă de cea a altor consumatori de energie.
5.Giroscoapele, detectoarele și indicatoarele cu privire la girație folosite la regulatoarele vitezei de girație trebuie să respecte cerințele minime ale specificațiilor minime și ale condițiilor de probă privind indicatoarele vitezei de girație pentru navigația interioară, așa cum se indică in secțiunea II din anexa nr. 5 la ES-TRIN.
Articolul 6.09
Încercare
1.Instalarea corectă a instalației de guvernare trebuie să fie verificată de către comisia de inspecție. În acest scop, se pot cere următoarele documente:
a)descrierea instalației de guvernare;
b)planuri și informații cu privire la instalațiile de acționare și comenzile de guvernare;
c)informații cu privire la mașina cârmei;
d)schema instalației electrice;
e)descrierea regulatorului vitezei de girație;
f)instrucțiuni de operare și Întreținere a instalației de guvernare.
2.Funcționarea instalației de guvernare, in ansamblu, trebuie să fie verificată printr-o probă de navigație. Dacă este instalat un regulator al vitezei de girație, acesta trebuie să fie verificat in sensul că o rută predeterminată poate să fie menținută cu certitudine și că virajele pot fi realizate in siguranță.
3.Instalația de acționare a instalației de guvernare trebuie să fie inspectată de către o persoană competentă:
a)după punerea in funcțiune ;
b)după defectare;
c)după orice modificare sau reparație ;
d)regulat la fiecare trei ani.
4.Inspecția acoperă cel puțin:
a)o verificare a conformității cu documentația aprobată și la inspecțiile periodice eventualele modificări aduse instalației de guvernare;
b)o încercare funcțională a instalației de guvernare pentru toate operațiile posibile;
c)o verificare vizuală și a etanșeității in special a valvulelor, tubulaturilor, furtunurilor hidraulice, cilindrilor hidraulici, distribuitoarelor hidraulice;
d)o verificare vizuală a componentelor electrice, in special comutatoare, motoare electrice, dispozitive de siguranță;
e)o verificare a dispozitivelor de control optice și acustice.
5.Trebuie emis un certificat de inspecție, semnat de către persoana competentă, indicând data inspecției.
Articolul 7.01
Generalități
1.Timoneriile trebuie sa fie amplasate in așa fel încât timonierul sa-și poată îndeplini îndatoririle în timp ee nava se afla în marș.
2.În condiții normale de exploatare, nivelul presiunii acustice a zgomotului propriu al navei in postul de guvernare, la nivelul capului timonierului nu trebuie sa depășească 70 dB (A).
3.În cazul unei timonerii amenajate pentru conducerea prin radar de către o singura persoana, timonierul trebuie sa-și îndeplinească îndatoririle în poziție șezând și trebuie ea toate instrumentele indicatoare și de control și toate elementele de comandă necesare conducerii navei sa fie amplasate astfel încât timonierul sa le poată folosi comod pe timpul marșului, fără a-și părăsi locul și fără a scăpa din vedere ecranul radarului.
Articolul 7.02
Vizibilitate neobstrucționată
1.La postul de guvernare trebuie sa fie asigurată o vizibilitate neobstrucționată adecvată în toate direcțiile.
2.Pentru timonier, zona lipsită de vizibilitate în prova navei neîncărcate și eu jumătate din provizii, dar fără balast, nu trebuie sa depășească 250 m.
Pentru reducerea și mai mult a oricărei zone lipsite de vizibilitate, trebuie utilizate numai mijloace auxiliare corespunzătoare.
Mijloacele auxiliare corespunzătoare pentru reducerea zonei lipsite de vizibilitate nu vor fi luate în considerare pe parcursul inspecției.
3.Câmpul de vizibilitate neobstrucționată a timonierului în poziția sa normala trebuie sa fie de cel puțin 240° pe orizont din care cel puțin 140° în semicercul îndreptat spre prova navei.
Nici o rama a ferestrei, stâlp sau suprastructura nu trebuie sa se afle pe axa normala de vizibilitate a timonierului.
Chiar în cazul în care se asigură un câmp de vizibilitate neobstrucționat de 240° pe orizont, comisia de inspecție poate pretinde alte măsuri și mai ales instalarea de mijloace auxiliare corespunzătoare dacă nu este asigurată o vizibilitate suficientă spre pupa.
Înalțimea ramei de jos a ferestrelor din bord trebuie menținută cât mai scăzută posibil, iar înalțimea ramei de sus a ferestrelor din bord și pupa trebuie menținute cât mai sus posibil.
Pentru a stabili dacă sunt respectate cerințele din acest articol, cu privire la vizibilitatea din timonerie, se consideră că timonierul are o înălțime a nivelului ochilor de 1,65 m deasupra planșeului timoneriei, la postul de guvernare.
4.Marginea superioară a ferestrelor cu vedere spre prova din timonerie trebuie să fie suficient de înaltă astfel încât o persoană aflată la postul de guvernare să aibă o vedere clară în prova.
Această cerință trebuie considerată a fi respectată atunci când o persoană aflată la postul de guvernare cu o înălțime a ochilor de 1,8 m are o vedere clară în prova la cel puțin 10° deasupra orizontului la înălțimea nivelului ochilor.
5.În toate condițiile meteorologice trebuie să existe mijloace corespunzătoare pentru asigurarea unei vederi clare prin fereastra spre prova.
6.Geamurile folosite in timonerii trebuie să fie securizate și să aibă un grad de transparență de cel puțin 75%.
Pentru a împiedica reflexia, ferestrele din prova punții trebuie să fie antireflex și dispuse astfel încât să excludă reflexia efectivă.
Cerința celei de a doua fraze trebuie considerată a fi respectată când ferestrele sunt înclinate față de planul vertical la un unghi de nu mai puțin de 10° și nu mai mult de 25°.
Articolul 7.03
Cerințe generale privind dispozitivele de comandă, de indicare și de control
1.Elementele de comandă necesare conducerii navei trebuie să poată fi ușor puse în poziția de folosire. Aceasta poziție trebuie să fie evidentă.
2.Instrumentele de control trebuie să poată fi citite cu ușurință. Iluminarea lor trebuie să poată fi reglată gradual până la stingere. Stingerea surselor de iluminare nu trebuie să deranjeze și nici să afecteze citirea instrumentelor de control.
3.Trebuie să existe o instalație pentru verificarea lămpilor de avertizare și indicatoare.
4.Trebuie să se poată observa clar dacă o instalație este in funcțiune. Dacă această funcționare este indicată prin intermediul unei lămpi indicatoare, aceasta trebuie să fie verde.
5.Defectările sau deteriorările instalațiilor, pentru care este prevăzută supravegherea, trebuie să fie semnalate prin intermediul unor lămpi de avertizare roșii.
6.Simultan cu luminarea lămpii de avertizare roșii trebuie să se declanșeze un semnal acustic de avertizare. Semnalele acustice de avertizare pot consta dintr-un singur semnal comun. Nivelul intensității acustice a acestui semnal trebuie să depășească cu cel puțin 3 dB (A) nivelul intensității acustice maxime a zgomotului ambiant din postul de comandă.
7.Semnalul acustic de avertizare poate fi oprit după constatarea disfuncționalității sau deteriorării. Această oprire nu trebuie să împiedice declanșarea semnalului de alarmă pentru alte defecțiuni. Lămpile de avertizare roșii nu trebuie să se stingă decât după eliminarea defecțiunii.
8.Dispozitivele de control și indicare trebuie să fie conectate automat la o altă sursă de energie în cazul întreruperii propriei lor alimentări cu energie.
Articolul 7.04
Cerințe speciale privind dispozitivele de comandă, de indicare și de control ale mașinilor principale de propulsie și ale instalației de guvernare
1.Comanda și controlul mașinilor principale de propulsie și a instalației de guvernare trebuie să poată fi făcute de la postul de guvernare. Mașinile principale de propulsie dotate cu un dispozitiv de cuplare care poate fi acționat din postul de guvernare sau cele care acționează o elice cu pas variabil care poate fi acționată din postul de guvernare, trebuie să poată fi puse în funcțiune sau oprite și din încăperea mașinilor.
2.Comanda fiecărei mașini principale de propulsie trebuie să fie asigurată de o singură manetă care să se deplaseze pe un arc de cerc așezat într-un plan vertical aproximativ paralel cu axa longitudinală a navei. Deplasarea manetei spre prova trebuie să aibă ca rezultat marșul înainte în timp ce deplasarea manetei spre pupa trebuie să aibă ca rezultat marșul înapoi. Cuplarea și inversarea sensului de marș se realizează prin poziția neutră a manetei. Maneta trebuie să se oprească în poziția neutră.
3.Direcția de propulsie imprimată navei și viteza de rotație a elicei sau a mașinilor principale de propulsie trebuie să fie indicată.
4.Dispozitivele de indicare și control prevăzute la art. 6.07, alin. 2, art. 8.03, alin. 2 și art. 8.05, alin. 13, trebuie să fie amplasate în postul de guvernare.
5.Navele cu timonerii amenajate pentru conducerea prin radar de către o singură persoană trebuie guvernate prin intermediul unei manete. Această manetă trebuie să poată fi manevrată manual cu ușurință. Poziția manetei raportată la axa longitudinală a navei trebuie să corespundă exact poziției penei cârmei. Maneta trebuie să poată fi părăsită în orice poziție dată fără ca poziția penei cârmei să se schimbe. Poziția neutră a manetei trebuie să fie perceptibilă în mod clar.
6.În cazul timoneriilor amenajate pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, dacă nava este dotată cu propulsor prova sau cârme speciale, în special pentru marșul înapoi, acestea trebuie să fie comandate prin manete speciale care să respecte, prin analogie, cerințele prevăzute la alin. 5.
De asemenea, această prevedere se aplică, atunci când la convoaie este folosită instalația de guvernare corespunzătoare altor construcții navale decât acelea care asigură propulsia convoiului.
7.În cazul folosirii regulatoarelor de viteză de girație, elementul de comandă a vitezei de girație trebuie să poată fi lăsat în orice poziție dată fără ca viteza aleasă să se schimbe.
Sectorul de rotație a elementului de comandă trebuie să fie dimensionat astfel încât să se asigure în mod corespunzător poziționarea exactă. Poziția neutră trebuie să se deosebească clar de celelalte poziții. Iluminarea scalei trebuie să poată fi reglată gradual.
8.Echipamentul cu comandă de la distanță aferent ansamblului instalațiilor de guvernare trebuie să fie montat stabil și dispus în așa fel încât direcția aleasă să fie ușor vizibilă. Dacă echipamentul cu comandă de la distanță este decuplabil, el trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv indicator care să semnaleze situația "în funcțiune" sau "ieșit din funcțiune". Dispunerea și manevrarea elementelor de comandă trebuie să fie funcționale.
Pentru instalațiile care sunt adiționale instalației de guvernare, cum ar fi propulsorul prova,trebuie să fie admis echipament cu comandă de la distanță neinstalat permanent cu condiția ca printr-un dispozitiv de cuplare comanda instalației adiționale să poată fi transferată în orice moment în timonerie.
9.În cazul unor instalații cu elice orientabile, cu jet de apă, cu propulsoare cicloidale și cu propulsor prova, sunt admise dispozitive echivalente pentru dispozitivele de comandă, de indicare și de control.
Cerințele prevăzute la alin. 1 până la 8 trebuie aplicate, prin analogie, ținând cont de caracteristicile specifice și de dispunerile selectate pentru mecanismele de guvernare și de propulsie mai sus amintite. Prin analogie cu alin. 2 comanda fiecărei instalații trebuie să fie asigurată de o singură manetă care să se deplaseze pe un arc de cerc așezat într-un plan vertical aproximativ paralel cu direcția de împingere a instalației. Pentru fiecare instalație, direcția de împingere care acționează asupra navei trebuie să fie în mod clar indicată de poziția manetei.
Dacă instalațiile cu elice orientabile sau instalațiile cu propulsoarele cicloidale nu sunt comandate prin intermediul unor manete, comisia de inspecție poate acorda derogări de la alin. 2.
Aceste derogări trebuie introduse la punctul 52 al certificatului navei de navigație interioară.
Articolul 7.05
Lumini de navigație, semnale luminoase și semnale sonore
1.Luminile de navigație, carcasele și accesoriile acestora trebuie să aibă aplicat marcajul de conformitate prevăzut în Directiva 2014/90/UE*7), așa cum a fost amendată.
*7) Directiva 2014/90/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind echipamentele maritime și care abrogă Directiva 96/98/CE (JO L 257, 28.8.2014).
2.Pentru controlul luminilor de navigație, in timonerie trebuie să fie montate lămpi indicatoare sau alte dispozitive echivalente, similare lămpilor indicatoare, în afară de cazul în care acest control se poate efectua direct din timonerie.
3.În cazul timoneriilor amenajate pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, pe panoul de comandă trebuie să fie montate lămpi indicatoare pentru controlul luminilor de navigație și a semnalelor luminoase. Întrerupătoarele luminilor de navigație trebuie să fie incluse în lămpile indicatoare sau să fie alături de acestea și trebuie să se identifice clar cu acestea.
Dispunerea și culoarea lămpilor indicatoare ale luminilor de navigație și ale semnalelor luminoase trebuie să corespundă poziției și culorii reale ale acestor lumini și semnale.
Nefuncționarea unei lumini de navigație sau a unui semnal luminos trebuie semnalată fie prin stingerea lămpii indicatoare fie prin declanșarea unui semnal în alt mod.
4.În cazul timoneriilor amenajate pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, acționarea semnalelor sonore trebuie să se facă printr-un întrerupător declanșat cu piciorul. Această prevedere nu se aplică semnalului "nu vă apropiați", semnal în conformitate cu regulile autorității de navigație din statele membre.
Articolul 7.06
Instalații radar și indicatoare de viteză de girație
1.Aparatele radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în anexa nr. 5 la ES-TRIN. Respectarea acestor cerințe se determină printr-o aprobare de tip eliberată de autoritatea competentă.
2.Echipamentul ECDIS interior care poate fi operat în modul navigație trebuie considerat ca instalație radar de navigație. Trebuie respectate cerințele standardului ECDIS interior, în vigoare.
Cerințele din anexa nr. 5 la ES-TRIN trebuie respectate.
3.Echipamentul AIS interior trebuie să îndeplinească cerințele standardului de încercare pentru AIS interior, în vigoare.
Cerințele din anexa nr. 5 la ES-TRIN trebuie respectate.
4.Indicatorul vitezei de girație trebuie să fie amplasat în fața timonierului, în câmpul său vizual.
5.În cazul timoneriilor amenajate pentru conducerea prin radar de către o singură persoană:
a)ecranul radarului nu trebuie să fie prea mult îndepărtat de axa vizuală a timonierului în poziția sa normală;
b)imaginea radar trebuie să rămână perfect vizibilă, fără mască sau ecran, oricare ar fi condițiile de iluminare din exteriorul timoneriei;
c)indicatorul vitezei de girație trebuie să fie instalat direct deasupra sau dedesubtul imaginii radar sau încorporat acesteia.
Articolul 7.07
Instalații de radiotelefonie pentru navele cu timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană
1.Pentru navele a căror timonerie este amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, recepția semnalelor navă-navă și a informațiilor nautice trebuie să se facă prin intermediul unui difuzor, iar emiterea printr-un microfon fix. Trecerea de la recepție la emisie trebuie să se facă prin intermediul unui buton basculant.
Microfoanele acestei rețele nu trebuie să fie folosite pentru rețeaua de comunicații publice.
2.Pentru navele a căror timonerie este amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană și care sunt dotate cu o instalație de radiotelefonie pentru rețeaua de comunicații publice, recepția trebuie să fie posibilă din postul timonierului.
Articolul 7.08
Mijloace de comunicare internă la bord
La bordul navelor a căror timonerie este amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, trebuie să existe mijloace de comunicare internă.
Următoarele legături de comunicare trebuie să poată fi stabilite din postul de guvernare:
a)cu partea din prova a navei sau convoiului;
b)cu partea din pupa a navei sau convoiului dacă comunicarea directă nu este posibilă de la postul de guvernare;
c)cu încăperile de locuit ale echipajului;
d)cu cabina comandantului.
Recepția în toate amplasamentele acestor legături de comunicare internă trebuie să se facă printr-un difuzor iar emisia printr-un microfon fix. Legătura cu prova sau cu pupa navei sau convoiului poate fi o legătură radiotelefonică.
Articolul 7.09
Instalații de alarmă
1.Trebuie să existe o instalație independentă de alarmă care să permită alertarea încăperilor de locuit, încăperilor de mașini și, după caz, a compartimentelor de pompe izolate.
2.Timonierul trebuie să aibă la îndemână un întrerupător oprit/pornit care să declanșeze semnalul de alarmă; întrerupătoarele care revin automat la poziția de oprire atunci când sunt lăsate libere, nu sunt admise.
3.Nivelul intensității acustice a semnalului de alarmă trebuie să fie de cel puțin 75 dB (A) în zona de locuit.
În încăperile de mașini și compartimentele pompelor trebuie să existe, ca semnal de alarmă, o lumină intermitentă vizibilă din toate părțile și clar perceptibilă din orice punct.
Articolul 7.10
Încălzire și ventilație
Timoneriile trebuie să fie prevăzute cu o instalație eficace, reglabilă, de încălzire și de ventilație.
Articolul 7.11
Instalații pentru manevrarea ancorelor de la pupa
Pe navele și convoaiele a căror timonerie este amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, a căror lungime depășește 86 m sau a căror lățime depășește 22,90 m, timonierul trebuie să poată lăsa la apă, din postul său, ancorele de la pupa.
Articolul 7.12
Timonerii escamotabile
1.O timonerie escamotabilă motorizată cât și dispozitivele aferente trebuie proiectate astfel încât să nu pună în pericol siguranța persoanelor aflate la bord.
2.O timonerie escamotabilă nu trebuie să compromită stabilitatea navei.
3.Operațiunile efectuate din timonerie nu trebuie să fie împiedicate în timpul ridicării sau coborârii. Trebuie să fie posibil accesul și părăsirea în siguranță a timoneriei, indiferent de poziția sa.
4.Trebuie să fie posibil să se acționeze mecanismul de ridicare din interiorul timoneriei.
Următoarele informații trebuie să fie prezente la postul de guvernare:
a)punerea sub tensiune,b) timoneria în poziția cea mai de jos,c) timoneria în poziția cea mai înaltă,d) timoneria blocată în poziție fixă (dacă este cazul).
5.Mecanismul de ridicare trebuie să permită oprirea timoneriei în orice poziție. Dacă este posibilă blocarea timoneriei într-o poziție dată, mecanismul de ridicare trebuie să fie dezactivat automat la blocare. Deblocarea trebuie să fie posibilă în toate condițiile de funcționare.
6.Mecanismul de ridicare trebuie proiectat astfel încât să nu poată fi depășite pozițiile extreme.
7.Trebuie luate măsuri pentru a evita coborârea necontrolată a timoneriei. Trebuie instalate dispozitive de protecție corespunzătoare pentru a evita riscul de răniri care pot apărea în timpul coborârii. Toate operațiunile de coborâre trebuie să declanșeze automat un semnal de avertizare optic cât și un semnal de avertizare acustic clar audibil.
8.Timoneriile escamotabile trebuie să fie echipate cu un sistem de coborâre de urgență independent de mecanismul normal de ridicare și care poate fi, de asemenea, utilizat în cazul unei căderi de tensiune. Acest sistem de urgență trebuie să poată fi acționat din interiorul timoneriei. La utilizarea sistemului de urgență, viteza de coborâre nu trebuie să fie mai mică decât viteza de coborâre în condiții normale.9. (fără conținut)
10.Furtunurile flexibile:
a)sunt permise numai atunci când utilizarea lor este indispensabilă pentru amortizarea vibrațiilor sau pentru libertatea de mișcare a pieselor componente,b) trebuie sa fie proiectate pentru o presiune cel puțin egala cu presiunea maxima de lucru,c) trebuie sa fie înlocuite cel târziu la fiecare opt ani.
11.Timoneriile escamotabile și dispozitivele asociate acestora trebuie sa fie inspectate în mod regulat și cel puțin o data la douăsprezece luni de către o persoana competenta. Siguranța instalației trebuie verificată printr-o inspecție vizuala și printr-o verificare a funcționarii corespunzătoare a acesteia.
12.Timoneriile escamotabile și dispozitivele asociate acestora trebuie inspectate de către un expert:
a)înainte de prima punere în funcțiune,b) înainte de repunerea în funcțiune după o modificare sau reparație majora;
c)în mod regulat și cel puțin o data la cinci ani.
Cu aceasta ocazie, dovada prin calcul trebuie sa fie furnizată pentru o rezistența și o stabilitate suficienta.
Expertul care a efectuat inspecția trebuie sa emită și sa semneze un certificat privind inspecția, cu menționarea datei inspecției.
Articolul 7.13
Menționarea în certificatul navei de navigație interioară a navelor a căror timonerie este amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană
Atunci când o nava corespunde prevederilor speciale pentru timoneriile amenajate pentru conducerea prin radar de către o singura persoana, așa cum se indica la articolele 7.01(3), 7.04(5) și (6)7.05(3) și (4), 7.06(2), 7.07, 7.08 și 7.11, în certificatul navei de navigație interioară trebuie sa fie făcută următoarea mențiune:
Nava are o timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singura persoana
Articolul 8.01
Generalități
1.Mașinile, precum și instalațiile auxiliare, trebuie sa fie concepute, executate și instalate conform celei mai bune practici.
2.Recipientele sub presiune destinate funcționarii navei trebuie controlate de către un expert pentru a verifica siguranța în funcțiune a acestora:
a)înainte de a fi puse în funcțiune pentru prima oara;
b)înainte de a fi repuse în funcțiune în urma efectuării de modificări sau reparații; șic) în mod regulat, cel puțin o data la cinci ani.
Inspecția trebuie sa cuprindă o inspecție interioară și una exterioară. Recipientele de aer sub presiune al căror interior nu poate fi inspectat în mod corespunzător sau a căror stare nu poate fi stabilită în mod clar în cursul inspecției interioare trebuie să fie supuse unor încercări suplimentare nedistructive sau unei încercări hidraulice de presiune.
Trebuie eliberat un certificat de inspecție, semnat de expert, in care se menționează data inspecției.
Alte instalații care necesită inspecții regulate, în special căldările cu aburi, alte recipiente sub presiune și accesoriile acestora, precum și ascensoarele, respectă reglementările aplicabile într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene.
3.Pot fi instalate numai motoarele cu combustie internă care funcționează cu combustibil cu punctul de inflamabilitate mai mare de 55° C.
Articolul 8.02
Dispozitive de siguranță1. Mașinile trebuie să fie instalate și montate în așa fel încât să fie suficient de accesibile pentru operare și întreținere și să nu pună în pericol persoanele care realizează aceste activități. Ele trebuie să fie asigurate în cazul unei porniri neintenționate.
2.Mașinile de propulsie, mașinile auxiliare, căldările și recipientele sub presiune, precum și accesoriile lor, trebuie să fie dotate cu dispozitive de siguranță.
3.În caz de urgență, oprirea motoarelor care acționează suflanta și ventilatoarele de aspirație trebuie să fie de asemenea posibilă din exteriorul spațiului în care se află situate cât și din exteriorul încăperii de mașini.
4.În caz de necesitate, conectările tubulaturilor care vehiculează combustibil, ulei de ungere, și ulei uzat în sistemele de transmitere a puterii, control și acționare și în sistemele de încălzire trebuie ecranate sau altfel protejate pentru a nu permite pulverizarea combustibil sau scurgerea acestuia peste suprafețele încălzite, spre admisia aerului la mașini sau spre alte surse de aprindere. Numărul de conectări la aceste sisteme de tubulaturi trebuie să fie redus la minim.
5.Tubulaturile exterioare de combustibil, de înaltă presiune, ale motoarelor diesel, situate între pompa de combustibil de înaltă presiune și injectoarele de combustibil trebuie protejate cu un sistem de protecție a tubulaturii capabil să păstreze combustibilul în cazul spargerii tubulaturii de înaltă presiune. Sistemul de protecție a tubulaturii trebuie să includă un mijloc pentru colectarea scurgerilor și trebuie prevăzut cu un sistem de alarmare în cazul spargerii tubulaturii, cu excepția că alarma nu este cerută pentru motoarele cu unul sau doi cilindrii. Sistemul de protecție a tubulaturii nu trebuie aplicat motoarelor de pe punți deschise care acționează vinciuri sau cabestane.
6.Izolarea componentelor mașinilor trebuie să corespundă cerințelor art. 3.04 alin. 3, paragraful 2.
Articolul 8.03
Mașini de propulsie1. Propulsia navei trebuie să poată fi pusă în funcțiune, oprită sau inversată în siguranță și rapid.
2.Următorii parametrii trebuie să fie controlați, prin dispozitive adecvate care să declanșeze alarma atunci când se atinge nivelul critic:
a)temperatura apei de răcire a motoarelor principale;
b)presiunea uleiului de ungere a motoarelor principale și a transmisiilor;
c)presiunea uleiului și aerului în dispozitivele de inversare ale motoarelor principale, ale transmisiilor reversibile sau a elicelor;
3.Pentru navele care au un singur motor de propulsie, acest motor nu trebuie oprit automat cu excepția cazului protecției la supraturație.
4.Pentru navele care au un singur motor de propulsie, acesta nu poate fi echipat cu un dispozitiv automat pentru reducerea vitezei motorului, decât dacă această reducere automată a vitezei motorului declanșează un semnal optic și acustic în timonerie și dispozitivul de reducere poate fi oprit din postul de guvernare.
5.Bucșele arborelui portelice trebuie să fie realizate în așa fel încât să prevină răspândirea lubrifianților care ar polua apa.
Articolul 8.04
Instalația de evacuare a gazelor arse de la motoare
1.Gazele de evacuare trebuie să fie dirijate complet în afara navei.
2.Trebuie să fie luate toate măsurile necesare pentru evitarea penetrării gazelor de evacuare în diferite compartimente. Tubulaturile de evacuare care traversează încăperile de locuit sau timoneria trebuie să fie dublate, în interiorul acestor încăperi, cu o carcasă de protecție etanșă la gaze. Spațiul dintre tubulatura de evacuare și această carcasă trebuie să comunice cu atmosfera exterioară.
3.Tubulaturile de evacuare trebuie să fie dispuse și protejate în așa fel încât să nu poată provoca incendii.
4.În încăperile de mașini, tubulaturile de evacuare trebuie să fie izolate termic sau răcite. La exteriorul încăperilor de mașini este suficientă protecția termică la atingere.
Articolul 8.05
Tancuri de combustibil, tubulaturi și accesorii
1.Combustibilul lichid trebuie să fie depozitat în tancuri de oțel structurale sau care sunt fixate stabil de corpul navei. Dacă construcția navei o cere poate fi folosit un material echivalent din punct de vedere al rezistenței la foc. Aceste cerințe nu se aplică în cazul tancurilor care au o capacitate mai mică sau egală cu 12 litri, încorporate în echipamente auxiliare în timpul fabricării lor. Tancurile de combustibil nu trebuie să aibă pereți comuni cu tancurile de apă potabilă.
2.Tancurile de combustibil, precum și tubulaturile lor și celelalte accesorii, trebuie să fie dispuse și amenajate în așa fel încât să nu poată intra accidental în interiorul navei nici combustibil și nici vaporii de combustibil. Valvulele tancurilor care servesc la luarea de probe din combustibil sau la evacuarea apei trebuie să se închidă automat.
3.Tancurile de combustibil nu pot fi amplasate în prova peretelui de coliziune și în pupa peretelui picului pupa.
4.Tancurile de combustibil și accesoriile lor nu trebuie să fie amplasate direct deasupra motoarelor sau tubulaturilor de evacuare.
5.Orificiile de umplere ale tancurilor de combustibil trebuie să fie marcate clar.
6.Tubulaturile pentru umplerea tancurilor de combustibil trebuie să aibă orificiile situate pe punte, excepție făcând tancurile pentru consum zilnic. Tubulatura de umplere trebuie să fie dotată cu o piesă de racordare conformă cu standardul EN 12827:1999.
Aceste tancuri trebuie să fie dotate cu tubulaturi de aerisire care să conducă deasupra punții în atmosferă și care să fie amplasate astfel încât să nu fie posibilă pătrundere apei. Secțiunea acestei tubulaturi trebuie să fie cel puțin egală cu de 1,25 ori secțiunea tubulaturii de umplere.
Dacă tancurile sunt interconectate între ele, secțiunea tubulaturii de racordare trebuie să fie cel puțin egală cu de 1,25 ori secțiunea tubulaturii de umplere.
7.Tubulaturile pentru distribuția combustibilului trebuie să fie prevăzute, la ieșirea din tancuri, cu o valvulă cu închidere rapidă care poate fi acționată de pe punte, inclusiv în cazul în care încăperile respective sunt închise.
Dacă dispozitivul de acționare este mascat, capacul sau carcasa nu trebuie să fie încuiabile.
Dispozitivul de acționare trebuie să fie marcat în culoarea roșie. Dacă dispozitivul de acționare este mascat el trebuie marcat cu un simbol pentru valvula cu închidere rapidă în conformitate cu Fig.9 a Anexei 4 la ES-TRIN cu lungimea laturii de cel puțin 10 cm.
Primul paragraf nu trebuie aplicat tancurilor montate direct pe motor.
8.Tubulaturile de combustibil, racordările lor, îmbinările și armăturile trebuie să fie realizate din materiale rezistente la solicitările mecanice, chimice și termice, la care sunt susceptibile de a fi supuse.
Tubulaturile pentru combustibil nu trebuie să fie supuse unei influențe dăunătoare a căldurii și trebuie să poată fi controlate pe întreaga lor lungime.
9.Tancurile pentru combustibil trebuie să fie dotate cu un dispozitiv de măsurare a nivelului.
Dispozitivul de măsurare a nivelului trebuie să fie lizibil până la nivelul maxim de umplere. Sticlele de nivel trebuie să fie protejate în mod eficient contra șocurilor, dotate cu o valvulă cu închidere automată în partea lor inferioară și racordate în partea superioară la tancuri, deasupra nivelului maxim de umplere. Materialul sticlelor de nivel nu trebuie să se deformeze la temperaturi normale ale mediului ambiant. Extremitatea tubulaturilor de sondă nu trebuie să se găsească în încăperile de locuit.
Tubulaturile sondelor terminate într-o încăpere de mașini sau căldări trebuie prevăzute la extremitatea lor cu dispozitive cu auto-închidere.
10.a) Deversările de combustibil, în timpul buncherării, trebuie să fie făcute imposibile prin montarea la bordul navei a unor dispozitive tehnice corespunzătore care trebuie înregistrate la punctul 52 al certificatului navei de navigație interioară.
b)Dacă alimentarea este făcută prin stația de buncherare cu sistemul ei propriu de prevenire a deversării de combustibil la bord, pe durata buncherării, echipamentul cerut la lit. a) și alin. 11 nu mai trebuie montat.
11.Dacă tancurile de combustibil sunt prevăzute cu dispozitiv de închidere automat, senzori trebuie să închidă alimentarea când tancul este 97% plin; acest echipament trebuie să fie de un tip sigur în funcționare.
Dacă senzorul activează un contact electric, care poate întrerupe circuitul de la stația de buncherare printr-un semnal binar, trebuie să fie posibilă transmiterea semnalului la stația de buncherare printr-un conector, etanș la apă, ce trebuie să fie conform publicației IEC 60309-1:2012 pentru curent continuu de la 401a50 V, de culoare albă, poziția contactului de împământare la ora zece a ceasului.
12.Tancurile de combustibil lichid trebuie să fie dotate cu deschideri prevăzute cu închidere etanșă, destinate să permită curățarea și inspectarea lor.
13.Tancurile de combustibil, care alimentează direct motoarele principale precum și motoarele necesare pentru operarea sigură a navei, trebuie să fie dotate cu un dispozitiv care să emită un semnal acustic și optic în timonerie atunci când nivelul lor de umplere nu este suficient pentru continuarea exploatării în siguranță.
Articolul 8.06
Depozitarea uleiului de ungere, tubulaturi și accesorii
1.Uleiul de ungere trebuie să fie depozitat în tancuri de oțel structurale sau în tancuri care sunt fixate stabil de corpul navei. Dacă construcția navei o cere, se poate folosi un material echivalent din punct de vedere al rezistenței la foc. Aceste cerințe nu se aplică în cazul tancurilor care au o capacitate mai mică sau egală cu 25 litri. Tancurile de ulei de ungere nu trebuie să aibă pereți comuni cu tancurile de apă potabilă.
2.Tancurile pentru ulei de ungere, precum și tubulaturile lor și celelalte accesorii trebuie să fie dispuse și amenajate în așa fel încât să nu poată intra accidental în interiorul navei nici uleiul de ungere nici vaporii de ulei de ungere.
3.Tancurile pentru ulei de ungere nu pot fi amplasate în prova peretelui de coliziune.
4.Tancurile pentru ulei de ungere și accesoriile lor nu trebuie să fie amplasate direct deasupra motoarelor sau tubulaturilor de evacuare.
5.Orificiile de umplere a tancurilor pentru ulei de ungere trebuie să fie marcate clar.
6.Tubulaturile pentru uleiul de ungere, racordările lor, îmbinările și armăturile trebuie să fie realizate din materiale rezistente la solicitările mecanice, chimice și termice, la care sunt susceptibile de a fi supuse. Tubulaturile nu trebuie să fie supuse unei influențe dăunătoare a căldurii și trebuie să poată fi controlate pe întreaga lor lungime.
7.Tancurile pentru ulei de ungere trebuie să fie dotate cu un dispozitiv de măsurare a nivelului.
Dispozitivul de măsurare a nivelului trebuie să fie lizibil până la nivelul maxim de umplere. Sticlele de nivel trebuie să fie protejate în mod eficient contra șocurilor, dotate cu o valvulă cu închidere automată în partea lor inferioară și racordate în partea superioară la tancuri, deasupra nivelului maxim de umplere. Materialul sticlelor de nivel nu trebuie să se deformeze la temperaturi normale ale mediului ambiant. Extremitatea tubulaturilor de sondă nu trebuie să se găsească în încăperile de locuit.
Tubulaturile sondelor terminate într-o încăpere de mașini sau căldări trebuie prevăzute la extremitatea lor cu dispozitive cu auto-închidere.
Articolul 8.07
Depozitarea uleiurilor utilizate la sistemele de transmitere a puterii, sistemele de comandă și acționare și sistemele de încălzire, tubulaturi și accesorii
1.Uleiul utilizat la sistemul de transmitere a puterii, sistemele de comandă și acționare și sistemele de încălzire trebuie să fie depozitat în tancuri de oțel structurale sau care sunt fixate stabil de corpul navei. Dacă construcția navei o cere poate fi folosit un material echivalent din punct de vedere al rezistenței. Aceste cerințe nu se aplică în cazul tancurilor care au o capacitate mai mică sau egală cu 25 litri. Tancurile vizate la prima frază nu trebuie să aibă pereți comuni cu rezervoarele de apă potabilă.
2.Tancurile, vizate la alin. 1, și tubulaturile și celelalte accesorii, trebuie să fie dispuse în așa fel încât să nu poată intra accidental în interiorul navei nici uleiurile și nici vaporii de ulei.
3.Tancurile, vizate la alin. 1, nu pot fi amplasate în prova peretelui de coliziune.
4.Tancurile, vizate la alin. 1, și accesoriile lor nu trebuie să fie amplasate direct deasupra motoarelor sau tubulaturilor de evacuare.
5.Orificiile de umplere ale tancurilor, vizate la alin. 1, trebuie să fie marcate clar.
6.Tubulaturile pentru ulei, vizate la alin. 1, racordările lor, îmbinările și armăturile trebuie să fie realizate din materiale rezistente la solicitările mecanice, chimice și termice, la care sunt susceptibile de a fi supuse. Tubulaturile nu trebuie să fie supuse unei influențe dăunătoare a căldurii și trebuie să poată fi controlate pe întreaga lor lungime.
7.Tancurile, vizate la alin. 1, trebuie să fie dotate cu un dispozitiv de măsurare a nivelului.
Dispozitivul de măsurare a nivelului trebuie să fie lizibil până la nivelul maxim de umplere. Sticlele de nivel trebuie să fie protejate în mod eficient contra șocurilor, dotate cu o valvulă cu închidere automată în partea lor inferioară și racordate în partea superioară la tancuri, deasupra nivelului maxim de umplere. Materialul sticlelor de nivel nu trebuie să se deformeze la temperaturi normale ale mediului ambiant. Extremitatea tubulaturilor de sondă nu trebuie să se găsească în încăperile de locuit.
Tubulaturile sondelor terminate într-o încăpere de mașini sau căldări trebuie prevăzute la extremitatea lor cu dispozitive cu auto-închidere.
Articolul 8.08
Instalații de santină
1.Fiecare compartiment etanș la apă trebuie să poată fi drenat separat. Totuși, această prevedere nu se aplică compartimentelor închise în mod normal ermetic în timpul marșului.
2.Navele prevăzute cu echipaj trebuie să fie dotate cu două pompe de santină independente, care să nu fie instalate în același compartiment. Cel puțin una din acestea trebuie să fie antrenată de un motor. Dacă totuși aceste nave au o putere de propulsie mai mică de 225 kW sau o capacitate de încărcare mai mică de 350 t, respectiv pentru navele care nu sunt destinate transportului de mărfuri având un deplasament volumetric mai mic de 250 mc, este suficientă o pompă manuală sau antrenată de un motor.
Fiecare dintre pompele prevăzute trebuie să poată fi folosită pentru fiecare compartiment etanș.
3.Debitul minim al primei pompe de santină se calculează cu formula:
Q_1 = 0,1 x d_1^2 [l/min.] , unde:
d_1 se calculează cu formula
d_1 = 1,5 x √L(B + H) + 25 [mm]
Debitul minim al celei de-a doua pompe de santină, în l/min., se calculează cu formula:
Q_2 = 0,1 x d_2^2 [1/ min.] , unde:
d_2 se calculează cu formula:
d_2 = 2 x √1(B + H) +25 [mm]
Totuși, valoarea d_2 nu trebuie să depășească valoarea d_1.
Pentru determinarea lui Q_2 se adoptă pentru l lungimea compartimentului etanș cel mai lung.
În aceste formule:
l = lungimea compartimentului etanș drenat, în (m);
d_1 = diametrul interior calculat al tubulaturii magistrale de santină, în (mm);
d_2 = diametrul interior calculat al tubulaturii ramificației, în (mm).
4.Atunci când pompele de santină sunt racordate la o instalație de santină, tubulatura principală trebuie să aibă un diametru interior cel puțin egal cu d_1, în mm, iar tubulatura ramificație un diametru interior cel puțin egal cu d_2.
Pentru navele cu o lungime L mai mică de 25 m aceste valori pentru d_1 și d_2 pot fi reduse până la 35 mm.
5.Sunt admise numai pompele de santină autoamorsabile.
6.În orice compartiment drenabil, cu fund plat, cu o lățime mai mare de 5 m trebuie să existe cel puțin câte un sorb de aspirație în tribord și în babord.
7.Drenarea picului pupa poate fi asigurată din încăperea mașinii principale prin intermediul unei tubulaturi cu închidere automată, ușor accesibilă.
8.Tubulatura ramificațiilor diferitelor compartimente trebuie să fie racordate la tubulatura principală prin intermediul unei valvule cu sens unic.
Compartimentele sau alte încăperi destinate transportului balastului pot fi racordate la instalația de santină doar prin intermediul unei simple valvule cu închidere. Această prevedere nu se aplică magaziilor adaptate pentru balastare. Umplerea unor astfel de magazii cu apă de balast trebuie să se facă prin intermediul unei tubulaturi de balastare, montată permanent și independentă de tubulatura de santină, sau cel puțin care poate fi conectată la tubulatura principală de santină cu ajutorul unei ramificații constituite din tubulaturi flexibile sau tubulaturi intermediare. Nu este admisă utilizarea în acest scop a sorburilor de absorbție amplasate pe fundul magaziei.
9.Santinele magaziilor trebuie să fie dotate cu dispozitive de măsurare.
10.În cazul unui instalații de santină cu tubulaturi montate permanent, tubulaturile de santină de pe fundul magaziilor destinate colectării apelor cu hidrocarburi trebuie să fie dotate cu dispozitive de închidere, sigilate în poziția închis, de către comisia de inspecție. Numărul și poziția acestor dispozitive trebuie să fie menționate în certificatul navei de navigație interioară.
11.Blocarea închiderilor în poziție trebuie să fie considerată ca echivalentă cu sigilarea în conformitate cu alin. 10. Cheia sau cheile pentru blocarea închiderilor trebuie să fie indicate în mod corespunzător și păstrate într-un loc marcat și ușor accesibil în încăperea de mașini.
Articolul 8.09
Instalații pentru colectarea apelor cu hidrocarburi și a uleiurilor uzate
1.Apele cu hidrocarburi care provin din exploatare trebuie să poată fi păstrate la bord. În acest sens santina încăperii de mașini este considerată rezervor.
2.Pentru colectarea uleiurilor uzate trebuie să existe in încăperile de mașini unul sau mai multe recipiente speciale, a căror capacitate să fie cel puțin de 1,5 ori cantitatea de uleiuri uzate care provine din carterul tuturor motoarelor cu combustie internă, al tuturor mecanismelor instalate precum și cantitatea de uleiuri hidraulice care provine din rezervoarele de uleiuri hidraulice.
Racordurile pentru deversarea recipientelor sus menționate trebuie să fie conforme normei europene EN 1305:1996.
3.Pentru navele folosite numai pentru sectoare de navigație scurte, comisia de inspecție poate acorda derogări de la prevederile alin. 2.
Articolul 8.10
Zgomotul produs de nave
1.Zgomotul produs de o navă în marș și mai ales zgomotele de la aspirația și de la evacuarea aerului motoarelor trebuie să fie atenuate prin folosirea mijloacelor adecvate.
2.Zgomotul produs de navă în marș, la o distanță laterală de 25 m de la bordaj, nu trebuie să depășească 75dB (A).
3.Zgomotul produs de navă în staționare, exceptând operațiunile de transbordare, la o distanță laterală de 25 m de la bordaj, nu trebuie să depășească 65 dB (A).
Articolul 9.00
Definiții
În scopurile prezentului capitol, se aplică următoarele definiții:
1."motor cu ardere internă": un convertor de energie, altul decât o turbină cu gaz, conceput pentru a transforma energia chimică (absorbită) în energie mecanică (furnizată) printr-un proces de ardere internă; acesta include, acolo unde au fost instalate, sistemul de control al emisiilor și interfața de comunicație (hardware și mesaje) între unitățile de comandă electronică ale motorului și orice altă unitate de comandă;
2."aprobare de tip : procedura prin care autoritatea competentă certifică faptul că un tip de motor sau o familie de motoare satisface cerințele tehnice relevante privind nivelul emisiei de gaze și particule poluante produse de motor (motoare);
3."familie de motoare": un grup de motoare ale unui constructor de motoare, care, prin concepția lor, posedă caracteristici similare în ce privește emisiile de gaze de evacuare și respectă valorile limită ale emisiilor aplicabile;
4."puterea de referință": putere netă care este utilizată pentru determinarea valorilor limită ale emisiilor aplicabile motorului;
5."constructor de motoare": orice persoană fizică sau juridică care este responsabilă, față de autoritatea competentă în materie de aprobare, pentru toate aspectele legate de procesul de aprobare de tip sau de autorizare a motorului cât și pentru asigurarea conformității producției motorului și care este, de asemenea, responsabilă pentru problemele legate de supravegherea pieței în ceea ce privește motoarele produse, indiferent dacă această persoană este sau nu direct implicată în toate etapele de proiectare și construcție a motorului care face obiectul aprobării de tip;
6."protocol privind parametrii motorului": documentul menționat în anexa nr. 6 a ES-TRIN în care sunt înregistrați în mod adecvat toți parametrii, și include componentele și reglajele motorului care afectează nivelul emisiei de gaze și particule poluante, precum și modificările aduse acestor parametri.
Articolul 9.01
Dispoziții generale
1.Dispozițiile prezentului capitol se aplică tuturor motoarelor cu ardere internă care au o putere de referință mai mare de 19 kW, instalate la bordul construcțiilor navale.
2.Motoarele cu ardere internă trebuie să respecte cerințele Regulamentului (UE) 2016/1628*8).
*8) Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind cerințele referitoare la limitele emisiilor de poluanți gazoși și de particule poluante și omologarea de tip pentru motoarele cu ardere interna pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1024/2012 și (UE) nr. 167/2013 și de modificare și abrogare a Directivei 97/68/CE (JO L 252, 16.9.2016).
Numai motoarele cu ardere internă ale categoriilor:
a)IWP,b) IWA,c) NRE cu o putere de referință mai mică de 560 kW saud) motoarele recunoscute ca echivalente în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1628 pot fi instalate. Această conformitate este stabilită prin intermediul unui certificat de aprobare de tip.
3.O copie a certificatului de aprobare de tip, instrucțiunile producătorului motorului și protocolul parametrilor motorului trebuie să se afle la bord.
4.Este interzisă instalarea motoarelor de înlocuire, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2016/1628.5. Comisia de inspecție poate utiliza un serviciu tehnic pentru îndeplinirea sarcinilor menționate în acest capitol. Numai serviciile tehnice notificate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1628 sunt recunoscute în scopurile prezentului standard.
Articolul 9.02
Mențiuni în certificatul navei de navigație interioară
Numărul de identificare și, după caz, numărul aprobării de tip al tuturor motoarelor cu ardere internă aflate la bordul construcției navale se introduc la punctul 52 al certificatului navei de navigație interioară.
Articolul 9.03
Prevederi pentru instalarea motoarelor cu ardere internă
Instalarea motorului cu ardere interna pe construcția navala trebuie sa fie conform restricțiilor definite în domeniul de aplicare al aprobării de tip.
Articolul 9.04
Instrucțiunile constructorului de motoare
1.Instrucțiunile constructorului de motoare, care trebuie sa fie întocmite de către constructorul motorului, trebuie să specifice elementele constitutive care sunt determinante pentru emisiile de gaze de evacuare cât și reglajele și parametrii datorită cărora conformitatea cu valorile limită stabilite pentru gazele de evacuare sunt asigurate permanent.
2.Instrucțiunile trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:
a)tipul motorului și, după caz, familia de motoare, cu indicarea puterii de referință și a turației nominale;
b)lista componentelor și parametri motorului cu relevanță în contextul emisiilor de gaze de evacuare;
c)caracteristicile care permit identificarea componentelor aprobate care sunt determinante pentru emisiile de gaze de evacuare (de exemplu, numărul piesei de pe componente);
d)indicarea parametrilor motorului care sunt determinanți pentru emisiile de gaze de evacuare, cum ar fi intervalul de reglare a avansului injecției, temperatura admisibilă a apei de răcire și contra-presiunea maximă a gazelor de evacuare.
Articolul 9.05
Încercările motorului cu ardere internă
1.În timpul încercării privind instalarea, încercărilor intermediare și speciale, comisia de inspecție verifică starea curentă a motorului cu referire la componentele, calibrarea și reglajele parametrilor săi așa cum sunt specificați în instrucțiunile constructorului motorului și în protocolul parametrilor motorului.
2.Rezultatele încercărilor menționate la alin. 1 trebuie să fie indicate în raportul privind parametrii motorului în conformitate cu anexa nr. 6 la ES-TRIN.
3.Dacă încercările privind instalarea, intermediare și speciale demonstrează că, în ce privește parametrii, componentele și caracteristicile reglabile ale acestora, motoarele cu ardere internă instalate la bord sunt conforme specificațiilor enunțate în documentele menționate la art. 9.01 alin. 3, se poate presupune că emisiile de gaze de evacuare și particule provenite de la motoarele cu ardere internă sunt conforme valorilor limită.
Dacă comisia de inspecție consideră că motorul cu ardere internă nu îndeplinește cerințele prevăzute în documentele menționate la art. 9.01, alin. 3, ea trebuie să solicite luarea unor măsuri pentru a restabili conformitatea motorul cu ardere internă.
4.În cazul motoarelor cu combustie internă echipate cu un dispozitiv de post-tratare a gazelor de evacuare, se efectuează verificări, în cadrul încercărilor privind instalarea, intermediare sau speciale, pentru a se asigura că aceste sisteme funcționează corect.
Articolul 9.06
Încercările privind instalarea
1.După instalarea motorului cu ardere interna la bord, dar înainte de punerea in funcțiune, trebuie efectuată o încercare privind instalarea. Această încercare, care face parte din inspecția inițială a construcției navale sau dintr-o inspecție specială determinată de instalarea motorului cu ardere internă, trebuie să conducă fie la înregistrarea motorului în certificatul navei de navigație interioară ce urmează să fie emis pentru prima dată fie la modificarea certificatului navei de navigație interioară existent.
2.Pe durata încercării privind instalarea, comisia de inspecție trebuie să se asigure că un motor instalat la bord respectă întotdeauna cerințele tehnice privind nivelul emisiilor de gaze și de particule poluante, chiar și după eventuale modificări sau reglaje după aprobarea de tip.
3.Comisia de inspecție poate renunța la încercarea privind instalarea în sensul alin 1. atunci când un motor cu ardere internă a cărui putere de referință nominală PN este mai mică de 130 kW este înlocuit cu un motor cu ardere internă, având aceeași aprobare tip în conformitate cu art. 9.01, alin. 2. Ca o precondiție, comisia de inspecție trebuie să fie notificată cu privire la înlocuirea motorului și trebuie să primească o copie a certificatului de aprobare de tip și detalii privind numărul de identificare al motorului nou instalat. Comisia de inspecție modifică, în consecință, punctul nr. 52 al certificatului navei de navigație interioară.
Articolul 9.07
Încercările intermediare
1.În cazul încercărilor intermediare, comisia de inspecție trebuie să se asigure că un motor instalat la bord respectă întotdeauna cerințele tehnice privind nivelul emisiilor de gaze și de particule poluante, chiar și după eventuale modificări sau reglaje după încercarea privind instalarea.
2.Încercările intermediare ale motorului cu combustie internă trebuie să se efectueze în cadrul unei inspecții periodice.
Articolul 9.08
Încercările speciale
1.În cazul încercărilor speciale, comisia de inspecție trebuie să se asigure că un motor instalat la bord respectă întotdeauna cerințele tehnice privind nivelul emisiilor de gaze și de particule poluante după fiecare modificare importantă.
2.O încercare specială trebuie să se efectueze sistematic după fiecare modificare importantă a unui motor cu ardere internă care are un impact asupra emisiei de gaze și particule poluante.
Articolul 9.09
Cerințe specifice privitoare la dispozitivele de post-tratare a gazelor de evacuare
1.Dispozitivele de post-tratare a gazelor de evacuare nu trebuie să afecteze siguranța funcționării navei, inclusiv sistemul de propulsie și de alimentare cu energie electrică, sau să obstrucționeze sistemul de evacuare.
2.Dacă dispozitivul de post-tratare a gazelor de evacuare a motoarelor cu ardere internă pentru propulsarea principală a unei construcții navale este echipat cu un dispozitiv de by-pass, dispozitivul de by-pass trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a)în cazul unei defecțiuni a sistemului de post-tratare a gazelor de evacuare, dispozitivul de bypass trebuie să permită construcției navale să își continue traseul prin mijloace proprii.
b)Atunci când dispozitivul de by-pass este declanșat, sistemul de control al by-pass-ului trebuie să declanșeze semnale de alarmă acustică și optică în timonerie.
c)Un sistem de control al dispozitivului de by-pass trebuie să înregistreze într-o memorie nevolatilă toate incidentele de funcționare ale motorului în legătură cu utilizarea dispozitivului de bypass. Informațiile trebuie să fie ușor accesibile autorităților competente.
3.În cazul în care este instalat un sistem de diagnosticare a controlului în conformitate cu art. 25 alin. (3) lit. (f) din Regulamentul (UE) 2016/1628, alarmele cerute trebuie să declanșeze un semnal de alarmă acustică și optică în timonerie .
4.Dacă un dispozitiv de post-tratare utilizează un reactiv pentru reducerea emisiilor, alarmele cerute trebuie să alerteze echipajul cu privire la necesitatea de a umple reactivul înainte de a fi gol sau de a înlocui reactivul, dacă nu îndeplinește cerințele privind concentrația.
Dacă un sistem de diagnosticare a controlului instalat în conformitate cu art. 25 alin. (3) lit. (f) din Regulamentul (UE) 2016/1628 poate activa o reducere a puterii motorului cu ardere internă, trebuie îndeplinite următoarele cerințe:
a)Declanșarea reducerii puterii permite construcției navale să își continue traseul prin mijloace proprii.
b)În cazul declanșării reducerii de putere, sistemul de control trebuie să declanșeze un semnal de alarmă acustică și optică în timonerie.
5.Cerințele de la alin. 1 de mai sus sunt considerate îndeplinite dacă nava este echipată cu:
a)un al doilea sistem de propulsie independent (chiar dacă acest al doilea sistem include un dispozitiv de post-tratare a gazelor de evacuare) care permite navei să-și continue traseul prin mijloace proprii; saub) un dispozitiv de post-tratament cu dispozitiv de by-pass în conformitate cu alin. 2.
Articolul 10.01
Generalități
1.În cazul în care pentru anumite părți ale unei instalații nu există cerințe speciale, gradul de siguranță trebuie să fie considerat satisfăcător dacă aceste părți au fost realizate conform unui standard european în vigoare sau conform cerințelor unei societăți de clasificare recunoscute.
Documentele corespunzătoare trebuie să fie prezentate comisiei de inspecție.
2.Următoarele documentele, ștampilate în mod corespunzător de către comisia de inspecție trebuie să fie disponibile la bord:
a)planurile generale ale întregii instalații electrice;
b)planurile de conectare pentru tabloul principal de comandă, tablou de comandă în caz de avarie și tabloul de distribuție împreună cu cele mai importante date tehnice, ca de exemplu intensitatea curentului nominal corespunzătoare dispozitivelor de protecție și de comandă;
c)indicațiile cu privire la puterea aparatelor electrice de serviciu;
d)tipurile de cabluri cu indicarea secțiunilor pentru conductori;
e)pentru sistemele de propulsie electrică a navelor, planurile tablourilor de comandă cât și documente referitoare la motoarele de propulsie electrică;
f)planurile sistemelor electronice de conducere, de reglare, de alarmare și de siguranță;
g)planurile circuitelor de comandă.
Pentru construcțiile navale fără echipaj nu este necesară existența la bord a acestor documente, dar ele trebuie să fie oricând disponibile la proprietar.
3.Echipamentul și instalațiile trebuie să fie proiectat pentru înclinări permanente de până la 15° și pentru o temperatură a mediului ambiant interior de la 0°C până la +40°C și pe punte de la -20°C până la +40°C. Ele trebuie sa funcționeze perfect între aceste limite.
4.Echipamentul și instalațiile electrice trebuie să fie complet accesibile și ușor de întreținut.
5.Aparatele și instalațiile electrice trebuie să fie construite și instalate astfel încât vibrațiile care apar în condiții normale de funcționare să nu producă disfuncționalități sau defecțiuni.
Articolul 10.02
Sisteme de alimentare electrică
1.La bordul construcțiilor navale dotate cu o instalație electrică, alimentarea instalației trebuie să provină, în principiu, de la cel puțin două surse de energie în așa fel încât, în caz de defectare a unei surse de energie, sursa de energie rămasă să fie capabilă să alimenteze cel puțin 30 minute echipamentele consumatoare a căror utilizare este necesară pentru siguranța navigației.
2.Nivelul suficient de alimentare cu energie electrică trebuie să fie dovedit printr-un bilanț de putere. Poate fi luat în considerare și un factor adecvat de simultaneitate.
3.Independent de alin. 1, art. 6.04 trebuie să se aplice surselor de energie pentru instalațiile de guvernare.
Articolul 10.03
Protecția contra contactului fizic, pătrunderii corpurilor solide și apei
Tipul de protecție minimă a părților instalate permanent în instalație trebuie să corespundă tabelului următor:
| Amplasare | Tipul de protecție minimă în conformitate cu standardul european EN 60529:2014 | |||||
| Generatoare | Motoare | Transformatoare | Tablouri Distribuție întrerupătoare | Accesorii de instalare (4) | Aparate de iluminat/ Detectoare de incendiu | |
| Încăperi de serviciu, încăperi de mașini, compartimente ale instalației de guvernare .... | IP22 | IP 22 | IP 22 (2) | IP 22(1)(2) | IP44 | IP 22 |
| Magazii .... | IP55 | IP55 | IP55 | IP55 | ||
| Încăperi pentru acumulatori și pentru pituri .... | IP44 și.(Ex) (3) | |||||
| Punți deschise, posturi de guvernare deschise .... | IP55 | IP55 | IP55 | IP55 | IP55 | |
| Timonerie închisă .... | IP55 | IP22 | IP22 | IP22 | IP22 | IP22 |
| Încăperi de locuit cu excepția încăperilor sanitare și umede | IP22 | IP20 | IP20 | |||
| Încăperi sanitare și umede | IP44 | IP44 | IP44 | IP55 | IP44 | |
| Observații: 1. Pentru echipamentele cu degajare mare de căldură: IP 12. 2. Atunci când tipul de protecție nu este asigurat de echipamentul însuși, aceste trebuie să fie furnizat de locația de instalare așa cum este prezentat în tabel. 3. Echipamentele electrice de tip certificat de securitate, de exemplu instalațiile: a) autorizate în conformitate cu seria de standarde europene EN 60079 (în vigoare la 6 iulie 2017); b) având un tip de protecție inferior specific configurației, de exemplu anumite tipuri de detectoare de incendiu. Dacă corpuri de iluminat sau detectoare de incendiu sunt utilizate în locuri rezervate pentru acumulatori și vopsele, trebuie îndeplinite ambele condiții. 4. Materialele instalației pentru curenți de la 125 A: IP 66 (EN 60529:2014). | ||||||
Articolul 10.04
Protecția contra exploziei
1.În încăperile și locațiile in care se pot acumula atmosfere explozive, nu sunt admise decât echipamente electrice protejate contra exploziei (certificate de securitate). Aceste echipamente trebuie să fie controlate și aprobate de un organism de inspecție recunoscut pe baza dispozițiilor naționale ale unuia dintre statele membre în ceea ce privește securitatea într-o atmosferă explozivă.
Instalarea echipamentelor de conectare pentru aparatele de iluminat și pentru alte aparate electrice trebuie să fie evitată cât mai mult posibil în aceste încăperi și locații. Protecția împotriva exploziilor trebuie să corespundă caracteristicilor atmosferei prezente (grupa de explozie, clasa de temperatură) și trebuie să fie conformă cerințelor locației în cauză.
Trebuie luate în considerare indicațiile și restricțiile conținute în certificatele de aprobare ale aparatelor.
Clasificarea și evaluarea locațiilor periculoase trebuie să fie efectuată și documentată în conformitate cu standardele internaționale EN 60079-10-1: 2015 și EN 60079-10-2:2015.
2.Pentru locațiile periculoase se aplică:
a)În locațiile din Zona 0 sunt permise numai circuitele electrice cu securitate intrinsecă (tip de protecție Ex ia) în conformitate cu standardul internațional IEC 60079-11: 2012.b) În locațiile din Zona 1 sunt permise numai echipamentele electrice protejate contra exploziilor (certificate de securitate).
c)În locațiile din Zona 2 trebuie să fie luate măsuri de protecție pentru echipamentele electrice care corespund naturii și obiectivului de utilizare a echipamentelor de serviciu.
În aceste locații nu sunt admise decât:aa) echipamente electrice protejate contra exploziilor (certificate de securitate);bb) echipamente de serviciu care, în timpul funcționării normale, nu produc scântei și ale căror suprafețe, putând fi expuse la aer liber, nu ating temperaturi inadmisibile, saucc) echipamente de serviciu protejate printr-un înveliș sub presiune sau printr-un înveliș etanș la vapori (tip de protecție minimum IP 55) și ale căror suprafețe nu ating temperaturi inadmisibile.
3.Pentru protecția împotriva exploziilor cauzate de praf, se aplică cerințele din standardul european EN 60079-10-2: 2015.
Articolul 10.05
Legarea la pământ
1.Legarea la pământ este necesară în cazul instalațiilor care au tensiuni ce depășesc 50V.2. Părțile metalice expuse contactului fizic și care nu sunt sub tensiune, pe durata exploatării normale, ca de exemplu suporții și carcasele pentru instalațiile electrice, echipamentele electrice care nu sunt mobile, trebuie să fie legate la pământ separat în cazul în care ele nu sunt în contact electric cu corpul ca urmare a instalării lor.
3.Carcasele aparatelor electrice mobile trebuie să fie legate la pământ cu ajutorul unui conductor de protecție suplimentar, fără tensiune în exploatarea normală, încorporat în cablul de alimentare.
Această prevedere nu se aplică în cazul folosirii unui transformator cu circuit de separație protejat și nici în cazul aparatelor prevăzute cu o izolație de protecție (dublă izolație).
4.Secțiunea transversală a conductorilor de legare la pământ nu trebuie să fie mai mică decât valorile indicate în tabelul următor:
| Secțiunea transversală a conductorilor exteriori [mmp] | Secțiunea transversală minimă a conductorilor de legare la pamânt | |
| În cablurile izolate [mmp] | Montați separat [mmp] | |
| 0,5≤S≤4 | aceeași secțiune transversală ca și a conductorului exterior | 4 |
| 4 | aceeași secțiune transversala ca și a conductorului exterior | |
| 16 | 16 | |
| 35 | jumatate din secțiunea transversala a conductorului exterior | |
| S>120 | 70 | |
Articolul 10.06
Tensiuni maxime admisibile
1.Pentru tensiuni nu trebuie să fie depășite următoarele valori:
| Tipul echipamentului sau instalației | Tensiuni maxime admisibile | ||
| Curent continuu | Curent alternativ monofazat | Curent alternativ trifazat | |
| a. Instalații de forță și de încălzire incluzând prizele de curent corespunzătoare .... | 250 V | 250 V | 690 V |
| b. instalații de iluminat, de comunicații, de comandă și de informare incluzând prizele de curent corespunzătoare .... | 250 V | 250 V | - |
| c. Prize de curent destinate alimentarii echipamentelor electrice mobile folosite pe punți deschise sau în spații metalice strâmte sau umede - cu excepția căldărilor si tancurilor: | |||
| 1. În general ......... | 50 V 1) | 50 V 1) | - |
| 2. În cazul folosirii unui transformator cu circuit de separație protejat care alimentează doar un singur aparat ......... | 250 V 2) | - | |
| 3. În cazul folosirii unor aparate cu izolație protectoare (dublă izolație) ........... | 250 V | 250 V | - |
| 4. În cazul folosirii întrerupătoarelor diferențiale de curent rezidual ≤ 30mA ............ | 250 V | 690 V | |
| d. Echipamentele electrice mobile (cum ar fi echipamentele electrice pentru containere, motoare, ventilatoare și pompe), care nu sunt în mod normal manipulate în timpul funcționării și ale căror părți conductoare accesibile atingerii corpului sunt legate la pământ printr-un conductor de protecție încorporat cablului de alimentare și care în afară de acest conductor sunt legate la corp prin amplasarea lor sau printr-un alt conductor .... | 250 V | 250 V | 690 V |
| e. Prizele de curent destinate alimentării aparatelor electrice mobile folosite în interiorul căldărilor și al tancurilor .... | 50 V 1) | 50V1) | - |
| Observații: 1) Atunci când această tensiune provine de la rețele de tensiune superioară, trebuie să se folosească o separație galvanică (transformator de siguranță). 2) Circuitul electric secundar trebuie izolat omnipolar de pământ. | |||
2.Sub rezerva respectării măsurilor de protecție necesare, sunt permise tensiuni mai mari pentru:
a)instalațiile de forță în cazul în care puterea lor o cere;
b)instalațiile de bord speciale, cum ar fi instalația radio și sistemul de aprindere.
3.Comisia de inspecție poate autoriza alte excepții în cazuri justificate, cu condiția respectării măsurilor de protecție necesare.
Articolul 10.07
Sisteme de distribuție
1.Pentru curent continuu și pentru curent alternativ monofazat, sunt admise următoarele sisteme de distribuție:
a)sisteme cu doi conductori dintre care unul este legat la pământ (L1/N/PE)
b)sisteme cu un conductor folosind principiul reîntoarcerii la corp, numai pentru instalațiile locale (ca de exemplu instalația de pornire a unui motor cu ardere internă) (L1/PEN)
c)sisteme cu doi conductori care sunt izolați de corp (L1/L2/PE).
2.Pentru curent alternativ trifazat sunt admise următoarele sisteme de distribuție:
a)sisteme cu patru conductori, cu legarea la pământ a nulului, fără utilizarea principiului reîntoarcerii la corp (L1/L2/L3/N/PE)=( rețeaua TN-S) sau (rețeaua TT).
b)sisteme cu trei conductori izolați de corp (L1/L2/L3/PE)=(rețeaua IT);
c)sisteme cu trei conductori cu legarea la pământ a nulului, utilizând principiul reîntoarcerii la corp, mai puțin pentru circuitele terminale (L1/L2/L3/PEN).
3.Comisia de inspecție poate permite folosirea altor sisteme.
Articolul 10.08
Conectarea la mal sau la alte rețele externe
1.Unitatea de alimentare, adică toate instalațiile la bord pentru transferul de energie electrică la bord, trebuie să fie proiectată după cum urmează:
a)Transferul de la sistemul de alimentare cu energie de la țărm:aa) Pentru curenții până la 125 A inclusiv, trebuie respectate cerințele standardelor europene EN 15869-1 și EN 15869-3 în versiunea în vigoare la 6 iulie 2017.bb) Pentru curenții mai mari de 250 A trebuie respectate cerințele standardul european EN 16840: 2017.b) În toate celelalte cazuri, se aplică cerințele de la alineatele (2) - (9). Se consideră că cerințele menționate sunt respectate în cazul în care se respectă standardele menționate la litera a) pentru utilizarea respectivă.
2.Cablurile de alimentare de la rețelele de la mal sau de la alte rețele externe spre instalațiile rețelei de la bord trebuie să aibă o conectare permanentă la bord cu ajutorul unor borne fixe sau al unor prize fixe. Conexiunile cablurilor nu trebuie să fie supuse vreunei solicitări de întindere.
3.Corpul trebuie să aibă un branșament de împământare atunci când tensiunea de conectare depășește 50V. Branșamentul de împământare trebuie să fie semnalat într-un mod special.
4.Dispozitivele de protecție a conectării trebuie să poată fi închise în așa fel încât să împiedice funcționarea simultană a generatoarelor rețelei de la bord și a rețelei de la mal sau a altei rețele externe.
Se permite o scurtă funcționare simultană pentru trecerea de la un sistem la altul fără întrerupere de tensiune.
5.Conectarea trebuie să fie protejată la scurtcircuit și la suprasarcină.
6.Tabloul principal de distribuție trebuie să indice dacă conectarea se află sub tensiune.
7.Trebuie să fie instalate dispozitive indicatoare care să permită compararea polarității in cazul curentului continuu și ordinea fazelor în cazul curentului alternativ trifazat, între conectare și rețeaua de la bord.
8.Un panou adiacent conectării trebuie să indice:
a)măsurile ce trebuie să fie luate pentru a efectua conectarea;
b)natura curentului și tensiunea nominală și, în plus, în cazul curentului alternativ, frecvența.
9.Dacă se utilizează prize de curent nominal mai mare de 16A, trebuie prevăzute dispozitive care să asigure să aibă loc conectarea sau deconectarea numai atunci când linia nu se află sub tensiune.
Articolul 10.09
Furnizarea de curent electric altor construcții navale
1.Atunci când alimentarea este furnizată altor construcții navale, trebuie să existe un dispozitiv de conectare separat.
2.Articolul 10.08, alin. 2 și 4-9 trebuie să se aplice prin analogie.
Articolul 10.10
Generatoare, motoare și transformatoare
1.Generatoarele acționate de mașina principală, de arborele sau de un grup auxiliar destinat altor funcții, trebuie să fie dimensionate în funcție de variația numărului de rotații ce se pot produce în timpul funcționării.
2.Transformatoarele trebuie amplasate în locații bine ventilate sau în încăperi bine aerisite.
3.Înfășurările primare și secundare ale transformatoarelor trebuie să fie izolate electric. Acest lucru nu se aplică la transformatoarele de pornire.
4.Pentru reglarea tensiunii secundare a transformatoarelor, trebuie să fie prevăzute prizele de alimentare corespunzătoare tensiunii nominale. Acest lucru nu se aplică la transformatoarele de pornire.
5.Motoarele, generatoarele și transformatoarele trebuie să fie prevăzute, de către producător, cu un marcaj care include, pe lângă numele societății producătorului, numărul de serie al mașinii și puterea, principalele date nominale.
Articolul 10.11
Baterii, acumulatori și dispozitivele lor de încărcare
1.Acumulatorii trebuie să fie accesibili și amplasați astfel încât să nu se deplaseze in caz de mișcări ale construcției navale. Ei nu trebuie sa fie amplasați în locuri în care ar fi expuși la căldură excesivă, temperaturi foarte scăzute, stropi de val, aburi sau vapori.
2.Acumulatorii nu pot fi instalați în timonerii, încăperi de locuit, camere de locuit și în magazii, și la bordul navelor de pasageri în încăperile pentru pasageri, în cabine și în bucătării. Prima frază nu se aplică bateriilor:
a)în aparatele mobile; saub) cu o putere de încărcare mai mică de 0,2 kW.
3.Acumulatorii care necesită o putere de încărcare mai mare de 2,0 kW trebuie să fie instalați într-o încăpere specială. Dacă sunt amplasați pe punte, pot fi puși, de asemenea într-un dulap. Această încăpere sau dulap trebuie ventilate forțat spre puntea deschisă (admisie și evacuare a aerului), în cazul în care acumulatorii pot degaja gaze.
4.Puterea de încărcare a unui acumulator este calculată pornind de la curentul de încărcare maxim și de la tensiunea nominală a acumulatorului, ținând seama de curbele caracteristicilor de încărcare ale dispozitivului de încărcare.
5.Acumulatorii care necesită o putere de încărcare de ce nu depășește 2,0 kW pot fi instalați, de asemenea, într-un dulap sau o casetă sub punte. Aceștia pot fi de asemenea să fie instalați într-o încăpere de mașini, într-o încăpere electrică de serviciu sau în altă locație bine ventilată; în aceste cazuri, aceștia trebuie protejați împotriva căderii obiectelor și a picăturilor de apă.
6.Suprafețele interioare ale tuturor încăperilor, dulapurilor sau casetelor, ale etajerelor și ale altor elemente de construcție destinate acumulatorilor trebuie să fie protejate contra efectelor dăunătoare ale electrolitului.
7.Încăperile, dulapurile sau casetele închise în care sunt instalați acumulatorii trebuie să poată fi ventilate eficient. O ventilație forțată trebuie să fie prevăzută pentru puteri de încărcare mai mari de:a) 2,0 kW pentru acumulatorii cu nichel-cadmiu;b) 3,0 kW pentru acumulatorii cu plumb.
Aerul trebuie să intre prin partea inferioară și să iasă prin partea superioară astfel încât să se asigure evacuarea totală a gazelor.
Canalele de ventilație nu trebuie sa cuprindă dispozitive care să împiedice circulația liberă a aerului, cum ar fi valvule de obturare.
8.Debitul de aer cerut (Q) se va calcula cu ajutorul următoarei formule:
Q = f x I_gaz x n [mc/h]
În această formulă:
f = 0,11 pentru acumulatorii cu electroliți lichizi;
f = 0,03 pentru acumulatorii cu celule închise (electroliți în gel, fibre);
I_gaz= o pătrime din curentul maxim al dispozitivului de încărcare, în A;
n = numărul de celule montate în serie.
În cazul existenței acumulatorilor tampon ai rețelei de bord, alte metode de calculare care să țină cont de curba caracteristicii de încărcare a dispozitivului de încărcare pot fi acceptate de către comisia de inspecție cu condiția ca aceste metode să se bazeze pe dispozițiile unei societăți de clasificare recunoscute sau pe alte standarde relevante.
9.În caz de ventilație naturală, secțiunea transversală a canalelor trebuie să corespundă debitului de aer necesar pe baza unei viteze a aerului de 0,5 m/s. Totuși, secțiunea transversală trebuie să fie de cel puțin:a) 80 cmp pentru acumulatorii cu plumb;b) 120 cmp pentru acumulatorii cu nichel-cadmium.
10.În caz de ventilație forțată, trebuie să se prevadă un ventilator, de preferință de un tip cu aspirație, al cărui motor să fie etanș la curentul de gaz sau de aer.
Ventilatorul trebuie să fie construit în așa fel încât să nu permită formarea de scântei prin contactul dintre pala și carcasa ventilatorului și astfel încât să se evite orice încărcări electrostatice.
11.Pe ușile sau pe capacele încăperilor, ale dulapurilor sau ale cutiilor în care se află acumulatori trebuie sa fie aplicată mențiunea "Interzis focul, flacăra deschisă și fumatul" conform figurii 2 din anexa nr. 4 la ES-TRIN, având un diametru minim de 10 cm.
12.În principiu, dispozitivele de încărcare trebuie să fie dimensionate astfel încât acumulatorii descărcați să poată fi reîncărcați la 80% din capacitatea lor nominală în maximum 15 ore, fără a depăși intensitatea curentului de încărcare maxim admisibil.
13.Pot fi utilizate numai dispozitive de încărcare automată care corespund caracteristicilor de încărcare ale tipului de acumulator.
14.În cazul alimentării simultane a aparatelor consumatoare în timpul încărcării, cerințele de putere ale echipamentelor consumatoare trebuie să fie luate în considerare la alegerea dispozitivului de încărcare. Indiferent de necesarul de putere instantanee, trebuie să fie respectată o tensiune maximă de încărcare de 120% din tensiunea nominală.
15.Pentru acumulatori litiu-ion se aplică cerințele standardelor europene EN 62619 în ediția în vigoare la 6 iulie 2017 și EN 62620: 2015.16. Atunci când este posibil, ar trebui utilizate sisteme de gestionare a bateriilor pentru monitorizarea acumulatorilor. Bateriile litiu-ion trebuie să fie echipate cu astfel de sisteme.
Aceste sisteme trebuie să acopere cel puțin următoarele funcționalități:
a)protecția celulelor (scurtcircuit extern, intern, supracurent, descărcare completă etc.);
b)controlul încărcării, dacă acest lucru nu este asigurat de încărcător;
c)gestionarea sarcinii;
d)determinarea stării de încărcare;
e)echilibrarea celulelor;
f)gestionarea termică.
Dacă este posibil, acestea ar trebui să aibă, de asemenea, următoarele funcționalități, în funcție de utilizare:
g)determinarea îmbătrânirii, capacitatea reziduală, rezistența internă etc. ;
h)comunicarea (de exemplu, cu invertoare și dispozitive de control);
i)autentificarea și identificarea;
j)istoric.
17.Alineatele 1-12 și 16 se aplică prin analogie bateriilor.
Articolul 10.12
Instalații de conectare
1.Tablouri electricea) Echipamentele, întrerupătoarele, siguranțele și instrumentele tablourilor trebuie să fie dispuse în mod clar și să fie accesibile pentru întreținere și reparații. Bornele pentru tensiuni până la 50V și cele pentru tensiuni mai mari de 50V trebuie să fie dispuse separat și să fie marcate distinct.
b)Pentru toate întrerupătoarele și aparatele trebuie să fie aplicate plăci indicatoare pe tablouri arătându-se circuitul. Pentru siguranțe trebuie să se indice intensitatea nominală și circuitul.
c)Atunci când aparatele, a căror tensiune de funcționare este mai mare de 50V, se află în spatele ușilor, părțile conducătoare de curent ale acestor aparate trebuie să fie protejate contra unui contact accidental în cazul deschiderii ușilor.
d)Materialele tablourilor trebuie să aibă o rezistență mecanică adecvată, să fie durabile și greu inflamabile, autoextinctive și să nu fie higroscopice.
e)Dacă în tablouri sunt instalate siguranțe cu tensiune joasă și mare capacitate de rupere, atunci trebuie să fie disponibile accesorii și echipamente de protecție corporală pentru montarea și demontarea acestor siguranțe.
2.Întrerupătoare, dispozitive de protecțiea) Circuitele generatoarelor și circuitele de putere ale consumatorilor trebuie să fie protejate la scurtcircuit și la suprasarcină pe toți conductori nelegați la pământ. În acest scop pot fi folosite dispozitive de protecție ce se declanșează la scurtcircuit și la suprasarcină sau siguranțe fuzibile.
Circuitele electrice pentru antrenarea electrică a instalației de guvernare conform art. 6.04 cât și circuitele lor de comandă trebuie să fie protejate numai la scurtcircuit. Atunci când circuitele presupun existența unor întrerupătoare termice, acestea trebuie să fie neutralizate sau reglate cel puțin la dublul intensității nominale.
b)Ieșirile de mai mult de 16A ale tabloului principal către consumatorii de putere trebuie să conțină câte un întrerupător de sarcina sau un disjunctor.
c)Echipamentele consumatoare necesare propulsiei navei, instalației de guvernare conform capitolului 6, indicatorului de poziție al cârmei, navigației sau sistemelor de siguranță ca și echipamentele consumatoare cu intensitate nominală mai mare de 16A trebuie să fie alimentați prin circuite electrice separate.
d)Circuitele electrice ale echipamentelor consumatoare necesare propulsiei și manevrării navei trebuie să fie alimentate direct de la tabloul principal.
e)Echipamentele de întrerupere a circuitului trebuie să fie alese în funcție de intensitatea lor nominală, de rezistența termică și dinamică cât și în funcție de puterea de rupere. Întrerupătoarele trebuie să oprească simultan toți conductorii sub tensiune. Poziția de comutare trebuie să fie identificabilă.
f)Siguranțele fuzibile trebuie să fie de tip cu topire închisă și să fie din porțelan sau dintr-un material echivalent. Acestea trebuie să poată fi schimbate fără să existe pericol de contact pentru operator.
3.Aparatele de măsură și de supravegherea) Circuitele generatoarelor, ale acumulatorilor și cele de distribuție trebuie să posede aparate de măsură și de supraveghere atunci când funcționarea sigură a instalației o cere.
b)Pentru rețelele nelegate la pământ a căror tensiune este mai mare de 50V, trebuie să se asigure echiparea cu un dispozitiv pentru monitorizarea izolării, echipat cu o alarmă optică și acustică. Pentru instalațiile secundare, cum ar fi circuitele de comandă, se poate renunța la acest dispozitiv.
4.Amplasarea tablourilora) Tablourile trebuie să fie amplasate in încăperi accesibile, bine aerisite și in așa fel încât să fie protejate la apă și de deteriorări mecanice.
Instalațiile de tubulaturi și conductele de aer trebuie să fie amplasate în așa fel încât, în caz de scurgeri, tablourile să nu poată fi deteriorate. Dacă montarea lor în apropierea tablourilor nu se poate evita, atunci tubulaturile nu trebuie să aibă conexiuni detașabile în această zonă.
b)Dulapurile sau nișele în care sunt instalate aparatele de întrerupere neprotejate, trebuie să fie construite dintr-un material greu inflamabil sau să fie protejate printr-o îmbrăcăminte metalică sau dintr-un alt material incombustibil.
c)Atunci când tensiunea este mai mare de 50A, grătarele sau covoarele izolante trebuie să fie amplasate în fața tabloului principal pe locul ocupat de operator.
Articolul 10.13
Întrerupătoare de circuit în caz de avarie
Pentru arzătoarele pe combustibil, pentru pompele de combustibil, pentru separatoare și pentru ventilatoarele din încăperea de mașini, întrerupătoarele de circuit în caz de avarie trebuie să fie instalate central, în exteriorul încăperilor în care sunt amplasate echipamentele.
Articolul 10.14
Accesorii de instalare
1.Conectările cablurilor trebuie sa fie dimensionate pentru funcționarea cablurilor care trebuie conectate și să corespundă tipului de cabluri folosite.
2.Prizele de curent ale circuitelor de tensiuni sau frecvente diferite nu trebuie sa poată fi confundate.
3.Întrerupătoarele trebuie sa oprească in același timp toate conductoarele nelegate la pământ ale unui circuit. Totuși, sunt admise Întrerupătoare unipolare in rețelele nelegate la pământ, in circuitele pentru iluminarea Încăperilor de locuit, mai puțin in spălătorii, băi, toalete și alte Încăperi umede.
4.Atunci când intensitatea este mai mare de 16A, prizele de curent trebuie să fîe blocate de un întrerupător in așa fel încât conectarea fișei să nu fie posibilă decât fără tensiune.
Articolul 10.15
Cabluri
1.Cablurile trebuie să fie greu inflamabile, autoextinctive și rezistente la apă și la ulei.
Se admit in încăperile de locuit alte tipuri de cabluri cu condiția de a fi efectiv protejate, de a prezenta proprietatea de a întârzia propagarea flăcări și de a fi autoextinctive.
Sunt admise pentru constatarea că cablurile electrice sunt greu inflamabile, cerințele:
a)seria de standarde europene EN 60332-1 și EN 60332-3 in ediția lor in vigoare la 6 iulie 2017
sau
b)reglementările echivalente ale unuia dintre statele membre.
2.Conductorii din circuitele de forță și de iluminat, trebuie să aibă o secțiune transversală unitară minimă de 1,5 mmp.
3.Armăturile, protecțiile și învelișurile metalice ale cablurilor instalațiilor de forța și de iluminat nu trebuie sa fîe folosite in exploatarea normală in calitate de conductori sau pentru legarea la pământ.
4.Protecțiile și învelișurile metalice ale cablurilor instalațiilor de forță și de iluminat trebuie să fie legate la pământ la cel puțin unul din capete.
5.Secțiunea transversală a conductorilor trebuie să țină cont de temperatura finală maximă admisibilă a conductorilor (intensitatea maximă admisibilă) cât și de căderea de tensiune admisibilă.
Această cădere dintre tabloul principal și cel mai defavorabil punct al instalației nu trebuie să fîe mai mare de 5% pentru iluminat și de 7% pentru instalațiile de forța sau de încălzire, raportat la tensiunea nominală.
6.Cablurile trebuie să fie protejate contra riscurilor de deteriorare mecanică.
7.Mijloacele pentru fixarea cablurilor trebuie să garanteze faptul că orice eventuale tracțiuni se înscriu in limitele admisibile.
8.Atunci când cablurile străbat pereți sau punți, rezistența mecanică, etanșeitatea cât și caracteristicile tehnice ale rezistenței la foc (de ex. caracterul incombustibil, greu inflamabil, rezistent la foc) ale acestor pereți și punți nu trebuie sa fie afectate de aceste treceri de cabluri.
9.Terminațiile și îmbinările tuturor conductorilor trebuie să fie confecționați astfel încât să-și păstreze caracteristicile electrice, mecanice cât și caracteristicile tehnice ale rezistenței la foc (de ex. caracterul incombustibil, greu inflamabil, rezistent la foc) ale cablului. Această cerință se consideră a fi respectată dacă elementele terminale și îmbinările sunt conforme cu:
a)Standardul internațional IEC 60092-352: 2005, punctul 3.28 coroborat cu apendicele D al standardului, saub) o reglementare sau un standard recunoscut ca echivalent de către unul dintre statele membre.
Numărul de îmbinări ale cablului trebuie să fie redus la minimum.
Pentru cablurile reparate sau înlocuite, fraza 1 se consideră respectată dacă îmbinările de cabluri sunt în conformitate cu standardul internațional IEC 60092-352: 2005, punctul 3.28 coroborat cu apendicele D al standardului sau cu regulile recunoscute ca echivalente de către un stat membru.
10.Cablurile conectate la timoneriile escamotabile trebuie să fie suficient de flexibile și să fie dotate cu o izolație care să fie suficient de flexibilă până la -20°C și să fie rezistente la aburi și vapori, la razele ultraviolete și la ozon.
11.În cazul amenajării trecerilor ansamblului de cabluri, caracteristicile de nepropagare a flăcării peretelui nu trebuie modificate. Această cerință se consideră respectată atunci când cablurile sunt conforme dispozițiilor seriei de standarde europene EN 60332-3 în ediția în vigoare la 6 iulie 2017 sau cu regulile recunoscute ca echivalente de către un stat membru. În caz contrar, dispozitivele de oprire a focului trebuie să fie prevăzute în trecerile lungi pentru ansamblurile de cabluri (vertical mai mult de 6 m și orizontal mai mult de 14 m), dacă cablurile nu sunt complet închise în canale de distribuție.
12.Cablurile care leagă o sursă de energie electrică de urgență la dispozitivele de consum trebuie, în măsura posibilului, plasate în zona de siguranță.
13.Trecerea cablurilor prin zone cu temperaturi ridicate ale mediului ambiant trebuie evitată.
Dacă acest lucru nu este posibil:
a)temperaturile ambientale trebuie luate în considerare la determinarea intensității maxime admise saub) cablurile trebuie protejate împotriva deteriorărilor datorate căldurii și a incendiilor.
14.Cablurile de alimentare principale și în caz de urgență nu trebuie să traverseze aceeași încăpere. Comisia de inspecție poate deroga de la această cerință atunci când:
a)cablurile de alimentare principale și în caz de urgență trebuie amplasate, pe cât posibil, la o distanță mare între ele saub) cablurile de alimentare în caz de urgență sunt rezistente la foc. Această cerință se consideră a fi respectată dacă sunt îndeplinite cerințele din seria standardului internațional IEC 60331 în versiunea în vigoare la 6 iulie 2017.
Articolul 10.16
Instalații de iluminat
1.Aparatele de iluminat trebuie să fie instalate astfel încât căldura pe care ele o degajă să nu poată aprinde obiectele sau elementele inflamabile din jur.
2.Aparatele de iluminat de pe puntea deschisă trebuie să fie instalate în așa fel încât să nu împiedice recunoașterea luminilor de navigație.
3.Atunci când două sau mai multe aparate de iluminat sunt instalate într-o încăpere de mașini sau căldări, ele trebuie să fie alimentate pe cel puțin două circuite diferite. Această prevedere se aplică, de asemenea, încăperilor în care sunt amplasate instalații frigorifice, mașini hidraulice sau motoare electrice.
Articolul 10.17
Lumini de navigație
1.Tablourile de comandă ale luminilor de navigație trebuie să fie amplasate în timonerie. Ele trebuie să fie alimentate printr-un cablu de alimentare independent de la tabloul principal sau prin două rețele secundare independente.
2.Luminile de navigație trebuie să fie alimentate separat, protejate și comandate separat, de la tabloul luminilor de navigație.
3.Defectarea instalației de control, așa cum este cerut la art. 7.05, alin. 2, nu trebuie să împiedice funcționarea luminii pe care o controlează.
4.Mai multe lumini care formează o unitate funcțională și sunt amplasate împreună în același loc, pot fi alimentate, comandate și controlate în comun. Instalația de control trebuie să permită descoperirea nefuncționării oricărei lămpi. Totuși, cele două surse luminoase ale unui felinar biform (două felinare montate unul deasupra altuia sau în aceeași carcasă) nu trebuie să poată fi folosite simultan.
Articolul 10.18
Electronica de putere
1.Pentru fiecare sistem electronic de putere trebuie să fie prevăzută o posibilitate distinctă de deconectare de la rețea. Pentru aparatele consumatoare cu un curent nominal de 315 A se poate utiliza combinația siguranțe-contactor. În toate celelalte cazuri, trebuie prevăzut un întrerupător la nivelul rețelei.
2.Electronica de putere trebuie să fie ușor accesibilă pentru reparații și măsurători. Dispozitivele corespunzătoare trebuie să fie prevăzute pentru verificarea funcționării și identificarea defecțiunilor.
3.Electronica de control și semnalizare trebuie să fie separată de circuitele trifazate printr-o izolare galvanică.
4.Sistemele de conversie a curentului electric trebuie să asigure o funcționare sigură și la cele mai mari variații admisibile de tensiune și frecvență. În cazul unor variații excesive de frecvență și/sau tensiune a tensiunii de alimentare, sistemul trebuie să se oprească sau să rămână într-o stare de funcționare sigură.
5.Încărcăturile electrice din module trebuie să rămână la o tensiune mai mică de 50 V în mai puțin de 5 secunde după separarea rețelei. Dacă sunt necesare perioade de descărcare mai lungi, pe dispozitiv trebuie să fie fixat un panou de avertizare.
6.Defectarea semnalelor de comandă externă nu trebuie să ducă la o situație periculoasă.
7.Electronica de putere trebuie proiectată și instalată astfel încât defectarea tensiunilor de comandă să nu pericliteze sau să deterioreze instalația sau aparatul în care se montează electronica de putere, sau întreaga instalație.
8.În instalațiile necesare pentru propulsie și manevrabilitate cât și pentru siguranța echipajului, navei sau încărcăturii, trebuie să fie prevăzute, pentru monitorizarea diferitelor module și sistemele parțiale ale electronicii de putere, elemente care facilitează detectarea defecțiunilor în cazul unei disfuncționalități și prevenirea existenței erorilor nedetectate.
9.Monitorizarea electronicii de putere trebuie să detecteze erorile în mod sigur și să împiedice ca ele să nu fie pierdute fără a fi detectate.
10.Cu excepția elementelor de construcție, pot fi utilizate numai electronice de putere care au fost supuse examinării de tip. Dacă dispozitivele de protecție și de monitorizare sunt părți ale electronicii de putere, controlul trebuie să includă, de asemenea, dovezi ale pragurilor de răspuns și interacțiunilor coordonate ale tuturor dispozitivelor de protecție și monitorizare. Raportul privind examinarea de tip trebuie atașat la documentația sistemului.
Articolul 10.19
Instalații de alarmă și de siguranță pentru instalațiile mecanice
Instalațiile de alarmă și siguranță destinate supravegherii și protejării instalațiilor mecanice trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
1.Instalații de alarmă
Instalațiile de alarmă trebuie să fie construite în așa fel încât avarierea sistemului de alarmă să nu poată duce la defectarea echipamentului sau instalației supravegheate.
Transmițătorii binari trebuie să fie realizați pe principiul curentului de repaos sau conform principiului curentului de lucru supravegheat.
Alarmele optice trebuie să rămână vizibile până la eliminarea defecțiunii; o alarmă cu semnalare de recepție trebuie să se poată distinge de o alarmă fără semnalare de recepție. Fiecare alarmă trebuie, de asemenea, să cuprindă și un semnal acustic. Alarmele acustice trebuie să poată fi întrerupte. Întreruperea unei alarme acustice nu trebuie să împiedice declanșarea unei alarme provocate de o altă cauză.
Derogările sunt admise pentru instalațiile de alarma care cuprind mai puțin de cinci puncte de măsurare.
2.Instalații de siguranță
Instalațiile de siguranță trebuie să fie realizate în așa fel încât, înainte de atingerea stării critice de funcționare a instalației amenințate, să întrerupă, să reducă sau să transfere comanda unui post ocupat în permanență.
Transmițătorii binari trebuie să fie realizați conform principiului curentului de lucru.
Dacă instalațiile de siguranța nu sunt concepute cu autosupraveghere, trebuie să fie posibilă verificarea funcționării lor corecte.
Instalațiile de siguranță trebuie să fie independente de alte instalații.
Articolul 10.20
Condiții de încercare pentru instalațiile electronice
1.Generalități
Condițiile de încercare de la alin. 2 se aplică numai aparatelor electronice care sunt necesare pentru instalația de guvernare și sistemul de propulsie al construcției navale, inclusiv instalațiile lor auxiliare.
2.Condiții de încercarea) Solicitările care apar în urma încercărilor nu trebuie să ducă la defecțiuni sau disfuncțiuni ale echipamentelor electronice. Cu excepția încercării de rezistență la frig, încercările corespunzătoare standardelor internaționale, cum ar fi publicația IEC 60092-504:2016, trebuie să se efectueze cu aparatul în funcțiune. Aceste încercări trebuie să includă verificarea funcționării corecte.
b)Variații de tensiune și de frecvență
| Parametrii | VARIAȚII | ||
| Continue | Scurtă durată | ||
| În general | frecvența tensiunea | ± 5% ± 10% | ± 10% 5 s ± 20% 1,5 s |
| Funcționarea cu baterii | tensiunea | ± 30% - 25% | - |
c)încercarea la căldură
Proba este adusă la o temperatura de 55°C în interval de o jumătate de oră. După atingerea acestei temperaturi ea va fi menținută timp de 16 ore. Se va trece apoi la o încercare a funcționării.
d)Încercarea de rezistență la frig
Proba este răcită până la -25°C și menținută la această temperatură timp de două ore. Apoi, temperatura este ridicată la 0°C și se trece la o încercare a funcționării.
e)Încercarea la vibrații
Încercarea la vibrații trebuie să fie efectuată la frecvența de rezonanță a aparatelor sau pieselor, pe cele trei axe, de fiecare dată pe o durată de 90min. Dacă nu se distinge nici o rezonanță, încercarea la vibrații are loc la 30Hz.
Încercarea la vibrații are loc în următoarele limite prin oscilație sinusoidală:
În general:
f = 2,0 până la 13,2 Hz; a=+-1mm
(amplitudinea a=1/2 din lățimea benzii de vibrație)
f = 13,2 până la 100 Hz: accelerație ± 0,7g.
Echipamentele destinate a fi montate pe motoare cu ardere internă sau pe instalațiile de guvernare trebuie să fie încercate după cum urmează:
f = 2,0 până la 25 Hz; a=+-1,6mm
(amplitudinea a = 1/2 din lățimea benzii de vibrație)
f = 25 până la 100 Hz; accelerație ± 4g.
Senzorii destinați a fi montați în tubulaturile de eșapament ale motoarelor cu ardere internă pot fi supuși unor solicitări considerabil superioare. Trebuie să se țină cont de acest lucru în timpul încercărilor.
4.Încercările de compatibilitate electromagnetică trebuie să se efectueze pe baza standardelor europene EN 61000-4-2:2009, EN 61000-4-3:2010, EN 61000-4-4:2012, cu gradul de încercare 3.5. Dovada că aparatele electronice corespund acestor condiții rămâne să fie furnizată de producător. Certificatul unei societăți de clasificare recunoscute este, de asemenea, considerată dovadă.
Articolul 10.21
Compatibilitatea electromagnetică
Funcționarea instalațiilor electrice și electronice nu trebuie să fie afectată de interferențele electromagnetice. Măsurile generale trebuie să se extindă în egală măsură la:
a)deconectarea căilor de transmisie dintre sursa de interferență și aparatele afectate;
b)reducerea cauzelor de parazitare la sursa lor;
c)reducerea sensibilității aparatelor afectate de interferență.
(fără conținut)
(fără conținut)
Articolul 13.01
Echipament de ancorare
1.Navele destinate transportului de mărfuri, cu excepția barjelor purtate a căror lungime nu depășește 40 m, trebuie să fie echipate la prova cu ancore a căror masă totală P se obține conform următoarei formule:
P = k x B x T [kg]
unde:
k - este un coeficient care ține cont de raportul dintre lungimea L și lățimea B, precum și de tipul de navă:
k = c √L/8xB
pentru barje se va lua totuși k = c;
c - este un coeficient empiric dat de tabelul următor:
| Capacitatea de încărcare în tone | Coeficient c |
|---|---|
| Până la 400 t inclusiv | 45 |
| De la 400 t până la 650 t inclusiv | 55 |
| De la 650 t până la 1000 t inclusiv | 65 |
| Peste 1000 t | 70 |
Pentru navele a căror capacitatea de încărcare nu este mai mare de 400 t și care, datorită construcției și destinației lor, sunt exploatate doar pe sectoare scurte determinate, comisia de inspecție poate admite ca pentru ancorele prova să nu se ceară decât 2/3 din masa totală P.
2.a) Navele de pasageri și navele care nu transportă bunuri, cu excepția împingătoarelor trebuie să fie echipate la prova cu ancore a căror masă totală P se obține cu următoarea formulă:
P = k x B x T [kg]
b)Prin derogare de la a) și având în vedere regulile autorității de navigație aplicabile pentru anumite zone de navigație în statele membre, pentru navele de pasageri, pentru care masa totală a ancorelor prova P a fost obținută prin următoarea formulă trebuie înscris la punctul 52 din certificatul de navigație interioară că masa totală a ancorelor prova îndeplinește cerințele prevăzute la art. 13.01 alin. 2) lit. b):
P = k x B x T + 4A_f [kg]
unde:
k - este coeficientul indicat la alin. 1, dar unde, pentru a obține valoarea coeficientului empiric c, în locul capacității de încărcare se va lua deplasamentul volumetric în mc menționat în certificatul navei de navigație interioară.
A_f - este aria frontală proiectată expusă la vânt, în mp.
3.Navele menționate la alin. 1, a căror lungime L nu depășește 86 m trebuie să fie echipate la pupa cu ancore a căror masă totală este egală cu 25% din masa P.
Navele, a căror lungime L depășește 86 m, trebuie să fie echipate la pupa cu ancore a căror masă totală este egală cu 50% din masa P calculată conform alin. 1 sau 2.
Nu sunt cerute ancore la pupa pentru:
a)navele pentru care masa ancorelor de la pupa va fi mai mică de 150 kg; pentru navele menționate la alin. 1, ultimul paragraf, trebuie să se țină seama de masa redusă a ancorelor prova;
b)barje.
4.Navele destinate să asigure deplasarea convoaielor rigide cu o lungime de cel mult 86 m trebuie să fie echipate la pupa cu ancore a căror masă totală este egală cu 25% din masa maximă P, calculată conform alin. 1, pentru formațiunile (considerate ca unitate navală) permise și menționate în certificatul navei de navigație interioară.
Navele destinate să asigure deplasarea în aval a convoaielor rigide cu o lungime mai mare de 86 m, trebuie să fie echipate la pupa cu ancore a căror masă totală este egală cu 50% din masa maximă P, calculată conform alin. 1, pentru formațiunile (considerate ca unitate navală) permise și menționate în certificatul navei de navigație interioară.
5.Masele ancorelor determinate conform alineatelor 1 până la 4 pot fi reduse pentru anumite ancore speciale.
6.Masa totală P prevăzută pentru ancorele prova poate fi repartizată pe una sau două ancore. Ea poate fi redusă cu 15% atunci când nava este echipată doar cu o singură ancoră prova și când nara de ancoră este amplasată la mijlocul navei.
Pentru împingătoare și navele a căror lungime maximă depășește 86 m, masa totală cerută pentru ancorele pupa poate fi repartizată pe una sau două ancore.
Masa celei mai ușoare ancore nu trebuie să fie mai mică de 45% din masa totală.
7.Nu sunt admise ancore din fontă.
8.Pe ancore trebuie să fie indicată masa, durabil, cu caractere în relief.
9.Ancorele cu o masă mai mare de 50 kg trebuie să fie manevrate cu vinciuri.
10.Fiecare lanț de ancoră prova trebuie să aibă o lungime minimă de:a) 40 m pentru navele cu o lungime L ce nu este mai mare de 30 m;
b)cel puțin 10 m mai mare decât lungimea L navei atunci când aceasta este cuprinsă între 30 și 50 m;c) 60 m pentru navele a căror lungime L este mai mare de 50 m.
Fiecare lanț de ancoră pupa trebuie să aibă o lungime de cel puțin 40 m. Totuși, navele care trebuie să poată opri cap în cap în aval, trebuie să aibă lanțuri de ancoră pupa cu o lungime de cel puțin 60 m.
11.Rezistența minimă la rupere R a lanțurilor de ancoră se calculează după următoarele formule:
a)ancorele cu masa de până la 500 kg:
R = 0,35 x P' [kN]
b)ancore cu masa mai mare de 500 kg, dar care nu depășesc 2000 kg:
R = [0,35 -(P'-500)/15000]P' [kN]
c)ancorele cu masa mai mare de 2000 kg:
R = 0,25 x P' [kN].
unde:
P' este masa teoretică a fiecărei ancore determinată conform alineatelor 1 până la 4 și 6.
Rezistența la rupere a lanțurilor de ancoră trebuie să fie cea stabilită de standardele în vigoare într-unul din statele membre.
12.În cazul în care ancorele au o masă mai mare decât cea prevăzută la alin. 1 până la 6, rezistența la rupere a lanțului de ancoră trebuie să se stabilească în funcție de masa reală a ancorei. În cazurile în care la bord există ancore mai grele cu lanțuri corespunzătoare de ancoră mai rezistente, în certificatul navei de navigație interioară trebuie să se menționeze doar masele minime și rezistențele minime la rupere cerute conform alineatelor 1 până la 6 și 11.13. Elementele de legătură dintre ancoră și lanț trebuie să reziste la o forță de tracțiune cu 20% mai mare decât limita de rupere a lanțului corespunzător.
14.Se admite utilizarea de cabluri în locul lanțurilor de ancoră. Cablurile trebuie să aibă aceeași rezistență la rupere ca și cea prevăzută pentru lanțuri, dar trebuie să fie mai lungi cu 20%.
Articolul 13.02
Alte echipamente
1.La bord trebuie să existe cel puțin următoarele echipamente, în conformitate cu reglementările aplicabile, în vigoare, în statele membre, ale autorității pentru navigație:
a)echipamente de radiotelefonie;
b)aparate și dispozitive necesare pentru emiterea de semnale vizuale și acustice și pentru marcarea navei;
c)lumini de siguranță independente de rețeaua de la bord pentru luminile de semnalizare prescrise în staționare.
2.Trebuie să existe, de asemenea, următoarele recipiente:
a)un recipient marcat pentru deșeurile menajere;
b)recipiente separate și marcate, cu capac etanș, fabricate din oțel sau din alt material solid și neinflamabil, cu dimensiuni adecvate și o capacitate de cel puțin 10 l, pentru colectarea următoarelor:aa) cârpe de curățat murdare de ulei;bb) deșeuri solide periculoase sau poluante;cc) deșeuri lichide periculoase sau poluante, și, în măsura în care pot apărea, pentru colectarea de:dd) reziduuri lichide de hidrocarburi;ee) alte deșeuri de ulei sau grăsime.
3.Suplimentar, echipamentul trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
a)Parâme de manevră:
Navele trebuie să fie echipate cu trei parâme de manevră metalice. Lungimea lor minimă trebuie să fie următoarea:
–prima parâmă: L + 20m, totuși, nu mai mult de 100 m;
–a doua parâmă: 2/3 din prima parâmă;
–a treia parâmă: 1/3 din prima parâmă.
La bordul navelor a căror lungime L este mai mică de 20 m, parâma cea mai scurtă nu este cerută.
Aceste parâme trebuie să aibă o limită de rupere RS calculată conform următoarelor formule:
pentru L x B x T până la 1000 mc: R_S = 60 + L X B X T/10 [kN];
pentru L X B X T mai mare de 1000 mc: R_S = 150 + L X B X T/100 [kN].
Pentru caracteristicile parâmelor trebuie să existe la bord un certificat în conformitate cu standardul european EN 10204:1991, punctul 3.1.
Parâmele metalice pot fi înlocuite cu parâme din fibre sintetice de aceeași lungime și cu aceeași limită de rupere. Rezistența minimă la rupere a acestor parâme trebuie indicată într-un certificat.
b)Cabluri de remorcaj:
Remorcherele trebuie să fie echipate cu un număr de cabluri adaptate exploatării lor.
Totuși, cablul principal trebuie să aibă o lungime de cel puțin 100 m și o sarcină de rupere, în kN, care să nu fie mai mică decât o treime din puterea totală, în kW, a motorului sau a motoarelor de propulsie.
Motonavele și împingătoarele care sunt capabile să remorcheze trebuie să fie echipate cu cel puțin un cablu de remorcaj, cu o lungime de cel puțin 100 m și a cărui rezistență la rupere, în kN, nu este mai mică decât un sfert din puterea totală, în kW, a motorului sau a motoarelor de propulsie.
c)O bandulă;
d)O pasarelă de îmbarcare de cel puțin 0,40 m lățime și 4 m lungime, ale cărei părți laterale să fie marcate printr-o bandă de culoare intensă; această pasarelă trebuie prevăzută cu o balustradă.
Pentru navele mici, comisia de inspecție poate admite pasarele mai scurte.
e)O cange;
f)O trusă medicală corespunzătoare cu un conținut conform unui standard relevant al unui stat membru. Trusa medicală trebuie să fie păstrată în încăperile de locuit sau în timonerie și depozitată astfel încât să fie accesibilă ușor și în siguranță, dacă este necesar. Dacă trusele medicale se află acoperite, capacul acestora trebuie marcat cu un simbol corespunzător trusei medicale așa cum se indică în Figura 8 a Anexei 4 a ES-TRIN, având lungimea laturii de cel puțin 10 cm;
g)Un binoclu, minim 7x50 sau cu un diametru mai mare al lentilelor;
h)Instrucțiuni referitoare la salvarea și reanimarea persoanelor căzute peste bord;
i)Un proiector care poate funcționa din timonerie.
4.La navele a căror înălțime a bordajului deasupra liniei de plutire a navei goale este mai mare de 1,50 m, trebuie să existe o scară de îmbarcare sau o scară verticală.
Articolul 13.03
Stingătoare portabile de stingere a incendiului
1.Trebuie sa existe cel puțin un stingător portabil, in conformitate cu standardele europene EN 3-7: 2007 și EN 3-8: 2007, în fiecare dintre următoarele locuri:
a)în timonerie;
b)în apropierea fiecărei intrări de pe punte în încăperile de locuit;
c)în apropierea fiecărei intrări în încăperile de lucru care nu au acces înspre încăperile de locuit, în care există instalații de încălzire, de gătit sau frigorifice care folosesc combustibil solid, lichid sau gazos;
d)la fiecare intrare în încăperile de mașini și încăperile de căldări;
e)în locuri adecvate din încăperile de mașini și căldări astfel încât distanța măsurată din orice poziție din aceste încăperi până la stingător să nu depășească 10 m;
2.În ceea ce privește stingătoarele portabile prevăzute la alin. 1, se pot utiliza doar stingătoare cu praf în greutate de cel puțin 6 kg sau alte stingătoare portabile cu aceeași capacitate de stingere.
Acestea trebuie să fie adecvate pentru incendiile din clasele A, B și C.
Prin derogare, în cazul navelor fără instalații de gaz lichefiat, sunt permise stingătoarele cu spumă pulverizată care formează o peliculă apoasă (AFFF-AR) rezistentă la îngheț până la - 20°C, chiar dacă nu sunt adecvate pentru incendiile din clasa C. Aceste stingătoare trebuie să aibă o capacitate minimă de 9 litri.
Toate stingătoarele trebuie să fie adecvate pentru stingerea incendiilor apărute la instalațiile electrice de până la 1000 V.
3.Suplimentar, se pot utiliza stingătoare de incendiu cu pulbere, apă sau spumă care corespund cel puțin clasei de incendiu cel mai probabil să se producă în încăperea pentru care sunt destinate stingătoarele.
4.Stingătoarele de incendiu portabile cu CO_2 ca agent de stingere pot fi utilizate numai la stingerea incendiilor în bucătării și instalații electrice. Conținutul acestor stingătoare nu trebuie să fie mai mare de 1 kg/15 mc din încăperea în care au fost prevăzute.
5.Stingătoarele portabile trebuie verificate cel puțin o dată la fiecare doi ani de către o persoană competentă. Pe stingător se aplică o etichetă de verificare, semnată de persoana competentă și menționând data inspecției.
6.Dacă stingătoarele de incendiu portabile sunt instalate astfel încât nu sunt ușor vizibile, panoul care le ascunde trebuie să fie marcat cu un simbol pentru stingătoare de incendiu așa cum se indică în Figura 3 a Anexei 4 a ES-TRIN, având lungimea laturii de cel puțin 10 cm.
Articolul 13.04
Instalații fixe de stingere a incendiului pentru protecția încăperilor de locuit, timoneriilor și încăperilor pentru pasageri
1.În încăperile de locuit, timonerii și încăperile pentru pasageri sunt admise, pentru protecția contra incendiului, numai instalații automate corespunzătoare de pulverizare a apei sub presiune cu sprinklere ca instalații fixe de stingere a incendiului.
2.Montarea sau modificarea acestor instalații trebuie efectuată numai de către firme specializate.
3.Instalațiile trebuie realizate din oțel sau dintr-un material echivalent incombustibil.
4.Instalațiile trebuie să poată asigura pulverizarea unui volum de apă cu un debit de cel puțin 5 l/mp pe minut pe suprafața celei mai mari încăperi care trebuie să fie protejată.
5.Instalațiile de pulverizare a mici cantități de apă trebuie să aibă o aprobare de tip conform Rezoluției IMO A 800(19)*9) sau altui standard recunoscut de către un stat membru. Aprobarea de tip trebuie efectuată de către o societate de clasificare recunoscută sau o instituție acreditată pentru încercări. Instituția acreditată pentru încercări trebuie să fie conformă cu Standardul European EN ISO/IEC 17025: 2005.
*9) Rezoluția OMI A.800 (19), adoptata la 23 noiembrie 1995 - Linii directoare revizuite pentru aprobarea sistemelor de sprinklere echivalente cu cele prevăzute în Regula SOLAS II-2/12.
6.Instalațiile trebuie verificate de către un expert:
a)înainte de a fi puse în funcțiune pentru prima oară;
b)înainte de a fi repuse în funcțiune, după ce au declanșat;
c)înainte de a fi repuse în funcțiune în urma efectuării de modificări sau reparații majore; șid) în mod regulat, cel puțin o dată la doi ani.
Inspecțiile menționate la lit. d) pot fi, de asemenea, efectuate de o persoană competentă din cadrul unei firme competente specializate în instalații de stingere a incendiilor.
7.Atunci când se efectuează verificarea, in conformitate cu alin. 6, expertul sau persoana competentă trebuie să verifice dacă instalația respectă cerințele prezentului alineat.
Verificarea trebuie să includă, cel puțin:
a)inspecția exterioară a întregii instalații;
b)încercarea funcționării instalațiilor de siguranță și a duzelor;
c)încercarea funcționării rezervoarelor de presiune și a instalației de pompare.
8.Trebuie eliberat un certificat de inspecție, semnat de expert sau de persoana competentă, în care se menționează data inspecției.
9.Numărul de instalații existente trebuie menționat în certificatul navei de navigație interioară.
Articolul 13.05
Instalații fixe de stingere a incendiului pentru protecția încăperilor de mașini, de căldări și compartimentul pompelor
1.Agenți de stingere a incendiului
Pentru protecția încăperilor de mașini, încăperilor de căldări și încăperilor pompelor, următorii agenți de stingere pot fi folosiți în instalațiile fixe de stingere a incendiilor:
a)CO_2 (dioxid de carbon);
b)HFC 227ea (heptafluoropropan);
c)IG-541 (52% nitrogen, 40% argon, 8% dioxid de carbon).
d)FK-5-1-12 (dodecafluoro-2-methylpentane-3-on).
e)Apa.
2.Ventilarea, evacuarea aeruluia) Aerul de combustie pentru mașinile destinate propulsiei nu trebuie să fie aspirat din încăperile protejate cu instalații fixe de stingere a incendiului. Aceasta nu trebuie aplicată unde sunt două încăperi de mașini principale care sunt independente una față de alta și separate ermetic sau dacă există, lângă încăperea de mașini principală o încăpere de mașini separată unde este instalat un propulsor prova, capabil să asigure propulsia navei în eventualitatea unui incendiu în încăperea mașinii principale.
b)Toate instalațiile de ventilație forțată din încăperea protejată trebuie să fie închise automat dacă s-a declanșat instalația de stingere a incendiului.
c)Toate deschiderile care permit introducerea aerului sau evacuarea gazelor din încăperea protejată trebuie să fie echipate cu dispozitive care permit închiderea rapidă. Trebuie să fie vizibil clar dacă acestea sunt deschise sau închise.
d)Aerul de la supapele de siguranță ale rezervoarelor de aer comprimat instalate în încăperea de mașini trebuie evacuat în exterior.
e)Suprapresiunea sau vidul produs prin introducerea agentului de stingere nu trebuie să distrugă elementele componente din încăperea ce trebuie protejată. Trebuie să fie posibilă egalizarea presiunii fără pericole.
f)încăperile protejate trebuie să fie echipate cu mijloace care permit extragerea agentului de stingere și a gazelor de ardere. Aceste mijloace trebuie să poată fi acționate din posturile aflate în exteriorul încăperilor protejate și nu trebuie să fie inaccesibile în eventualitatea unui incendiu în aceste încăperi. Dacă sunt instalate extractoare fixe, acestea nu trebuie să poată fi puse în funcțiune în timpul stingerii incendiului.
3.Instalația de semnalizare a incendiului
Încăperea ce trebuie protejată va fi supravegheată cu ajutorul unei instalații corespunzătoare de semnalizare a incendiului. Semnalul de avertizare trebuie să fie perceptibil în timonerie, în spațiile de locuit și în încăperea protejată.
4.Instalația de tubulaturia) Agentul de stingere a incendiului trebuie trimis in încăperea ce trebuie protejată și distribuit in aceasta printr-o instalație fixă de tubulaturi. În interiorul încăperii ce trebuie protejată, tubulatura și armăturile aferente trebuie realizate din oțel. Tubulaturile de racordare la butelii și compensatorii de dilatație pot fi exceptate de la această prevedere cu condiția ca materialele folosite să aibă proprietăți echivalente în caz de incendiu. Tubulaturile trebuie să fie protejate atât la exterior cât și în interior împotriva coroziunii.
b)Duzele de distribuție trebuie dimensionate și dispuse astfel încât agentul de stingere să fie distribuit uniform. În special agentul de stingere trebuie să fie de asemenea efectiv în partea inferioară a tablelor paiolurilor.
5.Dispozitivul de declanșarea) Instalațiile de stingere a incendiului cu declanșare automată nu sunt admise.
b)Instalația de stingere a incendiului trebuie să poată fi declanșată dintr-un loc corespunzător situat în exteriorul încăperii ce trebuie protejată.
c)Dispozitivele de declanșare trebuie să fie instalate astfel încât să poată fi acționate, în eventualitatea unui incendiu și a unei avarii datorată incendiului sau exploziei, și să poată fi trimisă cantitatea necesară de agent de stingere a incendiului în încăperea ce trebuie protejată;
Dispozitivele de declanșare nemecanice trebuie să fie alimentate de două surse de energie independente. Aceste surse de energie trebuie amplasate în exteriorul încăperii ce trebuie protejată.
Liniile de comandă din încăperea ce trebuie protejată trebuie proiectate astfel încât să rămână în stare de funcționare cel puțin 30 minute în eventualitatea unui incendiu. Această cerință trebuie respectată integral în cazul în care instalațiile electrice sunt conform standardului IEC 603 31-21:1999.
Dacă dispozitivele de declanșare sunt instalate astfel încât nu sunt vizibile, elementul care le ascunde trebuie să fie marcat cu simbolul "instalație de stingere a incendiului" așa cum se arată în Figura 6 a Anexei 4 a ES-TRIN, având lungimea laturii de cel puțin 10 cm și următorul text scris cu roșu pe fond alb:
Feuerldscheinrichtung
Installation d'extinction
Brandblusinstallatie
Fire-fighting installation
Instalație de stingere a incendiului
d)Dacă instalația de stingere a incendiului este destinată protecției mai multor încăperi, ea trebuie să aibă dispozitive de declanșare separate pentru fiecare încăpere, clar marcate.
e)Lângă fiecare dispozitiv de declanșare trebuie să fie afișate, în mod vizibil și astfel încât să nu se șteargă în timp, instrucțiuni de operare, în una din limbile unui stat membru. Acestea trebuie să conțină, în special, instrucțiuni cu privire la:aa) declanșarea instalației de stingere a incendiului;bb) necesitatea verificării în scopul asigurării că toate persoanele au părăsit încăperea ce trebuie protejată;cc) acțiunea ce trebuie întreprinsă de către echipaj atunci când instalația de stingere a incendiului este declanșată și privind accesul în încăperile protejate după declanșare sau inundare, în special cu privire la posibila prezență a substanțelor periculoase;dd) acțiunea ce trebuie întreprinsă de către echipaj în cazul defectării instalației de stingere a incendiului;
f)Instrucțiunile de operare trebuie să menționeze faptul că, înaintea declanșării instalației de stingere a incendiului, trebuie oprite motoarele cu ardere care aspiră aer din încăperea ce trebuie protejată.
6.Instalația de avertizarea) Instalațiile fixe de stingere a incendiului trebuie prevăzute cu o instalație de avertizare acustică și optică.
b)Instalația de avertizare trebuie să se declanșeze automat din momentul primei declanșări a instalației de stingere a incendiului. Semnalul de avertizare trebuie să persiste o perioadă de timp corespunzătoare înainte ca agentul de stingere să fie eliberat și nu trebuie să fie posibilă oprirea sa.
c)Semnalele de avertizare trebuie să fie vizibile în mod clar în încăperile ce trebuie protejate și în zonele de acces ale acestora și audibile în mod clar în condițiile de funcționare ale navei care produc cele mai mari zgomote inerente. Aceste semnale trebuie să fie distincte clar față de toate celelalte semnale acustice și optice din încăperea ce trebuie protejată.
d)Semnalele de avertizare acustice trebuie să fie audibile în mod clar în încăperile adiacente chiar și atunci când ușile de comunicare sunt închise și în condițiile de exploatare ale navei care produc cele mai mari zgomote inerente.
e)Dacă sistemul de avertizare nu este cu autoprotecție la scurtcircuit, ruperea cablurilor și căderile de tensiune, trebuie să fie posibilă verificarea funcționării sale corespunzătoare.
f)La intrarea în toate încăperile în care se poate distribui agent de stingere a incendiului, trebuie să existe, în mod clar vizibil, un afiș cu următorul text, scris cu roșu pe fond alb:
Attention, installation d'extinction d'incendie,
Quitter immediatement ce local au signal.... (description du signal)!
Let op, brandblusinstallatie!
Bij het in werking treden van het alarmsignaal (omschrijving van het signaal) deze ruimte onmiddellijk verlaten!
Warning, fire-fighting installation!
Leave the room as soon as the warning signal sounds (description of signal)
Atenție, instalație de stingere a incendiului!
Părăsiți imediat încăperea la auzirea semnalului acustic (descrierea semnalului).
Vorsicht, Feuerldscheinrichtung!
Bei Ertdnen des Warnsignals (Beschreibung des Signals) den Raum sofort verlassen!
7.Recipienți sub presiune, armături și tubulaturi de presiunea) Recipienții sub presiune, armăturile și tubulaturile de presiune trebuie să corespunda cerințelor în vigoare dintr-unul din statele membre.
b)Recipienții sub presiune trebuie instalați în conformitate cu instrucțiunile producătorului.
c)Recipienții sub presiune, armăturile și tubulaturile de presiune nu trebuie instalate în încăperile de locuit.
d)Temperatura în cabine și în încăperile instalațiilor care conțin recipienți sub presiune nu trebuie să depășească 50°C.e) Dulapurile sau încăperile instalațiilor de pe punte trebuie să fie fixate solid și trebuie să aibă deschideri de aerisire dispuse astfel încât, în eventualitatea unor scăpări de gaze din recipientul sub presiune, gazul să nu poată pătrunde în interiorul navei. Nu este permisă legătura directă cu alte încăperi.
8.Cantitatea de agent de stingere
Dacă cantitatea de agent de stingere este destinată protecției a mai mult de o încăpere, cantitatea totală necesară de agent de stingere nu trebuie să fie mai mare decât cantitatea necesară pentru cea mai mare încăpere ce trebuie protejată.
9.Instalare, inspecție și documentațiea) Instalația trebuie să fie montată sau modificată numai de către o firmă specializată în instalații de stingere a incendiului. Instrucțiunile specificate de către producătorul de agent de stingere a incendiului și de către producătorul instalației (fișa tehnică a produsului, fișa tehnică de siguranță) trebuie să fie respectate.
b)Instalația trebuie să fie verificată de un expert:aa) înainte de a fi pusă în funcțiune pentru prima oară;bb) înainte de a fi repusă în funcțiune, după declanșare;cc) înainte dea fi repusă în funcțiune în urma efectuării de modificări sau reparații majore; șidd) în mod regulat, cel puțin o dată la doi ani.
Inspecțiile menționate la lit. dd) pot fi, de asemenea, efectuate de o persoană competentă din cadrul unei societăți competente specializate în instalații de stingere a incendiilor.
c)În cadrul inspecției, expertul sau persoana competentă trebuie să verifice dacă instalația respectă cerințele prevăzute la prezentul articol.
d)Verificarea trebuie să includă cel puțin:aa) inspecția exterioară a întregii instalații;bb) verificarea etanșeității tubulaturilor;cc) verificarea funcționării sistemelor de declanșare și de comandă;dd) verificarea presiunii și a conținutului din recipienți;ee) verificarea etanșeității și a dispozitivelor pentru blocarea încăperii ce trebuie protejată;ff) verificarea instalației de semnalizare a incendiului;gg) verificarea instalației de avertizare.
e)Trebuie eliberat un certificat de inspecție, semnat de expert sau de persoana competentă, în care se menționează data inspecției.
f)Numărul de instalații fixe de stingere a incendiului trebuie notat în certificatul navei de navigație interioară.
10.Instalația de stingere a incendiului cu CO_2
Suplimentar cerințelor de la alin. 1 până la 9, instalațiile de stingere a incendiului care utilizează CO_2 ca agent de stingere trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)Buteliile de CO_2 trebuie să fie amplasate, în exteriorul încăperii ce trebuie protejată, într-un dulap sau într-o încăpere, separate etanș la gaze de celelalte încăperi. Ușile acestor încăperi sau dulapuri de stocare trebuie să se deschidă spre exterior, să poată fi încuiate și să aibă inscripționat în exterior simbolul "Avertizare de pericol general" conform cu Figura 4 a Anexei 4 a ES-TRIN, de cel puțin 5 cm în înălțime, împreună cu marcajul "CO_2" de aceeași culoare și înălțime.
b)încăperile instalațiilor sau dulapurile, conținând buteliile de CO_2 situate sub punte, trebuie să fie accesibile doar direct din exterior. Aceste încăperi trebuie să dispună de o instalație de ventilație prin extracție, complet separată de alte sisteme de ventilație de la bord.
c)Gradul de umplere al buteliilor de CO_2 nu trebuie să depășească 0,75 kg/l. Volumul specific destins de CO_2 se va considera egal cu 0,56 mc/kg.
d)Cantitatea de CO_2 necesară încăperilor care trebuie protejate trebuie să fie de cel puțin 40% din volumul brut al încăperii. Această cantitate trebuie să fie eliberată în 120 secunde, și trebuie să fie posibilă verificarea că acesta s-a făcut complet.
e)Deschiderea valvulei buteliei și comanda valvulei de refulare trebuie să fie operate cu comandă separată.
f)Timpul corespunzător menționat la alin. 6(b) trebuie să fie de cel puțin 20 secunde. Trebuie prevăzut un dispozitiv sigur care să asigure întârzierea înaintea eliberării de CO_2.
11.Instalația de stingere a incendiului cu HFC-227 ea
Suplimentar cerințelor de la alin. 1 până la 9, instalațiile de stingere a incendiului care utilizează HFC-227 ea ca agent de stingere trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)Dacă există mai multe încăperi ce trebuie protejate, fiecare având un volum brut diferit, fiecare încăpere trebuie prevăzută cu propria sa instalație de stingere a incendiului.
b)Fiecare butelie conținând HFC-227 ea, care este instalată în încăperea ce trebuie protejată, trebuie echipată cu o supapă de siguranță la suprapresiune. Aceasta trebuie să elibereze conținutul buteliei în interiorul încăperii ce trebuie protejată, dacă butelia este supusă efectelor incendiului și instalația de stingere a incendiului nu a fost declanșată.
c)Fiecare butelie trebuie prevăzută cu un dispozitiv pentru verificarea presiunii gazului.
d)Gradul de umplere al buteliilor nu trebuie să depășească 1,15 kg/l. Volumul specific destins de HFC-227 ea se va considera egal cu 0,1374 mc/kg.
e)Volumul de HFC-227 ea, necesar încăperii ce trebuie protejată, trebuie să fie de cel puțin 8% din volumul brut al încăperii. Acest volum trebuie eliberat în 10 secunde.
f)Buteliile de HFC-227 ea trebuie prevăzute cu dispozitive de monitorizare a presiunii cu declanșarea unui semnal de alarmă acustic și optic în timonerie în eventualitatea unei pierderi nepermise de gaz propulsor. Dacă nu există timonerie, acest semnal de alarmă trebuie dat în exteriorul încăperii ce trebuie protejată.
g)După inundare, concentrația în încăperea ce trebuie protejată nu va depăși 10,5%.
h)Instalația de stingere a incendiului nu trebuie să conțină piese componente din aluminiu.
12.Instalații de stingere a incendiului cu IG-541
Suplimentar cerințelor de la alin. 1 până la 9, instalațiile de stingere a incendiului care utilizează IG-541 ca agent de stingere trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)Dacă există mai multe încăperi ce trebuie protejate, fiecare având un volum brut diferit, fiecare încăpere trebuie prevăzută cu propria sa instalație de stingere a incendiului.
b)Fiecare butelie conținând IG-541, care este instalată în încăperea ce trebuie protejată, trebuie echipată cu o supapă de siguranță la suprapresiune. Aceasta trebuie să elibereze conținutul buteliei în interiorul încăperii ce trebuie protejată, dacă butelia este supusă efectelor incendiului și instalația de stingere a incendiului nu a fost declanșată.
c)Fiecare butelie trebuie prevăzută cu un dispozitiv pentru verificarea conținutului.
d)Presiunea de umplere a buteliilor nu trebuie să depășească 200 bar la 15°C.e) Volumul de IG-541 necesar încăperii care trebuie protejată trebuie să fie de cel puțin 44% și nu mai mult de 50% din volumul brut al încăperii.
Acest volum trebuie eliberat în 120 secunde.
13.Instalații de stingere a incendiului cu FK-5-1-12
Suplimentar cerințelor de la alin. 1 până la 9, instalațiile de stingere a incendiului care utilizează FK-5-1-12 ca agent de stingere trebuie sa îndeplinească următoarele cerințe:
a)Dacă există mai multe încăperi ce trebuie protejate, fiecare având un volum brut diferit, fiecare încăpere trebuie prevăzută cu propria sa instalație de stingere a incendiului.
b)Fiecare butelie conținând FK-5-1-12, care este instalată în încăperea ce trebuie protejată, trebuie echipată cu o supapă de siguranță la suprapresiune. Aceasta trebuie să elibereze conținutul buteliei în interiorul încăperii ce trebuie protejată, dacă butelia este supusă efectelor incendiului și instalația de stingere a incendiului nu a fost declanșată.
c)Fiecare butelie trebuie prevăzută cu un dispozitiv pentru verificarea presiunii gazului.
d)Buteliile nu trebuie umplute cu mai mult de 1,00 kg/l. Volumul specific al FK-5-1-12 nepresurizat este considerat 0,0719 mc/kg.
e)Volumul de FK-5-1-12 necesar încăperii care trebuie protejată trebuie să fie de cel puțin 5.5% din volumul brut al încăperii. Acest volum trebuie eliberat în 10 secunde.
f)Buteliile de FK-5-1-12 trebuie prevăzute cu un dispozitiv de monitorizare a presiunii care să declanșeze un semnal de alarmă acustică și optică în timonerie în eventualitatea pierderii neautorizate a gazului de antrenare. Dacă nu este timonerie, acest semnal de alarmă trebuie dat în afara încăperii protejate.
g)După inundare, concentrația în încăperea protejată trebuie să nu depășească 10,0 %.
14.Instalații de stingere a incendiului care utilizează apa ca agent de stingere Instalațiile de stingere a incendiilor care utilizează apă ca agent de stingere trebuie să elibereze apă în încăperea care trebuie protejată numai sub formă de ceață de apă. Dimensiunea picăturilor trebuie să fie între 5și 300 de microni. Suplimentar cerințelor de la alin. 1 pană la 7 și 9, alin. 8 se aplică prin analogie, aceste instalații de stingere a incendiului trebuie să respecte următoarele cerințe:
a)Instalația de stingere a incendiului care utilizează apă are o aprobare de tip in conformitate cu MSC/Circ. 1165*10) sau cu un alt standard recunoscut de unul dintre statele membre. Aprobarea de tip este acordată de o societate de clasificare recunoscută sau de o instituție de inspecție acreditată. Instituția de inspecție acreditată trebuie să respecte standardul european privind cerințele generale privind competența laboratoarelor de încercare și calibrare (EN ISO/IEC 17025:2005).
*10) Circulara MSC/Circ. 1165 - Ghiduri revizuite pentru aprobarea instalațiilor de stingere a incendiului pe baza apei echivalente pentru încăperile de mașini și compartimentele pompelor - adoptată la 10 iunie 2005 și așa cum a fost amendată prin rezoluțiile MSC/Circ.1269, MSC/Circ.1386 și MSC/Circ.1385.
b)Instalația de stingere trebuie să fie dimensionată în funcție de dimensiunile celei mai mare încăperi care trebuie protejată și trebuie să poată fi difuzată apă în mod continuu în încăpere pentru o perioadă de cel puțin 30 minute.
c)Pompele, întreruptoarele lor și valvulele necesare funcționării instalației trebuie să fie instalate într-o încăpere în afara încăperilor care trebuie protejate. Încăperea în care sunt amplasate trebuie să fie separată de încăperile învecinate cu pereți de separare cel puțin de tip A30.d) Instalația de stingere a incendiului trebuie să fie umplută permanent cu apă cel puțin pană la valvulele de declanșare și trebuie să se afle sub presiunea inițială de operare cerută. Pompele de alimentare cu apă trebuie să înceapă să funcționeze automat la pornirea instalației. Instalația trebuie să aibă o alimentare continuă cu apă. Trebuie să se ia măsuri pentru a se asigura că impuritățile nu afectează funcționarea instalației.
e)Dimensionarea rețelei de conducte a instalației se determină prin calcul hidraulic.
f)Numărul și dispunerea duzelor de difuzie trebuie să asigure o distribuție suficientă a apei în încăperile care trebuie protejate. Duzele de difuzie trebuie să fie astfel dispuse încât să asigure distribuirea ceții de apă în întreaga încăpere care trebuie protejată, în special în acele zone unde există un risc mai mare de incendiu, inclusiv în spatele echipamentelor și sub podea.
g)Componentele electrice ale instalației de stingere a incendiului din încăperea care trebuie protejată trebuie să respecte cel puțin clasa de protecție IP54. Sistemul trebuie să aibă două surse de energie independente cu comutare automată. Una dintre sursele de energie trebuie să fie amplasată în afara camerei care trebuie protejată. Fiecare sursă de energie trebuie să fie capabilă să opereze singură sistemul.
h)Instalația de stingere trebuie echipată cu pompe redundante.
i)Instalația de stingere trebuie echipată cu un dispozitiv de monitorizare care declanșează un semnal de alarmă în timonerie în următoarele cazuri:
–scăderea nivelului rezervorului de apă (dacă există),– întreruperea alimentării,– scăderea presiunii în tubulaturile instalației de joasă presiune,– scăderea presiunii în circuitul de înaltă presiune,– când instalarea este activată.
j)Documentele cerute pentru instalare, inspecție și documentația instalației, menționate la alin. 9 includ cel puțin:
–un plan general al instalației care prezintă secțiunile tubulaturilor și tipurile duzelor de difuzie,– calculul hidraulic menționat la litera d);
–documentația tehnică a producătorului cu toate componentele instalației,– manualul de întreținere.
Articolul 13.06
Instalații fixe de stingere a incendiului pentru protecția obiectelor
Instalațiile fixe de stingere a incendiului pentru protecția obiectelor sunt interzise.
Articolul 13.07
Bărci de serviciu
1.Următoarele construcții navale trebuie să fie echipate cu bărci de serviciu conform standardului european EN 1914:2016:
a)motonavele și șlepurile cu o capacitate de încărcare mai mare de 150 t;
b)remorcherele și împingătoarele cu un deplasament volumetric mai mare de 150 mc;
c)instalațiile plutitoare;
d)navele de pasageri.
2.Bărcile de serviciu trebuie să poată fi lansate la apă repede și în siguranță de către o singură persoană. Dacă este folosită o instalație motorizată pentru lansarea la apă, atunci ea trebuie să fie în așa fel încât, în caz de defecțiune a alimentării cu energie, lansarea rapidă și în siguranță la apă să nu fie afectată.
3.Bărcile de serviciu gonflabile trebuie să fie verificate in conformitate cu instrucțiunile producătorului.
Articolul 13.08
Colaci și veste de salvare
1.La bordul construcției navale trebuie să existe cel puțin trei colaci de salvare:
–în conformitate cu standardul european EN 14144:2003; sau– în conformitate cu Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS 1974), Capitolul III, Regula 7.1 și Codul internațional pentru mijloacele de salvare (LSA), subsecțiunea 2.1.
Ei trebuie să fie gata de folosire și să fie fixați pe punte, în locuri adecvate, fără a fi legați de suportul lor. Cel puțin un colac de salvare trebuie să se afle în imediata apropiere a timoneriei și trebuie echipat cu o lampă cu autoaprindere, alimentată de la baterii care să nu se stingă în apă.
2.Pentru fiecare persoană care se găsește în mod obișnuit la bord trebuie să existe la îndemână o vestă de salvare personalizată, automat gonflabilă în conformitate cu:
–standardul european EN ISO 12402-2 : 2006, EN ISO 12402-3 : 2006, EN ISO 12402-4 : 2006;sau– Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS 1974), Capitolul III, Regula 7.2 și Codul internațional pentru mijloacele de salvare (LSA), subsecțiunea 2.2.
Pentru copii se permit de asemenea veste de salvare negonflabile în conformitate cu aceste standarde.
3.Vestele de salvare trebuie să fie verificate in conformitate cu instrucțiunile producătorului.
Articolul 14.01
Generalități
1.Navele trebuie să fie construite, amenajate și echipate în așa fel încât personalul să poată lucra și să se deplaseze în siguranță.
2.Instalațiile permanent instalate care sunt necesare pentru lucrul la bordul navei trebuie să fie amenajate, dispuse și protejate astfel încât să permită acționarea în siguranță și cu ușurință, exploatarea și întreținerea. Dacă este necesar, părțile mobile sau cele cu temperaturi ridicate trebuie să fie dotate cu dispozitive de protecție.
Articolul 14.02
Protecția contra căderii
1.Punțile și punțile din bord trebuie să fie plane și sa nu aibă zone care sa provoace împiedicări, iar orice acumulare de apă pe acestea nu trebuie să fie posibilă.
2.Punțile, inclusiv punțile din bord, paiolurile încăperilor de mașini, culoarele, scările și suprafețele superioare ale babalelor din bord trebuie să fie antiderapante.
3.Suprafețele superioare ale babalelor din bord și obstacolele de pe căile de circulație, cum ar fi capetele scărilor, trebuie să fie marcate cu o vopsea care să fie în contrast cu zona înconjurătoare a punții.
4.Marginile exterioare ale punților, ale punților din bord și ale posturilor de lucru de pe care persoanele pot cădea de la o înălțime mai mare de 1 m trebuie să fie prevăzute cu parapete având o înălțime de cel puțin 0,90 m sau cu o bară de protecție continuă, în conformitate cu standardul european EN 711:2016.în cazul în care barele de protecție sunt retractabile, trebuie de asemenea:
a)fixată o balustradă continuă, cu diametrul de 0,02-0,04 m, de rama de magazie la o înălțime de 0,71,1 m; șib) în puncte clar vizibile, în locul în care începe puntea din bord, se fixează semne de siguranță în conformitate cu Figura 10 a Anexei nr. 4 a ES-TRIN, având un diametru de cel puțin 15 cm.
5.Prin derogare de la alin. 4, în cazul șlepurilor și al barjelor fără cabină, nu sunt necesare parapete sau bare de protecție dacă:
a)pe marginile exterioare ale punților și ale punților din bord au fost instalate protecții pentru picioare;
b)au fost instalate balustrade pe ramele de magazie, în conformitate cu alin. 4 lit. a); șic) în puncte clar vizibile, pe punte, s-au fixat semne de siguranță în conformitate cu Figura 10 a Anexei nr. 4 a ES-TRIN, având un diametru de cel puțin 15 cm.
6.Prin derogare de la alin. 4, in cazul navelor cu punte netedă sau cu trunchi, nu este necesar ca barele de protecție să fie instalate direct pe marginile exterioare ale punților sau pe punțile din bord, dacă:
a)culoarele de trecere sunt pe aceste punți;
b)culoarele de trecere și posturilor de lucru pe aceste punți sunt înconjurate de bare de protecție fixe, în conformitate cu standardul EN 711:2016; șic) în puncte clar vizibile, în locurile de trecere către zone neprotejate de bare de protecție, s-au fixat semne de siguranță în conformitate cu Figura 10 a Anexei nr. 4 a ES-TRIN, având un diametru de cel puțin 15 cm.
7.La posturile de lucru în care există pericolul căderii de la mai mult de 1 m, comisia de inspecție poate solicita dispozitive și echipamente corespunzătoare pentru a asigura lucrul în siguranță.
Articolul 14.03
Dimensiunile încăperilor de lucru
Încăperile de lucru trebuie să aibă dimensiuni care să permită oricărei persoane care lucrează în ele libertate suficientă de mișcare.
Articolul 14.04
Punți din bord
1.Lățimea liberă a punții din bord trebuie să fie de cel puțin 0,60 m. Această dimensiune poate fi redusă până la 0,50 m în anumite locuri necesare pentru operarea navei cum ar fi prizele de apă pentru spălarea punții. În dreptul babalelor și tacheților ea poate fi redusă la 0,40 m.2. Până la o înălțime de 0,90 m deasupra punții din bord, lățimea liberă a punții din bord poate fi redusă până la 0,50 m, cu condiția ca lățimea liberă de deasupra, între bordajului corpului și interiorul ramei de magazie să nu fie mai mică de 0,65 m.3. Cerințele de la alin. 1 și 2 trebuie aplicate până la o înălțime de 2m deasupra punții din bord.
Articolul 14.05
Accesul la încăperile de lucru
1.Căile de acces și culoarele pentru circulația persoanelor și a mărfurilor trebuie să fie amenajate și dimensionate astfel încât:
a)în fața intrării acestora să existe destul loc pentru a nu fi împiedecate mișcările;
b)lățimea de trecere a culoarului să corespundă destinației încăperii de lucru și să fie de cel puțin 0,60 m, cu excepția navelor cu o lățime mai mică de 8 m, la care lățimea de trecere poate fi redusă la 0,50 m;
c)înălțimea liberă de trecere a culoarului, inclusiv rama nu trebuie să fie mai mică de 1,90 m.2. Ușile trebuie să fie astfel amenajate încât să se poată deschide și închide fără pericol din ambele părți. Ele trebuie să fie asigurate contra deschiderii sau închiderii accidentale.
3.Trebuie să existe scări și trepte dacă accesul, ieșirile sau căile de acces prezintă diferențe de nivel mai mari de 0,50 m.4. Încăperile de lucru cu personal de deservire permanent trebuie să fie prevăzute cu scări dacă diferența de nivel depășește 1 m. Aceasta cerință nu trebuie să se aplice ieșirilor de avarie.
5.La bordul navelor cu magazii trebuie prevăzut cel puțin câte un mijloc fix de acces în fiecare extremitate a fiecărei magazii.
Prin exceptare de la prima frază, se poate acorda scutire de la mijloacele fixe de acces dacă sunt prevăzute cel puțin două scări mobile înclinate la 60° care să depășească cu cel puțin trei trepte partea superioară a gurii de magazie.
Articolul 14.06
Ieșiri și ieșiri de urgență
1.Numărul, amenajarea și dimensionarea ieșirilor, inclusiv a ieșirilor de urgență, trebuie să corespundă destinației și dimensiunilor încăperii relevante. Atunci când una din ieșiri este o ieșire de urgență ea trebuie să fie semnalată distinct.
2.Ieșirile de urgență, ferestrele sau capacele de spirai care au rol de ieșiri de urgență trebuie să aibă o deschidere de trecere de cel puțin 0,36 mp, cea mai mică dimensiune trebuind să fie de cel puțin 0,50 m.
Articolul 14.07
Scări, trepte și dispozitive similare
1.Scările înclinate și verticale trebuie să fie fixate in siguranță. Lățimea scărilor trebuie să fie de cel puțin 0,60 m, iar lățimea de trecere liberă între mâinile curente de cel puțin 0,60 m; adâncimea treptelor nu trebuie să fie mai mică de 0,15 m; suprafețele treptelor trebuie să fie antiderapante, iar scările înclinate cu mai mult de 3 trepte trebuie să fie prevăzute cu mâini curente.
2.Scările verticale și treptele atașate separat trebuie să aibă o lățime liberă de cel puțin 0,30 m; distanța între două trepte atașate separat nu trebuie să fie mai mare de 0,30 m și distanța dintre trepte și structură nu trebuie să fie mai mică de0,15 m.3. Văzute de sus scările verticale și treptele atașate trebuie să fie clar identificabile și să fie prevăzute cu mânere de siguranță deasupra deschiderilor de ieșire.
4.Scările mobile trebuie să aibă o lățime de cel puțin 0,40 m, iar la bază de cel puțin 0,50 m. Ele trebuie să poată fi asigurate contra răsturnării sau alunecării. Treptele scării trebuie să fie fixate solid de montanți.
Articolul 14.08
Încăperi interioare
1.În ceea ce privește dimensiunea, amenajarea și dispunerea, încăperile interioare de lucru trebuie să fie adaptate activităților care trebuie efectuate și să corespundă cerințelor referitoare la igienă și securitate. Acestea trebuie să fie dotate cu o iluminare suficientă care să nu fie orbitoare și o aerisire corespunzătoare. Dacă este necesar, ele trebuie să fie dotate cu o instalație de încălzire care să asigure o temperatură adecvată.
2.Pardoselile încăperilor interioare de lucru trebuie să fie executate solid și durabil, și concepute astfel încât să nu determine împiedicarea sau alunecarea. Deschiderile din punți și din pardoseli trebuie să fie dotate, în poziția deschis, cu protecție contra pericolului de cădere, iar ferestrele și spiraiurile trebuie să fie dispuse și amenajate în așa fel încât să poată fi manevrate și curățate în siguranță.
Articolul 14.09
Protecția la zgomote și vibrații
1.Încăperile de lucru trebuie sa fie amplasate, amenajate și proiectate in așa fel încât membrii echipajului să nu fie expuși unor vibrații dăunătoare.
2.Încăperile permanente de lucru trebuie, în plus, să fie construite și protejate din punct de vedere acustic în așa fel încât să nu pună în pericol securitatea și sănătatea membrilor echipajului ca urmare a zgomotelor.
3.Pentru membrii echipajului care sunt expuși în mod constant la zgomote cu un nivel probabil mai mare de 85 dB(A), se vor asigura aparate individuale de protecție acustică. În încăperile de lucru unde nivelul zgomotului depășește 90 dB(A) se va indica prin afișare că purtarea echipamentului de protecție acustică este obligatorie, pentru aceasta utilizându-se simbolul "Purtare echipament de protecție acustică" cu un diametru de cel puțin 10 cm în conformitate cu Figura 7 a Anexei nr. 4 a ES-TRIN.
Articolul 14.10
Capacele gurii de magazie
1.Capacele gurii de magazie trebuie să fie ușor accesibile și să poată fi manevrate în siguranță.
Elementele capacelor gurii de magazie, cu o masă mai mare de 40 kg, trebuie proiectate astfel încât să poată glisa sau să fie basculate sau să fie dotate cu dispozitive mecanice de deschidere. Capacele gurii de magazie manipulate prin intermediul unor instalații de ridicare trebuie să fie prevăzute cu dispozitive ușor accesibile, adaptate fixării elementelor de legătură. Capacele gurii de magazie și suporții superiori care nu sunt interschimbabile trebuie să poarte indicații precise în ceea ce privește magazia căreia îi corespund precum și în ceea ce privește poziția lor corectă pe aceste guri de magazie.
2.Capacele gurii de magazie trebuie să fie asigurate contra ridicării de către vânt sau de către instalația de încărcare. Capacele glisante ale gurii de magazie trebuie să fie dotate cu opritoare care să împiedice o deplasare neintenționată în sens longitudinal de mai mult de 0,40 m; acestea trebuie să poată fi blocate în poziția definitivă. Trebuie prevăzute dispozitive adecvate pentru a asigura menținerea pe poziție a capacelor stivuite ale gurii de magazie.
3.În cazul capacelor gurii de magazie cu manevrare mecanică, alimentarea cu energie trebuie să se oprească automat atunci când încetează acționarea întrerupătorului de comandă.
4.Capacele gurii de magazie trebuie să poată suporta sarcinile posibile la care pot fi supuse.
Capacele gurii de magazie proiectate să se circule pe ele trebuie să poată suporta sarcini concentrate de cel puțin 75 kg. Capacele gurii de magazie proiectate să nu se circule pe ele trebuie să fie semnalate ca atare. Capacele gurii de magazie destinate să suporte pe ele marfă trebuie să poarte indicația sarcinii admisibile în t/mp marcată pe ele. Dacă sunt necesari suporți pentru a atinge încărcătura maximă admisibilă, acest lucru se va indica într-un loc corespunzător; în acest caz, la bord trebuie să fie disponibile planurile corespunzătoare.
Articolul 14.11
Vinciuri
1.Vinciurile trebuie sa fie proiectate astfel încât sa permită desfășurarea lucrului in siguranța.
Ele trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care să împiedice eliberarea neintenționată a încărcăturii. Vinciurile care nu sunt dotate cu un blocaj automat trebuie să fie prevăzute cu o frână dimensionată în funcție de forța lor de tracțiune.
2.Vinciurile acționate manual trebuie să fie dotate cu un dispozitiv care să împiedice întoarcerea manivelei. Vinciurile care pot fi acționate și mecanic și manual trebuie să fie concepute în așa fel încât comanda mecanică să nu poată antrena comanda manuală.
Articolul 14.12
Macarale
1.Macaralele trebuie să fie construite conform regulilor bunei practici. Forțele care apar în timpul folosirii trebuie să se transmită în siguranță la structura navei; ele nu trebuie să pună în pericol stabilitatea navei.
2.Pe macarale trebuie să fie fixată o placă a producătorului pe care să fie menționate următoarele informații:
a)numele și adresa producătorului;
b)marcajul CE, împreună cu anul de fabricație;
c)indicarea seriei sau tipului;
d)după caz, numărul de fabricație.
3.Pe macarale trebuie să fie marcate permanent și ușor lizibil, sarcinile maxime admisibile.
Pentru macaralele a căror sarcină de lucru în siguranță nu depășește 2000 kg, este suficient să se marcheze permanent și ușor lizibil sarcina de lucru în siguranță la raza maximă de acțiune a brațului de încărcare.
4.Trebuie să existe dispozitive de protecție contra pericolelor de strivire sau de forfecare. Părțile exterioare ale macaralei trebuie să fie la o distanță de siguranță de minim 0,5 m în raport de toate suprastructurile fixe, în zonele de lucru și de circulație.
5.Macaralele mecanice trebuie să fie protejate contra folosirii neautorizate. Ele nu trebuie să poată fi puse în funcțiune decât de la postul de comandă prevăzut pentru macarale. Elementele de comandă trebuie să fie cu retur automat (butoane fără opritoare); poziția lor de funcționare trebuie să poată fi recunoscută fără echivoc.
În caz de avariere a sursei de acționare, nu trebuie să fie posibilă căderea necontrolată a sarcinii. Trebuie să fie împiedicate manevrele accidentale ale macaralei.
Orice deplasare ascendentă a dispozitivului de ridicare și orice depășire a sarcinii de lucru în siguranță trebuie să poată fi limitate printr-un dispozitiv adecvat. Orice deplasare descendentă a dispozitivului de ridicare trebuie să fie limitată, în orice condiții de exploatare prevăzute, în momentul atașării cârligului, atunci când numărul de spire ale cablului pe tambur este mai mic de două. După cuplarea automată a dispozitivului de limitare trebuie să fie posibilă încă mișcarea contrară corespunzătoare.
Rezistența la rupere a cablurilor mobile de încărcare trebuie să fie de cinci ori sarcina admisibilă de încărcare a cablului. Construcția cablului trebuie să fie fără defecte și să fie adecvată folosirii la macarale.
6.Macaralele trebuie inspectate de un expert:
a)înainte de a fi puse in funcțiune pentru prima oara;
b)înainte de a fi repuse în funcțiune in urma efectuării de modificări sau reparații majore; șic) in mod regulat, cel puțin o dată la 10 ani.
În cadrul acestei inspecții, trebuie aduse dovezi ale rezistenței și stabilității adecvate, prin calcule și prin încercări sub sarcină la bord.
În cazul in care sarcina admisă a macaralei nu depășește 2 000 kg, expertul poate decide ca dovada prin calcule să fie parțial sau complet înlocuită printr-o încercare cu o sarcină de 1,25 ori mai mare decât sarcina admisă, efectuată pe traiectoria maximă a câmpului de acțiune.
Trebuie eliberat un certificat de inspecție, semnat de expert, in care se menționează data inspecției.
7.Macaralele trebuie verificate in mod regulat și, in orice caz, cel puțin o dată pe an, de către o persoană competentă. În timpul verificării, starea de funcționare in siguranță a macaralei este stabilită printr-o inspecție vizuală și printr-o verificare a funcționării.
Trebuie eliberat un certificat de inspecție, semnat de persoana competentă, in care se menționează data inspecției.
8.Macaralele cu o sarcină de lucru in siguranță ce depășește 2000 kg, care transbordează marfa sau care au fost montate la bordul instalațiilor de ridicat, pontoanelor sau altor instalații plutitoare sau nave de șantier, trebuie suplimentar să corespundă cerințelor unuia din statele membre.
9.Instrucțiunile de exploatare furnizate de producătorul macaralei trebuie păstrate la bord.
Acestea includ cel puțin următoarele informații:
a)cazurile de utilizare și funcțiile comenzilor;
b)sarcina maximă admisă, ca funcție a lungimii brațului de lucru;
c)înclinația maximă admisă a macaralei;
d)instrucțiuni de asamblare și de întreținere;
e)date tehnice generale.
Articolul 14.13
Depozitarea lichidelor inflamabile
Pentru depozitarea lichidelor inflamabile cu punctul de inflamabilitate mai mic decât 55°C trebuie să fie un recipient ventilat, realizat dintr-un material incombustibil, amplasat pe punte. Pe exteriorul acestuia trebuie să existe marcat simbolul "Interzis focul, flacăra deschisă și fumatul", așa cum se arată in Figura 2 a Anexei nr. 4 a ES-TRIN, cu un diametru de cel puțin 10 cm.
Articolul 15.01
Generalități
1.Navele trebuie sa fie dotate cu încăperi de locuit pentru persoanele care locuiesc in mod obișnuit la bord, în orice caz cel puțin pentru echipajul minim.
2.Încăperile de locuit trebuie să fie construite, amenajate și echipate astfel încât să satisfacă nevoile de securitate, de sănătate și de confort ale persoanelor de la bord. Ele trebuie să fie ușor accesibile și sigure și să fie izolate contra frigului și căldurii.
3.Comisia de inspecție poate permite derogări de la cerințele prezentului capitol dacă securitatea și sănătatea persoanelor de la bord sunt garantate în alt mod.
4.Comisia de inspecție trebuie să menționeze in certificatul navei de navigație interioară restricțiile perioadelor de exploatare zilnică a navei și ale modului de exploatare a navei care rezultă din derogările menționate la alin. 3.
Articolul 15.02
Cerințe constructive particulare pentru încăperile de locuit
1.Încăperile de locuit trebuie să poată fi ventilate corespunzător chiar și atunci când ușile sunt închise; în plus, încăperile de zi comune trebuie să primească lumină naturală suficientă și să aibă pe cât posibil vizibilitate în exterior.
2.Atunci când accesul la încăperile de locuit nu este dispus la nivelul pardoselii și când diferența de nivel este de 0,30 m sau mai mare, încăperile de locuit trebuie să fie accesibile cu ajutorul scărilor.
3.La prova navei, podeaua nu trebuie să fie situată la mai mult de 1,20 m sub planul pescajului maxim.
4.Încăperile de zi comune și dormitoarele trebuie să fie prevăzute cu două ieșiri cât mai îndepărtate cu putință între ele și care să servească ca și căi de evacuare. Una din ele poate fi desemnată ieșire de urgență. Această cerință nu este obligatorie pentru încăperile care au o ieșire care duce direct pe punte sau pe un culoar considerat cale de evacuare cu condiția ca acesta să aibă două ieșiri îndepărtate una de alta și care să ducă la babord și la tribord. Ieșirile de urgență, din care pot face parte spiraiurile și ferestrele, trebuie să prezinte o deschidere utilizabilă de cel puțin 0,36 mp, să aibă cea mai mică latură de 0,50 m și să permită o evacuare rapidă în caz de urgență. Izolația și căptușeala căilor de evacuare trebuie să fie din materiale greu inflamabile, iar utilizarea căilor de evacuare trebuie să fie asigurată în orice moment prin mijloace adecvate, cum ar fi scări sau trepte.
5.Încăperile de locuit trebuie să fie protejate împotriva zgomotului și vibrațiilor. Nivelurile maxime ale presiunii acustice sunt:
a)în încăperile de zi comune 70dB (A);
b)în dormitoare 60 dB (A). Această prevedere nu se aplică navelor care operează exclusiv în afara perioadei de odihnă a echipajului, prescrisă în legislația națională a statelor membre.
Restricția referitoare la perioada de exploatare zilnică, menționată la b) trebuie să fie introdusă în certificatul navei de navigație interioară.
6.Înălțimea pentru stat în poziție verticală în încăperile de locuit nu trebuie să fie mai mică de 2 m.7. Ca regulă generală, navele trebuie să aibă cel puțin o încăpere de zi comună, separată de dormitoare.
8.Suprafața disponibilă a încăperilor comune de zi nu trebuie să fie mai mică de 2 mp de persoană și, în orice caz, încăperea nu trebuie să aibă în total mai puțin 8 mp (neincluzând mobila, cu excepția meselor și scaunelor).
9.Volumul fiecărei încăperi de zi individuale sau dormitor trebuie să fie minim de 7 mc .
10.Volumul de aer per persoană trebuie să fie de cel puțin 3,5 mc în încăperile de zi individuale.
Dormitoarele trebuie să aibă un volum de aer de cel puțin 5 mc pentru primul ocupant și de cel puțin 3 mc pentru fiecare ocupant suplimentar (neincluzând volumul mobilierului). Dormitoarele trebuie, pe cât posibil, să fie destinate pentru cel mult două persoane. Paturile trebuie să fie dispuse la o înălțime de cel puțin 0,30 m de la pardoseală. Dacă paturile sunt suprapuse, trebuie să se respecte, un spațiu liber de cel puțin 0,60 m înălțime, deasupra fiecărui pat.
11.Ușile trebuie să aibă o înălțime minima, incluzând rama, de cel puțin 1,90 m și o lățime de trecere de cel puțin 0,60 m. Înălțimea cerută poate fi obținută cu ajutorul mijloacelor de deschidere sau clapelor culisabile sau rabatabile. Ușile trebuie să se deschidă în exterior și să poată fi deschise din ambele părți. Pragurile nu trebuie să aibă mai mult de 0,40 m înălțime, iar dispozițiile altor prescripții de securitate trebuie de asemenea respectate.
12.Scările trebuie să fie fixate permanent și utilizabile fără pericol. Se consideră că această cerință este îndeplinită atunci când:
a)lățimea lor este de cel puțin 0,60 m;
b)adâncimea treptelor este de cel puțin 0,15 m;
c)treptele sunt antiderapante;
d)scările cu mai mult de trei trepte sunt prevăzute cu balustrade sau mânere.
13.Tubulaturile pentru gaze și lichide periculoase, mai ales cele de înaltă presiune, la care o scurgere ar prezenta pericol pentru persoane, nu trebuie să fie amplasate în încăperile de locuit sau pe culoarele care duc la acestea. Sunt exceptate conductele de abur și cele ale sistemelor hidraulice atâta timp cât sunt protejate de o învelitoare metalică, precum și tubulaturile de gaze lichefiate pentru uz gospodăresc.
Articolul 15.03
Instalații sanitare
1) Navele dotate cu încăperi de locuit trebuie să fie prevăzute cu cel puțin următoarele instalații sanitare:
a)o toaletă pentru o unitate de locuit sau pentru șase membri ai echipajului. Ea trebuie să poată fi ventilată cu aer proaspăt;
b)un lavoar cu scurgere, racordat la apă potabilă rece și caldă pentru o unitate de locuit sau pentru patru membri ai echipajului;
c)un duș sau o cadă de baie, racordată la apă potabilă rece și caldă pentru o unitate de locuit sau pentru șase membri ai echipajului.
3.Toaletele trebuie să aibă o suprafață de cel puțin 1 mp, lățimea fiind de cel puțin 0,75 m iar lungimea de cel puțin 1,10 m. Toaletele din cabinele pentru maxim 2 persoane pot fi mai mici. Dacă o toaletă cuprinde un lavoar sau un duș, suprafața ei trebuie să fie mărită cel puțin cu suprafețele ocupate de lavoar și duș (sau, unde este cazul, de cada de baie).
Articolul 15.04
Bucătării
1.Bucătăriile pot fi combinate cu încăperile de zi comune.
2.Bucătăriile trebuie să dispună de:
a)o mașină de gătit;
b)o chiuvetă cu scurgere;
c)alimentare cu apă potabilă;
d)un frigider;
e)spațiu suficient pentru provizii și lucru.
3.Zona sălii de mese a combinației bucătării/încăperi de zi comune trebuie să fie suficientă pentru numărul de membri ai echipajului care o folosesc de obicei în același timp. Lățimea locurilor de ședere nu trebuie să fie mai mică de 0,60 m.
Articolul 15.05
Apă potabilă
1.Navele care dispun de încăperi de locuit trebuie să fie prevăzute cu o instalație de apă potabilă. Orificiile de umplere ale tancurilor de apă potabilă și tubulaturile de apă potabilă trebuie să aibă mențiunea destinației lor exclusive pentru apă potabilă. Prizele de umplere ale tancurilor de apă potabilă trebuie să fie instalate deasupra punții.
2.Instalațiile de apă potabilă trebuie:
a)să aibă suprafața interioară realizată dintr-un material rezistent la coroziune și care să nu prezinte pericol fiziologic,b) să fie evitate tronsoanele de tubulatură prin care circulația apei nu este realizată în mod regulat;
c)să fie protejate de încălzire exagerată.
3.Suplimentar alin. 2 tancurile de apă potabilă trebuie:
a)să aibă o capacitate de cel puțin 150 l pentru fiecare persoană care trăiește în mod obișnuit la bord, și cel puțin pentru membrii echipajului minim;
b)să aibă o deschidere adecvată curățirii interioare, care să poată fi încuiată;
c)să fie dotate cu un indicator al nivelului apei;
d)să aibă tubulaturi de aerisire care să ducă în atmosferă sau să fie echipate cu filtre adecvate.
4.Tancurile de apă potabilă nu trebuie să aibă pereți comuni cu alte tancuri. Tubulaturile de apă potabilă nu trebuie să traverseze alte tancuri care conțin alte lichide. Nu sunt permise legături între instalațiile de apă potabilă și alte tubulaturi. Tubulaturile destinate gazelor sau altor lichide nu trebuie să treacă prin tancurile de apă potabilă.
5.Hidrofoarele sub presiune pentru apă potabilă trebuie să funcționeze numai cu aer comprimat necontaminat. Dacă aerul este produs prin intermediul compresoarelor, trebuie să se prevadă filtre de aer și separatoare de ulei imediat în fața hidroforului, exceptând cazul în care apa este separată de aer printr-o membrană.
Articolul 15.06
Încălzire și ventilație
1.Încăperile de locuit trebuie sa poată fi încălzite conform destinației lor. Instalațiile de încălzire trebuie să fie adecvate condițiilor meteorologice care pot apărea.
2.Încăperile de zi comune și dormitoarele trebuie să poată fi suficient ventilate chiar și atunci când ușile sunt închise. Ventilația trebuie să asigure o circulație corespunzătoare a aerului în toate condițiile climatice.
3.Încăperile de locuit trebuie să fie concepute și amenajate pe cât posibil în așa fel încât să se împiedice intrarea aerului viciat provenind din alte zone ale navei cum ar fi încăperile de mașini sau magazii; în caz de ventilație artificială, orificiile de intrare a aerului trebuie să fie plasate astfel încât să corespundă cerințelor sus menționate.
Articolul 15.07
Alte instalații ale încăperilor de locuit
1.Fiecare membru al echipajului care trăiește în mod obișnuit la bord trebuie să aibă la dispoziție o cușetă individuală și un dulap pentru haine individual, care să se încuie. Dimensiunile interioare minime ale cușetei nu trebuie să fie mai mici de 2 m lungime și 0,90 m lățime.
2.Locurile adecvate pentru depozitarea și uscarea hainelor de lucru trebuie să fie în afara dormitoarelor.
3.Toate zonele încăperilor de locuit trebuie să fie iluminate electric. Nu sunt admise lămpi suplimentare alimentate cu combustibil gazos sau lichid decât în încăperile de zi comune. Instalațiile de iluminat care funcționează cu combustibil lichid trebuie să fie din metal și nu pot funcționa decât cu combustibil lichid al cărui punct de inflamabilitate este mai mare de 55° C sau cu petrol lampant. Ele trebuie să fie așezate sau fixate în așa fel încât să nu constituie un pericol de incendiu.
Articolul 16.01
Generalități
1.Instalațiile de încălzire, gătit și instalațiile frigorifice care funcționează cu gaze lichefiate trebuie să corespundă cerințelor din capitolul 17.2. Instalațiile de încălzire, gătit și instalațiile frigorifice, inclusiv accesoriile lor, trebuie să fie concepute și amplasate în așa fel încât să nu prezinte pericol, chiar în caz de supraîncălzire. Ele trebuie să fie montate în așa fel încât să nu se poată răsturna și nici să nu poată fi deplasate accidental.
3.Instalațiile menționate la alin. 2 nu pot fi amplasate în încăperile în care se află depozitate sau folosite materiale cu punctul de aprindere mai mic de 55° C. Nici o tubulatură de evacuare a acestor instalații nu poate trece prin aceste zone.
4.Trebuie să fie asigurată admisia aerului necesar combustiei.
5.Aparatele de încălzire trebuie să fie racordate solid la tubulaturile de evacuare a fumului.
Aceste tubulaturi trebuie să fie prevăzute cu apărători de coș adecvate sau cu dispozitive de protecție contra vântului. Ele trebuie să fie amplasate în așa fel încât să permită curățarea.
Articolul 16.02
Utilizarea combustibilului lichid, echipamentelor care funcționează cu petrol
1.Atunci când instalațiile funcționează cu combustibil lichid, poate fi folosit doar combustibilul al cărui punct de aprindere este mai mare de 55°C.2. Prin derogare de la alin. 1, aparatele pentru gătit, precum și aparatele pentru încălzire și răcire care sunt prevăzute cu arzătoare cu fitil și funcționează cu petrol comercial, pot fi admise în încăperile de locuit și în timonerii cu condiția ca rezervorul lor de combustibil să nu aibă o capacitate mai mare de 12 litri.
3.Aparatele prevăzute cu arzătoare cu fitil trebuie:
a)să fie echipate cu un rezervor metalic de combustibil al cărui orificiu de umplere să poată fi obturat și care să nu aibă lipituri cu cositor sub nivelul maxim de umplere și să fie concepute și instalate în așa fel încât rezervorul lor de combustibil să nu se poată deschide sau goli accidental;
b)să poată fi aprinse fără ajutorul altui combustibil lichid;
c)să fie instalate în așa fel încât să fie asigurată evacuarea gazelor de ardere.
Articolul 16.03
Sobe cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere și aparate de încălzire cu arzător cu pulverizare
1.Sobele cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere și aparatele de încălzire cu arzător cu pulverizare trebuie să fie construite conform regulilor bunei practici.
2.Dacă o sobă cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere sau un aparat de încălzire cu arzător cu pulverizare sunt instalate în încăperea de mașini, alimentarea cu aer a aparatului de încălzire și a motoarelor trebuie să fie realizate în așa fel încât instalația de încălzire și motoarele să poată funcționa simultan și în siguranță, independent unele de altele. Unde este necesar, trebuie să existe o alimentare separată cu aer. Echipamentul trebuie instalat în așa fel încât o scânteie provenind din arzător să nu poată atinge alte părți ale instalațiilor încăperii de mașini.
Articolul 16.04
Sobe cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere
1.Sobele cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere trebuie să poată fi aprinse fără ajutorul altui combustibil lichid. Ele trebuie să fie fixate deasupra unei tăvi metalice care să cuprindă toate părțile de alimentare cu combustibil și care să aibă o înălțime de cel puțin 20 mm și o capacitate de cel puțin doi litri.
2.Pentru sobele cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere, instalate în încăperea de mașini, tava metalică cerută la alin. 1 trebuie să aibă o înălțime de cel puțin 200 mm. Partea inferioară a arzătorului cu vaporizare trebuie să se afle mai sus de marginea tăvii. În plus, tava trebuie să se afle la cel puțin 100 mm deasupra paiolului.
3.Sobele cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere trebuie să fie dotate cu un regulator adecvat care, pentru orice poziție de reglare aleasă, să asigure un debit constant de combustibil spre arzător și care să evite orice scurgere de combustibil în caz de stingere accidentală a flăcării. Sunt considerați adecvați regulatorii care funcționează chiar și în caz de vibrații și în caz de înclinare până la 12° și care, în afară de flotorul de reglare a nivelului au:
a)un al doilea flotor care închide alimentarea cu combustibil în siguranță și fiabil în caz de depășire a nivelului admisibil, saub) o conductă de preaplin, dar numai dacă tava are o capacitate suficientă pentru a primi cel puțin conținutul rezervorului de combustibil.
4.Dacă rezervorul de combustibil al unei sobe cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere este instalat separat:
a)înălțimea între rezervorul de combustibil și alimentarea arzătorului nu trebuie să o depășească pe cea stabilită în instrucțiunile de funcționare impuse de producătorul aparatului;
b)trebuie să fie amplasat în așa fel încât să fie ferit de o încălzire inadmisibilă;
c)alimentarea cu combustibil trebuie să poată fi oprită de pe punte.
5.Tubulaturile de evacuare a fumului ale sobelor cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere trebuie să dispună de un dispozitiv care să împiedice tirajul invers.
Articolul 16.05
Aparatele de încălzire cu arzător cu pulverizare
Aparatele de încălzire cu arzător cu pulverizare trebuie să respecte in mod special următoarele cerințe:
a)trebuie să fie asigurată o ventilare suficientă înaintea alimentării cu combustibil;
b)alimentarea cu combustibil trebuie să fie reglată printr-un termostat;
c)aprinderea combustibilului trebuie să se facă prin intermediul unui dispozitiv electric sau al unei flăcări controlate;
d)un echipament de supraveghere a flăcării trebuie să oprească alimentarea cu combustibil atunci când flacăra se stinge;
e)întrerupătorul principal trebuie să fie amplasat în afara încăperii, într-un loc ușor accesibil.
Articolul 16.06
Aparate de încălzire cu aer refulat
Aparatele de încălzire cu aer refulat conținând o cameră de combustie în jurul căreia aerul de încălzire este condus sub presiune la un sistem de distribuție sau într-o încăpere, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a)Dacă combustibilul este pulverizat sub presiune, alimentarea cu aer de combustie trebuie să fie asigurată de un ventilator;
b)Camera de combustie trebuie să fie bine ventilată înainte ca arzătorul să poată fi aprins. Se poate considera că ventilarea este realizată atunci când ventilatorul de aer de combustie continuă să funcționeze după stingerea flăcării;
c)Alimentarea cu combustibil trebuie să fie oprită automat dacă:
–focul se stinge;
–alimentarea cu aer de combustie nu este suficientă;
–aerul încălzit depășește o temperatură reglată în prealabil, sau– dispozitivele de securitate nu mai sunt alimentate cu curent electric.
În cazurile susmenționate, alimentarea cu combustibil nu trebuie să se recupleze automat după oprire.
d)Ventilatoarele de aer de combustie și de aer de încălzire trebuie să poată fi oprite din afara încăperii unde aparatul de încălzire este localizat.
e)Dacă aerul de încălzire este aspirat din exterior, orificiile de aspirație trebuie pe cât posibil să se găsească la mare înălțime deasupra punții. Ele trebuie să fie realizate în așa fel încât ploaia și stropii de val să nu poată pătrunde.
f)Tubulaturile de aer de încălzire trebuie să fie din metal.
g)Orificiile de ieșire a aerului de încălzire nu trebuie să poată fi închise complet.
h)Eventualele scurgeri de combustibil nu trebuie să ajungă la tubulaturile de aer de încălzire.
i)Aerul refulat al aparatelor de încălzire nu trebuie să poată fi aspirat din încăperea de mașini.
Articolul 16.07
Încălzire cu combustibil solid
1.Instalațiile de încălzire cu combustibil solid trebuie sa fie amplasate pe o tabla metalică cu borduri, fixată în așa fel încât să împiedice căderea de combustibil care arde sau de cenușă încinsă în afara acestei table.
Această prevedere nu se aplică instalațiilor aflate în compartimente construite din materiale incombustibile și destinate exclusiv adăpostirii căldărilor.
2.Instalațiile de încălzire cu combustibili solizi trebuie să fie dotate cu regulatori termostatici care să acționeze asupra aerului necesar combustiei.
3.În apropierea fiecărei instalații de încălzire trebuie să se afle un mijloc care să permită stingerea cu ușurință a cenușii.
Articolul 17.01
Generalități
1.Instalațiile de gaze lichefiate cuprind în principal un post de distribuție cu unul sau mai multe recipiente cu gaz, unul sau mai multe reductoare, o rețea de distribuție și un număr de echipamente consumatoare de gaz.
Recipientele de rezervă și recipientele goale, care nu sunt montate în instalația de distribuție, nu sunt considerate ca făcând parte din instalație. Acestora li se aplică art. 17.05 prin analogie.
2.Instalațiile nu pot fi alimentate decât cu propan comercial.
Articolul 17.02
Instalații
1.Instalațiile de gaze lichefiate trebuie să fie adecvate folosirii propanului și să fie realizate și instalate conform regulilor bunei practici.
2.Instalațiile de gaze lichefiate nu pot servi decât pentru uz gospodăresc în încăperile de locuit sau în timonerie ori în scopuri similare pe navele de pasageri.
3.La bord pot exista mai multe instalații de gaze lichefiate, separate. O singură instalație de gaze lichefiate nu poate deservi zone de locuit separate de o magazie sau de un tanc fix.
4.Nici o parte a instalației de gaze lichefiate nu trebuie să se găsească în încăperea de mașini.
Articolul 17.03
Recipiente
1.Sunt admise numai recipientele a căror capacitate este cuprinsă între 5 și 35 kg. În cazul navelor de pasageri, comisia de inspecție poate admite folosirea recipientelor cu o capacitate mai mare.
2.Recipientele trebuie să corespundă cerințelor în vigoare într-unul din statele membre.
Aceste recipiente trebuie să poarte ștampila oficială care atestă că acestea au fost acceptate ca urmare a încercărilor cerute.
Articolul 17.04
Amplasarea și amenajarea posturilor de distribuție
1.Posturile de distribuție trebuie să fie amplasate pe punte într-un dulap special din exteriorul încăperilor de locuit și în așa fel încât să nu fie împiedicată circulația la bord. Totuși, nu trebuie să fie instalate așa încât să fie sprijinite de tablele bordajului provei sau pupei. Dulapul poate fi fixat de suprastructură cu condiția de a fi etanș la gaze și de a nu se deschide decât spre exterior. El trebuie să fie amplasat în așa fel încât tubulatura de distribuție care duce la punctele de utilizare să fie cât mai scurtă posibil.
2.Posturile de distribuție trebuie să fie astfel instalate încât scurgerile de gaz din dulap, în cazul scăpărilor, să se poată elimina în mediul înconjurător fără riscul pătrunderii în interiorul navei sau intrării în contact cu o sursă de foc.
3.Dulapurile trebuie să fie construite din materiale greu inflamabile și să fie suficient ventilate prin orificiile aflate atât în partea inferioară cât și în cea superioară. Recipientele trebuie să fie așezate vertical în dulapuri și în așa fel încât să nu poată fi răsturnate.
4.Dulapurile trebuie să fie construite și amplasate în așa fel încât temperatura recipientelor să nu depășească 50° C.5. Pe peretele exterior al dulapurilor se va aplica inscripția "Gaze lichefiate" și "Interzis focul, flacăra deschisă și fumatul", cu un diametru de cel puțin 100 mm, în conformitate cu figura 2 a anexei nr. 4 a ES-TRIN.
Articolul 17.05
Recipiente de rezervă și recipiente goale
Recipientele de rezervă și recipientele goale, care nu sunt montate în posturile de distribuție, trebuie să fie depozitate în exteriorul încăperilor de locuit și al timoneriei, într-un dulap construit conform art. 17.04.
Articolul 17.06
Reductoare de presiune
1.Aparatele consumatoare de gaz nu pot fi racordate la recipiente decât prin intermediul unei rețele de distribuție dotată cu unul sau mai multe reductoare de presiune care să scadă presiunea gazului până la presiunea de utilizare. Această reducere poate fi realizată pe una sau două trepte. Toate reductoarele de presiune trebuie să fie reglate permanent la o presiune determinată conform art. 17.07.2. Reductoarele finale de presiune trebuie să fie dotate sau să fie imediat urmate de un dispozitiv care să protejeze automat tubulatura contra suprapresiunii în caz de defectare a reductorului de presiune. Trebuie să se asigure că, în caz de neetanșeitate a dispozitivului de protecție, orice scurgere de gaze ce poate scăpa în mediul înconjurător nu prezintă pericolul pătrunderii în interiorul navei sau intrării în contact cu o sursă de foc; dacă este necesar, trebuie să fie amenajată o evacuare specială în acest scop.
3.Dispozitivele de protecție, precum și ventilațiile, trebuie să fie protejate contra pătrunderii apei.
Articolul 17.07
Presiuni
1.În cazul utilizării instalațiilor cu reductoare in două trepte, valoarea presiunii medii trebuie să fie de maxim 2,5 bar peste presiunea atmosferică.
2.Presiunea de la ieșirea ultimului reductor de presiune nu trebuie să depășească cu 0,05 bar presiunea atmosferică, cu o abatere de 10%.
Articolul 17.08
Tubulaturi și tuburi flexibile
1.Tubulaturile trebuie să fie din țevi fixe din oțel sau cupru.
Totuși, tubulaturile de racordare la recipiente trebuie sa fie din tuburi flexibile pentru presiune ridicată sau tuburi spiralate adecvate pentru folosirea propanului. Aparatele consumatoare care nu sunt instalate fix pot fi racordate prin intermediul unor tuburi flexibile adecvate, cu o lungime de cel mult 1 m.
2.Tubulaturile trebuie să reziste la orice solicitări care pot interveni la bord în condiții normale de exploatare, în materie de coroziune și rezistență și să asigure prin proprietățile și dispunerea lor, o alimentare satisfăcătoare de gaz, ca debit și presiune, corespunzătoare pentru instalațiile care funcționează cu gaz.
3.Tubulaturile trebuie să aibă cât mai puține racorduri. Atât tubulaturile cât și racordurile trebuie să fie etanșe la gaze și să-și păstreze etanșeitatea în ciuda vibrațiilor și dilatărilor la care ar putea fi supuse.
4.Tubulaturile trebuie să fie ușor accesibile, fixate corespunzător și protejate oriunde ar risca să suporte șocuri sau frecări, mai ales acolo unde traversează pereți despărțitori din oțel sau pereți metalici. Tubulaturile din oțel trebuie să fie tratate împotriva coroziunii pe întreaga lor suprafață exterioară.
5.Tuburile flexibile și racordurile lor trebuie să reziste la toate solicitările care pot apărea la bordul navei în condiții normale de exploatare. Ele trebuie să fie dispuse fără strangulări și în așa fel încât să nu se poată încălzi excesiv și să poată fi inspectate pe întreaga lungime.
Articolul 17.09
Rețeaua de distribuție
1.Întreaga rețea de distribuție trebuie să poată fi oprită de la un robinet principal, care este mereu ușor accesibil și rapid.
2.Fiecare instalație care funcționează cu gaz trebuie să fie alimentată separat printr-un branșament la sistemul de distribuție și fiecare branșament trebuie să fie controlat printr-un dispozitiv separat de închidere.
3.Robinetele trebuie să fie instalate la adăpost de intemperii și de șocuri.
4.După fiecare reductor de presiune trebuie să fie montat un racord pentru control. Trebuie să se asigure, prin intermediul unui dispozitiv de închidere, că în timpul probelor de presiune reductorul de presiune nu va fi supus presiunii de probă.
Articolul 17.10
Echipamente consumatoare de gaz și montarea lor
1.Singurele echipamente care pot fi instalate sunt cele care funcționează cu propan aprobate într-unul din statele membre și echipate cu dispozitivele care împiedică în mod eficient scurgerile de gaze în caz de stingere a flăcării sau de stingere a controlului flăcării.
2.Echipamentele trebuie să fie dispuse și racordate în așa fel încât să nu se poată răsturna sau să nu poată fi deplasate accidental și încât să se evite orice risc de a se agăța în mod accidental tubulaturile de racordare.
3.Instalațiile de încălzire, de încălzire a apei și instalațiile frigorifice trebuie să fie racordate la o conductă de evacuare a gazelor de ardere către exterior.
4.Instalarea în timonerie a echipamentelor consumatoare de gaz se permite numai dacă timoneria este în așa fel construită încât nici o scurgere de gaz să nu scape înspre încăperile navei situate mai jos, în special prin trecerile de comandă spre încăperea de mașini.
5.Echipamentele consumatoare de gaz pot fi instalate în dormitoare numai dacă combustia se realizează independent de aerul din cameră.
6.Echipamentele consumatoare de gaz a căror combustie depinde de aerul înconjurător trebuie să fie instalate în încăperi suficient de mari ca dimensiuni.
Articolul 17.11
Ventilare și evacuare gaze de ardere
1.În încăperile în care se află echipamente consumatoare de gaz a căror combustie depinde de aerul înconjurător, pătrunderea de aer curat și evacuarea gazelor de ardere trebuie să fie asigurate prin intermediul unor deschideri de ventilare, cu dimensiuni corespunzătoare, cu secțiunea liberă de cel puțin 150 cmp per deschidere.
2.Deschiderile de ventilare nu trebuie să aibă vreun dispozitiv de închidere și nici să conducă spre dormitoare.
3.Dispozitivele de evacuare trebuie să fie realizate în așa fel încât gazele de ardere să fie eliminate în siguranță. Ele trebuie să funcționeze în siguranță și să fie construite din materiale neinflamabile. Ventilatoarele de aerisire a încăperilor nu trebuie să le afecteze buna funcționare.
Articolul 17.12
Instrucțiuni de exploatare
La bord trebuie să fie amplasat într-un loc adecvat un afiș cu instrucțiuni de exploatare. Acest afiș trebuie să conțină cel puțin următoarele instrucțiuni:
Valvulele de închidere a recipientelor care nu sunt cuplate la rețeaua de distribuție trebuie să fie închise chiar dacă se presupune că recipientele sunt goale.
Tuburile flexibile trebuie să fie schimbate de îndată ce starea lor o cere.
Toate echipamentele consumatoare de gaz trebuie să fie cuplate sau tubulaturile de racordare corespunzătoare trebuie să fie închise.
Articolul 17.13
Încercarea în vederea aprobării
Instalațiile cu gaz lichefiat trebuie verificate de un expert, in vederea verificării conformității acestora cu cerințele prezentului capitol:
a)înainte de a fi puse in funcțiune pentru prima oara;
b)înainte de a fi repuse in funcțiune in urma efectuării de modificări sau reparații majore; șic) cu ocazia fiecărei reînnoiri a atestării menționate la art. 17.15.
Trebuie eliberat un certificat de inspecție, semnat de expert, in care se menționează data inspecției. O copie a certificatului de inspecție trebuie trimis comisiei de inspecție.
Articolul 17.14
Condiții de încercare
Încercarea instalației trebuie să se desfășoare in următoarele condiții:
1.Tubulaturile de presiune medie situate intre dispozitivul de închidere, menționat la art. 17.09, alin. 4, al primului reductor și valvulele care preced reductoarele de presiune finale:
a)proba de presiune, efectuată cu aer, gaz inert sau cu un lichid la o presiune de 20 bar peste presiunea atmosferică;
b)proba de etanșeitate, efectuată cu aer sau gaz inert la o presiune de 3,5 bar peste presiunea atmosferică.
2.Tubulaturile cu presiune normală de utilizare, situate intre dispozitivul de închidere menționat la art. 17.09, alin. 4, al reductorului unic de presiune sau al reductorului de presiune final și valvulele așezate înaintea echipamentelor consumatoare de gaz:
–proba de etanșeitate, efectuată cu aer sau cu un gaz inert, la o presiune de 1 bar peste presiunea atmosferică.
3.Tubulaturile situate intre dispozitivul de închidere, avut in vedere la art. 17.09, alin. 4, al reductorului unic de presiune sau al reductorului de presiune final și comenzile echipamentelor consumatoare de gaz:
–proba de etanșeitate la o presiune de 0,15 bar peste presiunea atmosferică.
4.În timpul probelor de etanșeitate menționate la alin. 1(b), 2 și 3, tubulaturile sunt considerate etanșe dacă, după o perioada de așteptare suficientă pentru echilibrarea termică, nu se constată nici o scădere a presiunii de probă pe durata următoarelor 10 minute.
5.Racordurile recipientelor, îmbinările de tubulaturi și alte armături care sunt supuse la presiunea recipientelor, precum și îmbinările dintre reductoarele de presiune și tubulatura de distribuție:
–proba de etanșeitate, realizată cu un produs spumant, la presiunea de funcționare.
6.Toate echipamentele consumatoare de gaz trebuie să fie puse in funcțiune și verificate la presiunea nominală pentru asigurarea unei combustii corespunzătoare la diferite poziții ale butoanelor de reglare.
Dispozitivele de oprire a flăcării trebuie să fie verificate pentru asigurarea că funcționează satisfăcător.
7.După proba de la alin. 6, trebuie să se verifice, pentru fiecare echipament consumator de gaz racordat la o tubulatură de evacuare, după ce a funcționat 5 minute la presiunea nominală, cu ferestrele și ușile Închise și cu dispozitivele de aerisire in stare de funcționare, dacă există scăpări ale gazelor de ardere in cameră, prin admisia de aer.
Dacă sunt constatate asemenea scăpări de gaze, in afara celor momentane, cauza trebuie să fie imediat descoperită și remediată. Instalația nu trebuie să fie aprobată pentru utilizare Înainte ca toate defectele să fi fost remediate.
Articolul 17.15
Atestare
1.Certificatul navei de navigație interioară trebuie să includă o atestare conform căreia orice instalație cu gaze lichefiate corespunde prevederilor acestui capitol.
2.Această atestare va fi emisă de comisia de inspecție in urma Încercării in vederea aprobării menționate la art. 17.13.3. Atestatul va fi valabil pe o perioadă de cel mult 3 ani. Ea nu poate fi reinnoită decât ca urmare a unei noi încercării in vederea aprobării efectuate conform art. 17.13.
În mod excepțional, in cazul in care proprietarul unei nave sau reprezentantul acestuia înaintează o solicitare motivată, comisia de inspecție poate prelungi valabilitatea atestatului pentru cel mult trei luni fără efectuarea încercării in vederea aprobării menționate la art. 17.13. O asemenea prelungire trebuie înscrisă in certificatul navei de navigație interioară.
Articolul 18.00
Definiții
În sensul prezentului capitol:
1."instalație de tratare a apelor uzate de la bord : o instalație de tratare a apelor uzate de o concepție compactă folosită pentru tratarea cantităților de ape reziduale menajere produse la bord;
2."aprobare de tip" : decizia prin care autoritatea competentă confirmă că instalația de tratare a apelor uzate operată la bord îndeplinește cerințele tehnice din Capitolul 18;
3."încercare specială : procedura desfășurată in conformitate cu art. 18.09 prin care autoritatea competentă se asigură că instalația de tratare a apelor uzate operată la bordul unei construcții navale îndeplinește cerințele din Capitolul 18;
4."constructor" : persoana sau organismul responsabil față de autoritatea competentă pentru toate aspectele procedurii de aprobare de tip și pentru asigurarea conformității producției. Nu este necesar ca persoana sau organismul să fie direct implicate în toate etapele construirii instalației de tratare a apelor uzate de la bord. În cazul în care instalația de tratare a apelor uzate de la bord face obiectul unor modificări sau retehnologizări după fabricarea sa inițială destinată utilizării în scopul Capitolului 18, persoana sau organismul care a efectuat modificările sau retehnologizările în cauză se consideră a fi constructorul;
5."document informativ : documentul prevăzut in anexa nr. 7, secțiunea II a ES-TRIN, in care sunt enumerate informațiile pe care trebuie să le prezinte solicitantul;
6."dosar informativ : setul complet de date, desene, fotografii sau alte documente furnizate de un solicitant serviciului tehnic sau autorității competente, astfel cum se indică în documentul informativ;
7."pachet informativ" : dosarul informativ însoțit de rapoartele de încercări sau de alte documente adăugate de serviciul tehnic sau de autoritatea competentă la dosarul informativ în cursul exercitării atribuțiilor acestora;
8."certificat de aprobare de tip" : documentul redactat în conformitate cu anexa nr. 7, secțiunea III a ES-TRIN, prin care autoritatea competentă certifică aprobarea de tip;
9."registrul parametrilor instalației de tratare a apelor uzate de la bord : documentul redactat în conformitate cu anexa nr. 7, secțiunea III a ES-TRIN, în care se înregistrează toți parametrii, inclusiv componentele și ajustările aduse instalației de tratare a apelor uzate de la bord care influențează nivelul de tratare a apelor uzate, inclusiv modificările aduse acesteia;
10."manualul constructorului pentru verificarea componentelor și a parametrilor cu relevanță pentru tratarea apelor uzate" : documentul întocmit în conformitate cu art. 18.09 alin. 4 în vederea executării încercării speciale;
11."ape reziduale menajere : apele reziduale care provin din bucătării, săli de mese, toalete și spălătorii, precum și apele uzate cu materii fecale;
12."nămol de canalizare" : reziduurile care se adună în urma exploatării unei instalații de tratare a apelor uzate de la bord.
Articolul 18.01
Dispoziții generale
1.Prezentul capitol se aplică tuturor instalațiilor de tratare a apelor uzate care sunt instalate la bordul navelor de pasageri.
2.a) Instalațiile de tratare a apelor uzate de la bord respectă valorile limită prevăzute în tabelul 1 pe parcursul încercării de tip.
Tabelul 1
Valorile limită care trebuie respectate în exploatare la ieșirea din
instalația de tratare a apelor uzate de la bord (instalație de încercare)
pe parcursul încercării de tip
| Parametru | Concentrație (Etapa If) | Eșantion |
|---|---|---|
| Cerere biochimică de oxigen (CBO_5) ISO5815-1 și5815-2 (2003) 1) | 20 mg/l | Eșantion compozit de 24h omogenizat |
| 25 mg/l | Eșantion aleatoriu omogenizat | |
| Cerere chimică de oxigen (CCO) 2) ISO 6060(1989) 1) | 100 mg/l | Eșantion compozit de 24h omogenizat |
| 125 mg/l | Eșantion aleatoriu omogenizat | |
| Carbon organic total (COT) Standardul EN 1484 (1997) 1) | 35 mg/l | Eșantion compozit de 24h omogenizat |
| 45 mg/l | Eșantion aleatoriu omogenizat | |
| 1) Statele membre pot aplica proceduri echivalente. 2) În scopul verificării, în locul cererii chimice de oxigen (CCO) se poate folosi ca referință și carbonul organic total (COT). | ||
b)Pe parcursul exploatării instalației trebuie respectate valorile de control prevăzute în tabelul 2.
Tabelul 2
Valorile de control care trebuie respectate la ieșirea din
instalația de tratare a apelor uzate de la bord
| Parametru | Concentrație (Etapa II) | Eșantion |
|---|---|---|
| Cerere biochimică de oxigen (CBO_5) ISO5815-1 și5815-2 (2003) 1) | 25 mg/l | Eșantion aleatoriu omogenizat |
| Cerere chimică de oxigen (CCO) 2) ISO 6060 (1989) 1) | 125 mg/l | Eșantion aleatoriu omogenizat |
| 150 mg/l | Eșantion aleatoriu | |
| Carbon organic total (COT) EN 1484 (1997) 1) | 45 mg/l | Eșantion aleatoriu omogenizat |
| 1) Statele membre pot aplica proceduri echivalente. 2) În scopul verificării, în locul cererii chimice de oxigen (CCO) se poate folosi ca referință și carbonul organic total (COT). | ||
3.Procedurile care utilizează produse care conțin clor nu sunt admisibile.
De asemenea, nu este admisibilă diluarea apelor reziduale menajere pentru reducerea încărcăturii specifice și, prin urmare, pentru eliminarea acestora.
4.Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru depozitarea, conservarea, dacă este necesar, și evacuarea nămolului de canalizare. Măsurile trebuie să includă, de asemenea, un plan de gestionare a nămolului de canalizare.
5.Respectarea valorilor limită prevăzute in tabelul 1 de la alin. 2, lit. a) este confirmată printr-o încercare de tip și stabilită pe baza unei aprobări de tip. Aprobarea de tip este certificată într-un certificat de aprobare de tip. Înaintea instalării la bord a instalației de tratare a apelor uzate o copie a certificatului de aprobare de tip este transmisă comisiei de inspecție. La bord se păstrează o copie a certificatului de aprobare de tip, precum și o copie a registrului parametrilor instalației de tratare a apelor uzate de la bord.
6.După instalarea la bord a instalației de tratare a apelor uzate, constructorul efectuează un test de funcționare înainte de începerea serviciului programat. Instalația de tratare a apelor uzate de la bord se înscrie la punctul 52 din certificatul navei de navigație interioară împreună cu următoarele elemente:
a)denumirea;
b)numărul aprobării de tip;
c)numărul de serie;
d)anul de fabricație.
7.Orice modificări semnificative aduse unei instalații de tratare a apelor uzate de la bord care influențează tratarea apelor uzate sunt urmate întotdeauna de o încercare specială în conformitate cu art. 18.9 alin. 3.8. Autoritatea competentă poate apela la un serviciu tehnic cu scopul de a îndeplini sarcinile descrise în prezentul capitol.
9.Instalația de tratare a apelor uzate de la bord trebuie întreținută în mod regulat în conformitate cu instrucțiunile constructorului cu scopul de a se asigura că este în stare perfectă de funcționare. La bord se păstrează un carnet de întreținere care atestă respectivele intervenții.
Articolul 18.02
Cererea de aprobare de tip
1.Constructorul înaintează autorității competente o cerere de aprobare de tip pentru un anumit tip de instalație de tratare a apelor uzate de la bord. Cererea este însoțită de un dosar informativ în conformitate cu art. 18.01 alin. 6 și de un proiect de registru al parametrilor instalației de tratare a apelor uzate de la bord în conformitate cu art. 18.00 alin. 9, precum și de proiectul de manual al constructorului pentru verificarea componentelor și a parametrilor cu relevanță pentru tratarea apelor uzate pentru tipul respectiv de instalație de tratare a apelor uzate în conformitate cu art. 18.00 alin. 10. În ceea ce privește încercarea de tip, constructorul prezintă un prototip de instalație de tratare a apelor uzate de la bord.
2.Dacă în cazul unei cereri de aprobare a unui tip de instalație de tratare a apelor uzate de la bord autoritatea competentă constată că cererea înaintată cu privire la prototipul de instalație prezentat nu este reprezentativă pentru caracteristicile respectivului tip de instalație de tratare a apelor uzate de la bord, astfel cum sunt descrise în anexa nr. 7, secțiunea II, apendicele I a ES-TRIN, se prezintă spre aprobare în conformitate cu alin. 1 un alt prototip, suplimentar dacă este necesar, care urmează să fie desemnat de autoritatea competentă.
3.O cerere de aprobare de tip pentru o instalație de tratare a apelor uzate de la bord nu poate fi înaintată decât unei singure autorități competente. Se înaintează o cerere separată pentru fiecare tip de instalație de tratare a apelor uzate de la bord pentru care se solicită aprobarea.
Articolul 18.03
Procedura de aprobare de tip
1.Autoritatea competentă care primește cererea eliberează aprobarea de tip pentru toate tipurile de instalații de tratare a apelor uzate de la bord care se conformează datelor din dosarul informativ și care îndeplinesc cerințele prezentului capitol. Îndeplinirea cerințelor în cauză va fi examinată în conformitate cu anexa nr.7, secțiunea IX, a ES-TRIN .
2.Pentru fiecare tip de instalație de tratare a apelor uzate de la bord pe care îl aprobă, autoritatea competentă completează toate punctele relevante din certificatul de aprobare de tip, al cărui model figurează în anexa nr.7, secțiunea III, a ES-TRIN, colectând sau verificând informațiile din indexul pachetului informativ. Certificatele de aprobare de tip se numerotează în conformitate cu metoda descrisă în anexa nr.7, secțiunea IV, a ES-TRIN. Certificatul de aprobare de tip completat și anexele acestuia se trimit solicitantului.
3.În cazul în care tipul de instalație de tratare a apelor uzate de la bord care trebuie aprobat își îndeplinește funcția sau prezintă caracteristici specifice numai în relație cu alte componente ale construcției navale pe care urmează să fie instalat și, din această cauză, respectarea uneia sau mai multor cerințe se poate verifica numai atunci când instalația respectivă pentru care se solicită aprobarea funcționează în relație cu alte componente, reale sau simulate, ale construcției navale, sfera aprobării de tip pentru respectiva instalație de tratare a apelor uzate de la bord trebuie să fie restrânsă în consecință. În astfel de cazuri, toate restricțiile de utilizare și toate cerințele legate de instalare sunt detaliate în certificatul de aprobare de tip corespunzător instalației în cauză.
Articolul 18.04
Modificări ale aprobărilor de tip
1.Autoritatea competentă care a acordat aprobarea de tip trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că va fi informată în legătură cu orice modificare a elementelor care apar în pachetul informativ.
2.Cererea de modificare sau de prelungire a unei aprobări de tip trebuie să fie înaintată exclusiv autorității competente care a acordat aprobarea de tip inițială.
3.În cazul în care caracteristicile instalației de tratare a apelor uzate de la bord descrise în pachetul informativ s-au modificat, autoritatea competentă trebuie:
a)să editeze, dacă este necesar, paginile revizuite din pachetul informativ indicând clar pe fiecare pagină revizuită natura modificării și data republicării. De fiecare dată când se editează pagini revizuite, indexul pachetului informativ care este atașat certificatului de aprobare de tip trebuie de asemenea actualizat în mod corespunzător;
b)să elibereze un certificat de aprobare de tip revizuit (cu un număr de prelungire), dacă orice informație conținută de acesta s-a modificat (cu excepția anexelor sale) sau dacă cerințele minime ale prezentului capitol s-au schimbat de la data aprobării inițiale. Certificatul de aprobare revizuit trebuie să indice clar motivul modificării și data reeliberării.
În cazul în care autoritatea competentă care a eliberat aprobarea de tip consideră că modificarea unui pachet informativ necesită noi probe sau încercări, aceasta trebuie să notifice acest lucru constructorului și să elibereze documentele menționate mai sus numai după finalizarea cu succes a noilor probe sau încercări.
Articolul 18.05
Conformitatea
1.Constructorul trebuie să aplice pe fiecare instalație de tratare a apelor uzate de la bord fabricată în conformitate cu aprobarea de tip marcajele indicate în anexa nr. 7, secțiunea I, a ES-TRIN inclusiv numărul aprobării de tip.
2.În cazul în care aprobarea de tip conține restricții de utilizare în conformitate cu art. 18.03 alin. 3, constructorul include informații detaliate cu privire la aceste restricții și toate cerințele de instalare pentru fiecare unitate fabricată.
3.La cerere, constructorul trimite autorității competente care a eliberat aprobarea de tip o listă cu numerele de serie ale tuturor instalațiilor de tratare a apelor uzate de la bordul navelor fabricate în conformitate cu cerințele prevăzute de prezentul capitol de la data ultimei raportări sau din momentul intrării în vigoare a acestor dispoziții, în termen de 45 de zile de la finalul fiecărui an calendaristic și imediat după fiecare dată suplimentară specificată de autoritatea competentă. Lista trebuie să specifice corelațiile dintre numerele de serie, tipurile corespunzătoare de instalații de tratare a apelor uzate de la bord și numerele aprobărilor de tip. În plus, lista trebuie să conțină și informații specifice, pentru cazurile în care constructorul încetează fabricarea unui tip aprobat de instalație de tratare a apelor uzate de la bord. Dacă autoritatea competentă nu solicită ca lista să îi fie trimisă în mod periodic, constructorul trebuie să păstreze datele înregistrate pe o perioadă de minimum 40 de ani.
Articolul 18.06
Verificarea numerelor de serie
1.Autoritatea competentă care eliberează o aprobare de tip se asigură că numerele de serie ale instalațiilor de tratare a apelor uzate de la bordul navelor fabricate în conformitate cu cerințele din prezentul capitol sunt înregistrate și verificate. Aceasta poate colabora cu alte autorități competente în conformitate cu acest capitol și cu autoritățile competente ale statelor membre.
2.Se poate efectua o verificare suplimentara a numerelor de serie odata cu verificarea conformității producției, după cum se prevede la art. 18.07.3. În ceea ce privește verificarea numerelor de serie, constructorul sau reprezentanții autorizați ai acestuia aflați în statele membre trebuie să trimită prompt autorității competente, atunci când primesc solicitare în acest sens, toate informațiile necesare referitoare la cumpărătorii lor direcți, precum și numerele de serie ale instalațiilor de tratare a apelor uzate de la bord care au fost raportate ca fiind fabricate în conformitate cu art. 18.05 alin. 3.4. În cazul in care constructorul nu respectă cerințele prevăzute la art. 18.05 atunci când autoritatea competentă îi solicită acest lucru, aprobarea tipului de instalație de tratare a apelor uzate de la bord poate fi retrasă. În acest caz se utilizează procedura de notificare specificată la art. 18.10 alin. 4.
Articolul 18.07
Conformitatea producției
1.Autoritatea competentă care eliberează o aprobare de tip se asigură din timp că au fost adoptate măsurile corespunzătoare necesare pentru asigurarea unei verificări eficiente a conformității producției în legătură cu cerințele din anexa nr. 7, secțiunea I, a ES-TRIN. Aceasta poate colabora cu alte autorități competente în conformitate cu acest capitol și cu autoritățile competente ale statelor membre.
2.Autoritatea competentă care a acordat o aprobare de tip se asigură că măsurile specificate la alin. 1 referitoare la dispozițiile din anexa nr. 7, secțiunea I, a ES-TRIN sunt în continuare suficiente și că fiecare instalație de tratare a apelor uzate de la bord care a primit un număr de aprobare de tip în conformitate cu cerințele din prezentul capitol corespunde în continuare descrierii din certificatul de aprobare de tip și din anexele acestuia pentru tipul aprobat de instalație de tratare a apelor uzate de la bord. Aceasta poate colabora cu alte autorități competente în conformitate cu acest capitol și cu autoritățile competente ale statelor membre.
3.Autoritatea competentă poate recunoaște încercările comparabile efectuate de alte autorități competente ca fiind echivalente cu dispozițiile de la alin. 1 și 2.
Articolul 18.08
Neconformitatea cu tipul aprobat de instalație de tratare a apelor uzate de la bord
1.Se consideră neconforme cu tipul aprobat de instalație de tratare a apelor uzate de la bord cazurile de abateri de la caracteristicile din certificatul de aprobare de tip sau, după caz, de la pachetul informativ, care nu au fost aprobate în conformitate cu art. 18.04 alin. 3 de autoritatea competentă care a eliberat aprobarea de tip.
2.În cazul în care autoritatea competentă care a eliberat aprobarea de tip constată că instalația de tratare a apelor uzate de la bord nu este conformă cu tipul de instalație pentru care a eliberat aprobarea, aceasta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că instalațiile de tratare a apelor uzate de la bord aflate în producție sunt din nou conforme cu tipul aprobat de instalație de tratare a apelor uzate de la bord. Autoritatea competentă care a constatat neconformitatea trebuie să informeze pe celelalte autorități competente cu privire la măsurile adoptate care pot să ajungă până la retragerea aprobării de tip.
3.În cazul în care o autoritate competentă poate demonstra că instalațiile de tratare a apelor uzate de la bord care poartă un număr de aprobare de tip nu sunt conforme cu tipul de instalație aprobat, aceasta poate solicita autorității competente care a eliberat aprobarea de tip să verifice dacă instalațiile de tratare a apelor uzate aflate în producție sunt conforme cu tipul aprobat. Astfel de măsuri trebuie luate în termen de șase luni de la data solicitării.
Articolul 18.09
Măsurarea eșantioanelor aleatorii/Încercarea specială
1.În termen de maximum trei luni de la darea în exploatare a construcției navale sau în cazul modernizării instalației de tratare a apelor uzate de la bord după instalarea acesteia și după efectuarea încercării de funcționare corespunzătoare, autoritatea competentă prelevează un eșantion aleatoriu pe parcursul exploatării navei de pasageri cu scopul de a verifica valorile prevăzute în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2.
Autoritatea competentă desfășoară, la intervale neregulate, verificări ale funcționalității instalației de tratare a apelor uzate de la bord prin măsurarea unor eșantioane aleatorii cu scopul de a verifica valorile prevăzute în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2.
În cazul în care autoritatea competentă constată că valorile măsurătorilor unor eșantioane aleatorii nu respectă valorile prevăzute în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2, aceasta poate solicita:
a)remedierea defectelor instalației de tratare a apelor uzate de la bord pentru a se asigura funcționarea corespunzătoare a acesteia;
b)restabilirea conformității instalației de tratare a apelor uzate de la bord cu tipul aprobat; sauc) efectuarea unei încercări speciale în conformitate cu alin. 3.
În urma remedierii neconformităților și după restabilirea conformității instalației de tratare a apelor uzate de la bord cu tipul aprobat, autoritatea competentă poate efectua noi măsurători ale unor eșantioane aleatorii.
În cazul în care defecțiunile nu sunt remediate sau dacă nu se restabilește conformitatea instalației de tratare a apelor uzate de la bord cu specificațiile aprobării de tip, autoritatea competentă sigilează instalația de tratare a apelor uzate de la bord și solicită comisiei de inspecție să specifice acest lucru la punctul 52 din certificatul navei de navigație interioară.
2.Eșantioanele aleatorii se măsoară în conformitate cu specificațiile din tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2.3. În cazul în care autoritatea competentă constată discrepanțe în privința instalației de tratare a apelor uzate de la bord, care indică o abatere de la aprobarea de tip, autoritatea competentă efectuează o încercare specială pentru a stabili stadiul curent al instalației respective în raport cu componentele specificate în registrul parametrilor instalației de tratare a apelor uzate de la bord, calibrarea și stabilirea parametrilor instalației de tratare a apelor uzate de la bord.
În cazul în care autoritatea competentă concluzionează ca instalația de tratare a apelor uzate de la bord nu este conformă cu tipul aprobat, aceasta poate adopta următoarele măsuri:
a)să solicite:(aa) restabilirea conformității instalației de tratare a apelor uzate de la bord; sau(bb) modificarea în consecință a aprobării de tip în conformitate cu art. 18.04; saub) să dispună alte măsurători în conformitate cu specificațiile încercării prevăzute în anexa nr. 7, secțiunea IX a ES-TRIN.
Dacă conformitatea nu este restabilită, dacă aprobarea de tip nu este modificată în consecință sau dacă se constată, în urma efectuării măsurătorilor în conformitate cu lit. b), că nu se respectă valorile limită prevăzute în tabelul 1 de la art. 18.01 alin. 2, lit. a) autoritatea competentă sigilează instalația de tratare a apelor uzate de la bord și solicită comisiei de inspecție să specifice acest lucru la punctul 52 din certificatul navei de navigație interioară.
4.Încercările menționate la alin. 3 se efectuează pe baza manualului constructorului pentru verificarea componentelor și a parametrilor instalației de tratare a apelor uzate de la bord cu relevanță pentru tratarea apelor uzate. Manualul, care trebuie redactat de constructor și aprobat de autoritatea competentă, specifică componentele cu relevanță pentru tratarea apelor uzate, precum și setările, criteriile de dimensionare și parametrii care trebuie aplicați pentru a se asigura că se respectă în permanență valorile prevăzute în tabelele 1 și 2 de la art. 18.01 alin. 2. Manualul include cel puțin următoarele informații:
a)o specificație a tipului de instalație de tratare a apelor uzate de la bord însoțită de o descriere a proceselor și de o indicație referitoare la eventuala necesitate de a instala tancurile de stocare a apelor reziduale în amonte față de instalație;
b)o listă cu componentele specifice tratării apelor uzate;
c)criteriile de proiectare și de dimensionare, specificațiile și reglementările de dimensionare aplicate;
d)o reprezentare schematică a instalației de tratare a apelor uzate de la bord însoțită de elementele de identificare ale componentelor aprobate cu relevanță pentru tratarea apelor uzate, (de exemplu, numerele pieselor de pe componente).
5.O instalație de tratare a apelor uzate de la bord care a fost sigilată în conformitate cu alin. 3, a treia frază, poate fi repusă în funcțiune doar după efectuarea unei încercări speciale, în conformitate cu alin. 3 primul paragraf.
Articolul 18.10
Autoritățile competente și serviciile tehnice
Serviciile tehnice responsabile pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezentul capitol trebuie să respecte standardul european privind cerințele generale privind competența laboratoarelor de încercare și calibrare (EN ISO/IEC 17025:2005), luând în considerare următoarele cerințe:
a)constructorii instalațiilor de tratare a apelor uzate de la bord nu pot fi recunoscuți drept servicii tehnice;
b)în sensul prezentului capitol, un serviciu tehnic poate, cu acordul autorității competente, să folosească instalații din afara propriului laborator.
Articolul 19.01
Prevederi generale
1.Următoarele prevederi nu se aplică:
a)art. 3.02, alin. 1, lit.b);
b)art. 4.01 până la 4.03;
c)art. 8.08, alin. 2, a doua frază și alin. 7;
d)art. 10.14, alin. 3, a doua frază pentru tensiuni nominale mai mari de 50 V.2. Următoarele echipamente sunt interzise la bordul navelor de pasageri:
a)lămpi alimentate cu gaz lichefiat sau combustibil lichid conform art. 15.07, alin. 3, a doua frază;
b)echipamente prevăzute cu arzătoare cu fitil conform art. 16.02, alin. 2 și 3;
c)sobe cu arzător cu vaporizare produselor petroliere conform art. 16.04;
d)încălzitoarelecucombustibilsolidconform art. 16.07;
e)echipamente cu gaz lichefiat conform capitolului 17.3. Navele care nu dispun de propulsie proprie nu pot fi autorizate pentru transportul de pasageri.
4.La navele de pasageri, trebuie prevăzute zone pentru folosința persoanelor cu mobilitate redusă, în conformitate cu prevederile acestui capitol.
5.Prin derogare de la art. 7.02 alin. 2 prima frază, pentru timonier, zona lipsită de vizibilitate în prova navei neîncărcate și cu jumătate din provizii, dar fără balast, nu trebuie să depășească dublul lungimii navei sau 250 m, oricare dintre acestea este mai mică.
6.Prin derogare de la art. 7.02 alin. 3 al treilea paragraf, o navă de pasageri trebuie să fie dotată cu mijloace auxiliare corespunzătoare dacă nu este asigurată o vizibilitate neobstrucționată suficientă spre pupa. Dacă aceste mijloace auxiliare nu permit o vizibilitate neobstrucționată pe timpul nopții, o restricție corespunzătoare trebuie să fie introdusă la punctul 52 din certificatul navei de navigație interioară.
Articolul 19.02
Construcția corpului navei
1.Pe parcursul inspecției periodice, grosimea tablelor exterioare ale navelor de pasageri din oțel trebuie determinată după cum urmează:
a)grosimea minimă t_min a tablelor fundului, gurnei și bordajului navelor de pasageri trebuie să fie cel puțin egală cu cea mai mare valoare calculată cu următoarele formule:
t1_min = 0,006 x a x √T [mm]
t2_min = f x 0,55 x √L [mm]
În aceste formule:
f = 1 + 0,0013 x (a- 500),
a = distanța intercostală, dintre osaturile longitudinale sau transversale, în (mm); atunci când această distanța este mai mică de 400 mm, se va adopta a = 400 mm;
b)valoarea minimă a grosimii tablelor stabilită în conformitate cu lit. a) de mai sus poate fi micșorată în cazul în care valoarea admisibilă a fost determinată și certificată pe baza unei verificări prin calcul, rezultând o rezistență suficientă (longitudinală, transversală și locală) a corpului navei;
c)totuși, în nici un punct al corpului grosimea tablelor exterioare, calculată conform lit. a) sau b) de mai sus nu trebuie să fie mai mică de 3 mm;
d)reînnoirea tablelor trebuie să se facă atunci când grosimea tablelor fundului, gurnei sau a bordajului este mai mică decât valoarea minimă stabilită conform lit. a) sau lit. b), corelat cu lit. c) de mai sus.
2.Numărul și amplasarea pereților etanși trebuie să fie făcută astfel încât, în cazul inundării, nava să rămână în stare de plutire conform art. 19.03, alin. 7 până la 13. Fiecare porțiune din structura internă care afectează eficiența compartimentării acestor nave trebuie să fie etanșă la apă și trebuie proiectată astfel încât să se păstreze integritatea compartimentării.
3.Pentru determinarea poziției peretelui de coliziune și a peretelui picului pupa, se aplică prevederile art. 3.03, alin. 1, dar valoarea de referință utilizată trebuie să fie lungimea la linia de plutire L_WL în loc de lungimea L.4. Un perete transversal poate prezenta o nișă sau o baionetă, cu condiția ca toate punctele nișei sau baionetei să se găsească în zona de siguranță.
5.Pereții luați în considerare în calculul stabilității de avarie conform art. 19.03, alin. 7 până la 13, trebuie să fie etanși la apă și să se extindă până la puntea pereților etanși. În lipsa punții pereților etanși, acești pereți trebuie să se extindă până la o înălțime mai mare cu cel puțin 0,2 m deasupra liniei de supraimersiune.
6.Numărul de deschideri în acești pereții etanși trebuie să fie atât de redus pe cât o permite tipul de construcție și exploatarea normală a navei. Aceste deschideri și treceri nu trebuie să influențeze defavorabil etanșeitatea pereților.
7.Pereții de coliziune nu trebuie să aibă nici deschideri și nici uși.
8.Pereții etanși care separă încăperile de mașini de zonele pentru pasageri sau de zonele de locuit pentru echipaj și personalul de la bord nu trebuie să aibă uși.
9.Ușile pereților etanși, conform alin. 5, manevrate manual și care nu sunt comandate de la distanță, sunt admise numai în zonele neaccesibile pasagerilor. Ele trebuie:
a)să rămână închise în permanență și să fie deschise numai temporar pentru trecere;
b)să fie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru a putea fi închise rapid și în siguranță;
c)să aibă afișată pe ambele părți ale ușilor următoarea inscripție:
A se închide ușa imediat după trecere
10.Ușile din pereții etanși menționați la alin. 5, care sunt deschise pentru perioade lungi de timp, trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
a)Ele trebuie să poată fi închise local, din ambele părți ale peretelui, precum și dintr-un loc ușor accesibil situat deasupra punții pereților etanși.
b)După o închidere efectuată prin comandă de la distanță, ușa trebuie să poată fi deschisă local din nou și închisă în siguranță. Operațiunea de închidere nu trebuie să fie împiedicată de covoare, grătare sau de alte obstacole.
c)în caz de comandă de la distanță, durata operațiunii de închidere trebuie să fie de cel puțin 30 de secunde, dar nu mai mult de 60 de secunde.
d)în timpul operațiunii de închidere, în apropierea ușii trebuie să funcționeze o alarmă acustică automată.
e)Comanda ușii și alarma trebuie să poată funcționa independent de alimentarea cu energie de la bord. În locul unde se află amplasată comanda de la distanță trebuie să existe un dispozitiv care să indice dacă ușa este deschisă sau închisă.
11.Ușile practicate în pereții etanși menționați la alin. 5 și dispozitivele lor de acționare trebuie situate în zona de siguranță.
12.În timonerie trebuie să existe o instalație de semnalizare pentru a indica ce uși din pereții etanși menționați la alin. 5 sunt deschise.
13.Tubulaturile cu terminație deschisă și conductele de ventilație trebuie să fie amplasate în așa fel încât prin ele să nu se permită inundarea altor încăperi sau tancuri, în nici o ipoteză de inundare.
a)Dacă mai multe compartimente comunică prin tubulaturi sau prin conducte de ventilație, acestea trebuie să conducă, într-un loc corespunzător, la o deschidere situată deasupra liniei de plutire, corespunzătoare celei mai nefavorabile inundări.
b)Tubulaturile nu trebuie să respecte cerințele de la lit. a), dacă sunt prevăzute dispozitive de închidere pentru tubulaturile care trec prin pereții etanși și care sunt acționate de la distanță dintr-un punct situat deasupra punții pereților etanși.
c)Dacă o instalație cu tubulaturi nu are terminație deschisă într-un compartiment, tubulatura este considerată intactă în caz de avarie a acestui compartiment, dacă ea se afla în interiorul zonei de siguranță și la o distanță mai mare de 0,50 m de la fundul navei.
14.Comenzile de la distanță ale ușilor din pereții etanși conform alin. 10 și dispozitivele de închidere corespunzătoare alin. 13, lit.b) situate deasupra punții pereților etanși trebuie să fie în mod clar indicate.
15.Dacă există dublu fund, înălțimea sa trebuie să fie de cel puțin 0,6 m și, dacă există spații laterale goale, lățimea acestora trebuie să fie cel puțin 0,6 m.16. Ferestrele pot fi situate sub linia de supraimersiune, dacă sunt etanșe la apă, nu pot fi deschise, au o rezistența suficientă și corespund art. 19.06, alin. 14.
Articolul 19.03
Stabilitate
1.Solicitantul trebuie să demonstreze prin calcule bazate pe rezultatele aplicării normelor pentru stabilitatea intactă că stabilitatea intactă a navei este corespunzătoare. Toate calculele trebuie efectuate în condiții de asietă și plutire liberă.
Datele despre nava goală luate în considerare pentru calculul stabilității trebuie determinate pe baza unei probe de înclinare.
2.Stabilitatea intactă trebuie verificată pentru următoarele variante de încărcare standard:
a)la începutul voiajului:
100% pasageri, 98% combustibil și apă potabilă, 10% ape uzate;
b)pe durata voiajului:
100% pasageri, 50% combustibil și apă potabilă, 50% ape uzate;
c)la sfârșitul voiajului:
100% pasageri, 10% combustibil și apă potabilă, 98% ape uzate;
d)nava goală:
fără pasageri, 10% combustibil și apă potabilă, fără ape uzate.
Pentru toate variantele de încărcare standard, tancurile de balast trebuie considerate atât goale cât și pline în conformitate cu condițiile normale de exploatare.
Suplimentar, cerința alin. 3 lit. d) trebuie să fie confirmată pentru următoarea condiție de încărcare:100% pasageri, 50% combustibil și apă potabilă, 50% ape uzate și toate celelalte tancuri de lichide (inclusiv balast) sunt considerate umplute 50%.
3.Demonstrarea stabilității intacte adecvate cu ajutorul calculelor trebuie făcută folosind următoarele definiții pentru stabilitatea intactă și pentru variantele standard de încărcare menționate la alin. 2 de la lit. a) până la d):
a)brațul maxim de redresare, h_max, trebuie să corespundă unui unghi de înclinare Fi_max ≥ (Fi_mom + 3°) și nu trebuie să fie mai mic de 0,20 m. Totuși, în cazul în care Fi_f b) unghiul de inundare Fi_f nu trebuie să fie mai mic de (Fi_mom + 3°);
c)aria A cuprinsă sub curba brațului de redresare trebuie, funcție de poziția Fi_f și Fi_max să atingă cel puțin următoarele valori:
| Caz | A | ||
|---|---|---|---|
| 1 | Fi_max< 15°sau Fi_f ≤ 15° | 0,05 m*rad până la cel mai mic unghi Fi_max sau Fi_f | |
| 2 | 15° | Fi_max ≤ Fi_f | 0,035 +0,001*(30- Fi_max) m*rad până la unghiul Fi_max |
| 3 | 15° < Fi_f <30° | Fi_max > Fi_f | 0,035 +0,001*(30- Fi_f) m*rad până la unghiul Fi_f |
| 4 | Fi_max ≥ 30° și Fi_f ≥ 30° | 0,035 m*rad până la unghiul Fi_ = 30° |
unde:
h_max - este brațul maxim de redresare;
Fi - reprezintă unghiul de înclinare;
Fi_f - reprezintă unghiul de inundare, și anume unghiul de înclinare la care sunt imersate deschiderile practicate în corp, suprastructură sau rufuri ce nu pot fi închise etanș la apă;
Fi_mom - reprezintă unghiul de înclinare maxim conform lit. e);
Fi_max - reprezintă unghiul de înclinare corespunzător brațului maxim de redresare
A - este aria cuprinsă sub curba brațului de redresare.
d)înălțimea metacentrică inițială, GM_o, corectată prin efectul suprafețelor libere ale lichidelor în tancuri, nu trebuie să fie mai mică de 0,15 m;
e)în fiecare din următoarele două cazuri unghiul de înclinare Fi_mom nu trebuie să depășească 12°:(aa) în cazul aplicării momentului de înclinare datorat pasagerilor și vântului conform alin. 4 și 5;(bb) în cazul aplicării momentului de înclinare datorat pasagerilor și girației conform alin. 4 și 6.f) pentru un moment de înclinare rezultat din momentele de înclinare datorate pasagerilor, vântului și girației conform alin. 4,5 și 6 bordul liber rezidual nu trebuie să fie mai mic de 0,2 m;
g)pentru nave cu ferestre sau alte deschideri în corp care sunt situate sub puntea pereților etanși și care nu se închid etanș, distanța de siguranță reziduală trebuie să fie de cel puțin 0,1 m în cazul aplicării celor trei momente de înclinare rezultate conform lit. f).
4.Momentul de înclinare datorat concentrării de persoane într-un singur bord trebuie calculat conform următoarei formule:
Mp = g x P x y = g x ΣP_i x y_i [kNm]
unde:
P - masa totală a persoanelor de la bord în (t), calculată prin însumarea numărului maxim admis de pasageri și numărului maxim de personal și echipaj de la bord în condiții normale de operare, considerând o masă medie per persoană egală cu 0,075t
y - distanța laterală a centrului de greutate a masei totale a persoanelor P față de axa longitudinală a navei în (m)
g - accelerația gravitațională (g=9,81 m/sp)
P_i - masa persoanelor concentrate în zona A_i în (t)
P_i = n_i x 0,075 x A_i (t)
unde:
A_i - suprafața ocupată de persoane, în (mp)
n_i - numărul de persoane pe mp
n_i = 3.75 pentru zonele libere de punte și zonele de punte cu mobilier mobil; pentru zonele de punte cu mobilier fix pentru ședere cum ar fi băncile, ni va fi calculat prin considerarea unei suprafețe de 0,50 m lățime și 0,75 m adâncime ca loc de ședere pentru o persoană.
y_i - distanța laterală a centrului geometric al suprafeței Ai față de axa longitudinală a navei în (m).
Calculul trebuie efectuat pentru o concentrare de persoane atât în tribord cât și în babord.
Repartizarea persoanelor trebuie să corespundă celei mai nefavorabile situații din punct de vedere al stabilității. Pentru calculul momentului datorat persoanelor, cabinele trebuie considerate ca fiind neocupate.
Pentru calculul cazurilor de încărcare, centrul de greutate al unei persoane va fi considerat la înălțimea de 1 m deasupra punctului cel mai de jos al punții de la 0,5 L_WL fără a se ține cont de vreo curbură a punții și admițând o masă de 0,075 t de persoană.
Se poate renunța la un calcul detaliat al suprafețelor punții care sunt ocupate de persoane, dacă se utilizează următoarele valori:
P= 1,1 x F_max x 0,075 pentru navele pentru voiaje de zi
1,5 - F_max x 0,075 pentru navele cu cabine
unde
F_max = numărul maxim admis de pasageri la bordul navei
y =B/2 în [m]
5.Momentul de bandare datorat presiunii vântului (Mw) trebuie să fie calculat după cum urmează:
M_w = p_w x A_w x (l_w + T/2)[kNm]
unde:
p_w = presiunea specifică a vântului, de 0,25 kN/mp ;
A_w = suprafața laterală a navei de deasupra planului plutirii, conform condițiilor de încărcare considerate, exprimată în (mp);
l_w = distanța de la centrul de greutate al suprafeței laterale a navei Aw față de planul plutirii, conform condițiilor de încărcare considerate în (m).
La calcularea suprafeței laterale trebuie să se țină cont de tende sau alte instalații mobile similare prevăzute pentru a fi instalate pe punte.
6.Momentul datorat forței centrifuge (Mdr) ca urmare a girației navei se calculează cu următoarea formulă:
M_dr = c_dr x C_B x v^2 x D/L_WL x (KG - T/2) (kNm)
unde:
c_dr = un coeficient de 0,45;
C_B = coeficientul bloc (dacă nu este cunoscut se adoptă 1);
v = viteza maximă a navei în m/s;
KG = distanța dintre centrul de greutate și linia chilei în (m).
Pentru navele de pasageri cu sistem de propulsie conform art. 6.06, M_dr trebuie dedus prin încercări efectuate la scară naturală, pe model sau în alt fel, de ex. prin calcule corespunzătoare.
7.Solicitantul trebuie să demonstreze printr-un calcul că stabilitatea navei după avarie este adecvată.
În acest scop, se utilizează calculul bazat pe metoda "pierderii flotabilități" pentru stadiul final de inundare și calculul pe baza metodei de "creștere a masei" trebuie să fi utilizat pentru stadiile intermediare de inundare. Toate calculele trebuie efectuate în condiții de asietă și plutire liberă.
8.Flotabilitatea navei în cazul inundării trebuie demonstrată în variantele standard de încărcare specificate în alin. 2. Prin urmare, demonstrarea matematică a stabilității suficiente trebuie determinată pentru următoarele trei stadii intermediare de inundare (25%, 50% și 75% din inundare) și pentru stadiul final de inundare.
9.Navele de pasageri trebuie să corespundă situațiilor 1 și 2 de compartimentare.
Trebuie făcute următoarele ipoteze privind extinderea avariei în eventualitatea inundării:
| Situația 1 de compartimentare | Situația 2 de compartimentare | |
|---|---|---|
| Dimensiunea avariei laterale | ||
| longitudinal l (m) | 0,10x L_WL totuși nu mai puțin de 4,00 m | 0,05 x L_ WL totuși nu mai puțin de 2,25 m |
| transversal b (m) | B/5 | 0,59 |
| vertical h (m) | de la fundul navei în sus fără delimitare | |
| Dimensiunea avariei la fund | ||
| longitudinal l (m) | 0,10x L_ WL totuși nu mai puțin de 4,00 m | 0,05 x L_ WL totuși nu mai puțin de 2,25 m |
| transversal b (m) | B/5 | |
| vertical h (m) | 0,59, tubulatura instalată în conformitate cu art. 19.02 alin. 13, lit. c) trebuie considerată intactă | |
a)Pentru situația 1 de compartimentare pereții etanși trebuie considerați ca fiind intacți dacă distanța între doi pereți etanși adiacenți este mai mare decât lungimea avariei. Pereți longitudinali etanși situați la distanța mai mică de B/3 de la fața exterioară a tablei, măsurată perpendicular de la P.D la tabla învelișului, la pescajul maxim, nu trebuie luați în considerare în cadrul calculelor efectuate. O nișă dintr-un perete etanș transversal cu o lungime mai mare de 2,50 m este considerată ca fiind un perete etanș longitudinal.
b)Pentru situația 2 de compartimentare fiecare perete etanș în interiorul extinderii avariei trebuie considerat ca fiind avariat. Aceasta înseamnă că poziția pereților etanși trebuie selectată în așa mod încât să se asigure că nava de pasageri rămâne în stare de plutire după inundarea a două sau mai multe compartimente adiacente pe direcție longitudinală.
c)Cel mai de jos punct al fiecărei deschideri neetanșe (de ex. uși, ferestre, tambuchiuri) trebuie să fie situat la cel puțin 0,1 m deasupra liniei de plutire de avarie. În stadiul final de inundare, puntea pereților etanși nu trebuie să fie imersată.
d)Permeabilitatea este considerată a fi de 95%. Dacă se demonstrează prin calcule că permeabilitatea medie din oricare compartiment este mai mică de 95%, în loc de această valoare se poate folosi valoarea calculată.
Valorile adoptate nu trebuie să fie mai mici decât:
| - Saloane | 95% |
|---|---|
| - Încăperi de mașini și căldări | 85% |
| - Încăperi de bagaje și magazii | 75% |
| - Dublu funduri, tancuri de combustibil, balast și alte tancuri, care, în funcție de destinația lor, urmează să fie considerate pline sau goale pentru nava plutind la planul pescajului maxim | 0 sau 95% |
e)Dacă o avarie de dimensiuni mai mici decât cea specificată mai sus produce efecte mai dăunătoare în ceea ce privește înclinarea sau pierderea înălțimii metacentrice, această avarie trebuie luată în considerare în cadrul calcului.
10.Pentru toate stadiile intermediare de inundare menționate la alin. 8, trebuie respectate următoarele criterii.
a)unghiul de inundare Fi în poziția de echilibru a stadiului intermediar analizat nu trebuie să depășească 15°;
b)peste înclinarea în poziția de echilibru a stadiului intermediar analizat, partea pozitivă a curbei brațului de redresare trebuie să atingă o valoare a brațului de redresare GZ ≥ 0,02 m înainte ca prima deschidere neprotejată să fie imersată sau la atingerea unui unghi de înclinare Fi de 25°.
c)deschiderile neetanșe nu trebuie să fie imersate înaintea ca înclinarea în poziția de echilibru a stadiului intermediar analizat să fie atinsă.
d)calculul efectelor suprafețelor libere în toate stadiile intermediare de inundare trebuie să fie bazat pe aria suprafeței totale a compartimentelor avariate.
11.Pe durata stadiului final de inundare, trebuie respectate următoarele criterii luând în considerare momentul de înclinare conform alin. 4:
a)unghiul de inundare PE nu trebuie să depășească 10°;
b)peste poziția de echilibru, partea pozitivă a diagramei brațului de redresare trebuie să atingă o valoare a brațului de redresare GZ_R ≥ 0,02 m cu o arie A ≥ 0,0025 mrad. Aceste valori minime pentru stabilitate trebuie respectate până la imersarea primei deschideri neprotejate sau, în orice caz, înainte de atingerea unui unghi de înclinare Fi_m de 25°!Imagine
Unde:
Fi_E este unghiul de înclinare în stadiul final de inundare luând în considerare momentul conform alin. 4;
Fi_m este unghiul de pierdere a stabilității sau unghiul la care este inundată prima deschidere neprotejată sau 25°; va fi folosită care este mai mică;
GZ_R este brațul de redresare rezidual în stadiul final de inundare luând în considerare momentul conform alin. 4;
GZ_K este brațul de înclinare rezultat din momentul conform alin. 4.
c)deschiderile neetanșe nu trebuie să fie imersate înainte ca poziția de echilibru să fie atinsă; dacă aceste deschideri sunt imersate înaintea atingerii acestui punct, încăperile care permit accesul sunt considerate a fi inundate în vederea calculării stabilității de avarie.
12.Dispozitivele de închidere, care fac posibilă închiderea etanșă, trebuie să fie marcate în mod corespunzător.
13.Dacă sunt prevăzute deschideri de inundare pentru inundare transversală, pentru reducerea inundării asimetrice, acestea trebuie să respecte următoarele condiții:
a)pentru calcularea inundării transversale, trebuie aplicată Rezoluția IMO A.266(VIII)*11;
*11 Rezoluția OMI A 266 (VIII) adoptată la 20 noiembrie 1973 - Recomandare privind o metodă standard pentru stabilirea conformității cu cerințele pentru inundarea transversală la navele de pasageri.
b)acestea trebuie să fie cu auto-acționare;
c)nu trebuie echipate cu dispozitive de închidere;
d)timpul total permis pentru compensare nu trebuie să depășească 15 minute.
Articolul 19.04
Distanța de siguranță și bordul liber
1.Distanța de siguranță trebuie să fie cel puțin egală cu suma dintre:
a)imersiunea laterală suplimentară, care, măsurată pe bordajul exterior, este produsă de unghiul de înclinare admisibil conform art. 19.03, alin. 3, lit.e), șib) distanța de siguranță reziduală prevăzută la art. 19.03, alin. 3, lit.g).
Pentru navele fără puntea pereților etanși, distanța de siguranță trebuie să fie de cel puțin 0,5 m.
2.Bordul liber trebuie să fie cel puțin egal cu suma dintre:
a)imersiunea laterală suplimentară, care, măsurată pe bordajul exterior, este produsă de unghiul de înclinare calculat conform art. 19.03, alin. 3, lit.e), șib) bordului liber rezidual prevăzut la art. 19.03, alin. 3, lit.f).
Totuși, bordul liber trebuie să fie de cel puțin 0,3 m.
3.Planul pescajului maxim trebuie să fie determinat astfel încât să se asigure conformitatea cu distanța de siguranță, prevăzută la alin. 1 și bordul liber, prevăzut la alin. 2 și art. 19.02 și 19.03.4. Din motive de siguranță, comisia de inspecție poate fixa un bord liber mai mare sau o distanță de siguranță mai mare.
Articolul 19.05
Numărul maxim admis de pasageri
1.Comisia de inspecție stabilește numărul maxim admis de pasageri și menționează acest număr în certificatul navei de navigație interioară.
2.Numărul maxim admis de pasageri nu trebuie să depășească oricare din următoarele valori:
a)numărul de pasageri pentru care existența unei zone de evacuare conform art. 19.06, alin. 8 a fost demonstrată;
b)numărul de pasageri care au fost luați în considerare pentru calculul stabilității conform art. 19.03;
c)numărul de paturi disponibile pentru pasageri de pe navele cu cabine utilizate pentru voiaje incluzând cazarea peste noapte.
3.Pentru navele cu cabine care sunt de asemenea utilizate ca nave pentru voiaje de zi, numărul de pasageri va fi calculat atât pentru utilizarea ca navă pentru voiaje de zi cât și pentru utilizarea ca navă cu cabine și va fi menționat în certificatul navei de navigație interioară.
4.Numărul maxim admis de pasageri trebuie să fie afișat la bord pe panouri ușor lizibile, amplasate în locuri vizibile la bordul navei.
Articolul 19.06
Zonele și încăperile pentru pasageri
1.Încăperile pentru pasageri trebuie:
a)pe toate punțile, să fie situate spre pupa fața de planul peretelui de coliziune și, în cazul în care acestea se află sub puntea pereților etanși, spre prova față de planul peretelui picului pupa, șib) să fie separate de încăperile de mașini și încăperile de căldări într-un mod care să asigure etanșeitatea la gaze;
Zonele de pe punte înconjurate de tende sau alte instalații mobile similare, situate nu numai deasupra, ci și integral sau parțial în lateral, trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ca și încăperile închise destinate pasagerilor.
2.Dulapurile și încăperile menționate la art. 14.13 și destinate stocării lichidelor inflamabile trebuie să fie situate în afara zonei de pasageri.
3.Numărul și lățimea ieșirilor din încăperile pentru pasageri trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
a)cabinele și grupurile de cabine proiectate sau amenajate pentru 30 sau mai mulți pasageri sau care includ paturi pentru 12 sau mai mulți pasageri trebuie să aibă cel puțin două ieșiri. La navele pentru voiaje de zi una din aceste două ieșiri poate fi înlocuită prin două ieșiri de urgență.
Încăperile, cu excepția cabinelor, sau grupurile de Încăperi care au numai o ieșire, trebuie să aibă cel puțin o ieșire de urgență;
b)dacă sub puntea pereților etanși sunt situate cabine, una din ieșiri poate fi o ușă etanșă în peretele etanș, conform art. 19.02, alin. 10, conducând într-un compartiment adiacent de unde se poate ajunge direct la puntea superioară. Cealaltă ieșire trebuie să conducă direct sau, dacă este permis în conformitate cu lit. a), ca ieșire de urgență, la aer liber sau la puntea pereților etanși. Această cerință nu se aplică la cabinele individuale;
c)ieșirile conform lit. a) și b) trebuie amplasate în mod corespunzător și trebuie să aibă o lățime liberă de cel puțin 0,8 m și o înălțime liberă de cel puțin 2 m. Pentru ușile cabinelor de pasageri și ale altor încăperi mici, lățimea de trecere poate fi redusă la 0,70 m;
d)în cazul cabinelor și grupurilor de cabine destinate unui număr mai mare de 80 pasageri suma lățimilor tuturor ieșirilor pentru pasageri și care pot fi folosite de către aceștia în caz de urgență trebuie să fie de cel puțin 0,01 m per pasager;
e)dacă lățimea totală a ieșirilor este determinată de numărul de pasageri, lățimea fiecărei ieșiri trebuie să fie de cel puțin 0,005 m per pasager;
f)ieșirile de urgență trebuie să aibă latura cea mai mică de cel puțin 0,60 m sau un diametru minim de 0,70 m. Ele trebuie să se deschidă în direcția evacuării și să fie marcate pe ambele fețe;
g)ieșirile încăperilor destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lățime liberă de cel puțin 0,90 m. Ușile normale folosite pentru îmbarcarea și debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lățime liberă de cel puțin 1,50 m.4. Ușile încăperilor pentru pasageri trebuie să se conformeze următoarelor cerințe:
a)cu excepția ușilor care conduc spre coridoarele de legătură, ele trebuie să se poată deschide în exterior sau să fie construite ca uși glisante;
b)ușile cabinelor trebuie făcute astfel încât ele să poată fi descuiate oricând din exterior;
c)ușile acționate cu mecanism automat trebuie să se deschidă ușor în eventualitatea defectării alimentării acestui mecanism;
d)pentru ușile destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă trebuie să existe, în direcția deschiderii ușii, un loc de trecere de minim 0,60 m Între muchia interioară a ramei ușii pe latura de închidere și un perete perpendicular adiacent.
5.Coridoarele de legătură trebuie să se conformeze următoarelor cerințe:
a)acestea trebuie să aibă o lățime liberă de cel puțin 0,80 m. Dacă acestea conduc spre încăperi folosite de mai mult de 80 pasageri, ele trebuie să fie conforme prevederile menționate la alin. 3 lit. d) și lit. e) privitor la lățimea ieșirilor care conduc la coridoarele de legătură;
b)înălțimea lor liberă nu trebuie să fie mai mică de 2 m;
c)coridoarele de legătură destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lățime liberă de 1,3 m. Coridoarele de legătură mai late de 1,5 m trebuie să aibă mâini curente pe fiecare latură;
d)unde o parte a navei sau o încăpere destinată pentru pasageri este deservită de un singur coridor de legătură, lățimea liberă a acestuia trebuie să fie de cel puțin 1 m;
e)coridoarele de legătură trebuie să fie fără trepte;
f)ele trebuie să conducă numai spre punți deschise, încăperi sau casa scării;
g)capetele fără ieșire ale coridoarelor de legătură nu trebuie să fie mai lungi de 2m.6. Suplimentar față de cerințele alin. 5, căile de evacuare trebuie de asemenea să îndeplinească următoarelor cerințe:
a)scările, ieșirile și ieșirile de urgență trebuie dispuse astfel încât, în eventualitatea unui incendiu în orice zonă dată, celelalte zone să poată fi evacuate în siguranță;
b)căile de evacuare trebuie să conducă pe căile cele mai scurte direct spre zonele de evacuare conform alin. 8;
c)căile de evacuare nu trebuie să treacă prin încăperile de mașini sau bucătării;
d)în nici un punct de-a lungul căilor de evacuare nu trebuie instalate trepte, scări sau altele asemenea;
e)ușile căilor de evacuare trebuie construite astfel încât să nu fie redusă lățimea de trecere minimă a căii de evacuare menționată la alin. 5, lit. a) sau d);
f)căile de evacuare și ieșirile de urgență trebuie să fie clar semnalizate. Semnalizarea trebuie iluminată de instalația de iluminare de urgență.
7.Căile de evacuare și ieșirile de urgență trebuie să aibă un sistem corespunzător de ghidare în siguranță.
8.Pentru toate persoanele de la bord, trebuie prevăzute locuri corespunzătoare pentru adunare care să îndeplinească următoarele cerințe:
a)aria totală a locurilor pentru adunare (As), trebuie să corespundă cel puțin următoarelor valori:
–nave pentru voiaje de zi: As = 0,35 x Fmax (mp)– nave cu cabine: As = 0,45 x Fmax (mp)
În aceste formule se aplică următoarea definiție:
Fmax = numărul maxim admis de pasageri la bord.
b)fiecare zonă de adunare sau de evacuare trebuie să fie mai mare de 10 mp;
c)zonele de adunare nu trebuie să fie obstrucționate de mobilier fix sau mobil;
d)dacă mobilierul mobil este situat într-o încăpere în care sunt stabilite locurile pentru adunare, acesta trebuie să fie fixat în mod corespunzător pentru a evita alunecarea;
e)în cazul în care sunt amplasate scaune fixe sau bănci într-o încăpere în care sunt definite zonele pentru adunare, numărul corespunzător de persoane nu trebuie să fie luat în considerare la calcularea suprafeței totale a zonei pentru adunare menționate la lit. a). Cu toate acestea, numărul de persoane pentru care sunt amplasate scaune fixe sau bănci într-o anumită încăpere nu trebuie să depășească numărul de persoane pentru care există zonele pentru adunare în spațiul respectiv;
f)mijloacele de salvare trebuie să fie ușor accesibile din zonele de evacuare;
g)trebuie să fie posibilă evacuarea persoanelor din zonele de evacuare respective în condiții de siguranță, folosind oricare din bordurile navei;
h)zonele pentru adunare trebuie să fie situate deasupra liniei de supraimersiune;
i)zonele pentru adunare și zonele de evacuare trebuie să fie indicate ca atare în planul de siguranță și afișate prin marcaje la bordul navei;
j)dispozițiile de la lit. d) și lit. e) se aplică și punților libere pe care sunt definite zone pentru adunare;
k)dacă la bord sunt disponibile mijloace de salvare colective conform art. 19.09, alin. 5, atunci numărul persoanelor pentru care aceste mijloace sunt disponibile poate fi neglijat în cazul calculării suprafeței totale a locurilor pentru adunare menționate la lit. a);
l)totuși, în toate cazurile în care se aplică reduceri în conformitate cu lit. e), lit. j) și lit. k), suprafața totală menționată la lit. a) trebuie să fie suficientă pentru cel puțin 50 % din numărul maxim admis de pasageri.
9.Scările și palierele lor din zonele pentru pasageri trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
a)ele trebuie construite conform standardului european EN 13056:2000;
b)ele trebuie să aibă o lățime liberă de cel puțin 0,80 m sau, dacă ele conduc la culoarele de legătură sau zonele folosite de mai mult de 80 de pasageri, de cel puțin 0,01 m per pasager;
c)ele trebuie să aibă o lățime liberă de cel puțin 1 m, dacă ele asigură singurul mijloc de acces la o încăpere destinată pasagerilor;
d)acolo unde în aceste încăperi nu există cel puțin o casă a scării în fiecare bord al navei, ele trebuie amplasate în zona de siguranță;
e)suplimentar, scările destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă trebuie să corespundă următoarelor cerințe:aa) Unghiul de înclinare a scărilor nu trebuie să depășească 38°;bb) Scările trebuie să aibă o lățime de trecere de cel puțin 0,90 m;cc) Scările în spirală nu sunt permise;dd) Scările nu trebuie să fie dispuse transversal pe navă;ee) Mâinile curente ale scărilor trebuie să depășească cu aproximativ 0,30 m părțile superioare și inferioare a scărilor fără a restricționa căile de trecere;ff) Mâinile curente ale scărilor, laturile din față cel puțin ale primei și ultimei trepte, precum și acoperirea podelei la capetele scărilor trebuie să fie intens colorate.
Ascensoarele destinate persoanelor cu mobilitate redusă și echipamentul de ridicare, precum și casele sau platformele ascensoarelor, trebuie construite conform unui standard relevant sau regulilor unui stat membru.
10.Părțile punții destinate pasagerilor, și care nu sunt spații închise, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)ele trebuie să fie înconjurate de un parapet fix sau balustradă de cel puțin 1 m înălțime sau de o balustradă conform standardului european EN 711:1995, de un tip constructiv PF, PG sau PZ. Parapetele și balustradele punților destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să aibă cel puțin o înălțime de 1,10m;
b)deschiderile și echipamentele pentru ambarcare și debarcare, precum și deschiderile pentru încărcare sau descărcare, trebuie să fie astfel încât să poată fi fixate și să aibă o lățime de trecere de cel puțin 1 m. Deschiderile, folosite în mod normal pentru îmbarcarea și debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lățime de trecere de cel puțin 1,50 m;
c)dacă deschiderile și echipamentele pentru îmbarcare sau debarcare nu pot fi observate din timonerie, trebuie prevăzute mijloace auxiliare corespunzătoare;
11.Părțile navei care nu sunt destinate pasagerilor, în special accesul în timonerie, la vinciuri și în încăperile de mașini, trebuie să fie astfel încât să poată fi securizate contra intrării neautorizate. La aceste intrări trebuie să fie afișat, într-o poziție proeminentă, un simbol corespunzând figurii 1 a anexei nr. 4 a ES-TRIN.
12.Pasarelele trebuie construite în conformitate cu Standardul european EN 14206: 2003. Prin derogare de la art. 13.02, alin. 3, lit. d), lungimea lor poate fi mai mică de 4m.13. Zonele de circulație destinate a fi folosite de persoane cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lățime liberă de cel puțin 1,3 m și înălțimea pragului ușii și pervazurilor să fie mai mică de 0,025m.
Pereții în zonele de circulație, destinate a fi folosite de persoane cu mobilitate redusă, trebuie să fie prevăzuți cu mâini curente la o înălțime de 0,9m deasupra podelei.
14.Geamurile ușilor și pereților din zonele de circulație, precum și geamurile ferestrelor, trebuie fabricate din geam precomprimat sau geam laminat. Ele pot fi de asemenea făcute dintr-un material sintetic, cu condiția ca acesta să fie autorizat din punct de vedere al protecției contra incendiului.
Ușile transparente și pereții transparenți care se extind până aproape de podea în zonele de circulație trebuie marcați în mod distinct.
15.Suprastructurile sau rufurile lor constituite în întregime din geamuri panoramice și incintele create din tende sau alte instalații mobile similare, precum și substructurile acestora trebuie proiectate astfel încât să poată fi fabricate exclusiv din materiale care, în caz de accident, reduc cât mai mult posibil riscurile de rănire a persoanelor de la bord.
16.Instalațiile de apă potabilă trebuie, cel puțin, să corespundă cerințelor art. 15.05.17. Trebuie să fie prevăzute toalete disponibile pentru pasageri. Trebuie montată cel puțin o toaletă pentru persoanele cu mobilitate redusă conform unui standard relevant sau a regulilor unui stat membru și trebuie să fie accesibilă din zonele destinate folosirii de către persoanele cu mobilitate redusă.
18.Cabinele fără ferestre care se deschid trebuie conectate la o instalație de ventilație.
19.Prin analogie, încăperile în care locuiesc membri echipajului sau personalul de la bord trebuie să corespundă cerințelor acestui articol.
Articolul 19.07
Sistemul de propulsie
1.Suplimentar sistemului de propulsie principal, navele trebuie echipate cu un al doilea sistem independent de propulsie astfel încât, în eventualitatea unei defecțiuni care afectează sistemul principal de propulsie, nava să poată continua să guverneze prin mijloace proprii.
2.Sistemul de propulsie secundar trebuie amplasat într-o încăpere de mașini separată. Dacă ambele încăperi de mașini au pereți despărțitori comuni, aceștia trebuie construiți conform art. 19.11, alin. 2.
Articolul 19.08
Instalații și echipamente de siguranță
1.Toate navele de pasageri trebuie să aibă instalații de comunicare internă conform art. 7.08. Aceste instalații trebuie să fie de asemenea disponibile în încăperile operaționale și, acolo unde nu este comunicare directă din timonerie, în zonele de acces și de evacuare pentru pasageri menționate la art. 19.06, alin. 8.2. La toate zonele de pasageri trebuie să se poată comunica prin difuzoare. Difuzorul trebuie să fie proiectat astfel încât să se asigure că informațiile transmise pot fi în mod clar distinse față de zgomotul de fond. Difuzoarele sunt opționale când este posibilă comunicarea directă între timonerie și zona de pasageri.
3.Navele trebuie prevăzute cu o instalație de alarmă. Aceasta trebuie să cuprindă:
a)o instalație de alarmă care să permită pasagerilor, membrilor echipajului și personalului de la bord să alerteze comanda navei și echipajul.
Această alarmă trebuie să se declanșeze doar în zonele destinate pentru comanda navei și pentru echipaj și trebuie să fie posibil numai pentru comanda navei să oprească alarma.
Alarma trebuie să poată fi declanșată cel puțin din următoarele locuri:aa) din fiecare cabină;bb) de pe culoare, în ascensoare și în casele scărilor cu o distanță până la cel mai apropiat declanșator care nu depășește 10 m și cu cel puțin un declanșator per compartiment etanș;cc) din saloane, săli de mese și încăperi similare de recreere;dd) din toaletele destinate folosirii de către persoanele cu mobilitate redusă;ee) din încăperile de mașini, bucătării și încăperi similare în care există pericol de incendiu;ff) din magaziile frigorifice și din alte magazii.
Declanșatoarele de alarmă trebuie instalate la o înălțime de 0,85 m până la 1,10 m față de podea.
b)o instalație de alarmă care să permită comenzii navei să alerteze pasagerii.
Această instalație de alarmă trebuie, de asemenea, să fie în mod clar perceptibilă și fără confuzie, în toate încăperile accesibile pasagerilor. Acestea trebuie să poată fi declanșată din timonerie și dintr-un loc ocupat în permanență de personal;
c)o instalație de alarmă care să permită comenzii navei să alerteze echipajul și personalul de la bord, conform art. 7.09, alin. 1
Instalația de alarmă trebuie de asemenea să fie funcțională în încăperile de recreere destinate personalului de la bord, magaziile frigorifice și alte magazii.
Declanșatoarele de alarmă trebuie să fie protejate contra utilizării accidentale.
4.Fiecare compartiment etanș trebuie să fie prevăzut cu o alarmă de nivel santină.
5.Trebuie să fie prevăzute două pompe de santină acționate de motoare.
6.Trebuie să fie disponibilă o instalație de santină cu tubulatură instalată permanent.
7.Ușile magaziilor frigorifice, chiar și în cazul în care sunt încuiate, trebuie să poată fi deschise din interior.
8.Dacă instalațiile fixe de CO_2 sunt situate în încăperile de sub punte, aceste încăperi trebuie să fie prevăzute cu o instalație de ventilare automată care se pune în funcțiune automat atunci când ușa sau capacul încăperii se deschide. Conductele de ventilație trebuie să ajungă până la 0,05 m față de podeaua acestei camere.
9.Suplimentar față de trusa de prim-ajutor conform art. 13.02, alin. 2 lit. f), trebuie să fie prevăzute truse suplimentare de prim-ajutor în număr suficient. Trusele de prim-ajutor și stocarea lor trebuie să corespundă cerințelor din art. 13.02, alin. 2 lit. f).
Articolul 19.09
Mijloace de salvare
1.Suplimentar față de colacii de salvare menționați la art. 13.08, alin. 1, toate părțile punții care sunt destinate pasagerilor și care nu sunt închise trebuie să fie prevăzute cu colaci de salvare adecvați care trebuie poziționați în ambele borduri ale navei, la o distanță unul de altul nu mai mare de 20 m.
Colacii de salvare trebuie considerați ca adecvați dacă ei sunt conformi cu :
–standardul european EN: 14144:2003, sau– Convenția internațională pentru siguranța vieții pe mare (SOLAS 1974) Capitolul III, Regula 7.1 și Codul internațional pentru mijloacele de salvare (Codul LSA) alin. 2.1.
Jumătate din toți colacii de salvare prevăzuți trebuie să aibă o saulă plutitoare cu o lungime de cel puțin 30 m și un diametru de 8 până la 11 mm. Cealaltă jumătate din numărul colacilor prevăzuți trebuie să aibă lumini cu autoaprindere, alimentate electric de la baterie, care nu se sting în apă.
2.Suplimentar față de colacii de salvare menționați la alin. 1, trebuie să fie disponibile și gata de utilizare mijloace de salvare individuală corespunzător articolului 13.08, alin. 2 pentru tot personalul de la bord. Pentru personalul de la bord neresponsabil cu efectuarea sarcinilor conform programului de siguranță veste de salvare negomflabile sau veste de salvare semiautomat gomflabile conform cu standardele menționate în articolul 13.08, alin. 2, sunt de asemenea permise.
3.Navele de pasageri trebuie să aibă mijloace corespunzătoare care să permită transferul în siguranță a persoanelor în ape cu adâncimea mică, pe mal sau pe altă navă.
4.Suplimentar față de mijloacele de salvare menționate la alin. 1 și 2, mijloace de salvare individuale corespunzătoare articolului 13.08, alin. 2 trebuie să fie disponibile pentru 100% din numărul maxim admis de pasageri. Vestele de salvare negomflabile sau vestele de salvare semiautomat gomflabile conforme cu standardele menționate în articolul 13.08, alin. 2, sunt de asemenea permise.
5.Termenul de "mijloc de salvare colectiv" include bărcile de serviciu, conform art. 13.07, și plutele de salvare.
Plutele de salvare trebuie:
a)să aibă o inscripție care să indice destinația și numărul de persoane pentru care sunt aprobate;
b)să ofere un spațiu de ședere corespunzător pentru numărul admis de persoane;
c)să asigure o flotabilitate de cel puțin 750 N per persoană în apă dulce;
d)să fie prevăzute cu o parâmă legată de nava de pasageri pentru a preveni plutirea lor în derivă;
e)să fie fabricate dintr-un material adecvat și să fie rezistente la uleiuri și la produse petroliere, precum și la temperaturi de până la 50° C;
f)să aibă și să păstreze o asietă stabilă și, în acest sens, să fie dotate cu dispozitive adecvate care să permită prinderea lor de către numărul indicat de persoane;
g)să fie de culoare portocalie fluorescentă sau să aibă suprafețe fosforescente, vizibile din ambele borduri, de cel puțin 100 cmp;
h)să fie astfel, încât să poată fi lansate peste bord în mod rapid și în siguranță din poziția lor de fixare de către o singură persoană sau să poată pluti liber din poziția lor de fixare;
i)să fie prevăzute cu mijloace corespunzătoare de evacuare din zonele de evacuare menționate la art. 19.06, alin. 8, în plutele de salvare, dacă distanța verticală dintre puntea zonei de evacuare și planul pescajului maxim este mai mare de 1 m.
6.Mijloacele de salvare colective suplimentare sunt obiecte de echipament de salvare care asigură plutirea câtorva persoane în apă. Acestea trebuie:
a)să aibă o inscripție care să indice destinația lor și numărul de persoane pentru care sunt aprobate;
b)să asigure o flotabilitate de cel puțin 100N per persoană în apă dulce;
c)să fie executate din materiale corespunzătoare și să fie rezistente la uleiuri, produse petroliere și la temperaturi de până la 50° C;
d)să asigure și să mențină o asietă stabilă și, în acest sens, să fie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare care să permită prinderea lor de către numărul indicat de persoane;
e)să fie de culoare fosforescentă portocalie sau să aibă suprafețe fosforescente, vizibile din ambele borduri, pe o suprafață de cel puțin 100 cmp;
f)să fie astfel, încât să poată fi lansate peste bord în mod rapid și în siguranță din poziția lor de fixare de către o singură persoană sau să poată pluti liber din poziția lor de fixare;
7.Mijloacele de salvare gonflabile colective trebuie, în plus:
a)să fie compuse din cel puțin două compartimente de aer separate;
b)să se umfle automat sau prin comandă manuală cu ocazia lansării la apă;
c)să aibă și să păstreze o asietă stabilă, oricare ar fi sarcina pe care trebuie să o susțină, chiar cu jumătate din compartimentele de aer umflate;
8.Mijloacele de salvare trebuie să fie dispuse la bord astfel încât să se poată ajunge la ele ușor și în siguranță atunci când este nevoie. Locurile de depozitare care nu sunt vizibile trebuie să fie clar semnalate.
9.Mijloacele de salvare trebuie să fie verificate în conformitate cu instrucțiunile producătorului.
10.Bărcile de serviciu trebuie să fie echipate cu un motor și un proiector.
11.Trebuie să fie disponibilă o brancardă adecvată.
Articolul 19.10
Echipament electric
1.Pentru iluminat se permite numai echipament electric.
2.Art. 10.16, alin. 3, se aplică de asemenea suplimentar coridoarelor și încăperilor recreative pentru pasageri.
3.Iluminatul normal și iluminatul în caz de avarie trebuie să fie prevăzut pentru următoarele încăperi și amplasamente:
a)amplasamentele în care este depozitat echipamentul de salvare și cele în care acesta este, în mod normal, pregătit pentru utilizare;
b)căile de evacuare, căile de acces pentru pasageri, inclusiv pasarelele, intrările și ieșirile, coridoarele de legătură, lifturile și scările din zona de locuit, zonele cabinelor și zonele de locuit;
c)indicatoarele căilor de evacuare și ale ieșirilor de urgență;
d)în alte zone destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă;
e)încăperile de comandă, încăperile de mașini, încăperile în care se află echipamentul de guvernare și ieșirile lor;
f)timonerie;
g)încăperea pentru alimentare cu energie în caz de avarie;
h)locurile în care se află amplasate stingătoare și comenzile echipamentului pentru stingerea incendiului;
i)zonele în care se adună pasagerii, personalul de la bord și membrii de echipaj în caz de pericol.
4.Trebuie să existe o instalație electrică pentru caz de avarie, care este formată dintr-o sursă electrică pentru caz de avarie și tabloul de distribuție pentru caz de avarie, a cărei funcționare, în cazul unei defectări a alimentării următorului echipament electric, poate fi preluată imediat prin înlocuirea alimentării lor dacă echipamentul nu are sursă proprie de energie:
a)luminile de semnalizare;
b)dispozitivele acustice de avertizare;
c)iluminatul în caz de avarie, conform alin. 3;
d)instalațiile radiotelefonice;
e)alarma, difuzorul și instalațiile de comunicare internă de la bord;
f)proiectoarele conform art. 13.02, alin. 2 lit. i);
g)instalația de alarmă în caz de incendiu;
h)alte echipamente de siguranță, cum ar fi instalațiile automate cu sprinklere sub presiune sau pompele de stingere a incendiului;
i)lifturile și echipamentul de ridicare în sensul art. 15.06, alin. 9, fraza a doua.
5.Accesoriile pentru iluminatul în caz de avarie trebuie să fie marcate în mod corespunzător.
6.Instalația electrica pentru caz de avarie trebuie să fie instalată în afara încăperii mașinilor principale, în afara încăperilor în care se află sursele de energie menționate la art. 10.02, alin. 1 și în afara încăperii unde este situat tabloul principal de distribuție; ea trebuie să fie separată de aceste încăperi prin pereți de separație conform art. 19.11, alin. 2.
Cablurile pentru alimentarea instalațiilor electrice în caz de avarie trebuie să fie instalate și să aibă un traseu astfel încât să se mențină continuitatea alimentării acestor instalații în caz de incendiu sau inundare. Aceste cabluri nu vor avea traseu prin încăperea mașinilor principale, bucătării sau compartimente în care se află sursa principală de energie și echipamentul său aferent, cu excepția cazului în care în aceste zone este necesar să se prevadă echipament pentru caz de avarie.
Instalația electrică pentru caz de avarie trebuie să fie instalată deasupra liniei de supraimersiune sau pe cât posibil cât mai departe de sursele de alimentare conforme cu art. 10.02, alin. 1, astfel încât să se asigure că, în eventualitatea unui inundări în conformitate cu art. 19.03, alin. 9, aceasta nu este inundată în același timp cu aceste surse de alimentare.
7.Ca sursă de energie electrică pentru caz de avarie sunt permise următoarele:
a)grupul de generatoare auxiliare cu alimentare proprie independentă cu combustibil și sistem independent de răcire care, în cazul unei întreruperii a alimentării electrice, se conectează și pornește automat în decurs de 30 secunde sau, dacă sunt amplasate în imediata apropiere a timoneriei sau în alt amplasament în care se află permanent membrii de echipaj, poate fi conectat manual, saub) bateriile de acumulatori care, asigură automat alimentarea în cazul unei întreruperii a alimentării electrice sau care poate fi pusă în funcțiune manual în cazul în care se află în imediata apropiere a timoneriei sau în alt amplasament în care se află permanent membrii de echipaj. Ea trebuie să poată asigura alimentarea electrică a instalațiilor sus menționate în perioada de timp prescrisă fără a fi reîncărcate și fără o reducere nepermisă a tensiunii.
8.Perioada de funcționare prevăzută pentru alimentarea cu energie în caz de avarie va fi definită conform destinației navei de pasageri. Aceasta nu trebuie să fie mai mică de 30 minute.
9.Rezistențele de izolație și legare la pământ ale instalațiilor electrice trebuie să fie verificate cu ocazia inspecțiilor periodice.
10.Sursele de energie conform art. 10.02 alin. 1 trebuie să fie independente unele de altele.
11.O defectare a instalației de alimentare principale sau de avarie nu trebuie să afecteze siguranța funcționării altei instalații.
Articolul 19.11
Protecția contra incendiului
1.Caracterul de incombustibilitate a materialelor și componentelor trebuie stabilit de către o instituție de încercare acreditată, pe baza metodelor corespunzătoare de încercare.
a)instituția care efectuează încercarea trebuie să respecte:aa) Codul pentru metodele de încercare la foc, saubb) Standardul european EN ISO/IEC 17025:2000b) Metodele de încercare admise pentru stabilirea incombustibilității materialelor sunt:aa) Anexa I, partea 1 din Codul pentru metodele de încercare la foc, șibb) reglementările echivalente ale unuia din statele membre.
c)Metodele de încercare recunoscute pentru a stabili că un material este greu inflamabil sunt:aa) cerințele respective date în Anexa I, părțile 5 (încercarea incombustibilității suprafețelor), 6 (încercarea învelișurilor nedemontabile de punte), 7 (încercarea materialelor textile și plastice suspendate), 8 (încercarea mobilierului capitonat) și 9 (încercarea cazarmamentului) din Codul pentru metodele de încercare la foc, șibb) reglementările echivalente ale unuia din statele membre.
d)Metodele de încercare admise pentru stabilirea rezistenței la foc sunt:aa) Anexa I, partea 3, a Codului pentru metodele de încercare la foc, șibb) reglementările echivalente ale unuia din statele membre.
e)Comisia de inspecție poate, în conformitate cu Codul pentru metodele de încercare la foc, să prescrie o încercare pe o separație de probă în vederea asigurării conformității cu prevederile alin. 2 la capacitatea de a rezista și creșterea temperaturii.
2.Separațiilea) Suprafețele de separație dintre încăperi trebuie să fie proiectate în conformitate cu următoarele tabele:aa) Tabelul pentru suprafețele de separație ale încăperilor în care nu există instalații de pulverizare a apei sub presiune conform art. 13.04
| Încăperi | Posturi de comandă | Casa scărilor | Locuri de adunare | Saloane | Încăperi de mașini | Bucătării | Magazii |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Posturi de comandă | - | A0 | A0/B15*1 | A30 | A60 | A60 | A30/A60*5 |
| Casa scărilor | - | A0 | A30 | A60 | A60 | A60 | |
| Locuri de adunare | - | A30/B15*2 | A60 | A60 | A30/A60*5 | ||
| Saloane | -/A0/B15*3 | A60 | A60 | A60 | |||
| Încăperi de mașini | A60/A0*4 | A60 | A60 | ||||
| Bucătării | A0 | A30/B15*6 | |||||
| Magazii | - |
bb) Tabelul pentru suprafețele de separație ale încăperilor în care există instalații de pulverizare a apei sub presiune conform art. 13.04
| Încăperi | Posturi de comandă | Casa scărilor | Locuri de adunare | Saloane | Încăperi de mașini | Bucătării | Magazii |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Posturi de comandă | - | A0 | A0/B15*1 | A0 | A60 | A30 | A0/A30*5 |
| Casa scărilor | A0 | A0 | A60 | A30 | A0 | ||
| Locuri de adunare | A30/B15*2 | A60 | A30 | A0/A30*5 | |||
| Saloane | -/B15/ BO*3 | A60 | A30 | A0 | |||
| Încăperi de mașini | A60/A0*4 | A60 | A60 | ||||
| Bucătării | - | A0/B15*6 | |||||
| Magazii | - |
*1 Suprafețele de separație dintre posturile de comandă și locurile de adunare interioare trebuie să fie de Tip A0, iar cele pentru locurile de adunare exterioare numai de Tip B15.
*2 Suprafețele de separație dintre saloane și locurile de adunare interioare trebuie să fi de de Tip A30, iar cele pentru locurile de adunare exterioare numai de Tip B15.
*3 Suprafețele de separație dintre cabine, suprafețele de separație dintre cabine și coridoare și pereții verticali care separă saloanele, menționați la alin. 10, trebuie să fie de Tip B15, iar cei pentru încăperile prevăzute cu instalații cu pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie de Tip B0. Suprafețele de separație dintre cabine și saune trebuie să fie de tipul A0, iar cele pentru încăperile prevăzute cu instalații cu pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie de TipB15.
*4 Suprafețele de separație dintre încăperile de mașini conform art. 19.07 și 19.10, alin. 6, trebuie să fie de tipul A60; în alte cazuri ele trebuie să fie de tipul A0.
*5 Suprafețele de separație dintre încăperile de depozitare a lichidelor inflamabile, posturile de comandă și zonele de adunare trebuie să corespundă tipului A60, pentru spațiile echipate cu instalații cu pulverizare a apei sub presiune cu sprinklere tipului A30.
*6 Tipul B15 este suficient pentru suprafețele de separație dintre bucătării, pe de o parte, și încăperile frigorifice de depozitare sau magaziile de provizii alimentare, pe de altă parte.
b)Separații de Tip A sunt pereți transversali etanși, pereți și punți care satisfac următoarele cerințe:aa) Sunt executați din oțel sau alt material echivalent;bb) Sunt suficient de rigide;cc) Sunt izolați cu material aprobat incombustibil astfel încât temperatură pe fața opusă celei pe care acționează focul să nu crească cu mai mult de 140°C față de temperatura inițială și în nici un punct, inclusiv treceri și îmbinări, temperatura să nu crească cu mai mult de 180 °C față de temperatura inițială pe parcursul următoarelor perioade specificate:
Tip A60 - 60 minute
Tip A30 - 30 minute
Tip A0 - 0 minute;
dd) Sunt construite astfel încât să permită prevenirea transmiterii fumului și flăcării până la sfârșitul unei ore de încercare normală la foc;
c)Separații de Tip B sunt pereți transversali etanși, pereți, punți, plafoane sau căptușeli care satisfac următoarele cerințe:aa) Sunt executați din material aprobat incombustibil. În plus, toate materialele folosite la execuția și asamblarea separațiilor trebuie să fie incombustibile, cu excepția căptușelilor, care trebuie să fie cel puțin cu întârzierea propagării flăcării;bb) Să demonstreze un nivel al izolației astfel încât temperatura pe fața opusă celei pe care acționează focul să nu crească cu mai mult de 140 °C față de temperatura inițială și în nici un punct, inclusiv treceri și îmbinări, temperatura să nu crească cu mai mult de 225 °C față de temperatura inițială pe parcursul următoarelor perioade specificate:
Tip B15 - 15 minute
Tip B0 - 0 minute
cc) Sunt construite astfel încât să permită prevenirea transmiterii fumului și flăcării până la sfârșitul uneijumătăți de oră de încercare normală la foc.
3.Vopselele, lacurile și alte produse de tratare a suprafețelor, precum și acoperirile pentru punte utilizate în încăperi, cu excepția încăperilor de mașini și a magaziilor, trebuie să fie greu inflamabile. Mochetele, țesăturile, perdelele și alte materiale textile suspendate precum și mobila capitonată și componentele cazarmamentului trebuie să fie greu inflamabile dacă încăperile în care se află nu sunt prevăzute cu o instalație de pulverizare a apei sub presiune cu sprinklere conform art. 13.04.4. Plafoanele saloanelor și căptușelile pereților, inclusiv substructurile lor, trebuie, acolo unde aceste saloane nu au o instalație de pulverizare a apei sub presiune cu sprinklere, conform art.13.04, să fie fabricate din materiale incombustibile, cu excepția suprafețelor lor care trebuie să fie cel puțin greu inflamabile. Prima frază nu se aplică saunelor.
5.Mobila și încastrările din saloanele care servesc ca locuri de adunare trebuie, în cazul în care încăperile nu au o instalație de pulverizare a apei sub presiune, cu sprinklere, conform art.13.04, să fie confecționate din materiale incombustibile.
6.Vopselele, lacurile și alte materiale utilizate în zonele interioare expuse nu trebuie să degaje substanțe toxice sau fum în cantități excesive. Aceasta se demonstrează în conformitate cu Codul pentru metodele de încercare la foc.
7.Materialele de izolație din saloane trebuie să fie incombustibile. Această prevedere nu se aplică izolațiilor utilizate la tubulatura ce conține agenți frigorifici. Suprafețele materialelor de izolație utilizate la aceste tubulaturi trebuie să fie cel puțin greu inflamabile.
8.Tendele și instalațiile mobile similare care acoperă parțial sau integral puntea, precum și structurile acestora trebuie să fie construite cel puțin din materiale greu inflamabile.
9.Ușile din suprafețele de separație menționate la alin. 2 trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)să îndeplinească aceeași cerințe menționate la alin. 2 ca și suprafețele de separație.
b)să se poată închide automat în cazul ușilor practicate în pereții suprafețelor de separație indicați la alin. 10 sau în cazul închiderilor din jurul încăperilor de mașini, bucătăriilor și caselor scărilor.
c)ușile cu închidere automată care rămân deschise pe durata normală de lucru trebuie să poată fi închise dintr-un loc ocupat în permanență de personalul de la bord sau de membrii echipajului. Odată ce ușa a fost închisă de la distanță, aceasta trebuie să se poată redeschide local și închide în siguranță.
d)ușile etanșe la apă conform art. 19.02 nu trebuie să fie izolate.
10.Pereții indicați la alin. 2 trebuie să fie continui de la punte la punte sau să se înalțe până la un plafon continuu care îndeplinește aceleași cerințe ca cele menționate în alin. 2.11. Următoarele zone pentru pasageri trebuie să fie separate prin suprafețe verticale așa cum s-a menționat la alin. 2.a) zonele pentru pasageri cu o suprafață totală mai mare de 800 mp;
b)zonele pentru pasageri în care există cabine, la intervale de cel mult 40 m.
Suprafețele verticale de separație trebuie să fie etanșe la fum în condiții normale de exploatare și să fie continue dintr-o punte în alta.
12.Spațiile libere de deasupra plafoanelor, de sub pardoseală și din spatele căptușelilor pereților trebuie să fie separate la intervale de cel mult 14 m prin elemente de construcție incombustibile care, chiar în cazul unui incendiu, asigură o etanșare eficientă la foc.
13.Scările trebuie să fie executate din oțel sau alt material incombustibil echivalent.
14.Scările interioare și lifturile trebuie să fie izolate la toate nivelurile de pereți conform alin. 2.
Se admit următoarele excepții:
a)o casă a scării care leagă numai două punți poate fi lipsită de izolație, dacă ea este înconjurată de pereții menționați la alin. 2 pe una din punți;
b)la un salon, scările pot fi neizolate dacă sunt situate în întregime în interiorul acestei încăperi,
și
aa) dacă această încăpere se extinde numai pe două punți, saubb) dacă această încăpere este echipată la nivelul tuturor punților cu o instalație de stingere a incendiului cu apă sub presiune, cu sprinklere, conform art. 13.04, dacă această încăpere dispune de o instalație de extragere a fumului conform alin. 16 și dacă încăperea are la toate punțile acces la casa scărilor.
15.Instalațiile de ventilație și instalațiile de alimentare cu aer trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)ele trebuie să fie proiectate astfel încât să prevină propagarea flăcării și fumului prin aceste instalații;
b)deschiderile pentru admisia și extracția aerului și instalațiile de alimentare cu aer trebuie să poată fi închise;
c)conductele de ventilație trebuie să fie realizate din oțel sau dintr-un material incombustibil echivalent și să fie bine racordate între ele cât și la suprastructura navei;
d)dacă conductele de ventilație, cu o secțiune mai mare de 0,02 mp, trec prin suprafețele de separație de tip A, menționate la alin. 2, sau prin suprafețele de separație, menționate la alin. 10, acestea trebuie să fie prevăzute cu clapeți antifoc cu comandă automată care pot fi comandați dintr-un loc ocupat în permanență de personalul navei sau membrii echipajului;
e)instalațiile de ventilație pentru bucătării și încăperi de mașini trebuie să fie separate de instalațiile de ventilație care deservesc alte zone;
f)conductele pentru extracția aerului trebuie să fie prevăzute cu deschideri pentru inspecție și curățare, care pot fi blocate. Aceste deschideri trebuie să fie amplasate în apropierea clapeților antifoc;
g)ventilatoarele încorporate trebuie să poată fi oprite de la un post central de comandă situat în afara încăperii de mașini.
16.Bucătăriile trebuie să fie prevăzute cu instalații de ventilație și mașinile de gătit cu extractoare. Conductele de extragere a aerului aferente extractoarelor trebuie să îndeplinească cerințele corespunzătoare alin. 14 și, suplimentar, să fie prevăzute cu clapeți antifoc comandați manual situați la deschiderile de admisie.
17.Posturile de comandă, casa scărilor și zonele de adunare interioare trebuie să fie prevăzute cu instalații de extragere a fumului naturale sau mecanice. Instalațiile de extragere a fumului trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)ele trebuie să aibă capacitate și fiabilitate suficientă;
b)ele trebuie să corespundă condițiilor de exploatare ale navelor de pasageri;
c)dacă instalațiile de extragere a fumului servesc de asemenea și pentru ventilarea generală a încăperilor, aceasta nu va împiedica funcționarea lor ca instalații de extragere a fumului în caz de incendiu;
d)instalațiile de extragere a fumului trebuie să aibă un dispozitiv de declanșare comandat manual;
e)instalațiile mecanice de extragere a fumului trebuie în mod suplimentar să poată fi comandate dintr-un loc ocupat în permanență de personalul navei sau de membrii echipajului.
f)instalațiile de extragere a fumului cu tiraj natural trebuie să fie prevăzute cu un mecanism de deschidere acționat fie manual fie de o sursă de energie din interiorul ventilatorului;
g)dispozitivele cu declanșare comandate manual și mecanismele de deschidere acționate manual trebuie să fie accesibile din interiorul sau exteriorul încăperii ce trebuie să fie protejată.
18.Saloanele nesupravegheate în mod constant de către personalul de la bord sau membrii echipajului, bucătăriile, încăperile de mașini și alte încăperi care prezintă pericol de incendiu trebuie să fie conectate la o instalație de semnalizare a incendiului corespunzătoare. Existența unui incendiu și locul de producere a acestuia trebuie să fie semnalate automat într-un loc în care se află permanent personalul de la bord și membrii echipajului.
Articolul 19.12
Combaterea incendiului
1.Suplimentar fața de stingătoarele portabile prevăzute la art. 13.03, cel puțin următoarele stingătoare portabile trebuie să se găsească la bord:
a)un stingător portabil pentru fiecare 120 mp de suprafață de podea din zonele pentru pasageri;
b)un stingător portabil la fiecare grup de 10 cabine, rotunjit în plus;
c)un stingător portabil în fiecare bucătărie și în apropierea fiecărei încăperi în care se află depozitate sau utilizate lichide inflamabile. În bucătării, agentul de stingere trebuie să fie de asemenea corespunzător stingerii incendiului datorat grăsimilor.
Aceste stingătoare suplimentare trebuie să respecte cerințele indicate la art. 13.03, alin. 2, și să fie instalate și repartizate pe navă astfel încât în cazul apariției unui incendiu în oricare punct de pe navă și în orice moment, să se poată ajunge imediat la un stingător de incendiu. În fiecare bucătărie, precum și în saloanele de coafură și parfumerii trebuie să fie la îndemână o pătură pentru stingerea flăcărilor.
2.Navele de pasageri trebuie să fie prevăzute cu un sistem de hidranți constând din:
a)două pompe de stingere a incendiului acționate electric, cu o capacitate suficientă, din care cel puțin una să fie instalată permanent;
b)o tubulatură de incendiu cu un număr suficient de hidranți cu furtunuri de incendiu racordate permanent, având o lungime de cel puțin 20 m, și o tubulatură de refulare care să poată produce atât apă pulverizată cât șijet de apă și care să aibă încorporat un dispozitiv de închidere.
3.Sistemele de hidranți trebuie să fie proiectate și dimensionate astfel încât:
a)orice punct de pe navă să poată fi atins de la cel puțin doi hidranți din locuri diferite, fiecare având un singur furtun cu o lungimea de cel mult 20 m;
b)presiunea la hidranți să fie de cel puțin 300 kPa, șic) pe toate punțile să fie obținut unjet de apă cu o lungime de cel puțin 6 m.
Dacă este prevăzut un dulap de hidrant, un simbol "furtun de stingere" similar cu cel prezentat în figura 5 a anexei nr. 4 a ES-TRIN, având o lungime a laturii de cel puțin 10 cm, trebuie să fie afișat pe partea exterioară a dulapului.
4.Valvulele hidranților cu filet sau robinet trebuie să fie amplasate astfel încât furtunurile de incendiu să poată fi separate și înlocuite în timpul funcționării pompelor pentru stingerea incendiului.
5.Furtunurile de stingere a incendiului din zona interioară trebuie să fie rulate pe un tambur axial conex.
6.Materialele pentru instalațiile de stingere a incendiului trebuie să fie rezistente la căldură sau să fie protejate în mod corespunzător împotriva pierderii eficacității în prezența temperaturilor ridicate.
7.Tubulatura și hidranții trebuie să fie dispuși astfel încât să se evite riscul înghețării.
8.Pompele pentru stingerea incendiului trebuie:
a)să fie instalate sau amplasate în încăperi separate;
b)să fie astfel încât să poată fi utilizate în mod independent una de alta;
c)fiecare să poată menține, pe toate punțile, presiunea necesară la hidranți și să asigure atingerea lungimii cerute ajetului de apă;
d)să fie instalate în prova peretelui picului pupa.
De asemenea, pompele pentru stingerea incendiului pot fi utilizate pentru scopuri generale.
9.Încăperile de mașini trebuie să fie prevăzute cu o instalație fixă de stingere a incendiului conform art. 13.05.10. La navele de pasageri cu cabine trebuie să existe:
a)două seturi de aparate de respirat autonome corespunzătoare standardului European EN 137:2006 cu măști faciale complete corespunzătoare standardului european EN 136: 1998;
b)două seturi de echipament care este format din cel puțin un costum de protecție, cască, cizme, mănuși, topor, rangă, lanternă și saulă de siguranță, șic) patru măști de protecție contra fumului.
Articolul 19.13
Organizarea securității
1.Trebuie să fie prevăzute la bordul navelor de pasageri roluri de siguranța. Rolurile de siguranță descriu atribuțiile echipajului și personalului de la bord în următoarele cazuri:
a)avarie;
b)incendiu la bord;
c)evacuarea pasagerilor;
d)persoană căzută peste bord.
Trebuie să fie luate în considerare măsuri specifice de securitate pentru persoanele cu mobilitate redusă.
Membrii de echipaj și personalul de la bord desemnați în rolurile de siguranță trebuie să aibă diferite sarcini, în baza funcțiilor pe care le ocupă. Trebuie să fie asigurate instrucțiuni speciale pentru echipaj pentru ca, în caz de pericol, toate ușile și deschiderile din pereții etanși menționați la art. 19.02 să fie imediat închise ermetic.
2.Rolurile de siguranță conțin un plan de siguranță în care sunt înscrise în mod clar și precis cel puțin următoarele:
a)zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă;
b)căile de evacuare, ieșirile de urgență și locurile pentru adunare și evacuarec) mijloacele de salvare și bărcile de serviciu;
d)stingătoarele de incendiu și instalațiile de stingere a incendiului cu sprinklere cu apă sub presiune;
e)alt echipament de siguranță;
f)instalația de alarmă menționată la art. 19.08, alin. 3 lit. a);
g)instalația de alarmă menționată la art. 19.08, alin. 3 lit. b) și lit. c);
h)ușile din pereții etanși menționați la art. 19.02, alin. 5 și amplasamentul comenzilor lor, precum și alte deschideri menționate la art. 19.02, alin. 9, 10 și 13 și art. 19.03, alin. 12;
i)ușile menționate la art. 19.11, alin. 9;
j)clapeți antifoc;
k)instalația de alarmă incendiu;
l)instalația de alimentare cu energie în caz de avarie;
m)posturile de comandă ale instalației de ventilație;
n)racorduri de legătură cu malul;
o)dispozitive de închidere a conductelor de alimentare cu combustibil;
p)instalațiile de gaz lichefiat;
q)instalațiile de comunicare cu publicul;
r)echipamentul radiotelefonic;
s)trusele de prim ajutor.
3.Rolurile de siguranță conform alin. 1 și planul de siguranță conform alin. 2 trebuie:
a)să fie ștampilate de către comisia de inspecție, șib) să fie afișat în mod vizibil pe fiecare punte într-un loc corespunzător.
4.Un cod de comportare a pasagerilor trebuie să fie afișat în fiecare cabină împreună cu un plan de siguranță simplificat care să conțină numai informațiile menționate la alin. 2, lit. a) până la f).
Acest cod de comportare trebuie să includă cel puțin:
a)situațiile de urgențăaa) incendiu;bb) inundarecc) pericol general;
b)descrierea diferitelor semnale de alarmă;
c)instrucțiuni cu privire la:aa) căile de evacuare;bb) modul de acționare;cc) păstrarea calmului;
d)instrucțiuni cu privire la:aa) fumat;bb) utilizarea focului și a flăcării deschise;cc) deschiderea ferestrelor;dd) utilizarea anumitor piese de echipament.
Aceste informații trebuie să fie afișate în limbile olandeză, engleză, franceză și germană.
Articolul 19.14
Instalații de colectare și de eliminare a apelor uzate
1.Navele de pasageri se echipează cu tancuri de depozitare a apei reziduale menajere în conformitate cu alin. 2 al prezentului articol sau cu instalații corespunzătoare de tratare a apelor uzate de la bord în conformitate cu capitolul 18.2. Tancurile de colectare a apelor uzate trebuie să aibă un volum suficient. Tancurile trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care să permită măsurarea nivelului conținutului lor. Pentru golirea acestora trebuie să existe pompe și tubulaturi la bordul navei prin care apele uzate să poată fi predate prin ambele borduri ale navei. Trebuie să fie asigurată primirea apelor uzate de la altă navă.
Tubulaturile trebuie să fie dotate cu racorduri de evacuare a apelor uzate conform standardului europeanEN 1306:1996.
Articolul 19.15
Derogări pentru anumite nave de pasageri
1.Navele de pasageri autorizate să transporte până la maxim 50 pasageri și cu o lungime L_WL de cel mult 25 m trebuie să demonstreze stabilitatea corespunzătoare după avarie conform art. 19.03, alin. 7 până la 13 sau, ca alternativă, să demonstreze că sunt conforme cu următoarele criterii după inundarea simetrică:
a)imersarea navei nu trebuie să depășească linia de supraimersiune șib) înălțimea metacentrică GMR nu trebuie să fie mai mică de 0,10 m.
Flotabilitatea reziduală necesară trebuie să fie asigurată prin alegerea corespunzătoare a materialului utilizat pentru construcția corpului sau cu ajutorul flotoarelor având celule mari cu spumă, fixate în mod rigid de corpul navei. În cazul navelor cu o lungime mai mare de 15 m, flotabilitatea reziduală poate fi asigurată printr-o combinație de flotoare și compartimentare care corespunde situației 1 de compartimentare conform art. 19.03.
2.Pentru navele de pasageri conform alin. 1, comisia de inspecție poate permite abateri minore de la înălțimea de trecere cerută la art. 19.06, alin. 3 lit. c) și alin. 5 lit. b). Abaterea nu trebuie să fie mai mare de 5%. În cazul abaterii, părțile relevante trebuie să fie indicate cu o culoare.
3.Prin derogare de la art. 19.03, alin. 9, navele de pasageri cu o lungime L care nu depășește 45 m și destinate transportului de cel mult 250 pasageri nu trebuie să îndeplinească situația 2 de compartimentare.
4.Comisia de inspecție poate renunța la aplicarea art. 13.07 în cazul navelor de pasageri autorizate să transporte un număr de până la maxim 250 de pasageri, cu o lungime L_WL de cel mult 25 m, cu condiția ca acestea să fie echipate cu o platformă, accesibilă din fiecare bord al navei, situată direct deasupra liniei de plutire, astfel încât să permită recuperarea în siguranță a persoanelor din apă.
Navele de pasageri pot fi echipate cu o instalație comparabilă, care să îndeplinească următoarele condiții:
a)o singură persoană trebuie să poată exploata instalația;
b)sunt permise instalații mobile;
c)instalațiile trebuie să fie situate în afara zonei de pericol a sistemelor de propulsie, șid) trebuie să fie posibilă comunicarea efectivă între comandant și persoana responsabilă cu exploatarea instalației.
5.Comisia de inspecție poate renunța la aplicarea art. 13.07 în cazul navelor de pasageri autorizate să transporte un număr maxim de 600 pasageri, cu o lungime L de cel mult 45 m, cu condiția ca nava de pasageri să fie echipată cu o platformă conform alin. 4, prima frază, sau cu o instalație echivalentă conform alin. 4, fraza a doua. Suplimentar, nava de pasageri trebuie să aibă:
a)o cârmă activă, un propulsor cicloidal sau un sistem de propulsie cu jet de apă ca propulsie principală, saub) un sistem de propulsie principală cu două unități de propulsie, sauc) un sistem de propulsie principală și un propulsor prova.
6.Prin derogare de la art. 19.02, alin. 9, navele de pasageri cu o lungime L care nu depășește 45 m și autorizate să transporte cel mult un număr de pasageri corespunzător lungimii navei în metri, pot să aibă la bord, în zona pentru pasageri, o ușă în peretele etanș care este acționată manual fără comandă de la distanță conform art. 19.02, alin. 5, dacă:
a)nava are numai o singură punte;
b)ușa este accesibilă direct de pe punte și nu se află la mai mult de 10 m față de accesul pe punte;
c)rama inferioară a deschiderii ușii se află la cel puțin 30 cm deasupra podelei zonei pentru pasageri, șid) fiecare compartiment separat prin ușă este prevăzut cu o alarmă a nivelului de santină.
7.Prin derogare de la de la art. 19.06, alin. 6 lit. c), la navele de pasageri conform alin. 7, una din căile de evacuare poate trece printr-o bucătărie, atâta timp cât este disponibilă o a doua cale de evacuare.
8.La navele de pasageri cu o lungime L care nu depășește 45 m, următoarele nu se aplică: art. 19.01, alin. 2 lit. e), în cazul în care instalațiile de gaz lichefiat sunt prevăzute cu instalații de alarmă corespunzătoare pentru concentrații de CO, care constituie un pericol pentru sănătate, și pentru amestecuri de gaz și aer cu potențial de explozie.
9.Următoarele prevederi nu trebuie aplicate navelor de pasageri cu lungimea L_WL de până la 25 m:
a)art. 19.04, alin. 1, ultima frază;
b)art. 19.06, alin. 6, lit. c), pentru bucătării, atâta timp cât este disponibilă o a doua cale de evacuare;
c)art. 19.07.10. La navele cu cabine, cu o lungime L de cel mult 45 m, art. 19.12, alin. 10 nu se aplică cu condiția existenței măștilor de protecție contra fumului, într-un număr corespunzător numărului de cușete, care să fie imediat accesibile în fiecare cabină.
Articolul 20.01
Aplicarea Părții II și III
Suplimentar față de prevederile Părții II și III, cerințele din acest Capitol trebuie să se aplice navelor de pasageri cu vele care nu navighează pe Rhin (zona R).
Articolul 20.02
Derogări pentru anumite nave de pasageri cu vele
1.Pentru navele de pasageri cu vele cu o lungime L_WL care nu depășește 45 m și un număr maxim admisibil de pasageri care nu depășește L_WL în metri întregi, nu se aplică următoarele prevederi:
a)art. 3.03, alin. 7, cu condiția ca ancorele să nu fie transportate în nările de ancoră;
b)art. 13.02, alin. 2 d) referitor la lungime;
c)art. 19.08, alin. 3 a);
d)art. 19.15,alin.8;
2.Prin derogare de la alin. 1, numărul de pasageri se poate mări până la de 1,5 ori L_WL în metri întregi, dacă velele, greementul și echipamentul de punte permite acest lucru.
Articolul 20.03
Cerințe de stabilitate pentru navele cu vele
1.Pentru calculul momentului de înclinare conform art. 19.03, alin. 3, velele curbate trebuie luate în considerare la determinarea centrului de greutate al navei.
2.Luând în considerare toate condițiile de încărcare conform art. 19.03, alin. 2 și utilizând o dispunere standard a velelor, momentul de înclinare datorat presiunii vântului nu trebuie să fie atât de mare încât să depășească un unghi de înclinare de 20°. În același timp:
a)trebuie să se aplice în calcul o presiune constantă a vântului de 0,07 kN/mp ;
b)distanța reziduală de siguranță trebuie să fie de cel puțin 100 mm; șic) bordul liber rezidual nu trebuie să fie negativ.
3.Brațul de redresare a stabilității statice trebuie:
a)să atingă valoarea sa maximă h_max la un unghi de înclinare Fi_max de 25° sau mai mare;
b)să însumeze cel puțin 0,2 m la un unghi de înclinare de 30° sau mai mare;
c)să fie pozitiv la un unghi de înclinare de până la 60°.
4.Aria cuprinsă sub diagrama brațului de redresare nu trebuie să fie mai mică de:a) 0,055 mrad până la 30°;b) 0,09 mrad până la 40° sau la unghiul la care o deschidere neprotejată atinge suprafața apei și care este mai mic de 40°;
Între
c)30° și 40°, saud) 30° și unghiul la care o deschidere neprotejată atinge suprafața apei și care este mai mic de 40°,
această arie nu trebuie să fie mai mică de 0,03 mrad.
Articolul 20.04
Cerințe cu privire la construcția navei și mașinilor
1.Prin derogare de la art. 6.01, alin. 3, și art. 10.01, alin. 3, instalațiile trebuie să fie proiectate pentru înclinări permanente de până la 20°.
2.Prin derogare de la art. 19.06, alin. 5 a), și art. 19.06, alin. 9 b), comisia de inspecție poate, în cazul navelor de pasageri cu vele cu o lungime de cel mult 25 m, să autorizeze o lățime de trecere mai mică de 0,8 m pentru coridoarele de legătură și scările dintre punți. Totuși, lățimea de trecere trebuie să fie de cel puțin 0,6 m.3. Prin derogare de la art. 19.06, alin. 10 a), comisia de inspecție poate, în cazuri speciale, să autorizeze utilizarea balustradelor de protecție detașabile în zonele în care acest lucru se impune pentru controlarea velelor.
4.În sensul art. 19.07, velele constituie sistemul principal de propulsie.
5.Prin derogare de la art. 19.15, alin. 6 c), înălțimea marginii inferioare a deschidem ușii poate fi redusă la 0,2 m deasupra podelei zonei pentru pasageri. Odată deschisă, ușa trebuie să se închidă și să se încuie în mod automat.
6.Dacă există posibilitatea de mers în gol a elicei în timp ce nava este propulsată cu vele, atunci orice părți ale instalației de propulsie care se află în pericol evident de deteriorare trebuie să fie protejate.
Articolul 20.05
Generalități cu privire la greement
1.Părțile de greement trebuie să fie dispuse astfel încât să se prevină uzura inacceptabilă prin frecare.
2.Dacă este utilizat un material, altul decât lemnul, sau dacă se utilizează tipuri speciale de greement, o astfel de construcție trebuie să garanteze niveluri echivalente de siguranță cu dimensiunile și valorile de rezistență indicate în acest capitol.
Ca dovadă a rezistenței suficiente:
a)trebuie efectuat un calcul al rezistenței, saub) trebuie să se obțină confirmarea rezistenței suficiente din partea unei societăți de clasificare recunoscute, sauc) dimensionarea trebuie să se bazeze pe procedurile indicate într-un cadru reglementat și recunoscut (de ex.: Middendorf, Kusk-Jensen).
Dovada trebuie să fie prezentată comisiei de inspecție.
Articolul 20.06
Generalități cu privire la catarge și arboradă
1.Toți arborii trebuie să fie executați din material de foarte bună calitate.
2.Lemnul utilizat pentru catarge trebuie să respecte următoarele cerințe:
a)să nu aibă concentrări datorate nodurilor;
b)să nu fie ros de carii, în limita dimensiunilor cerute;
c)în măsura în care este posibil, fibra să fie longitudinală;
d)să fie cât mai drept posibil.
3.Dacă tipul de lemn utilizat este "Pitchpine" sau "Oregonpine" cu nivelul de calitate "standard și superioară", diametrele indicate în tabelele de la art. 20.07 până la 20.12 pot fi reduse cu 5%.
4.Dacă lemnul utilizat pentru catarge, arborii gabieri, capetele de vergă, ghiu și bompres nu are secțiune transversală rotundă, acest lemn trebuie să aibă o rezistență echivalentă.
5.Postamentele catargelor, truncurile de catarg și legăturile de fixare pe punte, de pe varange și etravă/etambou trebuie să fie construite astfel încât să poată suporta solicitările la care sunt supuse sau să le transfere la alte părți ale structurii de care sunt legate.
6.În funcție de stabilitatea navei și solicitarea externă la care aceasta este supusă, precum și de repartiția zonei de vele disponibilă, comisia de inspecție poate, pe baza dimensiunilor indicate în art. de la 20.07 până la 20.12, să permită reduceri ale secțiunilor transversale ale arboradei și, după caz, ale greementului. Dovada trebuie să fie prezentată în conformitate cu art. 20.05, alin. 2.7. Dacă perioada de oscilație/de ruliu, în secunde, este mai mică decât trei sferturi din lățimea navei în metri, trebuie mărite dimensiunile stabilite în art. de la 20.07 până la 20.12. Dovada trebuie transmisă în conformitate cu art. 20.05 alin. 2.8. În tabelele de la art. 20.07 până la 20.12 și 20.14, valorile posibile intermediare trebuie interpolate.
Articolul 20.07
Prevederi speciale pentru catarge
1.Catargele din lemn trebuie să respecte următoarele cerințe minime:
| Lungime*12 (m) | Diametrul la nivelul punții (cm) | Diametrul la nivelul crucetei (cm) | Diametrul la vârf (cm) |
|---|---|---|---|
| 10 | 20 | 17 | 15 |
| 11 | 22 | 17 | 15 |
| 12 | 24 | 19 | 17 |
| 13 | 26 | 21 | 18 |
| 14 | 28 | 23 | 19 |
| 15 | 30 | 25 | 21 |
| 16 | 32 | 26 | 22 |
| 17 | 34 | 28 | 23 |
| 18 | 36 | 29 | 24 |
| 19 | 39 | 31 | 25 |
| 20 | 41 | 33 | 26 |
| 21 | 43 | 34 | 28 |
| 22 | 44 | 35 | 29 |
| 23 | 46 | 37 | 30 |
| 24 | 49 | 39 | 32 |
| 25 | 51 | 41 | 33 |
*12 distanța de la crucetă la punte
Dacă un catarg are două vergi, diametrele trebuie să fie mărite cu cel puțin 10%.
Dacă un catarg are mai mult de două vergi, diametrele trebuie să fie mărite cu cel puțin 15%.
În cazul catargelor montate prin punte, diametrul la piciorul catargului trebuie să fie de cel puțin 75% din diametrul catargului la nivelul punții.
2.Echipamentul catargului, cercurile de catarg, crucetele și capelatura arborilor trebuie să fie suficient de bine dimensionate și montate.
Articolul 20.08
Prevederi speciale pentru arborii gabieri
1.Arborii gabieri din lemn trebuie să respecte următoarele cerințe minime:
| Lungime *13 (m) | Diametrul la baza catargului (cm) | Diametrul lajumătatea lungimii (cm) | Diametrul la capelatură *14 (cm) |
|---|---|---|---|
| 4 | 8 | 7 | 6 |
| 5 | 10 | 9 | 7 |
| 6 | 13 | 11 | 8 |
| 7 | 14 | 13 | 10 |
| 8 | 16 | 15 | 11 |
| 9 | 18 | 16 | 13 |
| 10 | 20 | 18 | 15 |
| 11 | 23 | 20 | 16 |
| 12 | 25 | 22 | 17 |
| 13 | 26 | 24 | 18 |
| 14 | 28 | 25 | 20 |
| 15 | 31 | 27 | 21 |
*13 Lungimea totală a arborelui gabier, fără mărul de catarg
*14 Diametrul arborelui gabier la nivelul montării mărului de catarg
Dacă un arbore gabier susține velele pătrate, dimensiunile indicate în tabel trebuie să fie mărite cu 10%.
2.Suprapunerea între arborele gabier și catarg trebuie să fie de cel puțin 10 ori diametrul cerut la baza arborelui gabier.
Articolul 20.09
Prevederi speciale pentru bompres
1.Bompresul din lemn trebuie să respecte următoarele cerințe:
| Lungime*15 (m) | Diametrul la etravă (cm) | Diametrul lajumătatea lungimii (cm) |
|---|---|---|
| 4 | 14,5 | 12,5 |
| 5 | 18 | 16 |
| 6 | 22 | 19 |
| 7 | 25 | 23 |
| 8 | 29 | 25 |
| 9 | 32 | 29 |
| 10 | 36 | 32 |
| 11 | 39 | 35 |
| 12 | 43 | 39 |
*15 Lungimea totală a bompresului
2.Secțiunea bompresului interioară bordului trebuie să aibă o lungime de cel puțin patru ori diametrul catargului de bompres la etravă.
3.Diametrul bompresului în vârful său trebuie să fie de cel puțin 60% din diametrul bompresului la etravă.
Articolul 20.10
Prevederi speciale pentru bastoanele de bompres
1.Bastoanele de bompres, din lemn, trebuie să respecte următoarele cerințe:
| Lungimea*16 (m) | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
| Diametrul la etravă (cm) | 7 | 10 | 14 | 17 | 21 | 24 | 28 | 31 | 35 |
*16 Lungimea totală a batonului de bompres
2.Diametrul bastonului de bompres la vârful său trebuie să fie cel puțin 60% din diametrul la etravă.
Articolul 20.11
Prevederi speciale pentru ghiurile mari
1.Ghiurile mari din lemn trebuie să respecte următoarele cerințe minime:
| Lungime*17 (m) | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 |
| Diametrul (cm) | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 20 | 21 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 |
*17 Lungimea totală a ghiului mare
2.Diametrul la axul de rotație trebuie să fie de cel puțin 72% din diametrul specificat în tabel.
3.Diametrul la inelul scotei trebuie să fie de cel puțin 85% din diametrul specificat în tabel.
4.Măsurat de la catarg, diametrul cel mai mare trebuie să se situeze la două treimi din lungime.
5.În cazul în care:
a)există un unghi mai mic de 65° între ghiul velei mari și marginea de cădere pupa și dacă școta velei mari este montată la capătul ghiului, saub) punctul de legare al școtei nu este situat la travers de inelului școtei,
Comisia de inspecție poate, conform art. 20.05, alin. 2, să ceară un diametru mai mare.
6.Pentru suprafețe velice mai mici de 50 mp, comisia de inspecție poate autoriza reduceri ale dimensiunilor indicate în tabel.
Articolul 20.12
Prevederi speciale pentru picuri
1.Picurile din lemn trebuie să respecte următoarele cerințe:
| Lungimea*18 (m) | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
| Diametrul (cm) | 10 | 12 | 14 | 16 | 17 | 18 | 20 |
*18 Lungimea totală a picului
2.Lungimea nesprijinită a picului nu trebuie să fie mai mare de 75%.
3.Rezistența la rupere a fungii de tendă trebuie să fie egală cu cel puțin de 1,2 ori rezistența la rupere a fungii de pic.
4.Unghiul din vârful fungii de tendă trebuie să fie de maxim 60°.
5.Dacă, prin derogare de la alin. 4, unghiul din vârful fungii de tendă este mai mare de 60°, rezistența la rupere trebuie să fie adaptată la solicitările care pot apărea.
6.Pentru suprafețele velice mai mici de 50 mp, comisia de inspecție poate autoriza reduceri ale dimensiunilor indicate în tabel.
Articolul 20.13
Prevederi generale pentru manevre fixe și curente
1.Manevrele fixe și curente trebuie să respecte cerințele de rezistență indicate la art. 20.14 și 20.15.2. Legăturile de cablu pot avea forma de:
a)matisări,b) manșoane de strângere, sauc) manșoane de etanșare.
Matisările trebuie să fie dese, iar capetele trebuie să fie patronate pentru a nu se destrăma.
3.Matisările de zbir trebuie să fie prevăzute cu rodanțe.
4.Parâmele trebuie să fie direcționate în așa fel încât să nu obstrucționeze intrările și scările de tambuchi.
Articolul 20.14
Prevederi speciale pentru manevre fixe
1.Straiurile prova și sarturile trebuie să respecte următoarele cerințe minime:
| Lungimea *19 catargului (m) | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Rezistența la rupere a straiului prova (kN) | 160 | 172 | 185 | 200 | 220 | 244 | 269 | 294 |
| Rezistența la rupere a sarturilor (kN). | 355 | 415 | 450 | 485 | 525 | 540 | 630 | 720 |
| Numărul cablurilor de sart și al parâmelor per bordaj | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 | 4 | 4 |
*19 distanță de la vârf sau crucetă până la punte
2.Pataraținele, arborii gabieri, straiurile focului săgeții, straiurile bastoanelor de bompres și șarturile de bompres trebuie să respecte următoarele cerințe minime:
| Lungimea catargului *20 (m) | < 13 | 13-18 | > 18 |
|---|---|---|---|
| Rezistența la rupere a pataraținei (kN) | 89 | 119 | 159 |
| Rezistența la rupere a arborelui gabier (kN) | 89 | 119 | 159 |
| Lungimea arborelui gabier (m) | < 6 | 6-8 | >8 |
| Rezistența la rupere a straiului focului săgeții (kN) | 58 | 89 | 119 |
| Lungimea bastonului de bompres (m) | <5 | 5-7 | >7 |
| Rezistența la rupere a sarturilor de bompres (kN) | 58 | 89 | 119 |
*20 distanță de la vârf sau crucetă până la punte
3.Dacă este posibil, construcția parâmei trebuie să se bazeze pe Metoda de Construcție a Parâmei 6x7 FE, cu clasa de rezistență de 1550 N/mmp. Alternativ, la aceeași clasă de rezistență, se poate utiliza Metoda de Construcție 6x36 SE sau 6x19 FE. Din cauza elasticității mai mari a Metodei de Construcție 6x19, rezistențele la rupere indicate în tabel trebuie să fie mărite cu 10%. Se permite utilizarea unei construcții diferite a parâmei cu condiția ca aceasta să aibă proprietăți comparabile.
4.Dacă se utilizează manevre rigide, rezistențele la rupere indicate în tabel trebuie să fie mărite cu 30%.
5.Pentru tachelaj se pot utiliza numai furci, ocheți și bolțuri, acceptate de tip.
6.Bolțurile, furcile, ocheții și întinzătoarele trebuie să poată fi capabile de a fi asigurate în mod corespunzător.
7.Rezistența la rupere a subarbei trebuie să fie de cel puțin 1,2 ori rezistența la rupere a respectivului strai de foc și a straiului focului săgeții.
8.La navele cu un deplasament volumetric mai mic de 30 mc, comisia de inspecție poate permite reduceri ale rezistențelor la rupere indicate în tabelul de mai jos:
| Deplasamentul volumetric împărțit la numărul de catarge (mc) | Reducere (%) |
|---|---|
| > 20 până la30 | 20 |
| 10 până la 20 | 35 |
| <10 | 60 |
Articolul 20.15
Prevederi speciale pentru manevra curentă
1.Pentru manevra curentă trebuie utilizate parâme din fibră sau din oțel. Rezistența minimă la rupere și diametru manevrei curente, în raport cu suprafața velică, trebuie să respecte următoarele cerințe minime:
| Tipul manevrei curente | Materialul parâmei | Suprafața velică (mp) | Rezistența minimă la rupere (kN) | Diametrul parâmei (mm) |
|---|---|---|---|---|
| Fungi de velastrai | Cablu de oțel | până la 35 | 20 | 6 |
| >35 | 38 | 8 | ||
| Fibră (polipropilenă-PP) | Diametrul parâmei de cel puțin 14 mm și un rai la fiecare 25 mp sau o parte din aceasta | |||
| Fungi de -Randă cu pic -Gabier | Parâme de oțel | până la 50 | 20 | 6 |
| > 50 până la 80 | 30 | 8 | ||
| >80 până la 120 | 60 | 10 | ||
| >120 până la 160 | 80 | 12 | ||
| Fibră (PP) | Diametrul parâmei de cel puțin 18 mm și un rai la fiecare 30 mp sau o parte din aceasta | |||
| Școte de velastrai | Fibră (PP) | până la 40 | 14 | |
| >40 | 18 | |||
| Pentru suprafețele velică mai mari de 30 m, școta trebuie să aibă forma de palanc sau trebuie să poată fi acționată de un vinci | ||||
| Școte de -Randă cu pic -Gabier | Cablu de oțel | < 100 | 60 | 10 |
| 100 până la 150 | 85 | 12 | ||
| >50 | 116 | 14 | ||
| Pentru școtele gabierului sunt necesare elemente de racordare elastică (manevre prova) | ||||
| Fibră (PP) | Diametrul parâmei de cel puțin 18 mm sau cel puțin trei raiuri. Dacă suprafața velei este mai mare de 60 mp un rai la fiecare 20 mp | |||
2.Manevra curentă care face parte din amarare trebuie să aibă o rezistență la rupere care corespunde aceleia de la respectivul strai sau șarturi.
3.Dacă se utilizează materiale, altele decât acelea menționate la alin. 1, valorile rezistenței trebuie să corespundă valorilor indicate în tabelul de la alin. 1.
Nu trebuie utilizate parâme din fibră de polietilenă.
Articolul 20.16
Accesorii și piesele de greement
1.În cazul în care se utilizează parâme metalice sau din fibră, diametrele raiurilor (măsurate din mijlocul parâmei până la mijlocul parâmei) trebuie să respecte următoarele cerințe minime:
| Cablu de oțel (mm) | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Fibră (mm) | 16 | 18 | 20 | 22 | 24 | 26 | 28 |
| Raiuri (mm) | 100 | 110 | 120 | 130 | 145 | 155 | 165 |
2.Prin derogare de la alin. 1, diametrul raiurilor poate fi egal cu de 6 ori diametrul cablului de oțel cu condiția ca acest cablu de oțel să nu provoace uzura raiurilor.
3.Rezistența la rupere a elementelor de prindere (de ex.: furci, ocheți, întinzătoare metalice, plăci de ochet, bolțuri, inele și chei de prindere) trebuie să fie compatibilă cu rezistența la rupere a manevrei fixe sau curente atașate acestora.
4.Prinderile straiurilor și șarturilor de gabie trebuie să fie proiectate astfel încât să preia forțele la care sunt supuse.
5.Numai o singură cheie de prindere, împreună cu straiul sau sartul relevant, se poate prinde de fiecare ochet.
6.Scripeții de fungă și balansinele trebuie să fie fixate în mod sigur de catarg, iar cârligele rotative utilizate în acest scop trebuie să fie în stare bună.
7.Prinderile ocheților de punte, tacheților, cavilelor de luat volte și balustradelor de semidunetă trebuie să fie adaptate solicitărilor cărora le sunt supuse.
Articolul 20.17
Vele
1.Trebuie să se asigure că velele pot fi strânse simplu, repede și în siguranță.
2.Suprafața velică trebuie să corespundă tipului de navă și deplasamentului volumetric.
Articolul 20.18
Echipament
1.Navele prevăzute cu un baston de bompres sau un bompres trebuie să aibă o plasă a bompresului și un număr corespunzător de dispozitive de susținere și tensionare.
2.Se poate excepta de la dotarea cu echipamentul corespunzător alin. 1, dacă bastonul de bompres sau bompresul este echipat cu o saulă de ținere și o țapapie dimensionate în mod corespunzător pentru a permite prinderea unei centuri de siguranță, aflate la bordul navei.
3.Pentru activitatea efectuată pe greement, trebuie prevăzut un scaun de catarg.
Articolul 20.19
Verificare
1.Greementul trebuie să fie verificat de către comisia de inspecție la fiecare 2,5 ani. Verificarea trebuie să cuprindă, cel puțin următoarele:
a)velele, inclusiv marginile de cădere, inelele de școte și ochiurile de terțarolă;
b)starea catargelor și arboradei;
c)starea manevrelor fixe și curente împreună cu legăturile cablurilor metalice;
d)posibilitățile de strângere rapidă și în siguranță a velelor;
e)fixarea în siguranță a scripeților fungilor și balansinelor;
f)fixarea suporților catargelor și altor puncte de fixare pentru manevrele fixe și curente care sunt atașate navei;
g)vinciurile necesare la manevrarea velelor;
h)alte instalații montate în scopul navigației, ca de ex.: derivoarele laterale și instalațiile pentru manevrarea lor;
i)măsurile luate pentru prevenirea uzurii arboradei de lemn, manevrelor curente și fixe și velelor;
j)echipamentul conform art. 20.18.2. Acea parte a catargului de lemn care trece prin punte și este situată sub punte trebuie să fie reverificată la intervale ce vor fi stabilite de către comisia de inspecție, dar cel puțin cu ocazia fiecărei inspecție periodică. În acest scop catargul trebuie să fie extras.
3.La bord trebuie să existe un certificat al ultimei inspecții efectuate în conformitate cu alin. 1 și emis, datat și semnat de către comisia de inspecție.
Articolul 21.01
Construcții navale capabile să împingă
1.Construcțiile navale care vor fi folosite pentru a împinge trebuie să aibă încorporat un dispozitiv de împingere adecvat. Ele trebuie să fie proiectate și echipate în așa fel încât:
a)să permită echipajului să treacă fără pericol și cu ușurință pe construcția navală împinsă având dispozitivele de cuplare conectate;
b)să le permită să ocupe o poziție fixă în raport cu construcțiile navale cuplate, șic) să împiedice deplasarea relativă a construcțiilor navale între ele.
2.Dacă construcțiile navale sunt cuplate cu ajutorul cablurilor, construcția navală împingător trebuie să fie dotată cu cel puțin două vinciuri speciale sau cu dispozitive de cuplare echivalente pentru tensionarea cablurilor.
3.Dispozitivele de cuplare trebuie să permită asigurarea unei asamblări rigide cu construcția navală împinsă.
Pentru convoaiele compuse dintr-o construcție navală împingător și o singură construcție navală împinsă, dispozitivele de cuplare pot permite o articulație controlată. Instalațiile de acționare necesare trebuie să absoarbă fără dificultate forțele transmise și trebuie să poată fi comandate ușor și fără pericol. Pentru aceste instalații de acționare se aplică prin analogie art. de la 6.02. la 6.04.
4.Pentru împingătoare, nu este cerut peretele de coliziune menționat la art. 3.03, alin. 1, lit. a.
Articolul 21.02
Construcții navele care pot fi împinse
1.Următoarele prevederi nu se aplică barjelor fără instalație de guvernare, încăperi de locuit, încăperi de mașini sau de căldări:
a)capitolele de la 5 la 7 și 15.b) art. 8.08 alin. de la 2 la 8, art. 13.02 și art. 13.08 alin. 1.
Dacă există instalații de guvernare, încăperi de locuit, încăperi de mașini sau de căldări, atunci sunt aplicabile cerințele corespunzătoare din prezentul standard.
2.Suplimentar, barjele purtate cu o lungime mai mică sau egală cu 40 m trebuie să respecte următoarele cerințe:
a)pereții de coliziune menționați la art. 3.03, alin. 1, pot să nu fie ceruți dacă fața lor frontală poate să suporte o sarcină cel puțin egală cu de 2,5 ori sarcina prevăzută pentru pereții de coliziune ai navelor de navigație interioară cu același pescaj și construite conform regulilor unei societăți de clasificare recunoscute.
b)prin derogare de la art. 8.08, alin. 1, compartimentele din dublu fund la care accesul este dificil nu trebuie să fie drenate decât atunci când volumul lor depășește 5% din deplasamentul volumetric al barjei purtate la pescajul maxim admis.
3.Alte construcții navale destinate spre a fi împinse trebuie să fie dotate cu dispozitive de cuplare care să permită asigurarea unei legături sigure cu celelalte construcții navale.
Articolul 21.03
Construcții navale capabile să asigure propulsia unei formațiuni în cuplu
Construcțiile navale care trebuie să asigure propulsia unei formațiuni în cuplu trebuie dotate cu babale sau cu dispozitive echivalente care, prin numărul și dispunerea lor, să asigure formațiunii o cuplare sigură.
Articolul 21.04
Construcții navale care pot fi deplasate în convoi
Construcțiile navale destinate să fie deplasate în convoaie trebuie dotate cu dispozitive de cuplare, babale sau dispozitive echivalente care, prin numărul și dispunerea lor, să asigure o legătură sigură cu celelalte construcții navale ale convoiului.
Articolul 21.05
Construcții navale capabile să remorcheze
1.Construcțiile navale destinate remorcăm trebuie să corespundă următoarelor condiții:
a)instalațiile de remorcare trebuie dispuse în așa fel încât folosirea lor să nu compromită siguranța navei, a echipajului sau a mărfii;
b)construcțiile navale destinate tragerii sau remorcării trebuie să fie dotate cu un cârlig de remorcă care să poată fi eliberat în siguranță din timonerie; aceasta nu trebuie să se aplice dacă proiectarea sau alte dispozitive previn răsturnarea;
c)ca dispozitive de remorcare trebuie să existe vinciuri sau un cârlig de remorcă. Aceste dispozitive de remorcare trebuie să fie amplasate în fața planului elicelor. Această prevedere nu se aplică construcțiilor navale a căror guvernare este asigurată prin mijloace de propulsie cum ar fi cârmele active sau propulsoarele cicloidale;
d)prin derogare de la prevederile menționate la lit. c), pentru construcțiile navale care pot fi folosite, în conformitate cu regulile de navigație aplicabile ale autorității din statele membre, numai ca remorcher pentru asistența construcțiilor navale autopropulsate, poate fi folosit un dispozitiv de remorcare, cum arfio baba sau echivalent. Punctul b) trebuie aplicat prin analogie;
e)în cazul în care cablurile de remorcă s-ar putea agăța de pupa navei, trebuie să existe curbe de ghidare a cablului.
2.Construcțiile navale cu lungimea L mai mare de 86 m nu trebuie admise pentru remorcare în aval.
Articolul 21.06
Probe de navigație pentru convoaie
1.În vederea autorizării unui împingător sau unei motonave să propulseze un convoi rigid și pentru a face această mențiune în certificatul navei de navigație interioară, comisia de inspecție trebuie să decidă care formațiune trebuie prezentată la probe și trebuie să dirijeze efectuarea probelor de navigație cerute la art. 5.02 cu convoiul în formațiunea sau formațiunile pe care comisia de inspecție le consideră cea (cele) mai defavorabilă(e). Cerințele indicate la art. 5.02 până la 5.10 trebuie să fie respectate de acest convoi.
Comisia de inspecție trebuie să verifice dacă este menținută asamblarea rigidă a tuturor construcțiilor navale din convoi în timpul manevrelor cerute la capitolul 5.
2.Dacă pentru a respecta cerințele art. 5.02 până la 5.10, în timpul probelor de navigație menționate la alin. 1, sunt folosite instalații speciale care se află la bordul construcției navele împinse sau remorcate în cuplu, cum ar fi instalația de guvernare, de propulsie, de manevră sau de cuplare articulată, în certificatul navei de navigație interioară a construcției navele care a asigurat propulsia convoiului trebuie să se menționeze: formațiunea, poziția, numele și numărul european unic de identificare a navei dotate cu instalațiile speciale folosite.
Articolul 21.07
Mențiuni înscrise în certificatul navei de navigație interioară
1.Dacă o construcție navală este destinată să împingă un convoi sau să fie împinsă în cadrul unui convoi, atunci în certificatul navei de navigație interioară trebuie menționată conformitatea cu cerințele art. 21.01 până la 21.06.2. În certificatul navei de navigație interioară al construcție navale destinate să asigure propulsia trebuie să fie înscrise următoarele mențiuni:
a)convoaiele și formațiunile care au fost admise;
b)tipurile de cuplare;
c)forțele maxime de cuplare determinate, șid) după caz, rezistența minimă de rupere a cablurilor de cuplare pentru asamblarea longitudinală, precum și numărul firelor cablului.
Articolul 22.01
Generalități
Capitolele 3, 7 până la 17 și 21 se aplică instalațiilor plutitoare în ceea ce privește construcția și echipamentul. Instalațiile plutitoare cu mijloace proprii de propulsie trebuie de asemenea să corespundă capitolelor 5 și 6. Mijloacele de propulsie care permit doar deplasări de scurtă durată nu reprezintă mijloace proprii de propulsie.
Articolul 22.02
Derogări
1.a) Art. 3.03, alin. 1 și 2 se aplică prin analogie;
b)Art. 7.02 se aplică prin analogie;
c)nivelurile maxime de presiune acustică prevăzute la art. 15.02, alin. 5, fraza a doua, pot fi depășite în timpul funcționării mecanismului de lucru al instalației plutitoare cu condiția ca pe timpul lucrului să nu doarmă nimeni la bord în timpul nopții;
d)Comisia de inspecție poate acorda derogări de la alte cerințe referitoare la construcția navală, mecanismul de lucru și echipamente cu condiția ca în fiecare caz să fie asigurată o siguranță echivalentă.
2.Comisia de inspecție poate renunța la aplicarea următoarelor dispoziții:
a)Art. 13.01, alin. 1 nu se aplică dacă în timpul exploatării instalației plutitoare, aceasta poate fi ancorată în siguranță cu ajutorul unei ancore de serviciu sau a unor piloni. Totuși, o instalației plutitoare cu mijloc propriu de propulsie trebuie să aibă cel puțin o ancoră care să îndeplinească cerințele de la art. 13.01, alin. 1, adoptându-se un coeficient empiric k egal cu 45 și T este luat egal cu înălțimea H;
b)Art. 15.02, alin. 1, a doua parte a frazei, dacă încăperile de locuit pot fi adecvat iluminate de lumina electrică.
3.Suplimentar, următoarele trebuie aplicate de asemenea:
a)pentru art. 8.08, alin. 2, a doua frază, pompa de santină să fie acționată mecanic;
b)pentru art. 8.10, alin. 3, zgomotul nu trebuie să depășească 65 dB (A) la o distanță laterală de 25 m față de bordajul oricărei instalații plutitoare în timpul funcționării mecanismelor sale de lucru;
c)pentru art. 13.03, alin. 1, cel puțin un stingător portabil suplimentar este cerut dacă mecanismul de acționare care nu este atașat permanent la construcția navală se află amplasat pe punte;
d)pentru art. 17.02, alin. 2, suplimentar față de instalațiile cu gaze lichefiate pentru uz gospodăresc pot, de asemenea, exista alte instalații cu gaze lichefiate. Aceste instalații și accesoriile lor trebuie să respecte cerințele unuia din statele membre.
Articolul 22.03
Prevederi suplimentare
1.Instalațiile plutitoare pe care se află oameni în timpul exploatării trebuie să dispună de un dispozitiv general de alarmă. Semnalul de alarmă trebuie să se distingă clar de celelalte semnale și să se audă clar în încăperile de locuit și la toate posturile de lucru, la un nivel de presiune acustică mai mare cu cel puțin 5 dB (A) decât nivelul local maxim al presiunii acustice. Dispozitivul de alarmă trebuie să poată fi declanșat din timonerie și de la principalele posturi de lucru.
2.Echipamentul de lucru trebuie să aibă o rezistență suficientă pentru a rezista sarcinilor la care este supus și trebuie să respecte cerințele unuia dintre statele membre CCNR sau ale Directivei 2006/42/CE*21 așa cum a fost amendată.
*21 Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privitoare la mașini și care amendează Directiva 95/16/CE JO nr. L 157 din 09.06.2006
3.Stabilitatea și rezistența echipamentelor de lucru și, după caz, accesoriile lor, trebuie să fie în așa fel încât acestea să poată rezista la solicitările care rezultă din posibile înclinări transversale, asietă și alte mișcări ale instalației plutitoare.
4.Dacă sarcinile sunt ridicate cu ajutorul unor mijloace de ridicare, sarcina maximă admisă care rezultă din stabilitate și rezistență trebuie să fie indicată clar pe panouri de pe punte și la posturile de comandă. În cazul în care capacitatea de ridicare poate fi mărită prin cuplarea unor flotoare suplimentare, trebuie să fie indicate clar valorile admise cu și fără aceste flotoare suplimentare.
Articolul 22.04
Distanța de siguranță reziduală
1.În scopurile acestui capitol și prin derogare de la art. 1.01, distanța de siguranță reziduală este cea mai mică distanță verticală dintre suprafața planului apei și punctul cel mai de jos al instalației plutitoare deasupra căruia aceasta nu mai este etanșă, ținând cont de asietă și de înclinarea transversală care rezultă din acțiunea momentelor la care se face referire la art. 22.07, alin. 4 și alin. 9.2. Conform art. 22.07, alin. 1, o distanță de siguranță reziduală de cel puțin 300 mm este suficientă pentru deschiderile etanșe la stropii de val și la intemperii.
3.Dacă deschiderea nu este etanșă la stropii de val și la intemperii, distanța de siguranță reziduală trebuie să fie de cel puțin 400 mm.
Articolul 22.05
Bord liber rezidual
1.În scopurile acestui capitol și prin derogare de la art. 1.01, bordul liber rezidual este distanța verticală dintre suprafața planului apei și marginea punții ținând cont de asietă și de înclinarea transversală care rezultă din acțiunea momentelor la care se face referire la art. 22.07, alin. 4 și alin. 9.2. Bordul liber rezidual este suficient, conform art. 22.07, alin. 1, dacă atinge cel puțin 300 mm.
3.Bordul liber rezidual poate fi redus când se demonstrează că cerințele art. 22.08 sunt îndeplinite.
4.Atunci când forma instalației plutitoare diferă în mod evident de forma unui ponton, ca în cazul instalației plutitoare cilindrice sau ca în cazul instalației plutitoare a căror secțiune transversală are mai mult de patru laturi, comisia de inspecție poate cere sau autoriza un bord liber rezidual diferit de cel menționat la alin. 2. Aceasta trebuie aplicată și în cazul unei instalații plutitoare constituite din mai multe flotoare.
Articolul 22.06
Proba de înclinări transversale
1.Verificarea stabilității cerută la articolele 22.07 și 22.08 trebuie să se bazeze pe o probă de înclinare transversală efectuată după metode uzuale.
2.Dacă la o probă de înclinare transversala nu poate fi obținută o înclinare suficientă sau dacă proba conduce la dificultăți tehnice nerezonabile, atunci aceasta se poate înlocui cu un calcul de determinare a greutății și a centrului său de greutate. Rezultatul calculului de greutate trebuie să fie verificat cu ajutorul măsurării pescajului, iar diferența nu poate depăși ± 5%.
Articolul 22.07
Verificarea stabilității
1.Trebuie să se verifice faptul că, ținând cont de sarcinile aplicate în timpul utilizării și funcționării instalațiilor, bordul liber rezidual și distanța de siguranță reziduală sunt suficiente. În această privință, suma unghiurilor de înclinare transversală și de asietă nu trebuie să depășească 10 grade, iar fundul flotorului nu trebuie să iasă din apă.
2.Verificarea stabilității trebuie să cuprindă următoarele date și documente:
a)desenele la scară ale flotoarelor și ale echipamentelor de lucru, precum și datele de detaliu aferente acestora, necesare pentru verificarea stabilității, cum ar fi conținutul tancurilor, deschiderile care permit accesul în interiorul navei;
b)date sau curbe hidrostatice;
c)curbele brațului de redresare pentru stabilitatea statică, în volumul cerut conform alin. 5 de mai jos sau art. 22.08;
d)descrierea condițiilor de exploatare împreună cu datele corespunzătoare privind greutatea și centrul de greutate, incluzând situația de navă goală și referitor la transportul echipamentului;
e)calculul momentelor de înclinare transversală, de asietă și de redresare, cu indicarea unghiurilor de înclinare transversală și de asietă precum și a distanțelor de siguranță și a bordurilor libere reziduale corespunzătoare;
f)centralizatorul rezultatelor calculelor cu indicarea limitărilor pentru exploatare și a sarcinilor maxime.
3.Confirmarea stabilității trebuie să se bazeze pe următoarele ipoteze de încărcare:
a)densitatea produselor de dragare pentru drăgi
| nisipuri și prundișuri: | 1,5 t/mc |
|---|---|
| nisipuri foarte umede: | 2,0 t/mc |
| pământ, în medie: | 1,8 t/mc |
| amestec de nisipuri și apă în conducte: | 1,3 t/mc. |
b)pentru drăgile cu graifăr, valorile indicate la lit. a) trebuie mărite cu 15%.
c)pentru drăgile hidraulice trebuie să se țină seama de capacitatea maximă de ridicare.
4.Confirmarea stabilității trebuie să ia în calcul momentele care rezultă din:
a)sarcină;
b)construcția asimetrică;
c)presiunea vântului;
d)girația în timpul marșului, pentru instalația plutitoare autopropulsată;
e)curentul de apă transversal, în măsura în care este necesar;
f)balast și provizii;
g)încărcăturile pe punți și, după caz, marfa;
h)suprafețele libere ale lichidelor;
i)forțele de inerție;
j)alte instalații mecanice.
Momentele care pot acționa simultan trebuie să fie însumate.
5.Momentul care rezultă din presiunea vântului se calculează cu următoarea formulă:
M_v = c x p_w x A_w (l_w + T/2) [kNm]
unde:
c = coeficient de rezistență depinzând de formă
Pentru grinzi cu zăbrele se ia c= 1,2 și pentru grinzi cu secțiune plină c = 1,6. Cele două valori țin cont de rafalele de vânt.
Ca suprafață expusă vântului trebuie să se considere întreaga suprafață cuprinsă în conturul construcției.
p_w = presiunea specifică a vântului, luată uniform la 0,25 kN/mp.
A_w = suprafața laterală deasupra planului pescajului maxim corespunzătoare situației de încărcare considerate în mp.
l_w = distanța de la centrul de greutate al suprafeței laterale A la planul pescajului maxim, corespunzătoare situației de încărcare considerate în m.
6.Pentru determinarea momentului de înclinare transversală datorat girației în timpul marșului conform alin. 4, lit. d), pentru instalațiile plutitoare autopropulsate, trebuie să fie folosită formula de la art. 19.03, alin. 6.7. Momentul care rezultă din curentul de apă transversal conform alin. 4, lit. e), trebuie să se ia în considerare numai pentru instalațiile plutitoare care în timpul exploatării sunt ancorate sau legate în poziție transversală față de direcția curentului.
8.Pentru calculul momentelor care rezultă din balastul lichid și din proviziile lichide conform alin. 4, lit. f), trebuie să fie determinat cel mai nefavorabil grad de umplere a tancurilor din punct de vedere al stabilității, iar momentul corespunzător trebuie să fie introdus în calcul.
9.Momentul care rezultă din forțele de inerție conform alin. 4, lit. i), trebuie să fie luat în considerare dacă mișcările sarcinii și ale mecanismelor de lucru sunt susceptibile de a afecta stabilitatea.
10.Momentele de redresare pentru instalațiile plutitoare cu pereți laterali verticali, pot fi calculate cu formula:
Ma =10 x D x MG x sin Fi [kNm]
unde:
MG = înălțimea metacentrică, în m;
Fi = unghiul de înclinare transversală, în grade;
Această formulă se aplică până la unghiuri de înclinare de 10° sau până la un unghi corespunzător intrării în apă a marginii punții sau ieșirii din apă a jumătății gurnei, și anume unghiul cel mai mic. Pentru pereții laterali înclinați formula este aplicabilă până la unghiuri de înclinare de 5°; condițiile limită de la alin. 3 până la 9 trebuie de asemenea aplicate.
Dacă forma specială a flotorului (arelor) nu permite această simplificare, atunci sunt cerute curbele brațului de redresare conform alin. 2, lit. c).
Articolul 22.08
Verificarea stabilității în cazul bordului liber rezidual redus
Dacă se ia în considerare un bord liber rezidual redus, în conformitate cu art. 22.05, alin. 3, trebuie să se verifice pentru toate situațiile de exploatare că:
a)după corectarea pentru suprafețele libere ale lichidelor, înălțimea metacentrică nu este mai mică de 0,15 m;
b)pentru unghiurile de înclinare de la 0° la 30° există un braț de redresare de cel puțin:
h = 0,30 - 0,28 x Fi_n [m],
Fi_n fiind unghiul de înclinare de la care curba brațelor de redresare atinge valori negative (limita stabilității); nu trebuie să fie mai mic de 20° sau 0,35 rad și nu trebuie să fie introdus în formulă pentru mai mult de 30° sau 0,52 rad, luând ca unitate pentru Fi_n radianul (rad) (1° = 0,01745 rad).
c)suma unghiurilor de asietă și de înclinare transversală nu depășește 10°;
d)rămâne o distanță de siguranță reziduală în sensul art. 22.04;
e)rămâne un bord liber rezidual de cel puțin 0,05 m;
f)pentru unghiurile de înclinare transversală de la 0° la 30° brațul de stabilitate rezidual este de cel puțin:
h = 0,20 - 0,23 x Fi_n [m],
Fi_n fiind unghiul de înclinare de la care curba brațelor de redresare atinge valori negative; nu trebuie să fie introdus în formulă pentru mai mult de 30° sau 0,52 rad.
Prin braț de redresare rezidual se înțelege diferența maximă existentă, pentru unghiuri de înclinare 0° și 30°, între curba brațului de redresare și curba brațului de înclinare. Dacă o deschidere spre interiorul navei este atinsă de apă la un unghi de înclinare mai mic decât cel care corespunde diferenței maxime dintre cele două curbe ale brațului, atunci trebuie luat în considerare brațul corespunzător acestui unghi de înclinare.
Articolul 22.09
Marca de bord liber și scări de pescaj
Trebuie să fie amplasate mărci de bord liber și scări de pescaj, conform articolelor 4.04 și 4.06.
Articolul 22.10
Instalații plutitoare admise fără verificarea stabilității
1.Următoarele instalației plutitoare pot fi scutite de aplicarea articolelor de la 22.04 la 22.08:
a)cele ale căror mecanisme de lucru nu pot în nici un fel să modifice înclinarea transversală sau asieta șib) cele pentru care o deplasare a centrului de greutate poate fi rezonabil exclusă.
2.Totuși,a) pentru sarcina maximă, distanța de siguranță trebuie să fie de cel puțin 300 mm, iar bordul liber de cel puțin 150 mm;
b)pentru deschiderile care nu pot fi închise în mod etanș contra stropilor de val și intemperiilor, distanța de siguranță trebuie să fie de cel puțin 500 mm.
Articolul 23.01
Condiții de exploatare
Navele de șantier desemnate ca atare în certificatul navei de navigație interioară pot naviga în exteriorul șantierelor numai neîncărcate. Aceasta restricție trebuie să fie menționată în certificatul navei de navigație interioară.
În acest scop, navele de șantier trebuie să dispună de un certificat emis de autoritatea competentă indicând durata lucrărilor și delimitările geografice ale șantierului în care nava poate fi exploatată.
Articolul 23.02
Aplicarea Părții II
Dacă nu se specifică altfel în prezentul capitol, construcția și echipamentul navelor de șantier trebuie să corespundă capitolelor 3 până la 17 din Partea II.
Articolul 23.03
Derogări
1.a) Art. 3.03, alin. 1 trebuie aplicat prin analogie;
b)Capitolele 5 și 6 trebuie aplicate prin analogie în cazul când construcția navală este autopropulsată;
c)Art. 13.02, alin. 2, literele a) și b) trebuie aplicate prin analogie;
d)Comisia de inspecție poate acorda derogări de la alte dispoziții referitoare la construcție și echipament atât timp cât este dovedită în fiecare caz o siguranță echivalentă.
2.Comisia de inspecție poate renunța la aplicarea următoarelor dispoziții:
a)Art. 8.08, alin. 2 până la 8 dacă nu este cerut echipaj;
b)Art. 13.01, alin. 1 și 3, dacă nava de șantier poate fi ancorată în siguranță cu ancore de lucru sau cu piloni. Totuși, navele de șantier autopropulsate trebuie să aibă o ancoră conform art. 13.01, alin. 1, coeficientul empiric k fiind egal cu 45, iar T egal cu înălțimea H.c) Art. 13.02, alin. 1, lit. c), dacă nava de șantier nu este autopropulsată.
Articolul 23.04
Distanța de siguranță și bordul liber
1.Dacă o navă de șantier este exploatată ca dragă refulantă sau șalandă cu clapeți, distanța de siguranță în exteriorul zonei magaziilor trebuie să fie de cel puțin 300 mm, iar bordul liber de cel puțin 150 mm. Comisia de inspecție poate accepta un bord liber mai mic dacă este făcută dovada, prin calcul, că stabilitatea este suficientă pentru o încărcătură cu o densitate de 1,5 t/mc și că nici o parte a punții nu atinge apa. Trebuie să fie luată în considerare influența încărcăturii lichide.
2.Pentru navele de șantier care nu au fost menționate la alin. 1, se aplică prin analogie dispozițiile art. 4.01 și 4.02. Comisia de inspecție poate accepta valori plecând de la distanța de siguranță și bordul liber mai sus menționate.
Articolul 23.05
Bărci de serviciu
Navele de șantier sunt exceptate de a avea bărci de serviciu atunci când:
a)nu sunt autopropulsate, saub) o altă barcă de serviciu este disponibilă altundeva pe șantier.
Această exceptare trebuie să fie menționată în certificatul navei de navigație interioară.
Articolul 24.01
Aplicarea Părții II și III
1.Construcția navală tradițională trebuie să fie construită în conformitate cu bunele practici în domeniul construcțiilor navale, în conformitate cu condițiile tehnice ale perioadei istorice alese.
Starea construcției navale, amenajarea și echipamentul construcției navale tradiționale trebuie să fie cel puțin în conformitate cu reglementările naționale în vigoare, la data istorică aleasă, ale statului membru în care construcția navală tradițională originală a fost operată.
2.Toate părțile componente, amenajarea și echipamentul care nu sunt incluse în starea construcției navale, amenajarea și echipamentul din perioada de timp aleasă, trebuie să îndeplinească toate prevederile aplicabile din părțile II și III ale prezentul standard3. În eventualitatea unor abateri de la prevederile aplicabile curente ale acestui standard, comisia de inspecție trebuie să stabilească, ca o compensare de echilibrare, un nivel echivalent de siguranță în considerarea funcționării tehnice a construcției navale tradiționale și, de asemenea impresia ei vizuală. Aceste abateri sunt permise doar în cazul în care acestea sunt necesare din cauza necesității de a conserva caracterul istoric al construcției navale.
Articolul 24.02
Recunoașterea și înscrierea în certificatul navei de navigație interioar
1.Recunoașterea unei construcții navale ca o construcție navală tradițională necesită:
a)o inspecție inițială înainte primei emiteri a certificatului navei de navigație interioară saub) o inspecție specială înainte de a emite un certificat navei de navigație interioară modificat în urma conversiei sau schimbării destinației unui construcții navale ca o construcție navală tradițională.
2.Pe lângă documentele de reglementare cerute, următoarele documente trebuie transmise la comisia de inspecție cu cererea de inspecție:
a)raportul de expertiză al unui expert al unei autorități de conservare a patrimoniului cu expertiza corespunzătoare în domeniu, sau al unui expert în construcția navală tradițională, eliberat ca răspuns la o inspecție, care a fost efectuată cu nu mai mult de trei luni înainte de data cererii, care să certifice că cerințele art. 24.01 alin. 1 sunt îndeplinite, că este asumată adecvarea pentru utilizare în conformitate cu art. 1.01 (1.29) și că construcția navală merită să fie conservată;
b)conceptul de operațiuni;
c)un concept de securitate bazat pe conceptul de operațiuni în conformitate cu lit. b);
d)documentația construcției navale tradiționale, care constă din următoarele părți:aa) detalii cu privire la starea construcției navale, amenajarea și echipamentul construcției navale prezentate pentru inspecție, prin intermediul unor descrieri relevante, desene, fotografii și altă documentație;bb) lista cerințelor aplicabile la data istorică aleasă și copiile acestora în măsura în care acestea sunt necesare pentrujustificarea abaterilor de la cerințele părților II și III din prezentul standard;cc) dovada că starea construcției navale, amenajarea și echipamentul este corespunzător să se opereze construcția navală ca și construcție navală tradițională;dd) desene, planuri, calcule și elemente de probă în conformitate cu prezentul standard. Acestea trebuie să fie conforme cu starea aplicabilă a construcției navale la momentul depunerii cererii;ee) lista abaterilor privind starea construcției navale, amenajarea și echipamentul în conformitate cu detaliile de la (aa) de la cerințele prezentului standard aplicabile la momentul depunerea cererii;ff) date privind echipajul construcției navale tradiționale în perioada de timp istoric ales.
3.Solicitantul aplică pentru data istorică pentru construcția navală tradițională; această dată nu trebuie să fie aleasă înainte de data la care construcția navală a fost pusă în serviciu prima dată. În cazul unei replici a unui construcții navale tradiționale, data istorică poate fi văzută din raportul de expertiză, în conformitate cu alin. 2 lit. a).
4.Pe baza documentației de mai sus și a inspecției, în conformitate cu alin. 1, comisia de inspecție evaluează conformitatea, în conformitate cu art. 1.01 (1.29) și art. 24.01 și recunoașterea ca "construcția navală tradițională" este înscrisă la pct. 2 al certificatului navei de navigație interioară.
Atestarea conformității nu poate avea loc împotriva hotărârii expertului în construcția navală tradițională și împotriva raportului de expertiză în conformitate cu alin. 2 lit. a).
5.În plus față de mențiunea "construcție navală tradițională", anexa "construcție navală tradițională", trebuie emisă în conformitate cu modelul din anexa nr. 3, secțiunea V, a ES-TRIN.
Următoarea mențiune se înregistrează la pct. 52 din certificatul navei de navigație interioară:
A se vedea anexa construcție navală tradițională.
6.Dacă sunt detectate neconformități față de versiunea prezentului standard, aplicabile în momentul prezentării cererii, în documentația menționată la alin. 2 lit. d) (ee), sau în timpul inspecției menționate la alin. 1), atunci:
a)numai echipajul sau persoanele care se află în interes de serviciu la bord poate rămâne pe construcția navală în timpul voiajului, șib) exploatarea mașinilor sau echipamentelor acționate mecanic la bord, care sunt ușor accesibile, este permisă numai în cazul în care nimeni nu este la bord, cu excepția echipajului sau a persoanelor care se află în interes de serviciu la bord.
Următoarea mențiune se înregistrează la pct. 52 din certificatul navei de navigație interioară:
Persoanele altele decât echipajul sau persoanele care se află în interes de serviciu la bord pot sta la bord numai atunci când nava este acostată în siguranță și mașinile sau echipamentele acționate mecanic la bord, liber accesibile, nu sunt în funcțiune
Articolul 24.03
Alte dispoziții și cerințe
1.Comisia de inspecție trebuie să stabilească, în conformitate cu operațiunile și conceptele de siguranță, în conformitate cu art. 24.02 alin. 2 litera b) și c), precum și starea construcției navale, amenajarea și echipamentul construcției navale tradiționale:
a)nivelul minim de încadrare cu personal și calificarea echipajului;
b)numărul admis de persoane care pot fi redus la nivelul minim de încadrare cu personal;
c)condiții restrictive pentru șederea la bord a persoanelor altele decât membrii echipajului;
d)încărcătura permisă care poate fi redusă la "zero";
e)zona de operare autorizată;
f)restricțiile meteorologice;
g)restricțiile nautice;
h)alte condiții restrictive.
2.În cazul inspecțiilor periodice, comisia de inspecție poate modifica condițiile, în conformitate cu art. 24.03 alin. 1 și art. 24.01 alin. 3), pe baza dezvoltării ulterioare a reglementările tehnice ale acestui standard. Aceste modificări trebuie introduse în anexa de construcție navală tradițională la certificatul navei de navigație interioară.
Articolul 25.01
Prevederi pentru Rhin (zona R)
1.Navele maritime care navighează pe Rhin trebuie să respecte reglementările naționale și reglementările internaționale relevante cu privire la cerințele tehnice pentru construcția, echipamentul și mediul pentru nave maritime și trebuie să poată justifica aceasta cu ajutorul certificatelor necesare.
2.În plus față de cerințele specificate la alin. 1, navele maritime trebuie să se conformeze suplimentar următoarelor cerințe ale prezentului standard:
a)Capitolul 5;
b)la Capitolul 6:
Art. 6.01, alin. 1 și art. 6.02, alin. 1 și 2;
c)la Capitolul 7:
Art. 7.01, alin. 2, art. 7.02, alin. 1 și alin. 3, art. 7.05, alin. 2,
Art. 7.13 pentru navele maritime aprobate pentru navigația radar de către o singură persoană;
d)la Capitolul 8:
Art. 8.03, alin. 3, pentru nave maritime, atunci când un dispozitiv de oprire automată poate fi dezactivat din timonerie; art. 8.05, alin. 13, art. 8.08, alin. 10, art. 8.09, alin. 1 și 2, precum și articolul 8.10.
Sigilarea dispozitivelor de închidere prevăzută la art. 8.08, alin. 10, este considerată ca fiind echivalentă cu închiderea dispozitivelor de închidere a instalației de santină prin care apa uleioasă poate fi pompată în exteriorul navei. Cheia sau cheile necesare trebuie să fie păstrate într-o locație centrală, care trebuie marcată corespunzător.
Un sistem de control și monitorizare pentru evacuarea hidrocarburilor în conformitate cu regula 16 MARPOL 73 este considerat echivalent cu sigilarea dispozitivelor de închidere prescrise la art. 8.08, alin. 10. Existența sistemului de control și monitorizare trebuie să fie atestată printr-un certificat internațional de prevenire a poluării cu hidrocarburi (Certificat IOPP) conform MARPOL 73.
Dacă certificatul IOPP indică că nava este echipată cu tancuri de colectare care permit să se păstreze la bord toate apele uleioase și reziduurile uleioase, art. 8.09, alin. 2 trebuie să se considere respectat;
e)la Capitolul 10:
Art. 10.17;
f)la Capitolul 13:
Art. 13.01 și 13.02, alin. 1;
g)Capitolul 21:
pentru navele maritime aprobate să facă parte dintr-un convoi;
h)Capitolul 27:
Capitolul 27 se consideră că a fost respectat atunci când stabilitatea este conformă cu Rezoluțiile OMI în vigoare, documentele corespunzătoare referitoare la stabilitate au fost vizate de autoritatea competentă și containerele sunt fixate în maniera obișnuită în navigația maritimă.
Articolul 26.01
Aplicarea Părții II
1.Navele de agrement trebuie să corespundă următoarelor dispoziții:
a)de la capitolul 3:
Art. 3.01, art. 3.02, alin. 1, lit. a) și alin. 2, art. 3.03, alin. 1, lit. a) și alin. 6 și art. 3.04, alin. 1.
b)Capitolul 5;
c)de la capitolul 6:
Art. 6.01, alin. 1 și art. 6.08;
d)de la capitolul 7:
art. 7.01, alin. 1 și 2, art. 7.02, art. 7.03, alin. 1 și 2, art. 7.04, alin. 1, art. 7.05, alin. 2, art. 7.13 dacă există o timonerie proiectată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană;
e)de la capitolul 8:
Art. 8.01, alin. 1 și 2, art. 8.02, alin. 1 și 2, art. 8.03, alin. 1 și 3, art. 8.04, art. 8.05, alin. 1 până la 10 și 13, art. 8.06, art. 8.07, art. 8.08, alin. 1, 2, 5, 7 și 10, art. 8.09, alin. 1 și art. 8.10;
f)Capitolul 9;
g)de la capitolul 10:
Art. 10.01, alin. 1, prin analogie;
h)de la capitolul 13:
art. 13.01, alin. 2 și 3 și 5 până la 14, art. 13.02, alin. 1, literele a) până la c) și alin. 3, lit. a) și e) până la h), art. 13.03, alin. 1, literele a), b) și d): totuși cel puțin două extinctoare trebuie să se afle la bord;
art. 13.03, alin. 2 până la 6, art. 13.04, art. 13.05, art. 13.07 și art. 13.08;
i)Capitolul 16;
j)Capitolul 17.2. Pentru ambarcațiunile de agrement care fac obiectul Directivei nr. 2013/53/CE*22, inspecția inițială și inspecțiile periodice se extind numai la articolele următoare:
*22 Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2013/53/CE din 20 noiembrie 1994 referitoare la ambarcațiunile de agrement și vehicule nautice cu motor și care abrogă Directiva 94/25/EC (JO al UE nr. L 354, 28.12.2013)
a)Art. 6.08, dacă există un indicator al vitezei de girație;
b)Art. 7.01 alin. 2, art. 7.02, art. 7.03 alin. 1 și art. 7.13, dacă există o timonerie proiectată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană;
c)Art. 8.01 alin. 2, art. 8.02 alin. 1, art. 8.03 alin. 3, art. 8.05 alin. 5, art. 8.08 alin. 2 și art. 8.10;
d)Art. 13.01, alin. 2, 3, 6 și 14, art. 13.02, alin. 1 lit. b) și c), alin. 3 lit. a) și e) până la h), art. 13.03, alin. 1 lit. b) și d), alin. 2 până la 6 și art. 13.08;
e)Capitolul 16;
f)de la capitolul 17:aa) Art. 17.12;bb) Art. 17.13, verificarea efectuată în vederea aprobării, după punerea în exploatare a instalației de gaz lichefiat trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerințele din Directiva 2013/53/CE și un raport de recepție trebuie să fie prezentat comisiei de inspecție;cc) Articolele 17.14 și 17.15; instalația de gaz lichefiat trebuie să corespundă cerințelor Directivei 2013/53/CE;dd) Capitolul 17 în întregime, dacă instalația de gaz lichefiat este montată după introducerea pe piață a ambarcațiunii de agrement.
Articolul 27.01
Generalități
1.Dispozițiile acestui capitol se aplică navelor care transportă containere atunci când documentele referitoare la stabilitate sunt cerute în virtutea reglementărilor în vigoare ale autorității navale din statele membre.
Documentele referitoare la stabilitate trebuie să fie verificate, transmise altundeva pentru verificare și ștampilate de o comisie de inspecție.
2.Documentele referitoare la stabilitate trebuie să furnizeze informații clare pentru comandant cu privire la stabilitatea navei pentru fiecare situație de încărcare.
Documentele referitoare la stabilitate trebuie să cuprindă cel puțin:
a)informații despre coeficienții de stabilitate admisibili, valorile KG admisibile sau înălțimile admisibile ale centrului de greutate al încărcăturii;
b)datele referitoare la volumele care pot fi umplute cu apa de balast;
c)formularele pentru controlul stabilității;
d)instrucțiuni pentru exploatare sau un exemplu de calcul pentru exploatarea de către comandant.
3.În cazul navelor susceptibile de a transporta alternativ containere fixate și respectiv containere nefixate, trebuie prevăzute metode de calcul separate pentru confirmarea stabilității, pentru transportul containerelor nefixate și fixate.
4.O încărcătură de containere este considerată ca fixată atunci când fiecare container în parte este bine fixat de corpul navei prin glisiere sau extensoare și când poziția lui nu se poate modifica în timpul navigației.
Articolul 27.02
Condiții limită și metodă de calcul pentru demonstrarea stabilității navelor care transportă containere nefixate
1.În cazul containerelor nefixate, orice metodă de calcul aplicată pentru determinarea stabilității navei trebuie să se conformeze următoarelor condiții limită:
a)înălțimea metacentrică MG nu trebuie să fie mai mică de 1,00 m;
b)sub acțiunea conjugată a forței centrifuge care rezultă din girația navei, din forța vântului și din suprafețele libere de lichid, unghiul de înclinare nu trebuie să fie mai mare de 5°, iar marginea punții nu trebuie să fie scufundată;
c)brațul de înclinare care rezultă din forța centrifugă datorată girației navei trebuie să fie determinat conform următoarei formule:
h_KZ = c_KZ x V^2/L_WL x (KG - T'/2) [m]
unde:
c_KZ = parametru (c_KZ = 0,04) [s^2/m]
v = viteza maximă a navei în raport cu apa, [m/s]
KG = înălțimea centrului de greutate al navei încărcate deasupra bazei sale, [m]
T' = pescajul navei încărcate, [m]
d)brațul de înclinare care rezultă din puterea vântului trebuie să fie determinat conform următoarei formule:
h_KW = c_KW x A'/D' x (l_W + T'/2) [m]
unde:
c_KW = parametru (c_KZ = 0,025) [t/mp]
A' = suprafața laterală situată deasupra respectivului plan de plutire cu nava încărcată, [mp]
D' = deplasamentul navei încărcate, [t]
l_w = înălțimea centrului de greutate al suprafeței laterale A' de deasupra respectivului plan de plutire cu nava încărcată, [m]
T' = pescajul navei încărcate,[m]
e)brațul de înclinare care rezultă din suprafețele libere expuse apei de ploaie și apelor reziduale în interiorul magaziei sau al fundului dublu, trebuie să fie determinat conform următoarei formule:
h_KfO = cKfO/D' x Σ[b x l x (b - 0,55√b)] [m]
unde:
c_KfO = parametru (_cKfO = 0,015) [t/mp]
b = lățimea magaziei sau a secțiunii magaziei luate în considerare [m]*
l = lungimea magaziei sau a secțiunii magaziei luate în considerare [m]*
*Secțiunile magaziei cu suprafețe libere obținute prin compartimentare longitudinală și transversală etanșă la apă formează suprafețe libere de lichid independente.
D' = deplasamentul navei încărcate [t]
f)pentru fiecare caz de încărcare trebuie să se ia în considerare jumătate din provizia de carburant și de apă potabilă.
2.Stabilitatea unei nave încărcate cu containere nefixate este considerată ca suficientă atunci când KG efectiv nu depășește KG_ZUL care rezultă din următoarea formulă:
KG_ZUL trebuie să fie calculat pentru deplasamente diferite care să acopere întreaga variație de pescaj.
a)KG_ZUL = [KM + B_WL/2F x (Z x T_m/2 - h_KW - h_KfO)]/(B_WL/2F X Z +l) [m]
Pentru B_WL/2F nu se va lua o valoare mai mică de 11,5 (11,5 = 1/tan5°)
b)KG_ZUL= KM - 1,00 [m]
Cea mai mică valoare KG_ZUL conform formulei a) sau b) este determinantă.
În formule:
KG_ZUL = înălțimea maximă admisibilă a centrului de greutate al navei încărcate până deasupra bazei, [m]
KM = înălțimea metacentrului deasupra bazei [m] după formula aproximativă de la alin. 3
F= bord liber efectiv respectiv la 1/2L, în [m]
Z = parametru pentru forța centrifugă care rezultă din girație
Z = [(0,7 x v)^2]/(9,81 x 1,25 x L_WL)] = 0,04 x v^2/L_WL
v = viteza maximă a navei în raport cu apa, în [m/s]
T_m = pescaj mediu respectiv [m]
h_Kw = brațul de inclinare care rezulta din presiunea vântului lateral (conform alin. 1, lit. d)), în [m]
h_KfO= suma brațelor de inclinare care rezultă din suprafețele libere de lichid (conform alin. 1, lit. e)), în [m]
3.Formula aproximativă pentru KM
Atunci când nu sunt disponibile curbe hidrostatice, valoarea KM pentru calculul conform alin. 2 și art. 27.03, alin. 2, poate fi determinată spre exemplu pornind de la următoarele formule aproximative:
a)pentru navele în formă de ponton:
KM = B_WL^2/[(1,25 - T_m/H)T_m] + T_m/2 [m]
b)pentru alte nave:
KM = B_WL^2/[(1,27 - 1,2 x T_m/H)T_m] + T_m/2 [m]
Articolul 27.03
Condiții limită și metodă de calcul pentru demonstrarea stabilității navelor care transportă containere fixate
1.În cazul containerelor fixate orice metodă de calcul aplicată pentru a determina stabilitatea navei trebuie să fie conform următoarelor condiții limită:
a)Înălțimea metacentrică MG nu trebuie să fie mai mică de 0,5 m;
b)Sub acțiunea conjugată a forței cenfrifuge care rezultă din girația navei, din forța vântului și din suprafețele libere de lichid, nici o deschidere a corpului nu trebuie să fie scufundată;
c)Brațele de înclinare care rezultă din forța centrifugă datorată girației navei, din forța vântului și din suprafețele libere expuse apei, trebuie să fie determinate conform formulelor de la art. 27.02, alin. 1, literele c) până la e);
d)Pentru fiecare situație de încărcare trebuie să se ia în considerare jumătate din provizia de carburant și de apă potabilă.
2.Stabilitatea unei nave încărcate cu containere fixate este considerată ca suficientă atunci când KG_efectiv nu depășește KG_ZUL care rezultă din formulă, KG_ZUL fiind calculat pentru deplasamentele diferite care să acopere întreaga variație de pescaj.a) !Imagine
b)KG_ZUL = KM - 0,50 [m]
Cea mai mică valoare KG ZUL conform a) și b) trebuie să fie determinantă.
Astfel, separat de termenii definiți anterior, în aceste formule mai apar:
I = moment de inerție transversal al suprafeței plutirii la linia de plutire T_m, în [m^4], (pentru formula aproximativă a se vedea alin. 3).
i = moment de inerție transversal al suprafeței plutirii la linia de plutire paralelă cu baza, la înălțimea T_m + 2/3 F', în [m^4]
F' = bord liber ideal
F' = H'- T_m, în [m]
sau
F' = (a x B_WL)/(2 x b) în [m], cea mai mică valoare trebuie să fie determinantă.
a = distanța verticală între muchia inferioară a deschiderii care este scufundată prima în caz de înclinare și linia de plutire în poziție normală a navei, în [m]
b = distanța la aceeași deschidere de la mijlocul navei, în [m]
H' = înălțimea laterală ideală H' = H + q/(0,9 x L x B_LW), în [m]
q = suma volumelor rufurilor, tambuchiurilor, încăperilor punților, și altor suprastructuri până la o înălțime de 1,0 m deasupra H sau până la deschiderea cea mai de jos a volumului considerat, cea mai mică valoare fiind determinantă. Părțile de volume situate într-o porțiune de 0,05 L pornind de la extremitățile navei nu sunt părți luate în considerare, în [mc]
3.Formula aproximativă pentru I:
Atunci când nu există un plan de curbe hidrostatice, valoarea necesară calculului momentului transversal de inerție I al suprafeței plutirii la linia de plutire poate fi obținută pornind de la următoarele aproximative:
a)pentru nave de ponton!Imagine
b)pentru alte vave!Imagine
Articolul 27.04
Procedura de evaluare a stabilității la bord
Procedura de evaluare a stabilității la bord poate fi determinată pornind de la documentele avute în vedere la art. 27.01, alin. 2.
Articolul 28.01
Aplicarea Părții II
Suplimentar față de Partea II și III, art. 28.02 până la 28.04 trebuie să se aplice construcțiilor navale cu o lungime mai mare de 110 m.
Articolul 28.02
Rezistența
Rezistența suficientă a corpului, în conformitate cu art. 3.02, alin. 1 lit. a) (rezistența longitudinală, transversală și locală) trebuie să fie atestată printr-un certificat emis de o societate de clasificare recunoscută.
Articolul 28.03
Flotabilitate și stabilitate
1.Alin. 2 - 10 se aplică construcțiilor navale care au o lungime mai mare de 110 m, cu excepția navelor de pasageri.
2.Pentru calculul stabilitații, valorile de bază - masa navei fară încărcatură și poziția centrului de greutate - se determină prin intermediul unei probe de înclinare efectuate în conformitate cu anexa nr. 1 la rezoluția MSC.267(85)*23 a IMO - Codul internațional din 2008 privind stabilitatea navei în stare intactă, pe care Romania l-a acceptat și publicat prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 675/2010.
*23 MSC.267(85) adoptată la 4 decembrie 2008 - Codul internațional privind stabilitatea navei în stare intactă.
3.Solicitantul trebuie să demonstreze prin calcul ca stabilitatea de avarie a navei este corespunzătoare.
În acest scop, se utilizeaza calculul bazat pe metoda "pierderii flotabilitați" pentru stadiul final de inundare și calculul pe baza metodei de "creștere a masei" pentru stadiile intermediare de inundare. Toate calculele trebuie efectuate în condiții de asietă și plutire liberă.
Flotabilitatea și stabilitatea suficiente ale navei în cazul unei inundări se dovedesc cu o încărcătură corespunzând liniei de plutire maxime, egal distribuită în toate magaziile, cu provizii maxime și alimentată la maxim cu combustibil.
Pentru încărcături eterogene, calculul stabilității se efectuează pentru condițiile de încărcare cele mai defavorabile. Acest calcul al stabilității se efectuează la bord.
În acest scop, trebuie determinată dovada matematică a unei stabilități suficiente pentru stadiile intermediare de inundare (25 %, 50 % și 75 % de acumulare a apei de inundație și, dacă este cazul, pentru stadiul imediat premergător echilibrului transversal), și pentru stadiul final al inundării, în condițiile de încărcare specificate mai sus.
4.Se iau în considerare următoarele ipoteze pentru condițiile de avarie:a)
| Extinderea avariei laterale la navă | |
|---|---|
| Extindere longitudinală | cel puțin 0,10L |
| Extindere transversală | 0,59 m |
| Extindere verticală | de la fundul navei în sus nelimitat |
b)
| Extinderea avariei la fundul navei | |
|---|---|
| Extindere longitudinală | cel puțin 0,10 L |
| Extindere transversală | 3,00m |
| Extindere verticală | de la linia de bază până la 0,39, exceptând prizele de fund |
c)Toți pereții etanși din zona avariată se consideră avariați la rândul lor, ceea ce înseamnă că alegerea compartimentării se efectuează astfel încât nava să rămână pe linia de plutire după inundarea a două sau mai multe compartimente adiacente pe direcția longitudinală. Pentru încăperea mașinilor principale, trebuie luat în considerare doar un singur compartiment standard, și anume pereții de la extremitatea încăperii de mașini trebuie să fie considerați ca intacți.
În cazul unei avarii la fundul navei, se consideră că sunt inundate, de asemenea, și compartimentele transversale adiacente.
d)Permeabilitate
Se consideră că permeabilitatea este de 95 %.
În cazul în care un calcul dovedește că permeabilitatea medie a unui compartiment este mai mică de 95 %, poate fi utilizată valoarea calculată.
Valorile trebuie să nu fie mai mici de:
| Încăperile de mașini și încăperile de serviciu | 85 % |
|---|---|
| Magaziile pentru marfă | 70% |
| Dublu fund, tancuri de combustibil, tancuri de balast etc. depinzând de vreme, în funcție de volumul considerat ca gol sau plin, conform destinației lor, pentru nava în stare de plutire la pescajul maxim admis | 0% sau 95%. |
e)Calcularea efectului suprafeței libere în stadiile intermediare de inundare trebuie să se bazeze pe aria suprafeței brute a compartimentelor avariate.
5.Pentru toate stadiile intermediare de inundare menționate la alin. 3, trebuie să fie respectate următoarele criterii:
a)Unghiul de bandare Fi în poziția de echilibru din stadiul intermediar în cauză nu trebuie să depășească 15° (5° în cazul în care containerele nu sunt fixate);
b)Dincolo de bandare, în poziția de echilibru din respectivul stadiu intermediar, partea pozitivă a curbei brațului de redresare trebuie să prezinte o valoare a brațului de redresare de GZ ≥ 0,02 m (0,03 m în cazul în care containerele nu sunt fixate) înainte ca prima deschidere neprotejată să fie imersată sau înainte de a se atinge un unghi de bandare Fi de 27° (15° în cazul în care containerele nu sunt fixate);
c)Deschiderile care nu sunt etanșe la apă nu trebuie să fie imersate înainte de a se atinge bandarea în poziția de echilibru din respectivul stadiu intermediar.
6.În cursul stadiului final al inundării trebuie îndeplinite următoarele criterii:
a)Marginea inferioară a deschiderilor neetanșe la apă, de exemplu, uși, ferestre, capace de acces, nu trebuie să se găsească la mai puțin de 0,10m deasupra liniei de plutire ulterioare avariei;
b)Unghiul de bandare Fi în poziția de echilibru nu trebuie să depășească 12° (5° în cazul în care containerele nu sunt fixate);
c)Dincolo de bandare, în poziția de echilibru din respectivul stadiu intermediar, partea pozitivă a curbei brațului de redresare trebuie să prezinte o valoare a brațului de redresare de GZ_R ≥ 0,05 m, iar zona de sub curbă trebuie să atingă cel puțin 0,0065 m.rad înainte ca prima deschidere neprotejată să fie imersată sau înainte de a se atinge un unghi de bandare Fi de 27° (10° în cazul în care containerele nu sunt fixate);!Imagine
d)Dacă sunt imersate deschideri neetanșe la apă înainte de atingerea poziției de echilibru, încăperile care permit accesul vor fi considerate inundate la calculul stabilității în situația de avarie.
7.În cazul în care sunt prevăzute deschideri de echilibrare transversală pentru reducerea inundării asimetrice, trebuie să se respecte următoarele cerințe:
a)pentru calculul inundării transversale, trebuie să se aplice Rezoluția A.266(VIII) a IMO;
b)acestea trebuie să funcționeze automat;
c)acestea nu trebuie să fie echipate cu dispozitive de închidere;
d)timpul total alocat pentru egalizare nu trebuie să depășească 15 minute.
8.Dacă există posibilitatea închiderii etanșe la apă a deschiderilor prin care compartimentele neavariate pot fi inundate la rândul lor, dispozitivele de închidere trebuie să aibă înscrisă clar și lizibil pe ambele părți instrucțiunea următoare:
A se închide imediat după trecere.
9.Se consideră că verificarea prin calcul în conformitate cu alin. 3 - 7 a fost efectuată dacă se prezintă calcule ale stabilității în caz de avarie în conformitate cu partea 9 din Regulamentul anexat Acordului european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (denumit în continuare "ADN"), iar acestea au rezultate pozitive.
10.Dacă este cazul, în vederea îndeplinirii cerințelor prevăzute la alin. 3, se determină din nou planul pescajului maxim.
Articolul 28.04
Cerințe suplimentare
1.Construcțiile navale cu lungimea mai mare de 110 m trebuie:
a)să fie prevăzute cu un sistem de propulsie cu mai multe elice, cu cel puțin două motoare de propulsie independente, de putere egală și un propulsor prova care este comandat din timonerie și care este de asemenea eficient dacă construcția navală este neîncărcată; sau
să aibă un sistem de propulsie cu o singură elice și un propulsor prova, comandat din timonerie, având alimentarea sa proprie cu energie, care asigură singur propulsia construcției navale în cazul unei defectări a sistemului principal de propulsie și care este de asemenea eficient dacă construcția navală este neîncărcată;
b)să fie prevăzute cu un sistem radar de navigație împreună cu un indicator al vitezei de girație în conformitate cu art. 7.06, alin. 1;
c)să aibă o instalație de santină fixă în conformitate cu art. 8.08;
d)să respecte cerințele art. 31.09 alin. 1.1.2. Cu excepția navelor de pasageri, pentru navele cu o lungime mai mare de 110 m, la care suplimentar față de alin. 1:
Prin derogare de la alin. 1 și ținând seama de reglementările de navigație în vigoare în statele membre pe anumite zone de navigație, pentru construcțiile navale, cu excepția navelor de pasageri, cu o lungime L mai mare de 110 m care:
a)sunt conforme cu alin 1, lit. a) la d);
b)în cazul unui accident, se poate efectua separarea treimii centrale a navei, fără utilizarea echipamentului complex de salvare, astfel încât flotabilitatea diferitelor părți ale navei să fie asigurată după separare;
c)este prevăzut un certificat, care trebuie să existe la bordul navei și care este emis de o societate de clasificare recunoscută, în legătură cu flotabilitatea, asieta și stabilitatea părților separate ale navei, indicându-se gradul de încărcare peste care flotabilitatea celor două părți nu mai este asigurată;
d)sunt construite sub formă de nave cu dublu corp, în conformitate cu ADN, în cazul cărora se aplică partea 9 din ADN, secțiunile 9.1.0.91 până la 9.1.0.95 pentru nave pentru mărfuri solide și alin. 9.3.2.11.7 și secțiunile 9.3.2.13 până la 9.3.2.15 pentru navele-cisternă;
e)este prevăzut un sistem de propulsie cu mai multe elici, în conformitate cu alin. 1 lit. a), prima jumătate din frază;
în certificatul navei de navigație interioară, la alin. 52, trebuie să se menționeze că aceste nave respectă toate cerințele de la lit. a) până la e).
3.Prin derogare de la alin. 1 și ținând seama de reglementările de navigație în vigoare în statele membre pe anumite zone de navigație, pentru navele de pasageri, cu o lungime L mai mare de 110 m care:
a)sunt conforme cu alin 1, lit. a) la d);
b)sunt construite sau transformate, pentru cea mai înaltă clasă, sub supravegherea unei societăți de clasificare recunoscute, caz în care conformitatea trebuie să fie confirmată printr-un certificat emis de societatea de clasificare. Menținerea clasei nu este necesară;
c)au un dublu fund cu o înălțime de cel puțin 600 mm și compartimentarea care să asigure că în cazul inundării oricăror două compartimente etanșe nava nu se va scufunda mai mult decât linia de supraimersiune și va rămâne o distanță de siguranță reziduală de 100 mm,
sau
au un dublu fund cu o înălțime de cel puțin 600 mm și un dublu corp cu o distanță de cel puțin 800 mm între bordajul navei și peretele etanș longitudinal;
d)sunt prevăzute cu un sistem de propulsie, cu mai multe elici, cu cel puțin două motoare independente de putere egală, și un propulsor prova care poate fi comandat din timonerie și care funcționează atât longitudinal cât și transversal;
e)permit ancorei pupa să fie comandată direct din timonerie;
În certificatul navei de navigație interioară, la alin. 52, trebuie să se menționeze că aceste nave respectă toate cerințele de la lit. a) până la e).
Articolul 29.01
Generalități
1.Navele de mare viteza nu pot fi construite ca nave cu cabine.
2.Următoarele instalații sunt interzise la bordul navelor de mare viteză:
a)aparatele prevăzute cu arzătoare cu fitil conform art. 16.02;
b)sobele cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere conform art. 16.03 și 16.04;
c)aparatele de încălzire cu combustibil solid conform art. 16.07;
d)instalațiile cu gaz lichefiat conform capitolului 17.3. Navele de mare viteză trebuie să fie construite și clasificate sub supravegherea unei societăți de clasificare recunoscute care dispune de reguli speciale pentru navele de mare viteză, în conformitate cu cerințele sale de clasificare. Clasa trebuie să fie menținută.
Articolul 29.02
Aplicarea Părții II și Părții III
1.Fără a ține seama de prevederile alin. 2, capitolele 3 până la 19 trebuie să se aplice navelor de mare viteză cu excepția următoarelor prevederi:
a)Art. 3.04, alin. 6, al doilea paragraf;
b)Art. 8.08, alin. 2, a doua frază;
c)Art. 14.02, alin. 4, a doua și a treia frază;
d)Art. 15.02, alin. 4, a doua frază;
e)Art. 19.06, alin. 3 lit. a), a doua frază;
2.Prin derogare de la art. 19.02, alin. 9 și art. 19.15, alin. 7, toate ușile din pereții etanși trebuie să poată fi comandate de la distanța.
3.Prin derogare de la art. 6.02, alin. 1, în cazul unei defecțiuni sau deranjament al instalației de acționare a guvernarii trebuie să fie pusa în funcțiune imediat o instalație auxiliara independenta de acționare a guvernarii sau o comandă manuală.
4.Suplimentar față de cerințele alin. 1 la 3, navele de mare viteză trebuie să respecte cerințele art. 29.03 până la 29.10.
Articolul 29.03
Locuri de ședere și centuri de siguranță
Locurile de ședere trebuie să fie disponibile pentru numărul maxim de pasageri admis la bord. Locurile de ședere trebuie să fie prevazute cu centuri de siguranța. Se poate renunța la centurile de siguranța dacă este prevazută o protecție corespunzătoare la șoc sau dacă acestea nu sunt cerute conform capitolului 4, partea 6 din Codul HSC 2000.
Articolul 29.04
Bordul liber
Prin derogare de la art. 4.02 și 4.03, bordul liber trebuie să fie de cel puțin 500 mm.
Articolul 29.05
Flotabilitate, stabilitate și compartimentare
La navele de mare viteza trebuie să fie asigurată documentația corespunzătoare pentru:
a)caracteristicile de flotabilitate și stabilitate adecvate pentru siguranța navei în cursul exploatării, pe durata navigației cu deplasament de apa, atat în stare intacta cat și în caz de avarie.
b)caracteristicile de stabilitate și sistemele de stabilizare care asigura siguranța navei în cursul exploatării, pe durata fazei de flotabilitate dinamica și fazei de tranziție.
c)caracteristicile de stabilitate în cursul exploatării în faza de flotabilitate dinamică și faza de tranziție care permit trecerea în siguranță a navei în faza cu deplasament de apă în cazul unei defecțiuni a vreunui sistem.
Articolul 29.06
Timoneria
1.Amplasarea) Prin derogare de la art. 7.01, alin. 1, timoneriile trebuie să fie amplasate astfel încât timonierul și un al doilea membru al echipajului să poată oricând să-și îndeplinească sarcinile în timp ce nava se află în marș.
b)Timoneria trebuie să fie amplasată astfel încât în ea să poată încăpea persoanele menționate la lit. a) de mai sus. Instrumentele de navigație, manevră, supraveghere și comunicație și alte comenzi importante de operare trebuie să fie suficient de aproape una de alta pentru a permite unui al doilea membru al echipajului, precum și timonierului să obțină informațiile necesare și să opereze comenzile și instalațiile, dacă este necesar, în timp ce stă pe scaun. Următoarele cerințe trebuie să se aplice în toate cazurile:aa) poziția de guvernare pentru timonier trebuie să fie situată astfel încât să permită navigația prin radar de către o singură persoană;bb) al doilea membru al echipajului trebuie să aibă ecranul său radar (slave) în postul său de lucru și trebuie să poată interveni din postul său de lucru pentru a transmite informațiile și a comanda propulsia navei.
c)Persoanele menționate la lit. a) trebuie să poată opera instalațiile menționate la lit. b) fără vreun obstacol, inclusiv atunci când centurile de siguranță sunt cuplate în mod corespunzător.
2.Vizibilitatea neobstrucționatăa) Prin derogare de la art. 7.02, alin. 2, suprafața din prova cu vizibilitate obstrucționată pentru timonier, în poziția de ședere pe scaun, nu trebuie să fie mai mare de o lungime de navă indiferent de starea de încărcare.
b)Prin derogare de la art. 7.02, alin. 3, suma zonelor de vizibilitate laterală nedegajată de la prova spre pupa până 22,5° înapoia traversului nu trebuie să depășească 20° pe fiecare bord. Fiecare sector cu vizibilitate nedegajată nu trebuie să depășească 5°. Fiecare sector vizibil dintre două sectoare cu vizibilitate nedegajată nu trebuie să fie mai mic de 10°.
3.Aparatură
Panourile de aparatură pentru comanda și supravegherea instalațiilor menționate în art. 29.10 trebuie să fie situate în timonerie în poziții separate și vizibil marcate. Acest lucru se aplică de asemenea, după caz, comenzilor pentru lansarea la apă a echipamentului colectiv de salvare.
4.Iluminatul
Lumina roșie trebuie să fie utilizată pentru zonele sau piesele de echipament care trebuie să fie luminate în timpul utilizării.
5.Ferestre
Reflexiile trebuie să fie evitate. Trebuie să fie prevăzut un mijloc pentru evitarea orbirii datorită razelor soarelui.
6.Materiale de suprafață
Trebuie evitată utilizarea materialelor de suprafață reflexive din timonerie.
Articolul 29.07
Echipament suplimentar
Navele de mare viteză trebuie să aibă următorul echipament:
a)o instalație radar și un indicator al vitezei de girație conform art. 7.06, alin. 1;
b)mijloace de salvare individuale disponibile și gata de a fi folosite conform art. 19.09, alin. 4 pentru numărul maxim de persoane admise la bord.
Articolul 29.08
Zone închise
1.Generalități
Spațiile și încăperile accesibile pasagerilor și echipamentele lor trebuie concepute astfel încât să se evite ca o persoană, pe parcursul folosirii normale a lor, să sufere răniri pe durata porniri și opririi normale sau de urgență sau pe durata manevrării în condiții normale de navigație cât și în caz de defectare sau manevrare eronată a unei comenzi.
2.Comunicațiia) în scopul informării pasagerilor în legătură cu măsurile de securitate, toate navele de pasageri trebuie echipate cu instalații acustice și vizuale, audibile și vizibile de către toți pasagerii.
b)Instalațiile descrise la lit. a) trebuie să permită comandantului să dea instrucțiuni pasagerilor.
c)Fiecare pasager trebuie să aibă acces, în imediata vecinătate a locului său, la instrucțiuni pentru situații de urgență, incluzând un plan al navei indicând toate ieșirile, căile de evacuare, echipamentul de urgență, echipamentul de salvare și instrucțiuni pentru folosirea vestelor de salvare.
Articolul 29.09
Ieșiri și căi de evacuare
Căile de evacuare și salvare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a)Accesul trebuie să se facă ușor, fără pericol și rapid din postul de guvernare spre zonele și încăperile accesibile publicului;
b)Căile de evacuare care duc la ieșirile de urgență trebuie să fie marcate în mod vizibil și permanent;
c)Toate ieșirile trebuie să fie în mod clar marcate. Funcționarea mecanismului de deschidere trebuie să fie vizibilă din exterior și din interior;
d)Căile de evacuare și ieșirile de urgență trebuie să fie marcate pentru orientarea pasagerilor;
e)Spațiu suficient pentru un membru al echipajului trebuie să fie lăsat lângă ieșiri.
Articolul 29.10
Prevenirea incendiului și protecția contra incendiului
1.Coridoarele, spațiile și încăperile de locuit accesibile publicului, precum și bucătăriile și încăperile de mașini trebuie să fie conectate la o instalație corespunzătoare de alarmă contra incendiului. Orice incendiu și localizarea sa trebuie să fie indicate în mod automat într-un loc în care se află permanent membrii de echipaj.
2.Încăperile de mașini trebuie să fie echipate cu o instalație fixă de stingere a incendiului conform art. 13.05.3. Spațiile și încăperile de locuit accesibile publicului și căile lor de evacuare trebuie să fie echipate cu o instalație de pulverizare a apei sub presiune cu sprinklere conform art. 13.04. Trebuie să fie posibilă drenarea în mod rapid și direct spre exterior a apei uzate.
Articolul 30.01
Generalități
1.În scopul prezentului capitol "sisteme de propulsie și sisteme auxiliare" înseamnă orice sistem care utilizează un combustibil, inclusiv:
a)rezervoarele de combustibil și conexiunile rezervoarelor,b) sistemele de preparare a gazelor;
c)tubulaturile și valvulele,d) motoarele și turbinele,e) sistemele de control, monitorizare și securitate.
2.Prin derogare de la dispozițiile art. 8.01, alin. 3, și art. 8.05, alin 1, 6, 9, 11 și 12 și de la dispozițiile din capitolul 9, sistemele de propulsie și sistemele auxiliare care utilizează combustibil cu un punct de aprindere mai mic sau egal cu 55 °C pot să fie instalate la bordul navelor sub rezerva ca să fie respectate cerințele stabilite pentru acești combustibili în prezentul capitol și în anexa nr. 8 a ES-TRIN.
3.Sisteme de propulsie și sistemele auxiliare conforme alin. 2 trebuie construite și instalate sub supravegherea comisiei de inspecție.
4.Comisia de inspecție poate utiliza un serviciu tehnic, în sensul art. 30.07 pentru a îndeplini sarcinile menționate în prezentul capitol.
5.Înainte de prima utilizare a unui sistem de propulsie sau a unui sistem auxiliar, în sensul alin. 2, următoarele documente trebuie să fie prezentate comisiei de inspecție:
a)o evaluare a riscurilor, în conformitate cu anexa 8 a ES-TRIN,b) o descriere a sistemului de propulsie sau sistemului auxiliar,c) planuri ale sistemului de propulsie sau sistemului auxiliar,d) o diagramă a presiunii și temperaturii în sistem,e) un manual de operațiuni care să conțină toate procedurile aplicabile, destinat utilizării practice a sistemului,f) dosarul de securitate, în conformitate cu art. 30.03,g) o copie a certificatului de inspecție menționat la art. 30.02, alin. 4.6. O copie a documentelor menționate la alin. 5 trebuie să fie păstrată la bord.
Articolul 30.02
Încercare
1.Sistemele de propulsie și sistemele auxiliare care utilizează combustibil cu un punct de aprindere mai mic sau egal cu 55 °C, trebuie să fie inspectate de către comisia de inspecție:
a)înainte de punerea în funcțiune,b) după orice modificare sau reparație,c) în mod regulat, cel puțin o dată pe an.
În acest scop, trebuie luate în considerare instrucțiunile relevante ale producătorului.
2.Inspecțiile menționate la alin. 1 lit. a) și c) de mai sus trebuie să conțină cel puțin:
a)o verificare a conformității sistemului de propulsie și a sistemului auxiliar cu planurile aprobate și în cazul controalelor periodice, eventuale modificări aduse sistemului de propulsie sau sistemului auxiliar,b) dacă este necesar, o încercare a funcționării sistemului de propulsie sau a sistemului auxiliar în toate condițiile de utilizare posibile,c) o verificare vizuală și o verificare de etanșeitate a diferitelor componente ale sistemului, inclusiv valvule, tubulaturi, furtunuri, pistoane, pompe și filtre,d) o verificare vizuală a instalării echipamentelor electrice și electronice,e) o verificare a sistemelor de control, monitorizare și siguranță.
3.Inspecțiile menționate la alin. 1, lit. b), trebuie să includă punctele relevante din alin. 2.4. Pentru fiecare inspecție menționata la alin. 1, trebuie eliberat un certificat de inspecție în care se menționează data inspecției.
Articolul 30.03
Organizarea securității
1.Un dosar de securitate trebuie să fie disponibil la bordul construcției navale prevăzută cu sisteme de propulsie și sisteme auxiliare care utilizează combustibil cu un punct de aprindere mai mic sau egal cu 55°C. Dosarul de securitate al construcției navale trebuie să includă instrucțiunile de securitate menționate la alin. 2 și un plan de securitate menționat la alin. 3.2. Aceste instrucțiuni de securitate trebuie să includă cel puțin următoarele informații:
a)închiderea de urgență a sistemului,b) măsurile care trebuie luate în cazul eliberării accidentale de combustibil lichid sau gazos, de exemplu, în timpul alimentării cu combustibil,c) măsurile care trebuie luate în caz de incendiu sau alte incidente la bord,d) măsurile care trebuie luate în caz de coliziune,e) utilizarea echipamentelor de securitate,f) declanșarea alarmei,g) procedurile de evacuare.
3.Planul de securitate trebuie să includă cel puțin următoarele informații:
a)zonele periculoase,b) căile de evacuare, ieșirile de urgență și încăperile etanșe la gaz,c) mijloacele de salvare și bărcile de serviciu,d) extinctoarele, echipamentele de stingere a incendiilor și sistemele cu sprinklere,e) instalațiile de alarmă,f) comanda dispozitivelor de oprire de urgențăg) clapeții antifoc,h) sursele de curent electric de securitate,i) comanda sistemelor de ventilație,j) comanda tubulaturilor de alimentare cu combustibil,k) echipamentele de securitate.
Articolul 30.04
(fără conținut)
Articolul 30.05
Marcare
Încăperile de serviciu și componentele instalației trebuie să fie marcate în mod corespunzător în scopul indicării în mod clar, pentru care combustibil ele sunt utilizate.
Articolul 30.06
Propulsia independentă
În caz de oprire automată a sistemului de propulsie sau a părților componente ale sistemului de propulsie, construcția navală trebuie să fie în măsură să-și continue călătoria prin mijloacele sale proprii.
Articolul 30.07
Servicii tehnice
1.Serviciile tehnice trebuie să fie conforme cu standardul european EN ISO 17020: 2012.2. Producătorii și distribuitorii de sisteme de propulsie sau sisteme auxiliare sau a unor părți ale acestor sisteme nu pot fi recunoscute ca servicii tehnice.
3.Cunoștințele serviciului tehnic trebuie să îndeplinească cerințele din anexa nr. 8 a ES-TRIN.
4.Supravegherea și încercarea în sensul art. 30.01 și 30.02 pot fi furnizate de diverse servicii tehnice, sub rezerva că trebuie luate în considerare toate cunoștințele descrise la alin. 3.
Articolul 31.01
Echipamentul navelor
1.Pentru navele propulsate, impingătoare, convoaie împinse și navele de pasageri, conformitatea sau lipsa conformității cu prevederile art. 31.02 și art. 31.03 trebuie înregistrată de către comisia de inspecție la punctul 47 al certificatului navei de navigație interioară al navei.
Articolul 31.02
Standardul S1
2.Instalațiile de propulsie trebuie să fie amenajate astfel încât sa permită modificarea vitezei și inversarea direcției de împingere a elicei din timonerie.
Mașinile auxiliare necesare funcționării navei trebuie să poată fi puse în funcțiune sau oprite din timonerie dacă acest lucru nu se face automat sau motoarele funcționează în mod continuu pe timpul fiecărui voiaj.
3.Niveluri critice ale:
–temperaturii apei de răcire a motoarelor principale,– presiunii uleiului de ungere pentru mașinile principale și transmisii,– presiunii uleiului și presiunii aerului de la dispozitivele de inversare ale motoarelor principale, organelor de transmisie reversibile sau elicelor,– nivelurile de santină din încăperea mașinilor principale,
trebuie să fie monitorizare cu ajutorul dispozitivelor care, în cazul unei defecțiuni, declanșează semnale acustice și vizuale din timonerie Semnalele de alarmă acustice pot fi reunite într-un dispozitiv de avertizare acustică. Acestea pot fi oprite imediat ce s-a constatat defecțiunea. Semnalele de alarmă vizuale pot fi oprite numai atunci când defecțiunile care le-au declanșat au fost remediate.
4.Alimentarea cu combustibil și răcirea motoarelor principale trebuie să se facă automat.
5.Instalația de guvernare nu trebuie să necesite vreun anumit efort din partea unei persoane pentru punerea în funcțiune, chiar și în cazul pescajului maxim.
6.Emiterea semnalelor optice și sonore prevăzute de reglementările aplicabile ale autorității de navigație din statele membre, după caz, trebuie să fie posibilă din postul de guvernare.
7.Dacă nu există comunicare directă între timonerie și prova navei, pupa navei, încăperile de locuit și încăperile de mașini, va fi prevăzută o legătură de comunicare orală. Pentru comunicarea cu încăperile de mașini, legătura de comunicare orală se poate înlocui cu semnale optice și acustice.
8.Funcționarea manivelelor și a părților similare de rotație ale dispozitivelor de ridicare nu trebuie să necesite o forță mai mare de 160 N.9. Vinciurile de remorcare înscrise în certificatul navei de navigație interioara trebuie să fie motorizate.
10.Pompele de santină și pompele de spălare a punții trebuie să fie motorizate.
11.Aparatele principale de comandă și aparatele de control trebuie să fie dispuse în mod ergonomic.
12.Echipamentul cerut conform art. 6.01, alin. 1 trebuie să poată fi acționat de la distanță din postul de guvernare.
Articolul 31.03
Standardul S2
Standardul S1 și o echipare suplimentară cu:
1.Pentru motonavele care operează separat:
–un propulsor prova care poate fi acționat din postul de guvernare;
2.Pentru motonavele care asigură propulsia unei formațiuni în cuplu:
–un propulsor prova care poate fi acționat din postul de guvernare;
3.Pentru motonavele care asigură propulsia convoaielor împinse formate din motonavă și o construcție navală în prova:
–vinciuri de cuplare acționate electric sau hidraulic. Totuși, acest echipament nu este cerut dacă construcția navală din prova convoiului împins este echipată cu un propulsor prova care poate fi acționat din postul de guvernare al motonavei împingătoare;
4.Pentru împingătoare care asigură propulsia unui convoi împins:
–vinciuri de cuplare acționate electric sau hidraulic. Totuși, acest echipament nu este cerut dacă construcție navală din prova convoiului împins este echipată cu un propulsor prova care poate fi acționat din postul de guvernare al împingătorului;
5.Pentru navele de pasageri:
–un propulsor prova care poate fi acționat din postul de guvernare. Totuși, acest lucru nu se cere dacă instalația de propulsie și instalația de guvernare a navei de pasageri garantează în aceeași măsură manevrabilitatea.
Articolul 32.01
Aplicarea prevederilor tranzitorii la construcțiile navale care sunt deja în exploatare
1.Prevederile articolelor 32.02 până la 32.04 se aplica numai construcțiilor navale care se afla în posesia unui certificat de inspecție a navelor pe Rhin, valabil:
a)a carui prima emitere a fost conform Regulamentului de inspecție a navelor pe Rhin, în vigoare la 31 decembrie 1994, saub) reînnoit cel puțin o dată înainte de 31 decembrie 1994, sauc) care erau în construcție sau au fost transformate la data de 31 decembrie 1994.2. Pentru construcțiile navale, care nu fac obiectul celor menționate la alin. 1, se aplică prevederile art. 32.05.
Articolul 32.02
Derogări pentru construcțiile navale aflate deja în exploatare
1.Construcțiile navale care nu corespund integral prevederilor prezentului standard, trebuie:
a)să fie adaptate pentru a corespunde acestor prevederi în conformitate cu prevederile tranzitorii prezentate în tabelul de mai jos, șib) până la adaptarea lor, să corespunda Regulamentului de inspecție a navelor pe Rhin în vigoare la 31 decembrie 1994.
În cazul unui nou certificat de nava de navigație interioara pentru o construcție navala, astfel cum este definită la articolul 32.01 alin. 1, certificatul de inspecție a navelor pe Rhin trebuie să fie prezentat ca probă, certificatul de inspecție a navelor pe Rhin trebuie să fie retras, iar data eliberarii certificatului de inspecție a navelor pe Rhin, eliberat în conformitate cu regulamentul de inspecție a navelor pe Rhin, în vigoare la 31 decembrie 1994, trebuie introdusă la pct. 52 al noului certificat de nava de navigație interioară după cum urmează:
Un certificatul de inspecție a navei pe Rhin în conformitate cu Regulamentul de inspecție a navelor din Rhin, în vigoare la 31 decembrie 1994, a fost emis la...
2.Următoarele definiții se aplică în tabelul de mai jos:
–N.R.T. (N=noi, R=înlocuite, T=transformate): Prevederea nu se aplică construcțiilor navale care se află deja în exploatare, în afară de cazul în care componentele respective sunt înlocuite sau transformate, și anume prevederea se aplică numai construcțiilor noi, componentelor sau zonelor respective înlocuite sau transformate. Dacă componentele existente sunt înlocuite prin componente de înlocuire care utilizeaza aceeași tehnologie și de același tip, aceasta nu constituie o înlocuire "R" în sensul acestor prevederi tranzitorii.– "Emiterea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară": Prevederea trebuie să fie respectată la data emiterii sau reînnoirii Certificatului navei de navigație interioară după data indicată.
| Articol și alineat | Conținut | Termen final și observații | ||
|---|---|---|---|---|
| CAPITOLUL 3 | ||||
| 3.03 | alin.1 lit.a | Poziția peretelui de coliziune | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| alin.1 lit.b | Poziția peretelui picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| alin.2 | încăperi de locuit în prova peretelui de coliziune | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| încăperi de locuit în pupa peretelui picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | ||
| Echipament de siguranță în prova peretelui de coliziune | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | ||
| Echipament de siguranță în pupa peretelui picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | ||
| alin.4 | Separarea etanșă la gaze a spațiilor de locuit față de încăperile mașinilor, căldărilor și magazii | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| alin.5 para.2 | Supravegherea ușilor din pereții picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| alin.7 | Ancorele să nu iasă din zona prova a navei | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2041 | |
| 3.04 | alin.6 | Ieșiri din încăperea mașinilor | încăperile mașinilor, care – înainte de 1995, conform art. 1.01 - nu erau considerate ca și încăperi de mașini, trebuie să fie prevăzute cu o a 2-a ieșire ca N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| CAPITOLUL 5 | ||||
| 5.06 | alin.1, frazai | Viteza minimă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| CAPITOLUL 6 | ||||
| 6.01 | alin.1 | Manevrabilitatea cerută conform capitolului 5 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| alin.3 | Bandări permanente și temperaturi ale mediului ambiant | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| alin.7 | Construcție ax cârmă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 6.02 | alin.1 | Prezența rezervoarelor hidraulice separate | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 |
| Dublarea valvulei de acționare in cazul acționării hidraulice | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | ||
| Tubulatură de lucru separată pentru a doua acționare in cazul acționării hidraulice | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | ||
| alin.2 | Punerea in funcțiune a celei de a doua acționări prin o singură operație | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| alin.3 | Manevrabilitatea cerută conform capitolului 5 s-a asigurat cu cel de-al doilea mecanism de acționare/comandă manuală | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| 6.03 | alin.1 | Racordarea altor consumatori la mecanismul de acționare al instalației de propulsie hidraulice | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 |
| 6.05 | alin. 1 | Timona unui mecanism cu acționare manuală nu trebuie să fie acționată motorizat | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 |
| 6.06 | alin.1 | Două sisteme independente de acționare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| 6.07 | alin.2, lit.a | Alarmă nivel rezervoare hidraulice și alarmă presiune de serviciu | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 |
| 6.08 | alin. 1 | Cerințe privind echipamentul electric conform art. 10.20 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| CAPITOLUL 7 | ||||
| 7.02 | alin.3 para.2 | Vizibilitate neobstrucționată pe axa normală de vizibilitate a timonierului | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| alin.6 | Grad minim de transparență | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de N.R.T. pentru navele echipate cu sticlă colorată care îndeplinesc următoarele condiții: - Geamurile sunt colorate verde și au o transparență de cel puțin 60%. - Plafonul timoneriei este amenajat astfel încât să excludă reflexiile pe ferestre, - Sursele de lumină din timonerie trebuie să poată fi reglate fără salturi sau opriri, - Trebuie luate toate măsurile rezonabile pentru a evita alte reflecții. | 01.01.2010 | |
| alin.6 | Concepția sticlei de securitate | N.R.T. | ||
| 7.03 | alin.7 | Oprirea alarmelor | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație, cu excepția timoneriilor amenajate pentru navigația prin radar de către o singură persoană | |
| alin.8 | Conectare automată la o altă sursă de energie | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 7.04 | alin.2 | Comanda mașinilor principale de propulsie | Dacă timoneriile au fost proiectate pentru navigația prin radar de către o singură persoană: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 dacă direcția de deplasare poate fi realizată în mod direct; după data de 01.01.2010 pentru celelalte mașini |
| alin.3 | Indicarea | Dacă nu este o timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană: NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 1.1.2010 | |
| alin.9 a treia frază | Controlul prin manetă | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după | 1.1.2010 | |
| alin.9 a patra frază | Indicarea clară a direcției de propulsie | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după | 1.1.2010 | |
| 7.05 | alin. 1 | Lumini de navigație, carcasele, accesoriile și sursele de lumină ale acestora | Luminile de navigație, carcasele, accesoriile și sursele de lumină ale acestora care îndeplinesc cerințele privitoare la culoare și intensitate a luminii pentru luminile de navigație precum și aprobarea luminilor de navigație pentru navigația pe Rhin la 30 noiembrie 2009 pot fi încă utilizate. | |
| 7.06 | alin. 1 | Indicatoare ale vitezei de girație care au fost aprobate înainte de 1.1.1990 | Indicatoarele vitezei de girație care au fost aprobate înainte de 1.1.1990 și au fost instalate înainte de 1.1.2000 pot fi instalate și utilizate până la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după 1.1.2015, dacă există un certificat valid de instalare în temeiul Directivei 2006/87/CE*24 sau al Rezoluției CCNR 1989-II-35. | |
| Aparate radar de navigație și indicatoare ale vitezei de girație care au fost aprobate după 1.1.1990 | Aparatele radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație care au fost aprobate la sau după 1.1.1990 în temeiul cerințelor și condițiilor de încercare minime privind instalațiile radar utilizate pentru navigația pe Rin și cerințele minime și condițiile de încercare privind indicatorii vitezei de întoarcere utilizați pentru navigația pe Rin pot continua să fie instalate și utilizate dacă există un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard, Directivei 2006/87/CE sau Rezoluției CCNR 1989-II-35. | |||
| Aparate radar de navigație și indicatoare ale vitezei de girație care au fost aprobate după 31.12.2006 | Aparatele radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație care au fost aprobate la sau după 31.12.2006 în temeiul cerințelor și condițiilor de încercare minime ale Directivei 2006/87/CE pot continua să fie instalate și utilizate dacă există un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard, sau Directivei 2006/87/CE. | |||
| Aparate radar de navigație și indicatoare ale vitezei de girație care au fost aprobate după 01.12.2009 | Aparatele radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație care au fost aprobate la sau după 01.12.2009 în temeiul cerințelor și condițiilor de încercare minime ale Rezoluției CCNR 2008-II-11 pot continua să fie instalate și utilizate dacă există un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard, sau Rezoluției CCNR 2008-II-11. | |||
| alin. 3 | Echipamentul AIS interior | Echipamentul AIS interior, cu o aprobare de tip conform Edițiilor 1.0 și 1.01 ale Standardului de încercare a echipamentului AIS interior și care au fost instalate înainte de 1 decembrie 2015, pot fi utilizate în continuare. | ||
| Echipamentul AIS interior aprobat la sau după 19 octombrie 2012, în conformitate cu Standardului de încercare a echipamentului AIS interior Ediția 2.0, adoptate prin Rezoluția CCNR 2012-II-20, pot continua să fie montate și utilizate. | ||||
| 7.09 | Instalația de alarmă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 7.12 | alin.4 a doua frază | Indicații | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | |
| alin.5 | Opritori și blocatori | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2025 | |
| alin.6 | Dezactivarea automată | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2025 | |
| alin.7 prima și a doua frază | Amenajări și dispozitive de protecție | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2025 | |
| alin.7 a treia frază | Semnal optic | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| alin.8 | Sistem de coborâre de urgență | Dacă nu este posibilă o coborâre hidraulică: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după | 01.01.2040 | |
| alin. 12 lit. c) | Încercare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| Dacă dovada nu poate fi furnizată prin calcul, comisia de inspecție poate recunoaște echivalența altor dovezi echivalente. | ||||
| CAPITOLUL 8 | ||||
| 8.01 | alin.3 | Numai motoare cu combustie internă care funcționează cu combustibil cu punctul de inflamabilitate mai mare de 55° C. | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| 8.02 | alin.1 | Asigurarea mașinilor împotriva punerii neintenționate în funcțiune | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 |
| alin.4 | Ecranarea conectărilor tubulaturilor | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după | 01.01.2025 | |
| 8.03 | alin.2 | Dispozitive de control | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 |
| alin.4 | Afișarea și oprirea reducerii automate a vitezei | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| alin.5 | Proiectarea trecerilor arborelui portelice | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 8.05 | alin.1 | Tancuri de oțel pentru combustibil lichid | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| alin.3 | Tancurile de combustibil nu sunt amplasate în prova peretelui de coliziune | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| Tancurile de combustibil nu sunt amplasate în pupa peretelui picului pupa | 01.01.2035 | |||
| alin.4 | Tancurile de combustibil și accesoriile lor nu sunt amplasate deasupra motoarelor sau tubulaturilor de evacuare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| Până atunci dispozitive corespunzătoare trebuie să asigure evacuarea în siguranță a combustibilului | ||||
| alin.6 frazele 3 până la 5 | Instalarea și dimensionarea tubulaturilor de aerisire și a tubulaturilor de racordare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | |
| alin.7 prima frază | Valvulă cu închidere rapidă care poate fi acționată de pe punte, în aceeași măsură când încăperile respective sunt închise. | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| alin.9 a doua frază | Dispozitiv de măsurare a nivelului, lizibil până la nivelul maxim de umplere | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| alin. 13 | Controlul nivelului de umplere pentru motoarele principale, dar și pentru celelalte motoare necesare pentru funcționarea în siguranță a navei | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 8.06 | Tancuri pentru uleiul de ungere, tubulaturi și accesorii | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| 8.07 | Tancurile pentru uleiul utilizat la sistemul de transmitere a puterii, sistemele de comandă și acționare și sistemele de încălzire, tubulaturile și accesoriile | NRT, cel târziu la reînnoirea comunitar după data de | 01.01.2045 | |
| 8.08 | alin.8 | Dispozitiv simplu de închidere insuficient pentru racordarea compartimentelor pentru balast la tubulaturile de santină pentru magaziile care sunt amenajate pentru transportul balastului | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 |
| alin.9 | Dispozitiv de măsurare în santina magaziilor | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 8.09 | alin.2 | Instalații pentru colectarea apei cu hidrocarburi și ulei uzat | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 |
| 8.10 | alin.3*25 | Limitarea zgomotului la 65 dB(A) pentru navele în staționare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 |
| CAPITOLUL 9 | Numai articolul 9.02 se aplică motoarelor deja instalate la bord și care nu au aprobare de tip. | |||
| 9.01 | alin. 1 la 4 | Prevederi generale | Pentru motoarele care respectă dispozițiile privind aprobarea și instalarea, în vigoare la data instalării: N.R. | |
| 9.06 | Controlul instalării | |||
| CAPITOLUL 10 | ||||
| 10.01 | alin.1 a doua frază | Prezentarea documentelor cerute la comisia de inspecție | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| alin.2 lit. b) | Planuri ale tablourilor principale, ale tablourilor în caz de avarie și ale tablourilor de distribuție | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| alin.2 lit. e) | Planuri ale tablourilor electrice și documentele privind motoarele de propulsie electrică | N.R.T. | ||
| alin.2 lit.f) | Planurile instalațiilor electronice | N.R.T. | ||
| alin.2 lit. g) | Planurile circuitelor de curent de comandă | N.R.T. | ||
| alin.3 | Temperaturile mediului ambiant în interior și pe punte | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 10.02 | Instalații de alimentare cu energie | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 10.03 | Tipul de protecție în funcție de locație | N.R.T. | ||
| 10.04 | Protecția contra exploziei | N.R.T. | ||
| 10.05 | alin.4 | Secțiunea conductoarelor de împământare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| 10.06 | alin.1 tabel | Curent alternativ trifazat | N.R.T. | |
| 10.08 | alin.1 | Conformitatea cu standardele europene EN 15869-1, EN 15869-3 șiEN 16840 | N.R.T. | |
| 10.10 | alin.2 | Amplasamentul transformatoarelor | N.R.T. | |
| alin.3 | înfășurările transformatoarelor primare și secundare separate | N.R.T. | ||
| alin.4 | Prizele de alimentare ale înfășurărilor secundare ale transformatoarelor | N.R.T. | ||
| alin.5 | Placa indicând producătorul și puterea motoarelor, generatoarelor și transformatoarelor | N.R.T. | ||
| 10.11 | alin.3 | Ventilarea spre puntea deschisă a încăperilor de serviciu și a dulapurilor | N.R.T. | |
| alin.7 | Ventilarea încăperilor, a dulapurilor sau a incintelor închise în care sunt instalați acumulatori | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| alin. 12 | Dimensionarea dispozitivului de încărcare | N.R.T. | ||
| alin. 13 | Dispozitive de încărcare automată | N.R.T. | ||
| alin. 14 | Tensiunea de încărcare maximă | N.R.T. | ||
| alin. 15 | Standardele europene EN 62619 și EN 62620 pentru acumulatori lithium-ion | N.R.T. | ||
| alin. 16 | Sisteme de gestiune a acumulatorilor | N.R.T. | ||
| 10.12 | alin.2 lit. d) | Alimentarea directă a aparatelor consumatoare necesare propulsiei și manevrei navei | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| alin.3 lit. b) | Instalații pentru monitorizarea izolației în raport cu împământarea | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 10.13 | Dispozitive de întrerupere de urgență | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 10.14 | alin.3 a doua frază | Interzicerea comutatoarelor unipolare în spălătorii, băi și încăperi umede | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 |
| 10.15 | alin.2 | Secțiunea minimă a conductorului de1,5 mm2 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | |
| alin. 10 | Cabluri care leagă timoneriile escamotabile | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| alin. 11 | Trecerile ansamblurilor de cabluri | N.R.T. | ||
| alin. 12 | Cabluri care conectează o sursă de energie electrică de urgență la echipamentele consumatoare | N.R.T. | ||
| alin. 13 | Cablurile în zone cu temperaturi ambientale ridicate | N.R.T. | ||
| alin. 14 | Instalarea cablurilor de alimentare principale și de rezervă | N.R.T. | ||
| 10.16 | alin.3 a doua frază | Repartiția pe două circuite | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 1.1.2015 |
| 10.18 | alin.1 | Posibilitatea deconectării rețelei | N.R.T. | |
| alin.2 | Accesibilitate | N.R.T. | ||
| alin.3 | Izolarea galvanică a circuitelor de control și de putere | N.R.T. | ||
| alin.4 | Funcționarea în caz de fluctuații de tensiune și frecvență | N.R.T. | ||
| alin.5 | Perioadă de descărcare după deconectarea de la rețea | N.R.T. | ||
| alin.6 | Comportament în caz de defectare a semnalelor de control externe | N.R.T. | ||
| alin.7 | Comportament în caz de defectare a tensiunii de comandă | N.R.T. | ||
| alin.8 | Detectarea erorilor și prevenirea prezenței erorilor nedetectate | N.R.T. | ||
| alin.9 | Monitorizarea | N.R.T. | ||
| alin. 10 | Examinarea de tip | N.R.T. | ||
| 10.19 | Sisteme de alarmă și de siguranță pentru instalații mecanice | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 10.20 | Condiții de încercare pentru instalațiile electronice | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| 10.21 | Compatibilitatea electromagnetică | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| CAPITOLUL 13 | ||||
| 13.01 | Echipamentul de ancorare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 13.02 | alin.2 lit. b) | Recipiente din oțel sau din alt material rezistent și neinflamabil, cu o capacitate de minimum 10 l | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | |
| 13.03 | alin.1 | Standardul european | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 |
| alin.2 | Compatibilitatea pentru clasa de incendiu A,B și C | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| alin.4 | Raportul dintre conținutul de CO2 și dimensiunea încăperii | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 13.04 | Instalații fixe de stingere a incendiului în spațiile de locuit, timonerii și spațiile pentru pasageri | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| 13.05 | Instalații fixe de stingere a incendiului în încăperi de mașini, căldări și pompe | a) Instalațiile fixe de stingere a incendiului cu CO2 montate înainte de 1 octombrie 1980 pot să rămână în uz până la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de 01.01.2035, dacă respectă cerințele art.7.03, alin.5 al Regulamentului de inspecție a navelor pe Rhin în vigoare la 01.04.1976. (Protocol CCNR 1975-I-23) b) Instalațiile fixe de stingere a incendiului cu CO2 montate între 01.04.1992 și 31.12.1994 pot să rămână în uz până la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de 01.01.2035, dacă respectă cerințele art.7.03, alin.5 al Regulamentului de inspecția a navelor pe Rhin în vigoare la 31.12.1994. c) Recomandările CCNR emise între 01.04.1992 și 31.12.1994 cu privire la art.7.03, alin.5 din Regulamentul de inspecția a navelor pe Rhin în vigoare la 31.12.1994 rămân valabile până la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de 01.01.2035. 4. Articolul 13.05, alin.2, lit.a este aplicabil doar până la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de 01.01.2035 dacă aceste instalații au fost montate pe nave a căror chilă a fost pusă după01.10.1992. | ||
| 13.07*26 | Aplicarea standardului european la bărcile de serviciu | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | |
| 13.08 | alin.2 | Veste de salvare gonflabile | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 |
| Vestele de salvare care au fost la bord la 30.09.2003 pot fi utilizate până la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |||
| CAPITOLUL 14 | ||||
| 14.02 | alin.4 | Echipamente aflate pe marginile exterioare ale punților, pe punțile din bord și în posturile de lucru | N.R.T.*27 | |
| 14.04 | alin.1 | Lățime liberă a punții din bord | Pentru navele cu B > 7,30 m N.R.T, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035*28 |
| alin.2 | Bare de protecție la puntea din bord | N.R.T. | ||
| 14.05 | alin.1 | Accesul la încăperile de lucru | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| alin.4 | Scările din încăperile de lucru cu personal de deservire permanent | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| 14.06 | alin.2 | Ieșiri și ieșiri de urgență | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| 14.07 | alin.1 fraza a doua | Scări fixe, mobile și dispozitive similare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| 14.10 | Capacele gurii de magazie | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 14.11 | Vinciuri | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 14.12 | alin.2 | Placa producătorului | N.R.T. | 01.01.2020 |
| alin.4 prima frază | Dispozitive de protecție | N.R.T., cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | |
| alin.4 fraza a doua | Distanța de siguranță | N.R.T., cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de Dacă aplicarea acestei dispoziții după expirarea acestei date nu este practicabilă, locurile din interiorul zonelor de lucru și de trafic unde distanța de siguranță este mai mică de 0,50 m trebuie să fie marcate în mod clar ca atare. | 01.01.2020 | |
| alin.5 | Securitatea pe durata exploatării | N.R.T., cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | |
| alin.9 | Instrucțiuni de utilizare | N.R.T., cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | |
| Dacă, după această dată, instrucțiunile de utilizare nu mai pot fi obținute de la producător, acestea vor fi scrise de un specialist. Ulterior, la prima inspecție în conformitate cu articolul 14.12 alin. 6) lit. c), aceste instrucțiuni de exploatare vor fi aprobate de expertul care efectuează inspecția. | ||||
| CAPITOLUL 15 | ||||
| 15.01 | alin.1 | Încăperi de locuit pentru persoanele care locuiesc în mod obișnuit la bord | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| 15.02 | alin.3 | Amplasarea podelei | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| alin.4 | încăperile de zi și dormitoare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| alin.6 | înălțimea pentru stat în picioare în încăperile de locuit | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| alin.8 | Suprafața disponibilă a încăperilor comune de zi | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| alin.9 | Volumul încăperilor | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| alin. 10 | Volumul minim de aer al încăperii per persoană | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| alin. 11 | Dimensiunea ușilor | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| alin. 12 lit. a) și b) | Amplasarea scărilor | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| alin. 13 | Tubulaturile pentru gaze și lichide periculoase | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| 15.03 | Instalații sanitare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| 15.04 | Bucătării | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| 15.06 | Încălzire și ventilație | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| 15.07 | alin.1 fraza 2 | Alte instalații ale încăperilor de locuit | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| CAPITOLUL 18 | ||||
| 18.01 | alin.2 tabelele 1 și 2, și alin.5 | Valori limită/de control și aprobări de tip | NRT, atât timp cât: a) valorile limită și de control nu depășesc valorile din etapa II cu un factor mai mare de 2; b) instalația de tratare a apelor uzate de la bord este însoțită de un certificat al constructorului sau al expertului care confirmă că aceasta poate suporta modelele tipice de încărcare la bord; și c) există un sistem de gestionare a nămolului de canalizare, care este adecvat pentru condițiile de funcționare a instalației de tratare a apelor uzate de la bordul navelor de pasageri; | |
| Instalațiile de tratare de la bord aprobate după 01 decembrie 2011, în conformitate cu cerințele Rezoluției CCNR 2010-II-27 (Etapa a II-a), pot fi încă instalate și utilizate. | ||||
| Instalațiile de tratare de la bord aprobate după 10 ianuarie 2013, în conformitate cu cerințele Directivei 2012/49/UE (Etapa a II-a), pot fi încă instalate și utilizate. | ||||
| CAPITOLUL 19 | ||||
| 19.01 | alin.2 lit.d | Interzicerea încălzitoarelor cu combustibil solid conform art. 16.07 | Prevederea nu se aplică construcțiilor navale cu mașini alimentate cu combustibil solid (mașini cu abur). | |
| alin.2 lit.e | Interzicerea instalațiilor de gaz lichefiat în conformitate cu Capitolul 17 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| Dispoziția tranzitorie se aplică numai dacă instalațiile de alarmare sunt instalate în conformitate cu art. 19.15 alin. 8. | ||||
| alin.5 și. alin.6 | Zona de nevizibilitate prova două lungimi de navă, dacă este mai puțin de 250 m. Vizibilitate suficientă pupa. | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| 19.02 | alin.2 | Numărul și amplasarea pereților etanși | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 |
| alin.3 | Amplasarea peretelui picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| Cerința nu se aplică navelor de pasageri care, datorită respectării cerințelor de bază privind statutul de stabilitate 2 în sensul art. 19.03, alin. 9 sau cerințelor art. 19.07, ating un nivel echivalent în ceea ce privește siguranța și manevrabilitatea. | ||||
| alin.5 fraza 2 | Linia de supraimersiune dacă nu există puntea pereților etanși | Pentru navele de pasageri a căror chilă a fost pusă înainte de 01.01.1996, N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 10 lit. c | Durata operațiunii de închidere | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| alin. 15 | Înălțimea minimă a dublului fund sau a spațiilor laterale goale | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| 19.03 | alin.1 până la 6 | Stabilitatea intactă | N.R.T. și, atunci când numărul maxim de pasageri este majorat, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 |
| alin. 7și8 | Stabilitate în stare avariată | NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.9 | Stabilitate în stare avariată | NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| Dimensiunea verticală a avariei la fundul navei | NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de NRT aplicabil la nave cu punte etanșă la apă pe o distanță minimă de 0,50 m și mai puțin de 0,60 m de fundul navelor care au obținut Certificatul navei de navigație interioară sau înainte de 31.12.2005 | 01.01.2045 | ||
| Situația 2 de compartimentare | NRT | |||
| alin. 10 -13 | Stabilitate în stare avariată | NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| 19.05 | alin.2 lit.a | Numărul de pasageri pentru care existența unei zone de evacuare conform art. 19.06, alin. 8 poate fi demonstrată | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 |
| alin.2 lit.b | Numărul de pasageri care au fost luați în considerație pentru calculul stabilității conform art. 19.03 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| 19.06 | alin.1 prima frază | Zonele destinate pasagerilor situate sub puntea pereților etanși în pupa peretelui de coliziune și prova peretelui etanși din picul pupa | NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 |
| alin.3 lit.c, fraza 1 | înălțimea liberă a ieșirilor | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.3 lit.c a doua frază | Lățimea minimă a ușilor cabinelor de pasageri și ale altor încăperi mici | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.3 lit.f, fraza 1 | Dimensiunea ieșirilor de urgență | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.3 lit.g | Ieșirile încăperilor destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.4 lit.d | Ușile încăperilor destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.5 | Cerințe pentru coridoarele de legătură | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.6 lit.b | Căile de evacuare la zonele de evacuare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.6 lit.c*29 | Nici o cale de trecere prin bucătării | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | |
| alin.6 lit.d | De-a lungul căilor de evacuare nu trebuie instalate trepte, scări sau altceva similar | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.7 | Sistemul corespunzător de orientare în siguranță | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| alin.8 | Cerințe cu privire la locurile corespunzătoare pentru adunare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.9 | Cerințe cu privire la scări și palierele lor din zonele pentru pasageri | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 10 lit.a, fraza 1 | Balustradă corespunzătoare standardului european | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 10 lit.a, fraza 2 | înălțimea parapetelor și balustradelor punților destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 10 lit.b fraza 2 | Lățimea minimă a deschiderilor, folosite în mod normal pentru îmbarcarea și debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 13 | Zonele de circulație și pereții în zonele de circulație folosite de persoane cu mobilitate redusă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 14 fraza 1 | Construcția geamurilor ușilor și pereților din zonele de circulație | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 15 | Cerințe privind incintele din cadrul suprastructurilor formate integral sau parțial din ferestre panoramice | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 17 fraza 2 | Cerințe pentru toalete pentru persoanele cu mobilitate redusă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 18 | Instalația de ventilație pentru cabinele fără ferestre care se deschid | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 19 | Cerințele din art.19.06 pentru încăperile în care locuiesc membri echipajului sau personalul de la bord | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| 19.07*30 | Cerințe privind sistemul de propulsie | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | |
| 19.08 | alin.3 lit.a*31 | Cerințe privind instalația de alarmă care să permită pasagerilor, membrilor echipajului și personalului de la bord să alerteze comanda navelor de pasageri și echipajul navei | Pentru navele ce efectuează voiaje de zi, prevederea se aplică N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 |
| alin.6 | Instalație fixă de santină | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 19.10 | alin.2 | Art.10.16, alin.3 se aplică de asemenea coridoarelor și încăperilor recreative pentru pasageri | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| alin.3 | Iluminatul de avarie corespunzător | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| alin.4 | Instalație de forță pentru caz de avarie | La navele pentru voiaje de zi, care au LWL sub 25 m, prevederea se aplică la N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| alin.4 lit.f | Alimentarea în caz de avarie pentru proiectoarele conform art.13.02, alin. 2, lit.i | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| alin.4 lit.i | Alimentarea în caz de avarie pentru lifturi și echipament de ridicare conform art.19.06, alin. 9, fraza a 2-a | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| alin.6 fraza 1 | Pereți de separație conform art.19.11, alin.2 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| alin.6 fraza 2 și 3 | Instalare cabluri | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| alin.6 fraza 4 | Instalația de forță pentru caz de avarie deasupra liniei de supraimersiune | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 19.11 | alin.1 | Caracteristica materialelor și componentelor de construcție din punct de vedere al protecției împotriva incendiilor. | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 |
| Pentru materialele și componentele de construcție aprobate în conformitate cu Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) adoptat prin Rezoluția MSC.61 (67)*32 : N.R.T. | ||||
| alin.2 | Construcția suprafețelor de separație | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.3 | Vopselele, lacurile și alte produse de tratare a suprafețelor, precum și acoperirile de protecție pentru punte utilizate în încăperi, cu excepția celor de mașini și a spațiilor de depozitare, trebuie să fie cu întârziere la propagarea flăcării | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| alin.4 | Plafoanele saloanelor și căptușelile pereților fabricate din materiale incombustibile | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.5 | Mobila și încastrările din locurile de adunare fabricate din materiale incombustibile | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.6 | Încercare conform Codului | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.7 | Materialele de izolație din saloane | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin.9 | Cerințe pentru ușile din suprafețele de separație | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 11 | Suprafețele de separație | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 12 | Oprirea curentului de aer | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 13 | Scările realizate din oțel sau din alt material incombustibil echivalent | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 14 | Izolarea scărilor interioare de pereți conform alin. 2 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 15 | Instalații de ventilație și instalații de alimentare cu aer | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 16 | Instalații de ventilație in bucătării și mașini de gătit cu extractoare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| alin. 17 | Posturile de comandă, casa scărilor, zonele de adunare și instalațiile de extragere a fumului | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| 19.12 | alin.8 lit.d | Instalarea pompelor pentru stingerea incendiilor | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| alin.9 | Instalație de stingere a incendiului în încăperile de mașini | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 19.14 | alin.1 | Colectarea apelor uzate și facilități de transfer | La navele cu cabine cu cel mult 50 de cușete și pentru navele pentru voiaje de zi: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 |
| alin.2 | Cerințe pentru tancurile pentru colectarea apelor uzate | La navele cu cabine cu cel mult 50 de cușete și pentru navele pentru voiaje de zi pentru cel mult 50 de pasageri: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| 19.15 | alin.1 | Stabilitatea în caz de avarie | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 |
| CAPIT0LUL 21 | ||||
| 21.01 | alin.2 | Vinciuri speciale sau dispozitive echivalente de cuplare | Cerința se aplică construcțiilor navale certificate pentru împingere înainte de 01.01.1995 fără echipament propriu de siguranță, numai la N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| alin.3 ultima frază | Cerințe pentru instalația de comandă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| CAPITOLUL 22 | ||||
| 22.02 | alin.3 | Cerințe suplimentare | Se aplică aceleași prevederi tranzitorii ca și cele indicate conform art. corespunzător | |
| CAPITOLUL 25 | ||||
| 25.01 | Aplicarea art. 7.01 alin. 2, art. 8.05 alin. 13 și8.10 | Pentru navele maritime care nu sunt destinate transportului de substanțe menționate în ADN și ale căror chile au fost puse înainte de 01.10.1987: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| Aplicarea art. 8.09 alin. 2 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | ||
| CAPITOLUL 26 | ||||
| 26.01 | Pentru construcțiilor navale de agrement construite înainte de 01.01.1995: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | ||
*24 2006/87/CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consililui (JO L 3012.2006)
*25 Prevederea tranzitorie asociată articolului 18.10 alin. 3 este o cerință temporară și va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziția tranzitorie aplicabilă era următoarea: "8.10 alin. 3/Limita de 65 dB(A) să nu fie depășită de navele staționare/NRT, cel târziu la reînnoirea certificatului de navigație interioară după 1.1.2015".
*26 Dispoziția tranzitorie asociată articolului 13.07 este o cerință temporară și va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziția tranzitorie aplicabilă a fost: "Aplicarea standardului european pentru bărcile de serviciu/NRT, cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după 1.1.2015".
*27 Cu toate acestea, cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după 1.1.2015, navele trebuie să respecte următoarele cerințe:
–Muchiile exterioare ale punților precum și ale stațiilor de lucru în care persoanele pot cădea mai mult de 1 m trebuie să fie echpate cu parapeți sau rame cu o înălțime minimă de 0,7 m sau cu o bară de protecție continuă în conformitate cu standardul european EN 711:1995, care trebuie să includă o balustradă, o bară la nivelul genunchilor și o protecție pentru picioare.– Punțile în bord trebuie să fie dotate cu o protecție pentru picioare și o balustradă continuă fixată pe ramă. Balustrăzile ramei nu sunt necesare atunci când punțile în bord sunt prevăzute cu bare de protecție ne-retractabile pe partea de apă.
*28 Pentru navele începute după 13.12.1994 și navele aflate în serviciu, cerința se aplică în următoarele condiții:
În cazul reînnoirii întregii zone de santină, trebuie respectate cerințele art. 14.04. În cazul transformărilor care afectează întreaga lungime a zonei punții în bord și modificarea lățimii libere a punții în bord.
a)art. 14.04 trebuie să fie respectat atunci când lășimea liberă a punții până la o înălțime de 0,90 m, disponibilă înainte de conversie este redusă.
b)lățimea liberă a punții în bord la o înălțime de 0,90 m sau lățimea liberă deasupra acesteia, disponibilă înainte de transformare, nu trebuie redusă dacă dimensiunile nu sunt mai mici decât cele prevăzute la art. 14.04.
*29 Dispoziția tranzitorie asociată art. 19.06 para. 6 lit. c) este o cerință temporară și este valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziția tranzitorie aplicabilă era următoarea: "19.06 para. 6 lit. c) Nici o cale de trecere prin bucătării/NRT, cel târziu prin reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după 01.01.2015".
*30 Dispoziția tranzitorie asociată art. 19.07 este o cerință temporară și va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziăia tranzitorie aplicabilă era următoarea: "19.07/Cerințe privind sistemul de propulsie / NRT, la reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după 01.01.2015".
*31 Dispoziția tranzitorie asociată alin. 3 al art. 19.08 este o cerință temporară și va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziția tranzitorie aplicabilă a fost: "19.08 alin. 3 Cerințe privind instalația de alarmă NRT cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după 1.1.2015 ", precum și "19.08 alin. 3 lit. c) / instalația de alarmă care permite comenzii navei să alerteze echipajul și personalul de la bord / Pentru navele cu cabine, cerința se aplică NRT, cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după 1.1.2007 ".
*32 MSC.61 (67) adoptat la 5 decembrie 1996 - Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc.
Articolul 32.03
Prevederi tranzitorii suplimentare pentru construcțiile navale a căror construire a început la 01.04.1976 sau înainte de această dată
1.Suplimentar față de prevederile art. 32.02, construcțiilor navale, a căror construire a început la 01.04.1976 sau înainte de această dată, li se pot aplica următoarele prevederi:
2.Următoarele definiții se aplică in tabelul următor:
–R.T. (R=înlocuite, T=transformate): Prevederea nu se aplică construcțiilor navale care se află deja în exploatare, în afară de cazul în care componentele respective sunt înlocuite sau transformate, și anume prevederea se aplică numai componentelor sau zonelor respective înlocuite sau transformate. Dacă componentele existente sunt înlocuite prin componente de înlocuire care utilizează aceeași tehnologie și de același tip, aceasta nu constituie o înlocuire "R" în sensul acestor prevederi tranzitorii.– "Emiterea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară": Prevederea trebuie să fie respectată la data emiterii sau reînnoirii Certificatului navei de navigație interioară după data indicată.
| Articol și alineat | Conținut | Termen final și observații | ||
|---|---|---|---|---|
| CAPITOLUL 3 | ||||
| 3.04 | alin.2 | Suprafețele comune ale buncărelor cu încăperile de locuit și zonele pentru pasageri | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| alin.7*33 | Nivelul maxim admisibil al presiunii acustice | La reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | |
| CAPITOLUL 4 | ||||
| 4.01 | alin.1 | Distanța de siguranță | La reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| 4.02 | Bordul liber | La reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 4.03 | Bordul liber minim | La reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| CAPITOLUL 7 | ||||
| 7.01 | alin.2*34 | Presiunea acustică produsă de navă | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 |
| CAPITOLUL 8 | ||||
| 8.08 | alin.3 și 4 | Debitul minim de pompare și diametrul interior al tubulaturii de santină | La reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| 8.10 | alin.2*35 | Zgomotul produs de o navă în marș | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 |
| CAPITOLUL 10 | ||||
| 10.01*36 | alin.1 fraza 1 alin.2 la4 | Cerințe pentru echipamentul electric | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 |
| 10.03 | Protecția contra contactului fizic, pătrunderii corpurilor solide și apei | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 10.06 | Tensiuni maxime admisibile | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 10.10 | Generatoare, motoare și transformatoare | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 10.11 | alin.2 | Instalarea acumulatorilor | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| 10.12 | Echipamente | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 10.14 | Accesorii de instalare | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 10.15 | Cabluri | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 10.17 | Lumini de navigație | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| CAPITOLUL 15 | ||||
| 15.02 | alin.5*37 | Zgomot și vibrații în încăperile de locuit | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 |
| CAPITOLUL 19 | ||||
| 19.02 | alin. 3 | Amplasarea peretelui de coliziune și a peretelui picului pupa | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 |
| 19.02 | alin.5, alin.6, prima frază, alin. 7 până la alin. 11și alin. 13 | Linia de supraimersiune dacă nu există punte a pereților etanși | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 |
| alin. 16 | Ferestre etanșe la apă | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| 19.04 | Distanța de siguranță, bordul liber, măsuri de imersiune | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| 19.05 | Numărul de pasageri | La reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | |
| 19.10 | alin.4, alin.6, alin.7 alin.8 și alin. 11 | Instalația electrică pentru caz de avarie | R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 |
*33 Prevederea tranzitorie asociată articolului 3.04 alin. 7 este o cerință temporară și va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, prevederea tranzitorie aplicabilă a fost: "3.04 alin. 7 / Nivelul presiunii acustice maxim admisibil / RT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după 01.01.2015 ".
*34 Prevederea tranzitorie asociată articolului 7.01 alin. 2 este o cerință temporară și va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, prevederea tranzitorie aplicabilă a fost: "7.01 alin. 2 Presiunea acustică produsă de navă/RT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după 01.01.2015 ".
*35 Prevederea tranzitorie asociată cu articolul 8.10 alin. (2) este o cerință temporară și va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, prevederea tranzitorie aplicabilă a fost următoarea: "8.10 alin. 2/ Zgomotul produs de o navă în marș / RT, cel târziu la reînnoirea Certificatului de navă de navigație interioară după 01.01.2015 ".
*36 Prevederea tranzitorie asociată articolului 10.01 este o cerință temporară și va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, prevederea tranzitorie aplicabilă a fost următoarea: "10.01 / Cerințe privind instalația electrică / RT, cel târziu la reînnoirea Certificatului de navă de navigație interioară după 1.1.2015 ".
*37 Prevederea tranzitorie asociată articolului 15.02 alin. (5) este o cerință temporară și va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, prevederea tranzitorie aplicabilă a fost: "15.02 alin. 5/Zgomotul și vibrațiile în încăperile de locuit / Reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după 1.1.2015 "
3.Art. 19.11, alin. 3, prima frază se aplică navelor pentru voiaje de zi a căror chilă a fost pusă la sau înainte de 1 aprilie 1976, până la prima reînnoire a Certificatului navei de navigație interioară după 1.01.2045, cu condiția ca numai piturile, lacurile, acoperirile de protecție și alte materiale utilizate pe suprafețele căilor de evacuare și alte materiale pentru tratarea suprafețelor panourilor trebuie să fie rezistente la foc, iar fumul sau vaporii toxici să nu se degaje într-un volum periculos.
4.Art. 19.11, alin. 12, se aplica navelor pentru voiaje de zi a căror chilă a fost pusă la sau înainte de 1 aprilie 1976, până la prima emitere sau reînnoire a Certificatului navei de navigație interioară după 1.01.2045, cu condiția ca să fie suficient ca, în locul scărilor realizate în construcție portantă din oțel, scările care vor servi drept cale de evacuare să fie proiectate astfel încât, în cazul unui incendiu, să rămână utilizabile în același timp cu scările realizate în construcție portantă din oțel.
Articolul 32.04
Alte prevederi tranzitorii
1.Prevederile acestui capitol se aplică suplimentar prevederilor tranzitorii ale art. 32.02 și 32.03.2. Pentru construcțiile navale al căror bord liber minim a fost stabilit conform art. 4.04 din Regulamentul de inspecția a navelor pe Rhin aplicabil de la 31 martie 1983, comisia de inspecție poate, la cererea proprietarului, să stabilească bordul liber în conformitate cu art. 4.03 din Regulamentul de inspecția a navelor pe Rhin aplicabil de la 01.01.1995.3. Construcțiile navale, a căror chilă a fost pusă înainte de 1.07.1983, nu este necesar să corespundă prevederilor capitolului 10 al acestui standard, dar ele trebuie să corespundă cel puțin capitolului 6 din Regulamentul de inspecția a navelor pe Rhin aplicabil de la 31.03.1983.4. Art. 19.06, alin. 3, lit. a) până la lit. e) și art. 19.12, alin. 3, lit. a) referitor la reglementarea privind lungimea unică a furtunurilor, vor fi aplicate numai navelor de pasageri a căror chilă a fost pusă după 30.09.1984, precum și transformării zonelor afectate, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de 01.01.2045.5. Atunci când această cerință se referă la cerințele privind concepția:
a)care sunt aplicabile componentelor echipamentelor mobile, la un standard european sau internațional, utilizarea acestor componente ale echipamentelor rămâne permisă pentru o perioadă maximă de 20 de ani de la introducerea unei noi versiuni sau a unei versiuni revizuite a acestui standard,b) care sunt aplicabile părților fixe ale echipamentelor, la un standard european sau internațional, utilizarea acestor părți ale echipamentelor rămâne permisă până la înlocuirea sau transformarea zonei în cauză, după introducerea unei noi versiuni sau a unei versiuni revizuite a acestui standard.
6.Pentru navele de mare viteză care au fost în posesia unui certificat de inspecție a navelor Rin, valabil la 31.03. 2003, dispozițiile articolelor 29.01(3), 29.02, 29.04, 29.05, 29.06(2), 29.10(2) și (3), se aplică numai începând cu 01.01.2023.
Articolul 32.05
Prevederi tranzitorii pentru construcțiile navele care nu intră sub incidența articolului 32.01
1.Prevederile următoare se aplică:
a)construcțiilor navale pentru care certificatul navei în conformitate cu Regulamentul de inspecția a navelor pe Rhin a fost emis pentru prima oară după 01.01.1995, cu condiția ca acestea să nu se fi aflat în construcție sau supuse transformării la 31.12.1994.b) construcțiilor navale care au obținut o altă autorizație de navigație între 01.01.1995 și 30.12.2008.c) navelor care au obținut primul certificat unional valabil pentru zona R în conformitate cu Directiva 2006/87/CE între 30.12.2008 și 06.10.2018,d) navelor care au obținut primul certificat UE valabil pentru zona R în conformitate cu Directiva 2016/1629 începând cu 07.10.2018.2. Trebuie dovedit faptul că acele construcții navale corespund:
a)Regulamentului de inspecție a navelor pe Rhin aplicabil la data la care este emis certificatul pentru inspecția navelor pe Rhin sau altă autorizație de navigație; saub) cu dispozițiile Directivei 2006/87/CE, aplicabile zonei R, în vigoare la data emiterii certificatului comunitar; sauc) cu dispozițiile Directivei (UE) 2016/1629, aplicabile zonei R, în vigoare la data emiterii certificatului unional.
3.Construcțiile navale trebuie adaptate la prezentul standard în conformitate cu prevederile tranzitorii din tabelul de mai jos.
4.Art. 32.04, alin. 4 și 5 se aplică prin analogie.
5.În tabelul de maijos, semnificațiile sunt următoarele:
–N.R.T. (N = noi, R = înlocuite, T = transformate): Prevederea nu se aplică construcțiilor navale care se află deja în exploatare, în afară de cazul în care componentele respective sunt înlocuite sau transformate, și anume prevederea se aplică numai construcțiilor noi, componentelor sau zonelor respective înlocuite sau transformate. Dacă componentele existente sunt înlocuite prin componente de înlocuire care utilizează aceeași tehnologie și de același tip, aceasta nu constituie o înlocuire "R" în sensul acestor prevederi tranzitorii.– "Emiterea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară": Prevederea trebuie să fie respectată la data emiterii sau reînnoirii Certificatului navei de navigație interioară după data indicată.
| Articol și alineat | Conținut | Termen final și Observații | Data intrării în vigoare | ||
|---|---|---|---|---|---|
| CAPITOLUL 3 | |||||
| 3.03 | alin.1 lit.b) | Poziția peretelui picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | 07.10.2018 |
| alin.2 | Încăperi de locuit în pupa peretelui picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 07.10.2018 | |
| Echipament de siguranță în pupa peretelui picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | 07.10.2018 | ||
| alin.7 | Ancorele să nu iasă din zona prova a navei | Prevederea se aplică după 01.01.2001:N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2041 | 07.10.2018 | |
| CAPITOLUL 6 | |||||
| 6.02 | alin.1 | Dublarea valvulei de acționare în cazul acționării hidraulice | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | 01.04.2007 |
| Tubulatură de serviciu separată pentru a doua acționare în cazul acționării hidraulice | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | 01.04.2007 | ||
| 6.07 | alin.2 lit. a | Alarmă nivel rezervoare hidraulice și alarma presiune de serviciu | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | 01.04.2007 |
| CAPITOLUL 7 | |||||
| 7.02 | alin.6 | Concepția sticlei securizate | N.R.T. | 07.10.2018 | |
| 7.04 | alin.3 | Indicarea | Dacă nu este o timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană: NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | 01.04.2007 |
| alin.9 a treia frază | Controlul prin manetă | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | 01.04.2007 | |
| alin.9 a patra frază | Interzicerea indicării direcției jetului | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | 01.04.2007 | |
| 7.05 | alin.1 | Lumini de navigație, carcasele, accesoriile și sursele de lumină ale acestora | Luminile de navigație, carcasele, accesoriile și sursele de lumină ale acestora care îndeplinesc cerințele privitoare la culoare și intensitate a luminii pentru luminile de navigație și la acceptarea luminilor de semnalizare pentru navigația pe Rin la 30.11.2009 pot fi încă utilizate. | 01.12.2009 | |
| 7.06 | alin. 1 | Indicatoare ale vitezei de girație care au fost aprobate înainte de 1.1.1990 | Indicatoarele vitezei de girație care au fost aprobate înainte de 01.01.1990 și au fost instalate înainte de 01.01.2000 pot fi instalate și utilizate până la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după 01.01.2015, dacă există un certificat valid de instalare în temeiul Directivei 2006/87/CE sau al Rezoluției CCNR 1989-II-35. | 01.12.2009 | |
| Aparate radar de navigație și indicatoare ale vitezei de girație care au fost aprobate după 1.1.1990 | Aparatele radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație care au fost aprobate după 01.01.1990 în temeiul cerințelor și condițiilor de încercare minime privind instalațiile radar utilizate pentru navigația pe Rin precum și a cerințelor și condițiilor de încercare minime privind indicatoarele vitezei de girație pentru navigația pe Rin, pot continua să fie instalate și utilizate dacă s-a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard, Directivei 2006/87/CE sau al Rezoluției CCNR 1989- II-35. | 01.12.2009 | |||
| Aparate radar de navigație și indicatoare ale vitezei de girație care au fost aprobate după31.12. 2006 | Aparatele radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație care au fost aprobate după 31.12. 2006 în temeiul cerințelor și condițiilor de încercare minime ale Directivei 2006/87/CE pot continua să fie instalate și utilizate dacă s-a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard sau al Directivei 2006/87/CE. | 07.10.2018 | |||
| Aparate radar de navigație și indicatoare ale vitezei de girație care au fost aprobate după 01.12.2009 | Aparate radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație care au fost aprobate după 31.12. 2009 în temeiul cerințelor și condițiilor de încercare minime ale Rezoluției CCNR 2008-II-11 pot continua să fie instalate și utilizate dacă s-a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard sau al Rezoluției CCNR 2008- II-11. | 07.10.2018 | |||
| alin.3 | Echipamentul AIS interior | Echipamentul AIS interior, cu o aprobare de tip conform Edițiilor 1.0 și 1.01 ale Standardului de încercare a echipamentului AIS interior și care au fost instalate înainte de 01.12. 2015, pot fi utilizate în continuare. | 01.12.2013 | ||
| Echipamentul AIS interior aprobat la sau după 19.10. 2012, în conformitate cu Standardului de încercare a echipamentului AIS interior Ediția 2.0, adoptate prin Rezoluția CCNR 2012-II-20, pot continua să fie montate și utilizate. | 07.10.2018 | ||||
| 7.12 | alin.4 a doua frază | Indicații | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | 01.01.2018 | |
| alin.5 | Opritori și blocatori | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2025 | 01.01.2018 | |
| alin.6 | Dezactivarea automată | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2025 | 01.01.2018 | |
| alin.7 prima și a doua frază | Amenajări și dispozitive de protecție | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2025 | 01.01.2018 | |
| alin.7 a treia frază | Semnal optic | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | 01.01.2018 | ||
| alin.8 | Sistem de coborâre de urgență | Dacă nu este posibilă o coborâre hidraulică: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după | 01.01.2040 | 01.01.2018 | |
| alin. 12 lit. c) | Încercare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | 01.01.2018 | ||
| Dacă dovada nu poate fi furnizată prin calcul, comisia de inspecție poate recunoaște echivalența altor dovezi echivalente. | |||||
| CAPITOLUL 8 | |||||
| 8.02 | alin.4 | Ecranarea conectărilor tubulaturilor | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2025 | 01.04.2007 |
| alin.5 | Sistem de protecție a tubulaturii | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2025 | 01.04.2007 | |
| 8.03 | alin.4 | Afișare și oprirea reducerii automate a vitezei motorului | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | 01.04.2004 |
| 8.05 | alin.3 | Nici un rezervor de combustibil în pupa peretelui picului pupa | N.R.T.,cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | 07.10.2018 |
| alin.7 prima propoziție | Valvulă cu închidere rapidă care poate fi acționată de pe punte, în aceeași măsură când încăperile respective sunt închise | N.R.T.,cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.04.2008 | |
| alin.9 a doua frază | Indicația dispozitivelor de sondare a nivelului trebuie să poată fi citită până la nivelul maxim de umplere | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | 01.04.1999 | |
| alin. 13 | Supravegherea nivelului de umplere nu numai pentru mașinile de propulsie, ci și pentru alte motoare necesare deplasării navei | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.04.1999 | |
| 8.06 | Tancuri pentru uleiul de ungere, tubulaturi și accesorii | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.04.2007 | |
| 8.07 | Tancurile pentru uleiul utilizat la sistemul de transmitere a puterii, sistemele de comandă și acționare și sistemele de încălzire, tubulaturile și accesoriile | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.04.2007 | |
| CAPITOLUL 9 | Pentru motoarele care sunt deja instalate la bord și nu au aprobare de tip, numai art. 9.02 se aplică. | 07.10.2018 | |||
| 9.01 | alin.1 la alin.4 | Prevederi generale | Pentru motoarele care satisfac dispozițiile privind aprobarea de tip și pe cele privind instalarea, în vigoare la data instalării: N.R. | ||
| 9.06 | Controlul instalării | ||||
| CAPITOLUL 10 | |||||
| 10.01 | alin.2 lit. e) | Planuri ale tablourilor electrice și documentele privind motoarele de propulsie electrică | N.R.T. | 07.10.2018 | |
| alin.2 lit. f) | Planurile instalațiilor electronice | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin.2 lit. g) | Planurile circuitelor de curent de comandă | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| 10.03 | Tipul de protecție în funcție de locație | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| 10.04 | Protecția contra exploziei | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| 10.05 | alin.4 | Secțiunea conductoarelor de împământare | N.R.T | 07.10.2018 | |
| 10.06 | alin.1 tabel 1 | Curent alternativ trifazat | N.R.T. | 07.10.2018 | |
| 10.08 | alin.1 | Conformitatea cu standardele europene EN 15869-1, EN 15869-3 șiEN 16840 | N.R.T. | 07.10.2018 | |
| 10.10 | alin.2 | Instalarea transformatoarelor | N.R.T. | 07.10.2018 | |
| alin.3 | Înfășurările transformatoarelor primare și secundare separate | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin.4 | Prizele de alimentare ale înfășurărilor secundare ale transformatoarelor | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin.5 | Placa indicând producătorul și puterea motoarelor, generatoarelor și transformatoarelor | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| 10.11 | alin.3 | Ventilarea spre puntea deschisă a încăperilor de serviciu și a dulapurilor | N.R.T. | 07.10.2018 | |
| alin. 12 | Dimensionarea dispozitivului de încărcare | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin. 13 | Dispozitive de încărcare automată | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin. 14 | Tensiunea de încărcare maximă | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin. 15 | Standardele europene EN 62619 și EN 62620 pentru acumulatori lithium-ion | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin. 16 | Sisteme de gestiune a acumulatorilor | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| 10.15 | alin. 11 | Trecerile ansamblurilor de cabluri | N.R.T. | 07.10.2018 | |
| alin. 12 | Cabluri care conectează o sursă de energie electrică de urgență la echipamentele consumatoare | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin. 13 | Cablurile în zone cu temperaturi ambientale ridicate | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin. 14 | Instalarea cablurilor de alimentare principale și de rezervă | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| 10.18 | alin.1 | Posibilitatea deconectării rețelei | N.R.T. | 07.10.2018 | |
| alin.2 | Accesibilitate | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin.3 | Izolarea galvanică a circuitelor de control și de putere | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin.4 | Funcționarea în caz de fluctuații de tensiune și frecvență | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin.5 | Perioadă de descărcare după deconectarea de la rețea | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin.6 | Comportament în caz de defectare a semnalelor de control externe | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin.7 | Comportament în caz de defectare a tensiunii de comandă | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin.8 | Detectarea erorilor și prevenirea prezenței erorilor nedetectate | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin.9 | Monitorizarea | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| alin. 10 | Examinarea de tip | N.R.T. | 07.10.2018 | ||
| CAPITOLUL 13 | |||||
| 13.02 | alin.2 lit. b) | Recipiente din oțel sau din alt material rezistent și neinflamabil, cu o capacitate de minimum 10 l | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | 01.12.2011 | |
| 13.03 | alin.1 | Standardul european | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | 01.04.2002 |
| alin.2 | Compatibilitatea pentru clasa de incendiu A,BșiC | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2007 | 01.04.2002 | |
| 13.04 | Instalații fixe de stingere a incendiului în spațiile de locuit, timonerii și spațiile pentru pasageri | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | 01.04.2002 | |
| 13.05 | Instalații fixe de stingere a incendiului în încăperi de mașini, căldări și pompe | N.R.T.,38 cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.04.2002 | ||
| 13.07*39 | Aplicarea standardului european la bărcile de serviciu | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | 01.10.2003 | |
| 13.08 | alin.2 | Veste de salvare gonflabile | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | 01.10.2003 |
| Vestele de salvare care au fost la bord la 30.09.2003 pot fi utilizate până la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | 01.10.2003 | |||
| CAPITOLUL 14 | |||||
| 14.02 | alin.4 | Echipamente aflate pe marginile exterioare ale punților, pe punțile din bord și în posturile de lucru | N.R.T. | 07.10.2018 | |
| 14.04 | alin.2 | Bare de protecție la puntea din bord | N.R.T. | 07.10.2018 | |
| 14.12 | alin.2, 4, 5, și 9 | Placa producătorului, dispozitive de protecție, documente la bord | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | 01.12.2011 |
| CAPITOLUL 18 | |||||
| 18.01 | alin.2 tabelele 1 și 2, și alin.5 | Valori limită/de control și aprobări de tip | NRT, atât timp cât: a) valorile limită și de control nu depășesc valorile din etapa II cu un factor mai mare de 2; b) instalația de tratare a apelor uzate de la bord este însoțită de un certificat al constructorului sau al expertului care confirmă că aceasta poate suporta modelele tipice de încărcare la bord; și c) există un sistem de gestionare a nămolului de canalizare, care este adecvat pentru condițiile de funcționare a instalației de tratare a apelor uzate de la bordul navelor de pasageri; | 01.12.2011 | |
| Instalațiile de tratare de la bord aprobate după 01.12.2011, în conformitate cu cerințele Rezoluției CCNR 2010- II-27 (Etapa a Il-a), pot fi încă instalate și utilizate. | 07.10.2018 | ||||
| Instalațiile de tratare de la bord aprobate după 10.01.2013, în conformitate cu cerințele Directivei 2012/49/Ue (Etapa a II-a), pot fi încă instalate și utilizate. | 07.10.2018 | ||||
| CAPITOLUL 19 | |||||
| 19.01 | alin.2 lit.e | Interzicerea instalațiilor de gaz lichefiat în conformitate cu Capitolul 17 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de Dispoziția tranzitorie se aplică numai dacă instalațiile de alarmare sunt instalate în conformitate cu articolul 19.15(8). | 01.01.2045 | 01.01.2006 01.01.2006 |
| alin.5 și. , alin.6 | Zona de nevizibilitate prova două lungimi de navă, dacă este mai puțin de 250 m. Vizibilitate suficientă pupa. | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 07.10.2018 | |
| 19.02 | alin.2 | Numărul și amplasarea pereților etanși | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 |
| alin.3 | Amplasarea peretelui picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | 07.10.2018 | |
| Cerința nu se aplică navelor de pasageri care, datorită respectării cerințelor de bază privind statutul de stabilitate 2 în sensul art. 19.03, alin. 9 sau cerințelor art. 19.07, ating un nivel echivalent în ceea ce privește siguranța și manevrabilitatea. | 07.10.2018 | ||||
| alin.5 fraza 2 | Linia de supraimersiune dacă nu există puntea pereților etanși | Pentru navele de pasageri a căror chilă a fost pusă înainte de 01.01.1996, N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 15 | Înălțimea minimă a dublului fund sau a spațiilor laterale goale | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| 19.03 | alin.1 până la 6 | Stabilitatea intactă | N.R.T. și, atunci când numărul maxim de pasageri este majorat, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 |
| alin. 7 și 8 | Stabilitate în stare avariată | NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.9 | Stabilitate în stare avariată | NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| Extinderea verticală a avariei la fundul navei | NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de NRT aplicabil la nave cu punte etanșă la apă pe o distanță minimă de 0,50 m și mai puțin de 0,60 m de fundul navelor care au obținut primul Certificat al navei de navigație interioară înainte de 31.12.2005 | 01.01.2045 | 01.01.2006 01.12.2011 | ||
| Situația 2 de compartimentare | NRT | 01.01.2006 | |||
| alin. 10 - 13 | Stabilitate în stare de avarie | NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| 19.05 | alin.2 lit.a | Numărul de pasageri pentru care existența unei zone de evacuare conform art. 19.06, alin. 8 poate fi demonstrată | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 |
| alin.2 lit.b | Numărul de pasageri care au fost luați în considerație pentru calculul stabilității conform art. 19.03 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| 19.06 | alin.1 prima frază | Zonele destinate pasagerilor situate sub puntea pereților etanși în pupa peretelui de coliziune și prova peretelui etanși din picul pupa | NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 07.10.2018 |
| alin.1 a doua frază | Cerințe pentru zonele de punte cu adăposturi | NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | 01.12.2011 | ||
| alin.3 lit.c, fraza 1 | înălțimea liberă a ieșirilor | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.3 lit.c a doua frază | Lățimea minimă a ușilor cabinelor de pasageri și ale altor încăperi mici | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.3 lit.f, fraza 1 | Dimensiunea ieșirilor de urgență | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.3 lit.g | Ieșirile încăperilor destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.4 lit.d | Ușile încăperilor destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.5 | Cerințe pentru coridoarele de legătură | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.6 lit.b | Căile de evacuare la zonele de evacuare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.6 lit.c*40 | Nici o cale de trecere prin bucătării | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | 01.01.2006 | |
| alin.6 lit. d | De-a lungul căilor de evacuare nu trebuie instalate trepte, scări sau altceva similar | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.7 | Sistemul corespunzător de orientare în siguranță | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.01.2006 | |
| alin.8 | Cerințe cu privire la locurile corespunzătoare pentru adunare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.9 lit. a), b), c), e) și ultima frază | Cerințe cu privire la scări și palierele lor din zonele pentru pasageri | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 10 lit. a, fraza 1 | Balustradă conformă standardului european EN 711:1995 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 10 lit.a, fraza 2 | înălțimea parapetelor și balustradelor punților destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 10 lit.b fraza 2 | Lățimea minimă a deschiderilor, folosite în mod normal pentru îmbarcarea și debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 13 | Zonele de circulație și pereții în zonele de circulație folosite de persoane cu mobilitate redusă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 14 fraza 1 | Construcția geamurilor ușilor și pereților din zonele de circulație | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 15 | Cerințe privind incintele din cadrul suprastructurilor formate integral sau parțial din ferestre panoramice | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 17 fraza 2 | Cerințe pentru toalete pentru persoanele cu mobilitate redusă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 18 | Instalația de ventilație pentru cabinele fără ferestre care se deschid | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| 19.07*41 | Cerințe privind sistemul de propulsie | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | 01.01.2006 | |
| 19.08 | alin.3 lit.a*42 | Cerințe privind instalația de alarmă care să permită pasagerilor, membrilor echipajului și personalului de la bord să alerteze comanda navelor de pasageri și echipajul navei | Pentru navele ce efectuează voiaje de zi, prevederea se aplică N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | 01.01.2006 |
| alin.6 | Instalație fixă de santină | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.01.2006 | |
| 19.10 | alin.2 | Art.10.16, alin.3 se aplică de asemenea coridoarelor și încăperilor recreative pentru pasageri | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.01.2006 |
| alin.3 | Iluminatul de avarie corespunzător | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.01.2006 | |
| alin.4 | Instalație de forță pentru caz de avarie | La navele pentru voiaje de zi, care au LWL sub 25 m, prevederea se aplică la N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.01.2006 | |
| alin.4 lit.f | Alimentarea în caz de avarie pentru proiectoarele conform art.13.02, alin. 2, lit.i | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.01.2006 | |
| alin.4 lit.i | Alimentarea în caz de avarie pentru lifturi și echipament de ridicare conform art.19.06, alin. 9, fraza a 2- a | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.01.2006 | |
| alin.6 fraza 1 | Pereți de separație conform art.19.11, alin.2 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.01.2006 | |
| alin.6 fraza 2 și 3 | Instalare cabluri | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.01.2006 | |
| alin.6 fraza 4 | Instalația de forță pentru caz de avarie deasupra liniei de supraimersiune | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.01.2006 | |
| 19.11 | alin.1 | Caracteristica materialelor și componentelor de construcție din punct de vedere al protecției împotriva incendiilor. | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 |
| Pentru materialele și componentele de construcție aprobate în conformitate cu Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) adoptat prin Rezoluția MSC.61 (67)43 : N.R.T.’ | 07.10.2018 | ||||
| alin.2 | Construcția suprafețelor de separație | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.3 | Vopselele, lacurile și alte produse de tratare a suprafețelor, precum și acoperirile de protecție pentru punte utilizate în încăperi, cu excepția celor de mașini și a spațiilor de depozitare, trebuie să fie cu întârziere la propagarea flăcării | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | 01.01.2006 | |
| alin.4 | Plafoanele saloanelor și căptușelile pereților fabricate din materiale incombustibile | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.5 | Mobila și încastrările din locurile de adunare fabricate din materiale incombustibile | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.6 | încercare conform Codului | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.7 | Materialele de izolație din saloane | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin.9 lit. a), b), c) a doua frază și d) | Cerințe pentru ușile din suprafețele de separație | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 11 | Suprafețele de separație | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 13 | Scările realizate din oțel sau din alt material incombustibil echivalent | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 14 | Izolarea scărilor interioare de pereți conform alin. 2 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 15 | Instalații de ventilație și instalații de alimentare cu aer | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 16 | Instalații de ventilație în bucătării și mașini de gătit cu extractoare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| alin. 17 | Posturile de comandă, casa scărilor, zonele de adunare și instalațiile de extragere a fumului | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| 19.12 | alin.8 lit.d | Instalarea pompelor pentru stingerea incendiilor | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2020 | 07.10.2018 |
| alin.9 | Instalație de stingere a incendiului în încăperile de mașini | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de Dispoziția tranzitorie nu se aplică navelor de pasageri ale căror chilă a fost pusă după data de 31.12.1995 și ale căror corpuri sunt fabricate din lemn, aluminiu sau material sintetic și ale căror încăperi de mașini nu sunt construite din materialele menționate la art. 3.04, alin. 3 și 4. | 01.01.2015 | 01.01.2006 | |
| 19.14 | alin.1 | Colectarea apelor uzate și facilități de transfer | La navele cu cabine cu cel mult 50 de cușete și pentru navele pentru voiaje de zi: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 |
| alin.2 | Cerințe pentru tancurile pentru colectarea apelor uzate | La navele cu cabine cu cel mult 50 de cușete și pentru navele pentru voiaje de zi pentru cel mult 50 de pasageri: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 | |
| 19.15 | alin.1 | Stabilitatea în caz de avarie | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.01.2006 |
| CAPITOLUL 29 | |||||
| 29.02 | alin.3 | Activarea celui de-al doilea aparat de control independent sau a controlului manual | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2045 | 01.04.2005 |
*38 a) Instalațiile fixe de stingere a incendiului cu CO_2 montate între 01.01.1995 și 31.03.2003 trebuie să continue să fie acceptate până la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de 01.01.2035, dacă respectă cerințele art. 10.03, alin. 5 al versiunii Regulamentului de inspecție a navelor pe Rin din 31.03.2002.b) Recomandările Comisiei Centrale pentru Navigația Rinului cu privire la art. 10.03, alin. 5, al versiunii Regulamentului de inspecție a navelor Rinului din 31.03.2002, eliberate între 01.01.1995 și 31.03.2002, rămân valabile până la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după 01.01.2035.c) Art. 13.05, alin. 2 lit. a se aplică numai instalațiilor aflate la bordul navelor cu chila pusă după 01.10.1992 și până la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după 01.01.2035.
*39 Dispoziția tranzitorie asociată articolului 13.07 este o cerință temporară și va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziția tranzitorie aplicabilă a fost: "13.07 / Aplicarea standardului european pentru bărcile de serviciu/NRT, cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după 01.01.2015/01.10.2003".
*40 Dispoziția tranzitorie asociată art. 19.06 alin. 6 lit. c) este o cerință temporară și este valabilă până la31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziția tranzitorie aplicabilă era următoarea: "19.06 alin. 6 lit. c) Nici o cale de trecere prin bucătării/NRT, cel târziu prin reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după 01.01.2015/01.01.2006".
*41 Dispoziția tranzitorie asociată art. 19.07 este o cerință temporară și va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziția tranzitorie aplicabilă era următoarea: "19.07/Cerințe privind sistemul de propulsie / NRT, la reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după 01.01.2015/01.01.2006".
*42 Dispoziția tranzitorie asociată alin. 3 al art. 19.08 este o cerință temporară și va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziția tranzitorie aplicabilă a fost: "19.08 alin. 3 Cerințe privind instalația de alarmă NRT cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după 01.01.2015/01.01.2006", precum și" 19.08 alin. 3 lit. c) / instalația de alarmă care permite comenzii navei să alerteze echipajul și personalul de la bord / Pentru navele cu cabine, cerința se aplică NRT, cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după 01.01.2007/01.01.2006".
*43 MSC.61 (67) adoptat la 5 decembrie 1996 - Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc.
Articolul 33.01
Aplicarea prevederilor tranzitorii la construcțiile navale deja în exploatare
1.Prevederile articolelor 33.02 până la 33.03 se aplica construcțiilor navele care operează exclusiv pe căile navigabile în afara Rinului (zona R):
a)pentru care un Certificat comunitar a fost emis pentru prima dată înaintea datei de 30 decembrie 2008;
b)care au obținut altă autorizație de navigație înaintea datei de 30 decembrie 2008,2. Trebuie să se demonstreze că aceste nave corespund prevederilor din capitolul 1 pană la 12 din Anexa nr. 2 a Directivei 82/714/CEE*, la data la care a fost emis Certificatul comunitar sau altă autorizație de navigație.
* Directiva Consiliului 82/714/CEE din 4 octombrie 1982 de stabilire a condițiilor tehnice pentru navele de navigație interioară, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 301 din 28 octombrie 1982, astfel cum a fost modificată.
3.Certificatele comunitare emise înainte de 30 decembrie 2008 răman valabile pană la data expirării indicată în certificat.
Articolul 33.02
Prevederi tranzitorii pentru construcțiile navale aflate deja în exploatare
1.Construcțiile navale care nu respectă integral prevederile prezentului standard trebuie:
a)să fie aduse în conformitate cu acestea la termenele și în conformitate cu prevederile tranzitorii prevăzute în tabelul de mai jos; șib) până la adaptarea lor să respecte cerințele capitolul 1 până la 12 din Anexa nr. 2 a Directivei 82/714/CEE.
În cazul în care se eliberează un nou certificat navei de navigație interioară pentru o navă menționată la articolul 33.01 alin. 1, certificatul comunitar sau altă autorizație de navigație trebuie prezentată ca dovadă, certificatul comunitar sau cealaltă autorizație de navigație este retrasă, iar data eliberării certificatului comunitar sau a altei autorizații de navigație se înscrie la pct. 52 al noului certificat de navigație interioară după cum urmează:
Un certificat comunitar în conformitate cu Directiva 82/714/CEE a fost emis la...
/
"O autorizație de navigație în conformitate cu
a fost emisă la: ..."
2.Prescurtările sau noțiunile din tabelul de mai jos au următoarea semnificație:
–"N.R.T." (N=noi, R=înlocuite, T=transformate): Prevederea nu se aplică construcțiilor navale care se află deja în exploatare, în afară de cazul în care componentele respective sunt înlocuite sau transformate, și anume prevederea se aplică numai construcțiilor noi, componentelor sau zonelor respective înlocuite sau transformate. Dacă componentele existente sunt înlocuite prin componente de înlocuire care utilizează aceeași tehnologie și de același tip, aceasta nu constituie o înlocuire "R" în sensul acestor prevederi tranzitorii.– "Emiterea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară": Prevederea trebuie să fie respectată la data emiterii sau a următoarei reînnoiri a certificatului după data indicată.
| Articol și alineat | Conținut | Termen final și Observații | ||
|---|---|---|---|---|
| CAPITOLUL 3 | ||||
| 3.03 | alin.1 lit.a | Poziția peretelui de coliziune | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 |
| alin.1 lit.b | Poziția peretelui picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| alin.2 | Încăperi de locuit în prova peretelui de coliziune | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| Încăperi de locuit în pupa peretelui picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2059 | ||
| Echipament de siguranță în prova peretelui de coliziune | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 | ||
| Echipament de siguranță în pupa peretelui picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | ||
| alin.4 | Pereți de separație etanși la gaz între încăperile de locuit și încăperile de mașini, încăperile de căldări și magazii | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| alin.5 para. 2 | Supravegherea ușilor din peretele picului pupa | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| alin.7 | Ancorele să nu iasă din zona prova a navei | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| 3.04 | alin.3 fraza 2 | Izolația încăperilor de mașini | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | |
| alin.3 frazele 3 și 4 | Deschideri și dispozitive de închidere | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| alin.6 | Ieșirile din încăperile de mașini | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| CAPITOLUL 4 | ||||
| 4.04 | Mărci de pescaj | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| CAPITOLUL 5 | ||||
| 5.06 | alin.1 fraza 1 | Viteza minimă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 |
| CAPITOLUL 6 | ||||
| 6.01 | alin.1 | Manevrabilitatea cerută conform capitolului 5 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 |
| alin.3 | Bandări permanente și temperaturi ale mediului ambiant | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| alin.7 | Concepție ax cârmă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 | |
| 6.02 | alin.1 | Prezența rezervoarelor hidraulice separate | N.R.T.,cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2026 |
| Dublarea valvulei de acționare în cazul acționării hidraulice | N.R.T.,cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2026 | ||
| Tubulatură de lucru separată pentru a doua acționare în cazul acționării hidraulice | N.R.T.,cel târziu la reînnoirea Certificatului Navei de navigație interioară după data de | 01.01.2026 | ||
| alin.2 | Punerea în funcțiune a celui de-a doua acționări prin o singură operație | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2026 | |
| alin.3 | Manevrabilitatea cerută conform capitolului 5 este asigurată de a doua acționare sau acționarea manuală | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| 6.03 | alin.1 | Racordarea altor consumatori la mecanismul de acționare al instalației de guvernare hidraulice | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2026 |
| 6.05 | alin.1 | Timona unei instalații cu acționare manuală nu trebuie să fie acționată motorizat | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 |
| 6.06 | alin.1 | Două sisteme de acționare, independente | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 |
| 6.07 | alin.2 lit. a | Alarmă nivel rezervoare hidraulice și alarmă presiune de serviciu | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2026 |
| alin.2 lit. e | Control dispozitiv tampon | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| 6.08 | alin.1 | Cerințe privind echipamentul electronic conform art. 10.20 | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 |
| CAPITOLUL 7 | ||||
| 7.02 | alin.2 până la 6 | Vizibilitate neobstrucționată din timonerie cu excepția următoarelor sectoare: | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2049 |
| alin.3 para. 2 | Vizibilitate neobstrucționată pe axa de vizibilitate a timonierului | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 | |
| alin.6 | Gradul de transparență minim a geamurilor | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de N.R.T. pentru navele echipate cu sticlă colorată care îndeplinesc următoarele condiții: - Geamurile sunt colorate verde și au o transparență de cel puțin 60%. - Plafonul timoneriei este amenajat astfel încât să excludă reflexiile pe ferestre, - Sursele de lumină din timonerie trebuie să poată fi reglate fără opriri sau oprite, - Trebuie luate toate măsurile rezonabile pentru a evita alte reflecții. | 01.01.2024 | |
| alin.6 | Geamurile securizate | N.R.T. | ||
| 7.03 | alin.7 | Oprirea alarmelor | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | |
| alin.8 | Conectare automată la o altă sursă de alimentarea cu energie | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| 7.04 | alin.1 | Comanda mașinilor principale și a instalațiilor de guvernare | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | |
| alin.2 | Comanda mașinilor principale | Dacă timoneriile au fost construite pentru navigația prin radar de către o singură persoană:N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 dacă direcția de mișcare poate fi realizată direct; 30.12.2024 pentru alte motoare | |
| alin.3 | Indicarea | Dacă nu este o timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană: NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| alin.9 a treia frază | Controlul prin manetă | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| alin.9 a patra frază | Interzicerea indicării direcțieijetului | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| 7.05 | alin.1 | Lumini de navigație, carcasele, accesoriile și sursele de lumină ale acestora | Luminile de navigație, carcasele, accesoriile și sursele de lumină ale acestora care îndeplinesc: - cerințele privitoare la culoare și intensitate a luminii pentru luminile de navigație și la acceptarea luminilor de semnalizare pentru navigația pe Rin la 30.11.2009; sau - cerințele corespunzătoare ale unui stat membru la 30.11. 2009, pot fi încă utilizate. | |
| 7.06 | alin.1 | Aparate radar de navigație și indicatoare ale vitezei de girație care au fost aprobate înainte de 31.12.2012 | Aparate radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație care au fost aprobate și instalate conform regulilor statelor membre înainte de 31.12.2012 pot continua să fie menținute și utilizate până la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 31.12.2018 |
| Aceste instalații trebuie să fie introduse la pct. 52 al Certificatului navei de navigație interioară | ||||
| Aparate radar de navigație și indicatoare ale vitezei de girație care au fost aprobate după 01.01.1990 | Aparatele radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație care au fost aprobate după 01.01.1990 în temeiul cerințelor minime și condițiilor de încercare privind instalațiile radar utilizate pentru navigația pe Rin și a cerințelor minime și condițiilor de încercare privind indicatoarele vitezei de girație utilizate pentru navigația pe Rin pot continua să fie instalate și utilizate dacă s-a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard, Directivei 2006/87/CE sau al Rezoluției CCNR 1989- 11-35. | |||
| Aparate radar de navigație și indicatoare ale vitezei de girație care au fost aprobate după 31.12 2006 | Aparatele radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație care au fost aprobate după 31.12 2006 în temeiul cerințelor și condițiilor de încercare minime ale Directivei 2006/87/CE pot continua să fie instalate și utilizate dacă s-a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard sau al Directivei 2006/87/CE. | |||
| Aparate radar de navigație și indicatoare ale vitezei de girație care au fost aprobate după 01.12.2009 | Aparatele radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație care au fost aprobate după 01.12.2009 în temeiul cerințelor și condițiilor de încercare minime ale Rezoluției CCNR 2008-II- 11 pot continua să fie instalate și utilizate dacă s- a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard sau al Rezoluției CCNR 2008-II- 11. | |||
| alin.3 | Echipamentul AIS interior | N.R.T | ||
| Echipamentul AIS interior aprobat la sau după 19.10. 2012, în conformitate cu Standardului de încercare a echipamentului AIS interior Ediția 2.0, adoptate prin Rezoluția CCNR 2012-II-20, pot continua să fie montate și utilizate. | 07.10.2018 | |||
| 7.09 | Instalație de alarmă | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| 7.12 | alin.4 a doua frază | Indicații | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | |
| alin.5 | Opritori și blocatori | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2025 | |
| alin.6 | Dezactivarea automată | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2025 | |
| alin.7 prima și a doua frază | Amenajări și dispozitive de protecție | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2025 | |
| alin.7 a treia frază | Semnal optic | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| alin.8 | Sistem de coborâre de urgență | Dacă nu este posibilă o coborâre hidraulică: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după | 01.01.2040 | |
| alin. 12 lit. c) | Încercare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| Dacă dovada nu poate fi furnizată prin calcul, comisia de inspecție poate recunoaște echivalența altor dovezi echivalente. | ||||
| CAPITOLUL 8 | ||||
| 8.01 | alin.3 | Numai motoare cu combustie internă care funcționează cu combustibil cu punctul de inflamabilitate mai mare de 55° C | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 |
| 8.02 | alin.1 | Asigurarea mașinilor în cazul pornirii neintenționate | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 |
| alin.4 | Ecranarea conectărilor tubulaturilor | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| alin.5 | Sistem de protecție a tubulaturii | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| alin.6 | Izolarea componentelor mașinilor | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| 8.03 | alin.2 | Dispozitive de control | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 |
| alin.4 | Afișarea și oprirea reducerii automate a vitezei | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| alin.5 | Concepția trecerilor arborelui portelice | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 | |
| 8.05 | alin.1 | Rezervoare de oțel pentru combustibili lichizi | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 |
| alin.2 | închiderea automată a valvulelor tancului | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| alin.3 | Nici un tanc de combustibil nu trebuie amplasat în prova peretelui de coliziune | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| Nici un tanc de combustibil nu trebuie amplasat în pupa peretelui picului pupa | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | ||
| alin.4 | Nici un tanc de combustibil împreună cu accesoriile sale nu trebuie amplasat deasupra motoarelor sau tubulaturii de evacuare | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de Până atunci vor fi asigurate dispozitive corespunzătoare pentru evacuarea în siguranță a combustibilului | 30.12.2024 | |
| alin.6 fraze- le 3 până la 5 | Instalarea și dimensionarea tubulaturii de aerisire sau tubulaturii de conectare | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| alin.7 prima frază | Valvula, cu închidere rapidă de pe tanc acționată de pe punte, chiar și atunci când încăperile respective sunt închise. | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2029 | |
| alin.9 a doua frază | Dispozitiv de măsurare a nivelului, lizibil până la nivelul maxim de umplere | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 | |
| alin. 13 | Control nivel de umplere nu numai la mașinile principale ci și la alte mașini necesare pentru funcționarea în siguranță a navei | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 | |
| 8.06 | Tancuri pentru ulei de ungere, tubulaturi și accesorii | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| 8.07 | Tancuri pentru uleiurile utilizate la sistemele de transmitere a puterii, sistemele de control și acționare și sistemele de încălzire, tubulaturi și accesorii | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| 8.08 | alin.8 | Dispozitiv simplu de închidere care nu este suficient pentru racordarea încăperilor de balast la tubulaturile de santină pentru magaziile care pot transporta balast | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 |
| 8.08 | alin.9 | Dispozitive de măsurare în santinele magaziilor | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 |
| 8.09 | alin.2 | Instalații pentru colectarea apelor cu hidrocarburi și a uleiurilor uzate | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 |
| 8.10 | alin.3 | Limită zgomot produs de nava în staționare de 65 dB(A) | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 |
| CAPITOLUL 9 | Pentru motoarele care sunt deja instalate la bord și nu au aprobare de tip, numai art. 9.02se aplică. | |||
| 9.01 | alin.1 la alin.4 | Prevederi generale | Pentru motoarele care satisfac dispozițiile privind aprobarea de tip și pe cele privind instalarea, în vigoare la data instalării: N.R. | |
| 9.06 | Controlul instalării | |||
| CAPITOLUL 10 | ||||
| 10.01 | alin.1 fraza 2 | Documente relevante ce vor fi prezentate comisiei de inspecție | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 |
| alin.2 lit.b) | Planuri de conectare pentru tabloul principal, de avarie și de distribuție vor fi păstrate la bord | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| alin.2 lit. e) | Planuri ale tablourilor electrice și documentele privind motoarele de propulsie electrică | N.R.T. | ||
| alin.2 lit. f) | Planurile instalațiilor electronice | N.R.T. | ||
| alin.2 lit. g) | Planurile circuitelor de curent de comandă | N.R.T. | ||
| alin.3 | Temperatura mediului ambient din interior și de pe punte | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 10.02 | Sisteme de alimentare electrică | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 10.03 | Tipul de protecție în funcție de locație | N.R.T. | ||
| 10.04 | Protecția contra exploziei | N.R.T. | ||
| 10.05 | alin.4 | Secțiunea transversală a conductorilor de împământare | N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| 10.06 | alin.1 tabel | Curent alternativ trifazat | N.R.T. | |
| 10.08 | alin.1 | Conformitatea cu standardele europene EN 15869-1, EN 15869-3 și EN 16840 | N.R.T. | |
| 10.10 | alin.2 | Amplasamentul transformatoarelor | N.R.T. | |
| alin.3 | Înfășurările transformatoarelor primare și secundare separate | N.R.T. | ||
| alin.4 | Prizele de alimentare ale înfășurărilor secundare ale transformatoarelor | N.R.T. | ||
| alin.5 | Placa indicând producătorul și puterea motoarelor, generatoarelor și transformatoarelor | N.R.T. | ||
| 10.11 | alin.3 | Ventilarea spre puntea deschisă a încăperilor de serviciu și a dulapurilor | N.R.T. | |
| alin.7 | Ventilarea încăperilor, a dulapurilor sau a incintelor închise în care sunt instalați acumulatori | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| alin. 12 | Dimensionarea dispozitivului de încărcare | N.R.T. | ||
| alin. 13 | Dispozitive de încărcare automată | N.R.T. | ||
| alin. 14 | Tensiunea de încărcare maximă | N.R.T. | ||
| alin. 15 | Standardele europene EN 62619 și EN 62620 pentru acumulatori lithium-ion | N.R.T. | ||
| alin. 16 | Sisteme de gestiune a acumulatorilor | N.R.T. | ||
| 10.12 | alin.2 lit. d) | Alimentarea directă a aparatelor consumatoare necesare propulsiei și manevrei navei | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| alin.3 lit. b) | Instalații pentru monitorizarea izolației în raport cu împământarea | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 10.13 | Dispozitive de întrerupere de urgență | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 | |
| 10.14 | alin.3 a doua frază | Interzicerea comutatoarelor unipolare în spălătorii, băi și încăperi umede | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2010 |
| 10.15 | alin.2 | Secțiunea minimă a conductorului de 1,5 mmp | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | |
| alin. 10 | Cabluri care leagă timoneriile escamotabile | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| alin. 11 | Trecerile ansamblurilor de cabluri | N.R.T. | ||
| alin. 12 | Cabluri care conectează o sursă de energie electrică de urgență la echipamentele consumatoare | N.R.T. | ||
| alin. 13 | Cablurile în zone cu temperaturi ambientale ridicate | N.R.T. | ||
| alin. 14 | Instalarea cablurilor de alimentare principale și de rezervă | N.R.T. | ||
| 10.16 | alin.3 a doua frază | Repartiția pe două circuite | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 |
| 10.18 | alin.1 | Posibilitatea deconectării rețelei | N.R.T. | |
| alin.2 | Accesibilitate | N.R.T. | ||
| alin.3 | Izolarea galvanică a circuitelor de control și de putere | N.R.T. | ||
| alin.4 | Funcționarea în caz de fluctuații de tensiune și frecvență | N.R.T. | ||
| alin.5 | Perioadă de descărcare după deconectarea de la rețea | N.R.T. | ||
| alin.6 | Comportament în caz de defectare a semnalelor de control externe | N.R.T. | ||
| alin.7 | Comportament în caz de defectare a tensiunii de comandă | N.R.T. | ||
| alin.8 | Detectarea erorilor și prevenirea prezenței erorilor nedetectate | N.R.T. | ||
| alin.9 | Monitorizarea | N.R.T. | ||
| alin. 10 | Examinarea de tip | N.R.T. | ||
| 10.19 | Sisteme de alarmă și de siguranță pentru instalații mecanice | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2015 | |
| 10.20 | Condiții de încercare pentru instalațiile electronice | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| 10.21 | Compatibilitatea electromagnetică | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035 | |
| CAPITOLUL 13 | ||||
| 13.01 | Echipamentul de ancorare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| 13.02 | alin.3 lit. a) | Certificat pentru cablul de acostare și alte cabluri | Primul cablu să fie înlocuit la navă: NRT, cel târziu după data de | 30.12.2024 |
| Al doilea și al treilea cablu să fie înlocuit la navă: N.R.T., cel târziu după data de | 30.12.2029 | |||
| 13.03 | alin.1 | Standardul european | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 |
| alin.2 | Compatibilitatea pentru clasa de incendiu A,BșiC | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| alin.4 | Raportul dintre conținutul de CO2 și dimensiunea încăperii | NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| 13.04 | Instalații fixe de stingere a incendiului în spațiile de locuit, timonerii și spațiile pentru pasageri | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| 13.05 | Instalații fixe de stingere a incendiului în încăperi de mașini, căldări și pompe | Instalațiile fixe de stingere a incendiului cu CO2 montate înainte de 01.10. 1985, dacă respectă cerințele art.16.03 al prezentului standard pot să rămână în uz până la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| 13.07 | Aplicarea standardului european la bărcile de serviciu | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 | |
| 13.08 | alin. 2 | Veste de salvare gonflabile | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 |
| Vestele de salvare care au fost la bord la 29.12.2008 pot fi utilizate până la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |||
| CAPITOLUL 14 | ||||
| 14.02 | alin.4 | Echipamente aflate pe marginile exterioare ale punților, pe punțile din bord și în posturile de lucru | N.R.T.[1] | |
| 14.04 | alin.1 | Lățime liberă a punții din bord | Pentru navele cu B > 7,30 m N.R.T, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2035[2] |
| alin.2 | Bare de protecție la puntea din bord | N.R.T. | ||
| 14.05 | alin.1 | Accesul la încăperile de lucru | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 |
| alin.2 și 3 | Ușile, precum și intrările, ieșirile și coridoarele cu o înălțime mai mare de 0,50 m. | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| alin.4 | Scările din încăperile de lucru cu personal de deservire permanent | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| 14.06 | alin.2 | Ieșiri și ieșiri de urgență | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 |
| 14.07 | alin.1 fraza a doua | Scări fixe, mobile și dispozitive similare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 |
| alin.2 și 3 | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | |||
| 14.10 | Capacele gurii de magazie | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| 14.11 | Vinciuri | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2024 | |
| 14.12 | alin.2 la 6, și 8 la 10 | Macarale: Placa producătorului, sarcina maximă admisibilă, dispozitive de protecție, verificarea prin calcul, inspecția expertului, documente la bord | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 |
| 14.13 | Stocarea lichidelor inflamabile | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| CAPITOLUL 15 | ||||
| 15.01 | alin.1 | încăperi de locuit pentru persoanele care locuiesc în mod obișnuit la bord | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 |
| 15.02 | alin.3 | Amplasarea podelei | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 |
| alin.4 | încăperile de zi și dormitoare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| alin.5 | Zgomot și vibrații în încăperile de locuit | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2029 | |
| alin.6 | înălțimea pentru stat în picioare în încăperile de locuit | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| alin.8 | Suprafața disponibilă a încăperilor comune de zi | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| alin.9 | Volumul încăperilor | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| alin. 10 | Volumul minim de aer al încăperii per persoană | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| alin. 11 | Dimensiunea ușilor | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| alin. 12 lit. a) și b) | Amplasarea scărilor | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| alin. 13 | Tubulaturile pentru gaze și lichide periculoase | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| 15.03 | Instalații sanitare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| 15.04 | Bucătării | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| 15.05 | Instalații de apă potabilă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| 15.06 | încălzire și ventilație | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 | |
| 15.07 | alin.1 fraza 2 | Alte instalații ale încăperilor de locuit | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 |
| CAPITOLUL 18 | ||||
| 18.01 | alin.2 tabelele 1 și 2, și alin.5 | Valori limită/de control și aprobări de tip | NRT, atât timp cât: a) valorile limită și de control nu depășesc valorile din etapa II cu un factor mai mare de 2; b) instalația de tratare a apelor uzate de la bord este însoțită de un certificat al constructorului sau al expertului care confirmă că aceasta poate suporta modelele tipice de încărcare la bord; și c) există un sistem de gestionare a nămolului de canalizare, care este adecvat pentru condițiile de funcționare a instalației de tratare a apelor uzate de la bordul navelor de pasageri; | |
| Instalațiile de tratare de la bord aprobate după 01.12.2011, în conformitate cu cerințele Rezoluției CCNR 2010- II-27 (Etapa a Il-a), pot fi încă instalate și utilizate. | ||||
| Instalațiile de tratare de la bord aprobate după 10.01.2013, în conformitate cu cerințele Directivei 2012/49/Ue (Etapa a II-a), pot fi încă instalate și utilizate. | ||||
| CAPITOLUL 19 | ||||
| Navele de pasageri | A se vedea dispozițiile cadrului de reglementare pentru navele care au fost excluse din domeniul de aplicare al Directivei 82/714/CEE: "Absența pericolului evident" Se aplică tuturor dispozițiilor capitolului 19, cu excepția celor menționate mai jos. | |||
| 19.01 | alin.5 alin.6 | Zona de nevizibilitate prova două lungimi de navă, dacă este mai puțin de 250 m. Vizibilitate suficientă pupa. | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 01.01.2049 |
| 19.11 | alin.1 | Caracteristica materialelor și componentelor de construcție din punct de vedere al protecției împotriva incendiilor. | Pentru materialele și componentele de construcție aprobate în conformitate cu Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) adoptat prin Rezoluția MSC.61 (67)*46 : N.R.T. | |
| CAPITOLUL 20 | ||||
| Navele de pasageri cu vele | A se vedea dispozițiile cadrului de reglementare pentru navele care au fost excluse din domeniul de aplicare al Directivei 82/714/CEE: "Absența pericolului evident" | |||
| CAPIT0LUL21 | ||||
| 21.01 | alin.2 | Vinciuri speciale sau dispozitive echivalente de cuplare folosite la convoaiele împinse | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 |
| 21.01 | alin.3 ultima frază | Cerințe pentru instalația de comandă | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2049 |
| CAPITOLUL 22 | ||||
| Instalațiilor plutitoare | A se vedea dispozițiile cadrului de reglementare pentru navele care au fost excluse din domeniul de aplicare al Directivei 82/714/CEE: "Absența pericolului evident" | |||
| CAPITOLUL 26 | ||||
| Navele de agrement | A se vedea dispozițiile cadrului de reglementare pentru navele care au fost excluse din domeniul de aplicare al Directivei 82/714/CEE: "Absența pericolului evident" | |||
| CAPITOLUL 29 | ||||
| 29.02 | alin.3 | Activarea celui de-al doilea aparat de control independent sau a controlului manual | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de pentru navele care au fost excluse din domeniul de aplicare al Directivei 82/714/CEE: "Absența pericolului evident" | 30.12.2029 |
*44 Cu toate acestea, cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigație interioară după 1.1.2015, navele trebuie să respecte următoarele cerințe:
–Muchiile exterioare ale punților precum și ale stațiilor de lucru în care persoanele pot cădea mai mult de 1 m trebuie să fie echipate cu parapeți sau rame cu o înălțime minimă de 0,7 m sau o bară de protecție continuă în conformitate cu standardul european EN 711: 1995, care trebuie să includă o balustradă, o bară la nivelul genunchilor și o protecție pentru picioare.– Punțile în bord trebuie să fie dotate cu o protecție pentru piciore și o balustradă continuă fixată pe ramă. Balustrăzile ramei nu sunt necesare atunci când punțile în bord sunt prevăzute cu bare de protecție ne-retractabile pe partea de apă.
*45 Pentru navele începute după 31.12.1994 și navele aflate în serviciu, cerința se aplică în următoarele condiții:
În cazul reînnoirii întregii zone de santină, trebuie respectate cerințele art. 14.04. În cazul transformărilor care afectează întreaga lungime a zonei punții în bord și modificarea lățimii libere a punții în bord,(a) art. 14.04 trebuie să fie respectat atunci când lățimea liberă a punții până la o înălțime de 0,90 m, disponibilă înainte de conversie, nu trebuie redusă dacă dimensiunile nu sunt mai mici decât cele prevăzute la art. 14.04.(b) lățime aliberă a punții în bord la o înălțime de 0,90 m sau lățimea liberă deasupra acesteia, disponibilă înainte de transformare, nu trebuie redusă dacă dimensiunile nu sunt mai mici decât cele prevăzute la art. 14.04.
*46 MSC.61 (67) adoptat la 5 decembrie 1996 - Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc.
Articolul 33.03
Prevederi tranzitorii suplimentare pentru construcțiile navale a căror chila a fost pusă înainte de 1 ianuarie 1985
1.Suplimentar față de prevederile art. 33.02, prevederile următoare se pot aplica navelor a căror chilă a fost pusă înainte de 1 ianuarie 1985 , cu condiția ca siguranța navei și a echipajului acesteia să fie asigurată în mod corespunzător.
2.Prescurtările sau noțiunile din tabelul de mai jos au următoarea semnificație:
–"N.R.T." (N=noi, R=înlocuite, T=transformate): Prevederea nu se aplică construcțiilor navale care se află deja în exploatare, în afară de cazul în care componentele respective sunt înlocuite sau transformate, și anume prevederea se aplică numai construcțiilor noi, componentelor sau zonelor respective înlocuite sau transformate. Dacă componentele existente sunt înlocuite prin componente de înlocuire care utilizează aceeași tehnologie și de același tip, aceasta nu constituie o înlocuire "R" în sensul acestor prevederi tranzitorii.– "Emiterea sau reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară": Prevederea trebuie să fie respectată la data emiterii sau reînnoirii certificatului după data indicată.
| Articol și alineat | Conținut | Termen final și bservații | ||
|---|---|---|---|---|
| CAPITOLUL 3 | ||||
| 3.03 | alin.1 | Pereți de coliziune etanși la apă | N.R.T. | |
| alin.2 | încăperi de locuit, echipament de siguranță | N.R.T. | ||
| alin.5 | Deschideri situate în pereții etanși | N.R.T. | ||
| 3.04 | alin.2 | Suprafețe comune de separație între bunchere și încăperile de locuit și cabine | N.R.T. | |
| alin.7 | Nivelul maxim admis al presiunii acustice în încăperea mașinilor | N.R.T | ||
| CAPITOLUL 4 | ||||
| 4.01 | Distanța de siguranță | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară după data de | 30.12.2019 | |
| 4.02 | Bordul liber | N.R.T. | ||
| CAPITOLUL 6 | ||||
| 6.01 | alin.3 | Cerințe privind instalația de guvernare | N.R.T. | |
| CAPITOLUL 7 | ||||
| 7.01 | alin.2 | Presiunea acustică generată de navă | N.R.T. | |
| 7.05 | alin.2 | Control lumini de navigație | Reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | |
| 7.12 | Timonerii escamotabile | N.R.T. | ||
| CAPITOLUL 8 | ||||
| 8.01 | alin.3 | Interzicerea anumitor combustibili lichizi | N.R.T. | |
| 8.04 | Instalația de evacuare a gazelor arse de la motoare | N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigație interioară | ||
| 8.05 | alin. 13 | Monitorizarea gradului de umplere nu numai pentru mașinile de propulsie, dar și pentru alte motoare necesare funcționării sigure a navei | N.R.T. | |
| 8.08 | alin.2 | Echipare cu pompe de santină | N.R.T. | |
| 8.08 | alin.3 și 4 | Diametrul și debitul minim de pompare al pompelor de santină | N.R.T. | |
| 8.08 | alin.5 | Pompe de santină autoamorsabile | N.R.T. | |
| 8.08 | alin.6 | Prevedere sorb | N.R.T. | |
| 8.08 | alin.7 | închidere automată pic pupa | N.R.T. | |
| 8.10 | alin.2 | Zgomot produs de navă în marș | N.R.T. | |
| CAPITOLUL 10 | ||||
| 10.01 | alin.2 | Documente pentru instalația electrică | N.R.T. | |
| alin.3 | Concepția instalației electrice | N.R.T. | ||
| 10.06 | Tensiuni maxime admise | N.R.T. | ||
| 10.10 | Generatoare, motoare și transformatoare | N.R.T. | ||
| 10.11 | alin.2 | Amplasarea acumulatorilor | N.R.T. | |
| 10.12 | alin.2 | întrerupătoare, dispozitive de protecție | N.R.T. | |
| 10.14 | alin.3 | întrerupere simultană | N.R.T. | |
| 10.15 | Cabluri | N.R.T. | ||
| 10.16 | alin.3 | Iluminarea încăperilor de mașini | N.R.T. | |
| 10.17 | alin.1 | Tablourile de comandă pentru luminile de navigație | N.R.T. | |
| 10.17 | alin.2 | Alimentarea luminilor de navigație | N.R.T. | |
| CAPITOLUL 13 | ||||
| 13.01 | alin.9 | Vinciuri pentru ancore cu masa peste 50 kg | N.R.T. | |
| 13.07 | alin.1 | Aplicarea standardului european la bărcile de serviciu | N.R.T. | |
| 13.08 | alin.1 | Aplicarea standardului la colacii de salvare | ||
| 13.08 | alin.2 | Aplicarea standardului la vestele de salvare | N.R.T. | |
| CAPITOLUL 14 | ||||
| 14.11 | alin.2 | Asigurarea vinciurilor | N.R.T | |
| CAPITOLUL 15 | ||||
| 15.02 | alin.3 | Tubulaturile pentru gazele sau lichidele periculoase | N.R.T | |
LA STANDARDUL TEHNIC
la ES-TRIN
MODEL AL NUMĂRULUI EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI
| A | A | A | X | X | X | X | X |
| Codul autorității competente care atribuie Numărul european unic de identificare a navei de navigație interioară | Numărul de ordine | ||||||
În model, "AAA" reprezintă codul de trei cifre atribuit de autoritatea competentă care atribuie Numărul european unic de identificare a navei conform următoarelor intervale de numere:
001-019 Franța
020-039 Olanda
040-059 Germania
060-069 Belgia
070-079 Elveția
080-099 rezervat pentru construcțiile navale din țările care nu sunt parte la Convenția Mannheim și pentru care a fost emis un certificat rhenan înainte de 01.04.2007
100-119 Norvegia
120-139 Danemarca
140-159 Marea Britanie
160-169 Islanda
170-179 Irlanda
180-189 Portugalia
190-199 rezervat
200-219 LuXemburg
220-239 Finlanda
240-259 Polonia
260-269 Estonia
270-279 Lituania
280-289 Letonia
290-299 rezervat
300-309 Austria
310-319 Lichtenstein
320-329 Republica Cehia
330-339 Slovacia
340-349 rezervat
350-359 Croația
360-369 Serbia
370-379 Bosnia și Herțegovina
380-399 Ungaria
400-419 Federația Rusă
420-439 Ucraina
440-449 Belarus
450-459 Republica Moldova
460-469 România
470-479 Bulgaria
480-489 Georgia
490-499 rezervat
500-519 Turcia
520-539 Grecia
540-549 Cipru
550-559 Albania
560-569 Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
570-579 Slovenia
580-589 Muntenegru
590-599 rezervat
600-619 Italia
620-639 Spania
640-649 Andorra
650-659 Malta
660-669 Monaco
670-679 San Marino
680-699 rezervat
700-719 Suedia
720-739 Canada
740-759 Statele Unite a Americii
760-769 Israel
770-799 rezervat
800-809 Azerbaijan
810-819 Kazakhstan
820-829 Kyrgyzstan
830-839 Tajikistan
840-849 Turcmenistan
850-859 Uzbekistan
860-869 Iran
870-999 rezervat
xxxxx reprezintă numărul de ordine din cinci cifre atribuit de autoritatea competentă
la ES-TRIN
DATELE PENTRU IDENTIFICAREA UNEI NAVEA. Toate navele1. Numărul european unic de identificare a navei (Anexa nr. 3, Secțiunea I, Căsuță 3 a modelului și Secțiunea VI, Coloana 5)2. Numele construcției navale (Anexa nr. 3, Secțiunea I, Căsuța 1 a modelului și Secțiunea VI, Coloana 4)3. Tipul construcției navale așa cum este definit la Articolul 1.01, Punctele 1.1-1.28 (Anexa nr. 3, Secțiunea I, Căsuța 2 a modelului)
4.Lungimea totală, așa cum este definită la Articolul 1.01 Punctul 4.17 (Anexa nr. 3, Secțiunea I, Căsuța 17a)
5.Lățimea totală, așa cum este definită la Articolul 1.01 Punctul 4.20 (Anexa nr. 3, Secțiunea I, Căsuța 18a)
6.Pescajul, așa cum este definit la Articolul 1.01 Punctul 4.23 (Anexa nr. 3, Secțiunea 1, Căsuța 19a)
7.Sursa Datelor (= Certificatul navei de navigație interioară)
8.Capacitatea de încărcare (Anexa nr. 3, Secțiunea I, Căsuța 21 și Secțiunea VI, Coloana 13) pentru navele de marfă9. Deplasamentul așa cum este definit la Articolul 1.01 Punctul 4.7 (Anexa nr. 3, Secțiunea I, Căsuța 21 și Secțiunea VI, Coloana 13) pentru nave altele decât navele de marfă10. Operator (armator sau reprezentantul său)
11.Comisia de inspecție/Autoritatea emitentă (Anexa nr. 3, Secțiunile I și VI)
12.Numărul Certificatului navei de navigație interioară (Anexa nr. 3, Secțiunea I și Secțiunea VI, Coloana 1)13. Data expirării (Anexa nr. 3, Secțiunea I, Căsuța 11a modelului și Secțiunea VI, Coloana 17)14. Creatorul setului de dateB. Dacă sunt disponibile:
1.Numărul național2. Tipul construcției navale în conformitate cu Specificațiile tehnice pentru raportările electronice ale navelor în navigația interioară3. Corp simplu sau dublu în conformitate cu ADN/ADNR4. Înălțimea așa cum este definită la Articolul 1.01 Punctul 4.225. Tonajul brut (pentru navele maritime)
6.Numărul IMO (pentru navele maritime)
7.Indicativul de apel (pentru navele maritime)
8.Numărul MMSI9. Codul ATIS10. Tipul, numărul, autoritatea emitentă și data expirării ale altor certificate.Anexa nr. 3
la ES-TRIN
Certificatul navei de navigație interioară Nr. ............ al Comisiei de inspecție
Inland navigation vessel certificate No. ........... of the Inspection Body
MODELE DE CERTIFICATE ALE NAVEI
DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ ȘI MODEL AL REGISTRULUI CERTIFICATELOR
NAVELOR DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂSecţiunea I Model de certificat al navei de navigație interioară
| Numele statului/Stema Name of State/Seal CERTIFICATUL DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ INLAND NAVIGATION VESSEL CERTIFICATE Nr. …… No …… | |
| …………………….. LOCUL, DATA Place, date | |
| ………………………………….. COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | |
| ȘTAMPILA Stamp | |
| ………………………………… SEMNĂTURA (Signature) | |
| OBSERVAȚII: Remarks | |
| CONSTRUCȚIA NAVALĂ POATE FI UTILIZATĂ PENTRU NAVIGAȚIE ÎN BAZA ACESTUI CERTIFICAT AL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ NUMAI ÎN SITUAȚIA DESCRISĂ AICI. The craft may be used for navigation by virtue of this inland navigation vessel certificate only in the condition herein described. | |
| ÎN CAZUL UNOR TRANSFORMĂRI SAU REPARAȚII MAJORE, CONSTRUCȚIA NAVALĂ TREBUIE SUPUSĂ UNEI INSPECȚII SPECIALE ÎNAINTEA EFECTUĂRII UNUI NOU VOIAJ. In the event of major alterations or repairs, the craft must undergo a special inspection before any new voyage. | |
| PROPRIETARUL CONSTRUCȚIEI NAVALE SAU REPREZENTANTUL SĂU TREBUIE SĂ INFORMEZE COMISIA DE INSPECȚIE ASUPRA ORICĂREI MODIFICĂRI DE NUME SAU PROPRIETATE, ORCĂREI REMĂSURĂRI ȘI ASUPRA ORICĂREI MODIFICĂRI EFECTUATE ÎN NUMĂRUL DE ÎNMATRICULARE SAU PORTUL DE ORIGINE, ȘI SĂ TRANSMITĂ CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ COMISIEI DE INSPECȚIE SPRE A FI MODIFICAT. The owner of a craft, or his representative, shall bring to the notice of the inspection body any change in the name or ownership of a craft, any re-measurement, and any change in the registration or home port, and shall send the inland vessel certificate to that inspection body for amendment. | |
Certificatul navei de navigație interioară Nr. ...................... al Comisiei de inspecție
Inland navigation vessel certificate No. ............................ of the Inspection Body
| 1. NUMELE CONSTRUCȚIEI NAVALE Name of craft | 2. TIPUL CONSTRUCȚIEI NAVALE Type of craft | 3. NUMĂRUL EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI Unique European Vessel Identification Number | |
| 4. NUMELE ȘI ADRESA PROPRIETARULUI Name and domicile of owner | |||
| 5. LOCUL DE ÎNREGISTRARE ȘI NUMĂRUL DE ÎNMATRICULARE Place of registration and registration number | 6. PORTUL DE ORIGINE Home port | ||
| 7. ANUL CONSTRUCȚIEI Year of construction | 8. NUMELE ȘI ADRESA ȘANTIERULUI CONSTRUCTOR Name and location of shipyard | ||
| 9. ACEST CERTIFICAT ÎNLOCUIEȘTE CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ NR. …… EMIS LA DATA DE …………….. DE CĂTRE COMISIA DE INSPECȚIE ………………………………………………….. This certificate replaces inland navigation vessel certificate No ……………… issued on ………………. by ……………………………. Inspection Body | |||
| 10. CONSTRUCȚIA NAVALĂ MAI SUS MENȚIONATĂ The abovementioned craft, ULTERIOR INSPECȚIEI EFECTUATE LA DATA DE *) …………………………………………………….. subsequent to the inspection carried out on *) LA PREZENTAREA CERTIFICATULUI EMIS LA DATA DE *) ………………………………………………….. on presentation of the certificate issued on *) ………. DE CĂTRE SOCIETATEA DE CLASIFICARE RECUNOSCUTĂ ……………………………………………….. by the recognized classification society | |||
| ESTE DECLARATĂ APTĂ PENTRU EXPLOATARE is acknowledge as fit to operate - pe Rhin - in the Rhine (*) între ……………………………………………. și ……………………………………………………*) between ……………………………………… and …………………………………………………*) - PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE ALE UE DIN ZONA(ELE) on EU waterways in Zone(s) (*) …………………………………………………………………………………………………………….. - PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONA(ELE) on the waterways in Zone(s) (*) ………………………………………………………………………………………………………………. - DIN ……………..(NUMELE STATELOR(*)) in …………… (Name of States(*)) ………………………………………………………………….. - CU EXCEPȚIA Except for ………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………….. - PE URMĂTOARELE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE DIN …… (NUMELE STATULUI(*)) on the following waterways in: ……(Name of the State(*)) ………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………… LA PESCAJUL MAXIM AUTORIZAT ȘI CU ECHIPAMENTUL ȘI ECHIPAJUL SPECIFICAT MAI JOS. at the maximum authorised draught and with the equipment and crew specified below. | |||
| 11. VALABILITATEA ACESTUI CERTIFICAT AL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ EXPIRĂ LA DATA DE The validity of this inland navigation vessel certificate expires on ……………………………………….. | |||
| *) AMENDAMENT LA RUBRICA(ILE): Amendment to item(s): ……………… TEXTUL NOU: New text: *) ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ACEASTĂ PAGINĂ A FOST ÎNLOCUITĂ. This page has been replaced. LOCUL, DATA ………………………………………………………………. Place, date | |||
| COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body ……………………………… | |||
| …………………. Ștampila Stamp | |||
| ……………………………………… (SEMNĂTURA) (Signature) | |||
| ____________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appropriate. | |||
| 12. NUMĂRUL CERTIFICATULUI NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ (1), NUMĂRUL EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI (2), NUMĂRUL DE ÎNMATRICULARE (3) ȘI NUMĂRUL MĂSURĂTORII (4) SUNT ATAȘATE CU SEMNE CORESPUNZĂTOARE ÎN URMĂTOARELE LOCURI DE PE CONSTRUCȚIA NAVALĂ The inland navigation vessel certificate number (1), unique European vessel identification (2), registration number (3) and measurement number (4) are affixed with the corresponding signs at the following locations on the craft 1 ……………………………………………………………………… 2 ……………………………………………………………………… 3 ……………………………………………………………………… 4 ……………………………………………………………………… | |||
| 13. PESCAJUL MAXIM AUTORIZAT ESTE INDICAT PE FIECARE BORD AL CONSTRUCȚIEI NAVALE The maximum authorized draught is indicated on each side of the craft - prin două ………………………………… mărci de pescaj. by two - …………………………………. – draught marks*). - prin mărci superioare de măsură - by the upper measurement plates*). AU FOST APLICATE DOUĂ SCĂRI DE PESCAJ Two draught scales have been applied*). SCĂRILE DE MĂSURĂ PUPA SERVESC DREPT SCĂRI DE PESCAJ: ELE AU FOST SUPLIMENTATE ÎN ACEST SCOP CU CIFRE CARE INDICĂ PESCAJELE*). The rear measurement scales serve as draught scales: they have been supplemented for that purpose by figure indicating the draughts*). | |||
| 14. FĂRĂ A PREJUDICIA RESTRICȚIILE*) MENȚIONATE LA RUBRICILE 15 ȘI 52, CONSTRUCȚIA NAVALĂ POATE SĂ Without prejudice to the restrictions*) mentioned in item 15 and 52, the craft is fit to | |||
| 1. împingă*) push-tow*) 1.1 într-o formațiune rigidă*) in rigid formation*) 1.2 cu articulație controlată*) With controlled articulation*) | 4. să fie propulsată într-o formațiune în cuplu*) be propelled in a side-by-side formation*) | ||
| 2. fie împinsă*) be push-towed*) 2.1 într-o formațiune rigidă*) in rigid formation*) 2.2 în prova unei formațiuni rigide*) at the head of a rigid formation*) 2.3 cu articulație dirijată*) With controlled articulation*) | 5. remorcheze*) tow*) 5.1 construcții navale care nu au forță mortice proprie*) craft having no motive power of their own*) 5.2 construcții navale cu motor*) mtorised craft*) 5.3 numai în amonte*) upstream only*) | ||
| 3. propulseze o formațiune în cuplu*) propel a side-by-side formation*) | 6. fie remorcată*) be towed*) 6.1 ca și construcție navală cu motor*) as a motorised craft*) 6.2 ca și construcție navală care nu are forță motrice proprie as a craft with no motive power of its own*) | ||
| *) AMENDAMENT LA RUBRICA(ILE): Amendment to item(s): ………………. NOUL TEXT: …………………………………………………………………………………… New text: ……………………………………………………………………………………………………… | |||
| *) ACEASTĂ PAGINĂ A FOST ÎNLOCUITĂ. This page has been replaced. LOCUL, DATA ………………………………………….. Place, date | |||
| COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body ……………………….. | |||
| …………………ȘTAMPILA Stamp | |||
| ……………………………… (SEMNĂTURA) (Signature) | |||
| ________________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appropriate. | |||
| 16. CERTIFICAT DE MĂSURĂTOARE NR. ……………… DE LA BIROUL DE MĂSURĂTORI …………… DIN DATA ……………. Measurement certificate No …………….. of the …………… Measurement office dated ……………………………………. | ||||||||||
| 17a. LUNGIME MAX. m Max. length 17b. LUNGIMEA L m Length L | 18a. LĂȚIME MAX. m Max. breadth 18b. LĂȚIMEA B m Breadth B | 19a PESCAJUL TOTAL m Draught overall 19b PESCAJUL T m Draught | 20. BORDUL LIBER cm freeboard | |||||||
| 21. CAPACITATE DE ÎNCĂRCARE/DEPLASAMENT t/m^3*) Deadweight/Displacement*) | 22. NUMĂRUL DE PASAGERI: Number of passengers: | 23. NUMĂRUL DE CUȘETE PENTRU PASAGERI Number of passenger berths: | ||||||||
| 24. NUMĂRUL DE PEREȚI TRANSVERSALI ETANȘI Number of watertight transverse bulkheads | 25. NUMĂRUL DE MAGAZII Number of holds | 26. TIPUL CAPACULUI GURII DE MAGAZIE Type of hatch cover | ||||||||
| 27. NUMĂRUL MOTOARELOR PRINCIPALE DE PROPULSIE Number of main propulsion engines | 28. PUTEREA TOTALĂ NOMINALĂ A MIJLOACELOR PRINCIPALE DE PROPULSIE kW Total power rating of main means of propulsion | 29. NUMĂRUL DE PROPULSOARE PRINCIPALE number of main propellers | ||||||||
| 30. NUMĂRUL DE VINCIURI DE ANCORĂ PROVA Number of bow windlasses DIN CARE CU MOTOR of which ……………powered | 31. NUMĂRUL DE VINCIURI DE ANCORĂ PUPA Number of stern windlasses DIN CARE CU MOTOR of which ………….powered | |||||||||
| 32. NUMĂRUL DE CÂRLIGE DE REMORCARE Number of towing hooks | 33. NUMĂRUL DE VINCIURI DE REMORCARE Number of towing winches DIN CARE CU MOTOR of which ……………powered | |||||||||
| 34. INSTALAȚIA DE GUVERNARE Steering gear | ||||||||||
| NUMĂRUL PENELOR DE CÂRMĂ DE LA GUVERNAREA PRINCIPALĂ Number of rudder blades on main rudder | ACȚIONAREA CÂRMEI PRINCIPALE Main rudder drive | - MANUALĂ*) manual - ELECTRICĂ*) electric | - ELECTRICĂ/HIDRAULICĂ*) electric/hydraulic - HIDRAULICĂ*) hydraulic | |||||||
| ALTE INSTALAȚII: DA/NU*) ……………TIPUL: Other installations: yes/no Type: | ||||||||||
| GUVERNAREA LATERALĂ: DA/NU*) Flanking rudder: yes/no | ACȚIONAREA CÂRMEI LATERALE: Flanking rudder drive: | - MANUALĂ*) manual - ELECTRICĂ*) electric | - ELECTRICĂ/HIDRAULICĂ*) electric/hydraulic - HIDRAULICĂ*) hydraulic | |||||||
| INSTALAȚIE GUVERNARE PROVA Bow rudder installation: DA/NU*) yes/no | - CÂRMĂ PROVA*) bow rudder - PROPULSOR PROVA*) bow thruster - ALTĂ INSTALAȚIE*) other installation | - COMANDĂ DE LA DISTANȚĂ remote control DA/NU*) yes/no | - ACȚIONARE DE LA DISTANȚĂ Remote activation DA/NU*) yes/no | |||||||
| 35. INSTALAȚIA DE SANTINĂ ȘI DE DRENARE Bilge and drainage system NUMĂRUL DE POMPE DE SANTINĂ …………………………., DIN CARE ACȚIONATE ELECTRIC …………………. Number of bilge pumps ………………………………………….. of which power driven ………………………………… | ||||||||||
| DEBITUL MINIM DE POMPARE Minimum pumping capacity | PRIMA POMPĂ DE SANTINĂ l/min first bilge pump A DOUA POMPĂ DE SANTINĂ l/min second bilge pump | |||||||||
| *) AMENDAMENT LA RUBRICA(ILE): Amendment to item(s): ………………. NOUL TEXT: ……………………………………………………………………………………………… New text: …………………………………………………………………………………………………. *) ACEASTĂ PAGINĂ A FOST ÎNLOCUITĂ. This page has been replaced. LOCUL, DATA ……………………………… Place, date | ||||||||||
| ………………..ȘTAMPILA Stamp | COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body ……………………………………………. ……………………………………………. (SEMNĂTURA) (Signature) | |||||||||
| __________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appropriate. | ||||||||||
| 36. NUMĂRUL ȘI POZIȚIA ÎNCHIDERILOR MENȚIONATE ÎN ART. 8.08, ALINEATELE (10) ȘI (11) Number and position of closures referred to in Article 8.08, sections 10 and 11 | |||||
| 37. ANCORE Anchors | |||||
| NUMĂRUL ANCORELOR PROVA Number of bow anchors ………………………………… | MASA TOTALĂ A ANCORELOR PROVA Total mass of bow anchors …………………………. kg | NUMĂRUL ANCORELOR PUPA Numbers of stern anchors ……………………………… | MASA TOTALĂ A ANCORELOR PUPA Total mass of stern anchors …………………………. kg | ||
| 38. LANȚURI DE ANCORĂ Anchors chains | |||||
| NUMĂRUL DE LANȚURI DE ANCORĂ PROVA Number of bow anchor chains ……………………………… | LUNGIMEA FIECĂRUI LANȚ Length of each chain ………………………… m | SARCINA DE RUPERE A FIECĂRUI LANȚ Breaking load of a each chain ………………………. kN | |||
| NUMĂRUL DE LANȚURI DE ANCORĂ PUPA Number of stern anchor chains ………………………………. | LUNGIMEA FIECĂRUI LANȚ Length of each chain ………………………… m | SARCINA LA RUPERE A FIECĂRUI LANȚ Breaking load of each chain ………………………. kN | |||
| 39. CABLURI DE ACOSTARE Mooring cables | |||||
| 1-UL CABLU M LUNG. CU O SARCINĂ LA RUPERE DE kN 1st cable …………….. m long with a breaking load of ………………………………………. kN AL 2-LEA CABLU M LUNG. CU O SARCINĂ LA RUPERE DE kN 2nd cable …………….. m long with a breaking load of ………………………………………. kN AL 3-LEA CABLU M LUNG. CU O SARCINĂ LA RUPERE DE kN 3rd cable ………………. M long with a breaking load of ………………………………………. kN | |||||
| 40. CABLURI DE REMORCARE Towing cables | |||||
| ….. CU O LUNGIME DE ………………. M ȘI O SARCINĂ LA RUPERE DE …………………… kN ….. with a length of …………………… m and a breaking load of ……………………………… kN ….. CU O LUNGIME DE ……………… M ȘI O SARCINĂ LA RUPERE DE ……………………. kN …… with a length of …………………… m and a breaking load of …………………………….. kN | |||||
| 41. SEMNALE VIZUALE ȘI ACUSTICE LA BORDUL NAVEI TREBUIE SĂ EXISTE LUMINI, PAVILIOANE, BALOANE, SEMNALE PLUTITOARE DE NAVIGAȚIE ȘI DISPOZITIVE DE AVERTIZARE ACUSTICĂ UTILIZATE PENTRU SEMNALIZAREA ȘI EMITEREA SEMNALELOR VIZUALE ȘI ACUSTICE PRESCRISE DE [REGLEMENTĂRILE DE POLIȚIE PE RHIN/REGLEMENTĂRILE AUTORITĂȚII DE NAVIGAȚIE APLICABILE ALE STATELOR MEMBRE], PRECUM ȘI LUMINILE DE SEMNALIZARE DE URGENȚĂ, INDEPENDENTE DE REȚEAUA DE LA BORD, PRESCRISE DE [REGLEMENTĂRILE DE POLIȚIE PE RHIN/REGLEMENTĂRILE AUTORITĂȚII DE NAVIGAȚIE APLICABILE ALE STATELOR MEMBRE]. Visual and audible signals The lights, flags, balls, floats and audible warning devices used for signalling and to emit the visual and audible signals prescribed by [the Rhine police regulations/the applicable navigational authority regulations of the Member States] are carried on board, as are the stand-alone emergency mooring lights prescribed by [the Rhine police regulations/the applicable navigational authority regulations of the Member States]. | |||||
| *) AMENDAMENTE LA RUBRICA(ILE): Amendment to item(s): ……………………… NOUL TEXT: …………………………………………………………………….. New tex: ………………………………………………………………………………………. *) ACEASTĂ PAGINĂ A FOST ÎNLOCUITĂ. This page has been replaced. LOCUL, DATA ………………………………………. Place, date | |||||
| COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body ………………………… | |||||
| ………………….ȘTAMPILA Stamp | |||||
| …………………………….. (SEMNĂTURA) (Signature) | |||||
| ____________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appropriate. | |||||
| 42. ALTE ECHIPAMENTE Other equipment | |||
|---|---|---|---|
| BANDULĂ Heaving live | INSTALAȚIA DE COMUNICARE VOCALĂ | - BILATERAL ALTERNATIVĂ*) - BILATERAL SIMULTANĂ/TELEFON*) - LEGĂTURĂ RADIOTELEFONICĂ INTERNĂ*) | |
| PASARELĂ gangway - în conformitate cu art. 13.02 alin. 3 lit.d) *) in accordance with Article 13.02(3)(d) - în conformitate cu art. 19.06 alin. 12*) in accordance with Article 19.06(12) Lungime …………..m Length | Voice communication system | - alternatice two-way - simultaneous two-way/telephone - internal radio-telephone link | |
| CANGE Gaff hook | INSTALAȚIA RADIOTELEFONICĂ | - SERVICIU NAVĂ-NAVĂ - SERVICIU DE INFORMAȚII NAUTICE - SERVICIU NAVĂ-AUTORITĂȚI PORTUARE | |
| NUMĂRUL TRUSELOR DE PRIM AJUTOR Number of first-aid kit | Radio-telephone installation | - vessel-to-vessel service - nautical information service - vessel-port authority service | |
| BINOCLU Pair of binoculars | MACARALE | - ÎN CONFORMITATE CU ART. 14.12 ALIN. 9*) - ALTE MACARALE CU O ÎNCĂRCĂTURĂ UTILĂ CARE NU DEPĂȘEȘTE 2000 KG*) | |
| ANUNȚ CU PRIVIRE LA SALVARE OM PESTE BORD Notice concerning rescue of persons overboard | Cranes | - in accordance with Article 14.12(9) - other cranes with a useful load not exceeding 2000 kg | |
| LUMINA DE CĂUTARE CARE POATE FI OPERATĂ DIN TIMONIERE Searchlight that can be operated from the wheelhouse | |||
| RECIPIENTE REZISTENTE LA FOC Fire-resistant receptacles | |||
| SCARĂ ÎNCLINATĂ/VERTICALĂ*) Embarkation stairway/ladder | |||
| 43. MIJLOACE DE COMBATERE A INCENDIILOR Firefighting appliances NUMĂR DE STINGĂTOARE PORTABILE ………, POMPE DE INCENDIU …….., HIDRANȚI ………….. Number portable fire extinguishers ………….., fire pumps …………………….., hydrants …………… INSTALAȚII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR ÎN ÎNCĂPERILE DE LOCUIT ETC. NU/NUMĂRUL ………………..*) Permanently installed firefighting systems in accommodation etc. No/Number INSTALAȚII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR ÎN ÎNCĂPERILE DE MAȘINI ETC. NU/NUMĂRUL …………………*) Permanently installed firefighting systems in engine rooms etc. No/Number POMPA DE SANTINĂ MOTORIZATĂ ÎNLOCUIEȘTE O POMPĂ DE INCENDIU ………………. DA/NU*) The power-driven bilge pump replaces a fire pump ………………………. Yes/No) | |||
| 44. MIJLOACE DE SALVARE Life saving appliances NUMĂRUL DE COLACI DE SALCARE …….., DINTRE CARE CU LUMINI ……, CU SAULĂ ………*) Number of lifebuoys ……………, of which with light ………………, with line ………………………… O VESTĂ DE SALVARE PENTRU FIECARE PERSOANĂ CARE ESTE ÎN MOD OBIȘNUIT LA BORD/ÎN CONFORMITATE ARTICOLUL 13.08 alin. 2.*) One lifejacket for every person who is regulary on board/in accordance with Article 13.08(2)*) O BARCĂ A NAVEI CU UN SET DE RAME, O SAULĂ ȘI UN ISPOL/ÎN CONFORMITATE CU STANDARDUL EUROPEAN*) A ship’s boat with a set of oars, one mooring line and a baler/in accordance with European Standar*) PLATFORMĂ SAU INSTALAȚIE ÎN CONFORMITATE CU ART. 19.15 ALIN. 4 SAU ALIN. 5*) Platform or an installation in accordance with Article 19.15(4) or (5)*) NUMĂRUL, TIPUL ȘI LOCUL (LOCURILE) INSTALĂRII ECHIPAMENTULUI PENTRU A PERMITE PERSOANELOR SĂ FIE TRANSFERATE ÎN SIGURANȚĂ LA APE PUȚIN ADÂNCI, PE ȚĂRM SAU PE O ALTĂ NAVĂ ÎN CONFORMITATE CU ART. 19.09 ALIN. 3 Number, type and site(s) of installation of the equipment to enable persons to be transferred safely to shallow water, to the bank or to another craft in accordance with Article 19.08(3) .............................................................................................................................. .............................................................................................................................. NUMĂRUL DE MIJLOACE DE SALVARE INDIVIDUALE PENTRU PERSONALUL DE LA BORD ...................., DINTRE CARE ÎN CONFORMITATE CU ART. 13.08 ALIN. 2 ...........*) NUMĂRUL DE MIJLOACE DE SALVARE INDIVIDUALE PENTRU PASAGERI ............................*) Number of individual life saving appliances for passengers*) MIJLOACE DE SALVARE COLECTIVE, ÎN CEEA CE PRIVEȘTE NUMĂRUL, ECHIVALENTE CU ........... MIJLOACE DE SALVARE INDIVIDUALE*) Collective life saving appliance, with respect to the number, equivalent to ............... individual life saving appliances DOUĂ SETURI DE APARATE DE RESPIRAȚIE, DOUĂ SETURI DE ECHIPAMENT, NUMĂR DE MĂȘTI DE GAZE ......................*) Two breathing apparatus sets, two set of equipment, number of smoke hoods ................... ROLUL DE SIGURANȚĂ ȘI PLANUL DE SIGURANȚĂ AFIȘATE LA: Safety rota safety plan displayed at: .................................................................................. ........................................................................................................................................ ........................................................................................................................................ | |||
| 45. AMENAJARE SPECIALĂ TIMONERIE PENTRU CONDUCEREA NAVEI CU AJUTORUL RADARULUI DE CĂTRE O SINGURĂ PERSOANĂ: Special wheelhouse arrangements for steering on radar by one person: APROBATĂ PENTRU CONDUCEREA NAVEI CU AJUTORUL RADARULUI DE CĂTRE O SINGURĂ PERSOANĂ*): Approved for steering on radar by one person | |||
| *) AMENDAMENT LA RUBRICA(ILE): Amendment to item(s): …………………….. NOUL TEXT: ………………………………………………………………. New text: ………………………………………………………………………………… *) ACEASTĂ PAGINĂ A FOST ÎNLOCUITĂ. This page has been replaced. LOCUL, DATA ……………………………. Place, date | |||
| COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body …………………………. | |||
| ……………………ȘTAMPILA Stamp | |||
| ………………………………… (SEMNĂTURA) (Signature) | |||
| _____________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appropriate. | |||
| 46. MODURILE DE FUNCȚIONARE ÎNDEPLINESC A1*), A2*), B*)./CERINȚELE LEGISLAȚIEI NAȚIONALE SAU INTERNAȚIONALE REFERITOARE LA ECHIPAJ Operating modes meeting A1*), A2*), B*)./the requirements of national or international law concerning the crew | |||||||||
| 47. ECHIPAMENT NAVĂ ÎN CONFORMITATE CU ART. 31.01. Vessel equipment in accordance with Article 31.01. NAVA RESPECTĂ*)/NU RESPECTĂ*) ART. 31.02 (STANDARD S1)*)/ART. 31.03 (STANDARD S2)*). [ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 3.18 DIN REGULAMENTUL PRIVIND PERSONALUL NAVIGANT PE RIN/ÎN CONFORMITATE CU CERINȚELE NAȚIONALE SAU INTERNAȚIONALE], ECHIPAJUL MINIM TREBUIE SĂ FIE MAJORAT DUPĂ CUM URMEAZĂ*)/NU TREBUIE SĂ FIE MAJORAT:*): The vessel complies*)/does not comply*) with Article 31.02 (Standard S1)*)/Article 31.03 (Standard S2)*). [In accordance with article 3.18 of the Regulations for Rhine navigation personnel/In accordance with national or international requirements], the minimum crew needs to be increased as follows*)/does not need to be increased:*): | |||||||||
| MODURILE DE FUNCȚIONARE^1 | |||||||||
| OBSERVAȚII ȘI CONDIȚII SPECIALE: Observations and special conditions ………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………….. | |||||||||
| 48. ECHIPAJUL MINIM [CONFORM ART. 3.19 DIN REGULAMENTUL PRIVIND PERSONALUL NAVIGANT PE RIN/ÎN CONFORMITATE CU CERINȚELE NAȚIONALE SAU INTERNAȚIONALE]^2 Minimum crew [accordin to article 3.19 of the Regulations for Rhine navigation personnel/in accordance with national or international requirements]^2 | |||||||||
| MODURILE DE FUNCȚIONARE Operating modes | |||||||||
| OBSERVAȚII ȘI CONDIȚII SPECIALE: Observations and special conditions ……………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………….. | |||||||||
| *) AMENDAMENT LA RUBRICA(ILE): Amendment to item(s): ………….. NOUL TEXT: ………………………………………………………………… New text: ………………………………………………………………………………….. *) ACEASTĂ PAGINĂ A FOST ÎNLOCUITĂ. This page has been replaced. LOCUL, DATA ……………………………………………………………… Place, date | |||||||||
| COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body ………………………… | |||||||||
| ……………..ȘTAMPILA Stamp | |||||||||
| ………………………………. (SEMNĂTURA) (Signature) | |||||||||
| _____________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appropriate. | |||||||||
^1 Certificatul de inspecție pe Rin va face referire la: marinar, marinar înlocuit de un motorist; modurile de fucnționare A1, A2 și B.
The Rhine inspection certificate will refer to: boatman, boatman replaced by an enigine-minder; operating modes A1, A2 and B.
^2 Certificatul de inspecție pe Rin va face referire la: comandant, timonier, șef de echipaj, marinar, ucenic, motorist, ofițer mecanic: modurile de funcționare A1, A2 și B.
The Rhine inspection certificate will refer to: Boatmaster, helmsman, boatman able, boatman, apprentice, engine-minder, engineer: operating modes A1, A2 and B.
| 49. PRELUNGIREA/CONFIRMAREA*) VALABILITĂȚII CERTIFICATULUI NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ*) INSPECȚIE PERIODICĂ/SPECIALĂ*) Extension/confirmation*) of inland navigation vessel certificate validity*) Periodical/special*) inspection COMISIA DE INSPECȚIE A INSPECTAT NAVA LA DATA The Inspection Body inspected the vessel on UN CERTIFICAT DIN DATA ....................... DE LA SOCIETATEA DE CLASIFICARE RECUNOSCUTĂ .................. A certificate dated .................................. from the recognised classification society .................................... ................................................................................................................................................................... A FOST PREZENTAT COMISIEI DE INSPECȚIE*) was presented to the Inspection Body MOTIVUL INSPECTĂRII/CERTIFICĂRII*): Reason for the inspection/certificate ..................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................... AVÂND ÎN VEDERE REZULTATUL INSPECȚIEI/CERTIFICĂRII*), PERIOADA DE VALABILITATE A CERTIFICATULUI ESTE MEȚINUTĂ/PRELUNGITĂ*) In view of the inspection result/certificate*), the period of validity for the certificate is maintained/extended*) PÂNĂ LA ........................ until | |
| .............................. (LOCUL) (Place) | ................................ (DATA) (date) |
| .................................... COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | |
| ........................ȘTAMPILA Stamp | .............................. (SEMNĂTURA) (Signature) |
| _______________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appriopriate. | |
| 49. PRELUNGIREA/CONFIRMAREA*) VALABILITĂȚII CERTIFICATULUI NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ*) INSPECȚIE PERIODICĂ/SPECIALĂ*) COMISIA DE INSPECȚIE A INSPECTAT NAVA LA DATA The Inspection Body inspected the vessel on UN CERTIFICAT DIN DATA ....................... DE LA SOCIETATEA DE CLASIFICARE RECUNOSCUTĂ .................. A certificate dated .................................. from the recognised classification society .................................... ................................................................................................................................................................... A FOST PREZENTAT COMISIEI DE INSPECȚIE*) was presented to the Inspection Body MOTIVUL INSPECTĂRII/CERTIFICĂRII*): Reason for the inspection/certificate ..................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................... AVÂND ÎN VEDERE REZULTATUL INSPECȚIEI/CERTIFICĂRII*), PERIOADA DE VALABILITATE A CERTIFICATULUI ESTE MEȚINUTĂ/PRELUNGITĂ*) In view of the inspection result/certificate*), the period of validity for the certificate is maintained/extended*) PÂNĂ LA ........................ until | |
| .............................. (LOCUL) (Place) | ................................ (DATA) (date) |
| .................................... COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | |
| ........................ȘTAMPILA Stamp | .............................. (SEMNĂTURA) (Signature) |
| _______________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appriopriate. | |
| 49. PRELUNGIREA/CONFIRMAREA*) VALABILITĂȚII CERTIFICATULUI NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ*) INSPECȚIE PERIODICĂ/SPECIALĂ*) Extension/confirmation*) of inland navigation vessel certificate validity*) Periodical/special*) inspection COMISIA DE INSPECȚIE A INSPECTAT NAVA LA DATA The Inspection Body inspected the vessel on UN CERTIFICAT DIN DATA ....................... DE LA SOCIETATEA DE CLASIFICARE RECUNOSCUTĂ .................. A certificate dated .................................. from the recognised classification society .................................... ................................................................................................................................................................... A FOST PREZENTAT COMISIEI DE INSPECȚIE*) was presented to the Inspection Body MOTIVUL INSPECTĂRII/CERTIFICĂRII*): Reason for the inspection/certificate ..................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................... AVÂND ÎN VEDERE REZULTATUL INSPECȚIEI/CERTIFICĂRII*), PERIOADA DE VALABILITATE A CERTIFICATULUI ESTE MEȚINUTĂ/PRELUNGITĂ*) In view of the inspection result/certificate*), the period of validity for the certificate is maintained/extended*) PÂNĂ LA ........................ until | |
| .............................. (LOCUL) (Place) | ................................ (DATA) (date) |
| .................................... COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | |
| ........................ȘTAMPILA Stamp | .............................. (SEMNĂTURA) (Signature) |
| _______________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appriopriate. | |
| 49. PRELUNGIREA/CONFIRMAREA*) VALABILITĂȚII CERTIFICATULUI NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ*) INSPECȚIE PERIODICĂ/SPECIALĂ*) Extension/confirmation*) of inland navigation vessel certificate validity*) Periodical/special*) inspection COMISIA DE INSPECȚIE A INSPECTAT NAVA LA DATA The Inspection Body inspected the vessel on UN CERTIFICAT DIN DATA ....................... DE LA SOCIETATEA DE CLASIFICARE RECUNOSCUTĂ .................. A certificate dated .................................. from the recognised classification society .................................... ................................................................................................................................................................... A FOST PREZENTAT COMISIEI DE INSPECȚIE*) was presented to the Inspection Body MOTIVUL INSPECTĂRII/CERTIFICĂRII*): Reason for the inspection/certificate ..................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................... AVÂND ÎN VEDERE REZULTATUL INSPECȚIEI/CERTIFICĂRII*), PERIOADA DE VALABILITATE A CERTIFICATULUI ESTE MEȚINUTĂ/PRELUNGITĂ*) In view of the inspection result/certificate*), the period of validity for the certificate is maintained/extended*) PÂNĂ LA ........................ until | |
| .............................. (LOCUL) (Place) | ................................ (DATA) (date) |
| .................................... COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | |
| ........................ȘTAMPILA Stamp | .............................. (SEMNĂTURA) (Signature) |
| _______________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appriopriate. | |
| 49. PRELUNGIREA/CONFIRMAREA*) VALABILITĂȚII CERTIFICATULUI NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ*) INSPECȚIE PERIODICĂ/SPECIALĂ*) Extension/confirmation*) of inland navigation vessel certificate validity*) Periodical/special*) inspection COMISIA DE INSPECȚIE A INSPECTAT NAVA LA DATA The Inspection Body inspected the vessel on UN CERTIFICAT DIN DATA ....................... DE LA SOCIETATEA DE CLASIFICARE RECUNOSCUTĂ .................. A certificate dated .................................. from the recognised classification society .................................... ................................................................................................................................................................... A FOST PREZENTAT COMISIEI DE INSPECȚIE*) was presented to the Inspection Body MOTIVUL INSPECTĂRII/CERTIFICĂRII*): Reason for the inspection/certificate ..................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................... AVÂND ÎN VEDERE REZULTATUL INSPECȚIEI/CERTIFICĂRII*), PERIOADA DE VALABILITATE A CERTIFICATULUI ESTE MEȚINUTĂ/PRELUNGITĂ*) In view of the inspection result/certificate*), the period of validity for the certificate is maintained/extended*) PÂNĂ LA ........................ until | |
| .............................. (LOCUL) (Place) | ................................ (DATA) (date) |
| .................................... COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | |
| ........................ȘTAMPILA Stamp | .............................. (SEMNĂTURA) (Signature) |
| _______________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appriopriate. | |
| 49. PRELUNGIREA/CONFIRMAREA*) VALABILITĂȚII CERTIFICATULUI NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ*) INSPECȚIE PERIODICĂ/SPECIALĂ*) Extension/confirmation*) of inland navigation vessel certificate validity*) Periodical/special*) inspection COMISIA DE INSPECȚIE A INSPECTAT NAVA LA DATA The Inspection Body inspected the vessel on UN CERTIFICAT DIN DATA ....................... DE LA SOCIETATEA DE CLASIFICARE RECUNOSCUTĂ .................. A certificate dated .................................. from the recognised classification society .................................... ................................................................................................................................................................... A FOST PREZENTAT COMISIEI DE INSPECȚIE*) was presented to the Inspection Body MOTIVUL INSPECTĂRII/CERTIFICĂRII*): Reason for the inspection/certificate ..................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................... AVÂND ÎN VEDERE REZULTATUL INSPECȚIEI/CERTIFICĂRII*), PERIOADA DE VALABILITATE A CERTIFICATULUI ESTE MEȚINUTĂ/PRELUNGITĂ*) In view of the inspection result/certificate*), the period of validity for the certificate is maintained/extended*) PÂNĂ LA ........................ until | |
| .............................. (LOCUL) (Place) | ................................ (DATA) (date) |
| .................................... COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | |
| ........................ȘTAMPILA Stamp | .............................. (SEMNĂTURA) (Signature) |
| _______________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appriopriate. | |
| 50. ATESTAREA PRIVIND INSTALAȚIA(ILE) DE GAZ LICHEFIAT Attestation relating to liquefied gas installation(s) INSTALAȚIA(ILE) DE GAZ LICHEFIAT DE LA BORDUL CONSTRUCȚIEI NAVALE A (AU) FOST INSPECTATĂ(TE) DE CĂTRE EXPERT*) The liquefied gas installation(s) on board the craft has been inspected by the expert*) …………………………………………………………………………………… ȘI ÎN CONFORMITATE CU RAPORTUL SĂU DE APROBARE DIN DATA ……*) A(AU) ÎNDEPLINIT CONDIȚIILE INDICATE. and according to his acceptance report dated ………….*) fulfil(s) the conditions laid down. INSTALAȚIA CONȚINE URMĂTOARELE APARATE CONSUMATOARE DE GAZ: The plant includes the following gas-consuming appliances: | ||||||||
| INSTALAȚIE Plant | NUMĂR DE FABRICAȚIE Serial No | MODEL Model | FABRICAT Make | TIP Type | POZIȚIE Position | |||
| ACEST ATESTAT ESTE VALABIL PÂNĂ LA: ………………………………………. This attestation is valid until ………………………………………. | ||||||||
| (LOCUL) (Place) | ……………………………… (DATA) (date) | |||||||
| …………………………………….. COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | ||||||||
| ȘTAMPILA Stamp | ……………………………………… (SEMNĂTURA) (Signature) | |||||||
| ____________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appropriate. | ||||||||
| *) AMENDAMENTE LA RUBRICA(ILE): Amendment ti item(s): ……………… NOUL TEXT: ………………………………………………………………………. New text: …………………………………………………………………………………………. *) ACEASTĂ PAGINĂ A FOST ÎNLOCUITĂ. This page has been replaced. LOCUL, DATA …………………………………… Place, date | ||||||||
| …………………………………….. COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | ||||||||
| ………….ȘTAMPILA Stamp | ……………………………………… (SEMNĂTURA) (Signature) | |||||||
| ____________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appropriate. | ||||||||
| 51. PRELUNGIREA ATESTĂRII PRIVIND INSTALAȚIA(ILE) DE GAZ LICHEFIAT Extension of the attestation relating to liquefied gas installation(s) PERIOADA VIZATĂ DE ATESTARE PRIVIND INSTALAȚIA(ILE) DE GAZ LICHEFIAT The period covered by the attestation relating to liquefied gas installation(s) DIN ………………… VALABILĂ PÂNĂ LA …………………….. dated ……………… valid until ………………………………….. ESTE PRELUNGITĂ is extended - CA URMARE A INSPECȚIEI SUPLIMENTARE EFECTUATĂ DE CĂTRE EXPERT ………. following the supplementary inspection by the expert - LA PREZENTAREA RAPORTULUI DE APROBARE DIN DATA ………………………. on presentation of the acceptance report dated PÂNĂ LA ……………………………………………. until …………………………………………………. | |
| ………………………………….. (LOCUL) (Place) | ……………………………. (DATA) (date) |
| ……………………………… COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | |
| ……………..ȘTAMPILA Stamp | ………………………………. (SEMNĂTURA) (Signature) |
| 51. PRELUNGIREA ATESTĂRII PRIVIND INSTALAȚIA(ILE) DE GAZ LICHEFIAT Extension of the attestation relating to liquefied gas installation(s) PERIOADA VIZATĂ DE ATESTARE PRIVIND INSTALAȚIA(ILE) DE GAZ LICHEFIAT The period covered by the attestation relating to liquefied gas installation(s) DIN ………………… VALABILĂ PÂNĂ LA …………………….. dated ……………… valid until ………………………………….. ESTE PRELUNGITĂ is extended - CA URMARE A INSPECȚIEI SUPLIMENTARE EFECTUATĂ DE CĂTRE EXPERT ………. following the supplementary inspection by the expert - LA PREZENTAREA RAPORTULUI DE APROBARE DIN DATA ………………………. on presentation of the acceptance report dated PÂNĂ LA ……………………………………………. until …………………………………………………. | |
| ………………………………….. (LOCUL) (Place) | ……………………………. (DATA) (date) |
| ……………………………… COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | |
| ……………..ȘTAMPILA Stamp | ………………………………. (SEMNĂTURA) (Signature) |
| 51. PRELUNGIREA ATESTĂRII PRIVIND INSTALAȚIA(ILE) DE GAZ LICHEFIAT Extension of the attestation relating to liquefied gas installation(s) PERIOADA VIZATĂ DE ATESTARE PRIVIND INSTALAȚIA(ILE) DE GAZ LICHEFIAT The period covered by the attestation relating to liquefied gas installation(s) DIN ………………… VALABILĂ PÂNĂ LA …………………….. dated ……………… valid until ………………………………….. ESTE PRELUNGITĂ is extended - CA URMARE A INSPECȚIEI SUPLIMENTARE EFECTUATĂ DE CĂTRE EXPERT ………. following the supplementary inspection by the expert - LA PREZENTAREA RAPORTULUI DE APROBARE DIN DATA ………………………. on presentation of the acceptance report dated PÂNĂ LA ……………………………………………. until …………………………………………………. | |
| ………………………………….. (LOCUL) (Place) | ……………………………. (DATA) (date) |
| ……………………………… COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | |
| ……………..ȘTAMPILA Stamp | ………………………………. (SEMNĂTURA) (Signature) |
| 52. ANEXĂ LA CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ NR. …………………… Annex to inland navigation vessel certificate No. …………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………… | |
| *) AMENDAMENT LA RUBRICA(ILE): Amendment to item(s): …………………….. NOUL TEXT: ………………………………………………………………………………………………. New text: ………………………………………………………………………………………………………………… *) ACEASTĂ PAGINĂ A FOST ÎNLOCUITĂ. This page has been replaced. LOCUL, DATA ……………………………….. Place, date | |
| ……………………………… COMISIA DE INSPECȚIE Inspection Body | |
| ……………..ȘTAMPILA Stamp | |
| ………………………………. (SEMNĂTURA) (Signature) | |
| _______ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ. Delete as appropriate. | |
| Se continua pe pagina*) ……… Continued on page Sfârșit certificate de inspecție*) End of inspection certificate | |
NUMELE STATULUI/STEMA
Name of State / Seal
CERTIFICAT PROVIZORIU AL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ
NR. .........
Provisional inland navigation vessel certificate
no. .........
| 1. NUMELE CONSTRUCȚIEI NAVALE Name of craft | 2. TIPUL CONSTRUCȚIEI NAVALE Type of craft | 3. NUMĂRUL EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI Unique European Vessel Identification Number | |||
| 4. NUMELE ȘI ADRESA PROPRIETARULUI Name and address of owner | |||||
| 5. LUNGIME L/L_WL*)…………… NUMĂR DE PASAGERI ………………………. Length L/L_WL*) ……………… Number of passengers ……………………… NUMĂR DE PATURI*) ………… Number of berths*) …………… | |||||
| 6. ECHIPAJ …………………………………………………………………………………… Crew: ………………………………………………………………………………………. | |||||
| 6.1 [NAVA ESTE ACCEPTATĂ PENTRU MODUL DE FUNCȚIONARE A1*), A2*), B*)/RUBRICA CARE SE REFERĂ LA MODURILE DE FUNCȚIONARE ÎN CONFORMITATE CU CERINȚELE NAȚIONALE ȘI INTERNAȚIONALE.] [The vessel is accepted for operating mode A1*), A2*), B*)/Heading referring to the operating modes in accordance with national and international requirements.] | |||||
| 6.2 ECHIPAMENTUL NAVEI ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 31.01 Vessel equipment in accordance with Article 31.01 NAVA RESPECTĂ*)/NU RESPECTĂ*) ARTICOLUL 31.02 (STANDARD S1)*)/ARTICOLUL 31.03 (STANDARD S2)*). [ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 3.18 DIN REGULAMENTUL PRIVIND PERSONALUL NAVIGANT PE RIN/ÎN CONFORMITATE CU CERINȚELE NAȚIONALE SAU INTERNAȚIONALE], ECHIPAJUL MINIM TREBUIE SĂ FIE MAJORAT DUPĂ CUM URMEAZĂ*)/NU TREBUIE MAJORAT*): The vessel complies*)/does not comply*) with Article 31.02 (Standard S1)*)/Article 31.03 (standard S2)*). [In accordance with article 3.18 of the Regulations for Rhine navigation personnel/In accordance with national or international requirements], the minimum crew needs to be increased as follows*)/does not need to be increased*):^1 | |||||
| MODURI DE FUNCȚIONARE Operating modes | |||||
| ................... ................... | ................... ................... | ................... ................... | |||
| OBSERVAȚII ȘI CONDIȚII SPECIALE: Observations and special conditions: ................................................................................... ................................................................................... | |||||
| 6.3 ECHIPAJ MINIM [ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 3.19 DIN REGULAMENTUL PRIVIND PERSONALUL NAVIGANT PE RIN/ÎN CONFORMITATE CU CERINȚELE NAȚIONALE SAU INTERNAȚIONALE]: Minimum crew [according to article 3.19 of the Regulations for Rhine navigation personnel/in accordance with national or international requirements]: ……………… | |||||
| ____________ ^1 CERTIFICATUL DE INSPECȚIE PE RIN SE VA REFERI LA: MARINAR, MARINAR ÎNLOCUIT DE UN MOTORIST; MODURILE DE FUNCȚIONARE A1, A2 ȘI B The Rhine inspection certificate will refer to: boatman, boatman replaced by engine-minder; operating modes A1, A2 and B | |||||
| 7. INSTALAȚIE (INSTALAȚII) CU GAZ LICHEFIAT Liquefied gas installation(s) ATESTAREA VALABILĂ PÂNĂ LA .................................. Attestation valid until ................................................. | |||||
| 8. CONDIȚII SPECIALE Special conditions | |||||
| [9. TRANSPORTUL MĂRFURILOR PERICULOASE, A SE VEDEA CERTIFICATUL PROVIZORIU DE APROBARE Carriage of dangerous goods, see Provisional certificate of approval] | |||||
| 10. VALABILITATE Validity CERTIFICATUL PROVIZORIU AL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ ESTE VALABIL PÂNĂ LA …………………………………. (DATA) Provisional inland navigation vessel certificate is valid until …………… (Date) PENTRU NAVIGAȚIA*)/PENTRU UN SINGUR VOIAJ*) for navigation*)/for a single voyage*). - pe Rhin - on the Rhine*) între ………………………………………… și ……………………………………..*) between ………………………………….. and …………………………………..*) - PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE ALE UE DIN ZONA(ELE) on EU waterways in Zone(s) (*) ……………………………………………………………………………………………. - PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONA(ELE) on EU waterways in Zone(s) (*) ……………………………………………………………………………………………. DIN ………….(NUMELE STATELOR (*)) in …….(Name of States (*)) ……………………………………… - CU EXCEPȚIA except for ………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………….. - PE URMĂTOARELE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE DIN (NUMELE STATULUI (*)) ………………………………………………………………………………… on the following waterways in: (Name of the State (*)) …….. …………………………………………………………………………………. | |||||
| 11. LOCUL, DATA …………………………………………………………… Place, date ……………………………………………………………… | |||||
| COMISIA DE INSPECȚIE Inspection body ……………………………….. | |||||
| ȘTAMPILA Stamp | ……………………………….. SEMNĂTURA (Signature) | ||||
| __________________ *) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ Delete as approppriate | |||||
| ANEXĂ LA CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ NR. …………………. Annex to inland navigation vessel certificate No…………………………………………. | |
| CERTIFICAT UNIONAL SUPLIMENTAR DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ Supplementary Union inland navigation certificate NUMELE STATULUI/STEMA NAME OF STATE/SEAL | |
| NUMELE ȘI ADRESA AUTORITĂȚII COMPETENTE CARE EMITE CERTIFICATUL SUPLIMENTAR NAME AND ADDRESS OF THE COMPETENT AUTHORITY ISSUING THE SUPPLEMENTARY CERTIFICATE 1. NUMELE NAVEI …………………………………………………………………………….. Name of vessel 2. NUMĂRUL EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI ………………………. Unique European Vessel Identification Number 3. LOCUL DE ÎNMATRICULARE ȘI NUMĂRUL DE ÎNMATRICULARE ……………… Place of registration and registration number 4. ȚARA DE ÎNMATRICULARE ȘI/SAU PORTUL DE ORIGINE ………………………… Country of registration and/or home port (1) 5. AVÂND ÎN VEDERE CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ NR. ……. Having regard to the inland navigation vessel certificate No. DIN DATA ……………………. VALABIL PÂNĂ LA ………………………………… dated valid until 6. AVÂND ÎN VEDERE REZULTATUL INSPECȚIEI Having regard to the results of the inspection: ……………………………………. ……………………………….. LA …………………………………………………………….. on 7. SE CONSIDERĂ CĂ NAVA MAI SUS MENȚIONATĂ ESTE APTĂ SĂ OPEREZE PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE ALE UE DIN ZONA(ELE) the abovementioned vessel is deemed fit to operate on the EU waterways of Zone(s).. ………………………………………………………………………………………………………. 8. VALABILITATEA ACESTUI CERTIFICAT SUPLIMENTAR EXPIRĂ LA ………………. This supplementary certificate expires on. 9. EMIS ÎN ……………………….. LA ……………………………… Issued in on 10. | |
| …………………………………….. (COMISIA DE INSPECȚIE) (Inspection body) | |
| Ștampila Stamp | |
| ……………………………………….. (SEMNĂTURA) (Signature) | |
| _______________ (1) Se șterge după caz. Delete as appropriate. | |
| ANEXĂ LA CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ NR. ……………… Annex to inland navigation vessel certificate No. ……………………………………. | ||||||||
| 11. | ||||||||
| ZONA ȘI/SAU CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE Zone and/or waterways (1) | ||||||||
| 4 | 3 | 2 | 1 | |||||
| BORDUL LIBER Freeboard (cm) | CU MAGAZIE ÎNCHISĂ with hold closed | |||||||
| CU MAGAZIE DESCHISĂ with hold open | ||||||||
| 12. DEROGĂRI LA CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ NR. ……….. Derogations from inland navigation vessel certificate No. ……………………….. ……………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………….. 13. MENȚIUNILE RELATIVE LA NUMĂRUL MEMBRILOR DE ECHIPAJ DIN CERTIFICATUȘ NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ NU SUNT APLICABILE The entries concerning the number of crew members in the inland navigation vessel certificate do not apply. 14. AVÂND ÎN VEDERE CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ NR. …… Having regard to the result of the inspection ………………………………. LA …………………………………….. on DURATA DE VALABILITATE A PREZENTULUI CERTIFICAT SUPLIMENTAR SE PRELUNGEȘTE/REÎNNOIEȘTE PÂNĂ LA (1) ……………………………………………………… …………………………………………………………………………… This supplementary certificate is extenede/renewed(1) until …………………………. ……………………………………………………………………………. | ||||||||
| …………………………………………… LOCUL(Place) (DATA)(Date) | ||||||||
| Ștampila Stamp | ||||||||
| ……………………………………………. (COMISIA DE INSPECȚIE) (Inspection body) | ||||||||
| …………………………………………….. (SEMNĂTURA) (Signature) | ||||||||
| _____________ (1) Se șterge după caz. Delete as appropriate. | ||||||||
NUMELE STATULUI/STEMA
Name of State / Seal
CERTIFICAT PENTRU NAVA MARITIMĂ CARE NAVIGHEAZĂ PE RIN
Certificate for sea-going vessel operating on the Rhine
no. .........
COMISIA DE INSPECȚIE .............. PRIN PREZENTUL CERTIFICĂ CĂ NAVA MARITIMĂ
The inspection body ..................... hereby certifies that the seagoing vessel
NUMELE:
Name: ................
NUMĂRUL SAU LITERELE DE ÎNREGISTRARE ALE NAVEI:
Vessel registration number or letters: .................................
LOCUL ÎNREGISTRĂRII:
Place of registration: ........................................
ANUL CONSTRUCȚIEI:
Year of construction: ......................
LUNGIMEA NAVEI:
Vessel length: .............................
ODATĂ CE INSPECȚIA A FOST EFECTUATĂ, ............ ESTE RECUNOSCUTĂ CA FIIND APTĂ SĂ NAVIGHEZE PE RIN ȘI ESTE AUTORIZATĂ SĂ O FACĂ ÎN ACEST SENS, SUB REZERVA CONDIȚIILOR SPECIALE PREVĂZUTE MAI JOS.
once the inspection has been carried out, the ............. is recognised as fit to navigate the Rhine and is authorised to do so subject to the special conditions stipulated below.
CONDIȚII SPECIALE: ...............................
Special conditions: ..............................
..................................................
..................................................
..................................................
ACEST CERTIFICAT ESTE VALABIL NUMAI CU CONDIȚIA CA NAVA SĂ FIE ÎN POSESIA CERTIFICATELOR DE NAVIGAȚIE MARITIMĂ SAU COSTIERĂ VALABILE ȘI NU POATE FI VALABIL ULTERIOR ..............
This certificate is only valid on condition that the vessel is in possession of valid maritime or coastal navigation certificates and shall not valid later than ......................
| …………………………., …………………………………. LOCUL DATA (Place) (Date) | |
|---|---|
| ȘTAMPILA Stamp | ……………………………………… COMISIA DE INSPECTIE Inspection Body |
| …………………………… (SEMNĂTURA) (Signature) |
| ANEXA CONSTRUCȚIE NAVALĂ TRADIȚIONALĂ Traditional craft Annex NUMELE STATULUI/STEMA Name of State/Seal ANEXĂ LA CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ NR. ……. Annex to the inland navigation vessel certificate No. ………… | |||
| 1. NUMELE CONSTRUCȚIEI NAVALE TRADIȚIONALE Name of the traditional craft: ………………………………………. | 2. NUMĂRUL EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI Unique European Vessel Identification Number ……………………………………………… | ||
| 3. TIPUL CONSTRUCȚIEI NAVALE ÎNAINTE DE RECUNOAȘTERE Type of craft before the recognition …………………………………………. | 4. PERIOADA DE TIMP ISTORICĂ Hystorical time period ………………………………………………. | ||
| 5. CONFORMITATEA CONSTRUCȚIEI NAVALE TRADIȚIONALE DESCRISE MAI SUS A FOST STABILITĂ PE BAZA UNEI INSPECȚII EFECTUATĂ LA ………………………………………………… PRECUM ȘI A RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ AL AUTORITĂȚII DE CONSERVARE A PATRIMONIULUI/AL EXPERTULUI ÎN CONSTRUCȚII NAVALE TRADIȚIONALE*) ……………………………………….. DATAT …………………………….. CU - ABATERILE ENUMERATE LA PUNCTUL 6; ȘI - CERINȚELE SUPLIMENTARE PREVĂZUTE LA PUNCTUL 7 CONSIDERATE ADECVATE. The conformity of the traditional craft above has been established, based on an inspection of ……………………………………………………………….. as well as the expert report of the heritage conservation authority/of the traditional craft expert*) …………………………………………. Dated …………………………… with - the deviations listed in item 6, and - the additional requirements given in item 7 deemed appropriate. | |||
| ……………………. LOCUL (Place) | ……………………….. DATA (Date) | ||
| ȘTAMPILA Stamp | …………………………. (COMISIA DE INSPECȚIE) (Inspection body) | ||
| …………………………… (SEMNĂTURA) (Signature) | |||
| ………………………………………………………………………… NUMELE/ADRESA EXPERTULUI ÎN CONSTRUCȚII NAVALE TRADIȚIONALE Name/address of the traditional craft expert | |||
| __________________ *) SE ȘTERGE DUPĂ CAZ. Delete as appropriate. | |||
| ANEXĂ LA CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ NR. …….. Annex to the inland navigation vessel No………………………………………. | |||
| 6. LISTA ABATERILOR DINTRE STADIUL TEHNIC LA DATA ISTORICĂ ÎN RAPORT CU CONȚINUTUL STANDARDULUI APLICABIL ÎN MOMENTUL RECUNOAȘTERII: List of the deviations in the technical condition from the condition of the applicable Standard for the chosen historical time period at the time of the recognition: ……………………………………………….. ……………………………………………….. ……………………………………………….. ………………………………………………… ……………………………………………….. ……………………………………………….. ……………………………………………….. ………………………………………………… | 7. CERINȚE SUPLIMENTARE CARE DECURG DIN PUNCTUL 6: Additional requirements resulting from item 6: ……………………………………………………. ……………………………………………………. ……………………………………………………. ……………………………………………………. ……………………………………………………. ……………………………………………………. ……………………………………………………. ……………………………………………………. | ||
| 8. ALTE CONDIȚII: Other conditions: ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… | |||
| 9. REMARCI: Remarks: ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… | |||
| PREZENTA PAGINĂ A FOST COMPLETATĂ/ÎNLOCUITĂ(*) This page was issued/replaced(*) | |||
| ……………………………. LOCUL (Place) | ………………………….. DATA (Date) | ||
| ȘTAMPILA Stamp | …………………………….. (COMISIA DE INSPECȚIE) (Inspection body) | ||
| …………………………….. (SEMNĂTURA) (Signature) | |||
| _______________ *) SE ȘTERGE DUPĂ CAZ Delete as approppriate | |||
| CONTINUARE LA PAGINA*) …………… Continued on page*) SFÂRȘITUL ANEXEI CONSTRUCȚIE NAVALĂ TRADIȚIONALĂ*) End of traditional craft annex*) | |||
Registrul certificatelor navelor de navigație interioară
Autoritatea competentă/Comisia de inspecție ..........
Registrul certificatelor
Anul .......
(pagină cu îndosariere pe stânga)
| Certificatele navelor de navigație interioară | Numele navei | Numărul european unic de identificare a navei | Proprietar | Înregistrarea navei | Tipul navei | ||||
| Nr. | Zi | Luna | Nume | Adresa | Loc | Nr. | |||
(pagină cu îndosariere pe dreapta)
| Capacitatea de Încărcare conform certificatului de tonaj sau deplasamentului*) | Zona sau sectorul de cale navigabilă interioară, dacă este cazul | Vize cu privire la inspecțiile periodice sau speciale, retragerea și anularea certificatului | Certificat valabilă până la | Alte observații | |||
| Data certificatului de tonaj | Marca tonaj | T sau mc | De la | la | |||
*)Dacă nu este disponibil certificatul de tonaj, se estimează capacitatea de încărcare sau deplasamentul.
la ES-TRIN
SEMNALIZARE DE SECURITATE!Imagine!Imagine
Simbolurile utilizate efectiv pot diferi puțin sau pot fi mai detaliate decât reprezentările grafice din această anexă, cu condiția ca semnificația să nu fie schimbată și diferențele și modificările să nu facă de neînțeles semnificația lor.
ECHIPAMENT DE NAVIGAȚIE ȘI INFORMARECuprins
Definiții
Apendice: Echipament ECDIS interior, echipament autonom conectat la instalația radar
Apendice: Limitele de toleranță pentru erorile de indicare ale indicatoarelor vitezei de girație
Definiții1. "Încercarea de tip" înseamnă procedura de încercare menționată la secțiunea I art. 4 sau la secțiunea II art. 1.03 utilizată de serviciul tehnic pentru a evalua respectarea cerințelor în conformitate cu prezenta anexă. Încercarea de tip face parte integrantă din aprobarea de tip.
2."Aprobarea de tip înseamnă procedura administrativă prin care un stat membru confirmă faptul că echipamentul îndeplinește cerințele prezentei anexe.
3."Certificat de încercare" înseamnă documentul în care sunt înregistrate rezultatele încercării de tip.
4."Solicitant" sau "producător" înseamnă orice persoană juridică sau fizică sub al cărui nume, marcă de fabricație sau orice altă formă de identificare, echipamentul supus încercării este fabricat sau comercializat și care este responsabilă de toate aspectele privind încercarea de tip și procedura de aprobare de tip față de serviciul tehnic și autoritatea de aprobare.
5."Serviciul tehnic" înseamnă instituția, autoritatea sau organismul care efectuează încercarea de tip.
6."Declarația producătorului" înseamnă declarația prin care producătorul certifică faptul că echipamentul respectă cerințele minime existente și că este identic sub orice aspect cu tipul supus încercării.
7."Declarație de conformitate în conformitate cu Directiva 2014/53/UE*1)" înseamnă declarația în conformitate cu Directiva 2014/53/UE, anexa II(4), conform căreia producătorul certifică faptul că produsele în cauză respectă cerințele aplicabile ale acestei directive.
*1) Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la punerea pe piață a echipamentelor radio și care abrogă Directiva 1999/5/CE (JO L153, 22.5.2014).
Prezentele dispoziții stabilesc cerințele minime pentru instalațiile radar utilizate în navigația interioară, precum și condițiile de verificare a conformității cu aceste cerințe minime.
Instalațiile radar de navigație trebuie să faciliteze navigația navei prin oferirea unei imagini radar clare a poziției acesteia în raport cu balizele, liniile de țărm și structurile de navigație, precum și prin indicarea sigură și în timp util a prezenței altor nave și a obstacolelor care ies deasupra suprafeței apei căii navigabile.
1.Instalațiile radar de navigație trebuie să respecte cerințele Directivei 2014/53/UE.
2.Instalațiile radar de navigație trebuie, de asemenea, să îndeplinească cerințele standardului european EN 302 194-1:2006 Compatibilitate electromagnetică și aspecte privind spectrul radio (ERM); Navigația radar utilizată pe căile navigabile interioare: Partea 1: Caracteristici tehnice și metode de măsurare.
3.Alin. 2 de mai sus nu se aplică hardware-ului echipamentelor ECDIS interior, care sunt utilizate în modul de navigare în configurațiile de sistem 2 sau 3 conform standardului ECDIS interior, secțiunea 1, punctul 5.2, coroborat cu secțiunea 4, punctele 2.2.2 sau 2.2.3, dacă se furnizează un certificat de conformitate al producătorului. Certificatul de conformitate trebuie să confirme că hardware-ul:
a)este proiectat și construit astfel încât să reziste solicitărilor și condițiilor de mediu întâlnite în general la bordul navei, fără scăderea calității și fiabilității, șib) nu interferează cu funcționarea altor echipamente de comunicații și de navigație instalate la bord.
Prima frază nu se aplică ecranelor care sunt utilizate în modul de navigație în configurația de sistem 3 și nici componentelor hardware utilizate pentru furnizarea de informații radar de la procesorul radar pentru afișarea pe ecranul echipamentului ECDIS interior.
Conformitatea cu cerințele minime prevăzute la art. 3 alin. 2 se stabilește cu ajutorul unei încercări de tip.
Dacă echipamentul trece încercarea de tip, serviciul tehnic eliberează un certificat de încercare.
În cazul în care echipamentul nu îndeplinește cerințele minime, solicitantul trebuie informat în scris cu privire la motivele refuzului.
1.Cererea pentru efectuarea unei încercări de tip asupra unei instalații radar de navigație trebuie transmisă unui serviciu tehnic.
2.Fiecare cerere trebuie însoțită de următoarele documente:
a)două descrieri tehnice detaliate;
b)două seturi complete de documente cu privire la instalare și utilizare;
c)două manuale de utilizare detaliate;
d)două manuale de utilizare rezumative; șie) dacă este cazul, dovezi privind încercările efectuate anterior.
3.În cazul în care solicitantul nu dorește ca declarația de conformitate în temeiul Directivei 2014/53/EU să fie stabilită în același timp cu aprobarea de tip, cererea de efectuare a unei încercări de tip trebuie însoțită de o declarație de conformitate.
1.Aprobarea de tip se acordă de către autoritatea competentă pe baza certificatului de încercare.
2.Fiecare autoritate competentă sau serviciu tehnic desemnat de autoritatea competentă are dreptul de a selecta echipamente din producția de serie, în orice moment, pentru inspecție.
În cazul în care această inspecție arată existența unor defecte la echipamente, aprobarea de tip poate fi retrasă.
Aprobarea de tip trebuie retrasă de autoritatea care a emis-o.
Marcarea echipamentelor și numărul de aprobare de tip1. Fiecare componentă a echipamentului trebuie marcată permanent cu numele producătorului, denumirea comercială a echipamentului, tipul echipamentului și numărul de serie.
2.Numărul de aprobare de tip atribuit de autoritatea competentă trebuie aplicat permanent pe unitatea de afișaj, astfel încât să rămână clar vizibil după instalarea echipamentului.
Componența numărului de aprobare: R-NN-NNN sau e-NN-NNN
R = Rin
e = Uniunea Europeană
NN = codul țării care a acordat aprobarea de tip, unde
01 = Germania
02 = Franța
03 = Italia
04 = Olanda
05 = Suedia
06 = Belgia
07 = Ungaria
08 = Republica Cehă
09 = Spania
11 = Regatul Unit
12 = Austria
13 = Luxemburg
14 = Elveția
17 = Finlanda
18 = Danemarca
19 = România
20 = Polonia
21 = Portugalia
23 = Grecia
24 = Irlanda
25 = Croația
26 = Slovenia
27 = Slovacia
29 = Estonia
32 = Letonia
34 = Bulgaria
36 = Lituania
49 = Cipru
50 = Malta
NNN = un număr din trei cifre, care trebuie stabilit de către autoritatea competentă.
3.Numărul de aprobare de tip nu poate fi folosit decât împreună cu aprobarea de tip corespunzătoare.
Solicitantul este cel căruia îi revine responsabilitatea realizării și aplicării numărului aprobării de tip.
Fiecare echipament trebuie să fie însoțit de o declarație a producătorului.
1.Orice modificare adusă echipamentelor deja aprobate conduce la retragerea aprobării de tip. În toate cazurile în care sunt avute în vedere modificări, detaliile acestora se comunică în scris serviciului tehnic competent.
2.Autoritatea competentă decide, după consultarea cu serviciul tehnic, dacă aprobarea de tip se aplică în continuare sau dacă este necesară o inspecție sau o nouă încercare de tip. În cazul în care se solicită o nouă încercare de tip, se atribuie un nou număr de aprobare de tip.
Apendice
Figura 1: Echipament ECDIS interior, echipament autonom conectat la instalația radar (configurația de sistem 2)!Imagine
Figura 2: Echipament ECDIS interior, echipament autonom conectat la instalația radar cu ecran în comun (configurația de sistem 3)!Imagine
Articolul 1.01
Domeniu de aplicare
Prezentele dispoziții stabilesc cerințele minime pentru indicatoarele vitezei de girație în navigația interioară, precum și condițiile de verificare a conformității cu aceste cerințe minime.
Articolul 1.02
Scopul indicatoarelor vitezei de girație
Indicatoarele vitezei de girație au ca scop facilitarea navigației radar, precum și măsurarea și indicarea vitezei de girație a navei spre babord sau spre tribord.
Articolul 1.03
Încercarea de tip1. Conformitatea cu cerințele minime privind indicatoarele vitezei de girație în temeiul capitolelor 2-4 se stabilește cu ajutorul unei încercări de tip.
2.Dacă echipamentul trece încercarea de tip, serviciul tehnic eliberează un certificat de încercare. În cazul în care echipamentul nu îndeplinește cerințele minime, solicitantul trebuie informat în scris cu privire la motivele refuzului.
Articolul 1.04
Cererea pentru o încercare de tip
1.Cererea de efectuare a unei încercări de tip asupra unui indicator al vitezei de girație trebuie transmisă unui serviciu tehnic competent.
2.Fiecare cerere trebuie însoțită de următoarele documente:
a)două descrieri tehnice detaliate;
b)două seturi complete de documente cu privire la instalare și utilizare;
c)două instrucțiuni de utilizare.
3.Solicitantul are obligația să verifice el însuși sau să dispună verificarea, prin intermediul încercărilor, că echipamentul îndeplinește cerințele minime stabilite în prezentele prevederi.
Rezultatele încercărilor și rapoartele cu privire la măsurători trebuie să fie anexate cererii.
Aceste documente și informațiile obținute în timpul încercării sunt păstrate de autoritatea competentă.
Articolul 1.05
Aprobarea de tip
1.Aprobarea de tip se acordă de către autoritatea competentă pe baza certificatului de încercare.
2.Fiecare autoritate competentă sau serviciu tehnic desemnat de autoritatea competentă are dreptul de a selecta echipamente din producția de serie, în orice moment, pentru inspecție.
În cazul în care această inspecție arată existența unor defecte la echipamente, aprobarea de tip poate fi retrasă.
Aprobarea de tip trebuie retrasă de autoritatea care a emis-o.
Articolul 1.06
Marcarea echipamentelor și numărul de aprobare de tip
1.Fiecare componentă a echipamentului trebuie marcată permanent cu numele producătorului, denumirea comercială a echipamentului, tipul echipamentului și numărul de serie.
2.Numărul de aprobare de tip atribuit de autoritatea competentă trebuie aplicat permanent pe dispozitivul de comandă, astfel încât să rămână clar vizibil după instalarea echipamentului.
Componența numărului de aprobare: R-NN-NNN sau e-NN-NNN
R = Rin
e = Uniunea Europeană
NN = codul țării care a acordat aprobarea de tip,
01 = Germania
02 = Franța
03 = Italia
04 = Olanda
05 = Suedia
06 = Belgia
07 = Ungaria
08 = Republica Cehă
09 = Spania
11 = Regatul Unit
12 = Austria
13 = Luxemburg
14 = Elveția
17 = Finlanda
18 = Danemarca
19 = România
20 = Polonia
21 = Portugalia
23 = Grecia
24 = Irlanda
25 = Croația
26 = Slovenia
27 = Slovacia
29 = Estonia
32 = Letonia
34 = Bulgaria
36 = Lituania
49 = Cipru
50 = Malta
NNN = un număr din trei cifre, care trebuie stabilit de către autoritatea competentă.
3.Numărul de aprobare de tip nu poate fi folosit decât împreună cu aprobarea de tip corespunzătoare.
Solicitantul este cel căruia îi revine responsabilitatea realizării și aplicării numărului aprobării de tip.
Articolul 1.07
Declarația producătorului
Fiecare echipament trebuie să fie însoțit de o declarație a producătorului.
Articolul 1.08
Modificări ale echipamentelor care au primit aprobare de tip
1.Orice modificare adusă unor echipamente deja aprobate conduce la retragerea aprobării de tip.
În toate cazurile în care sunt avute în vedere modificări, detaliile acestora se comunică în scris serviciului tehnic competent.
2.Autoritatea competentă decide, după consultarea cu serviciul tehnic, dacă aprobarea de tip se aplică în continuare sau dacă este necesară o inspecție sau o nouă încercare de tip.
În cazul în care se solicită o nouă încercare de tip, se atribuie un nou număr de aprobare de tip.
Articolul 2.01
Construcție, proiectare
1.Indicatoarele vitezei de girație trebuie să fie adecvate pentru utilizarea la bordul navelor operate în navigația interioară.
2.Construcția și proiectarea echipamentelor trebuie să fie în conformitate cu bunele practici de inginerie actuale, atât din punct de vedere mecanic, cât și electric.
3.În absența unor dispoziții specifice în prezentul Standard, se aplică cerințele și metodele de încercare stabilite de standardul european EN 60945:2002 pentru alimentarea cu energie electrică, siguranță, interferența reciprocă a echipamentelor de la bord, distanța de siguranță a compasului magnetic, rezistența la influențele climatice, rezistența mecanică, influențele asupra mediului, emisia de zgomote și marcajele de pe echipamente.
Echipamentele trebuie să îndeplinească toate cerințele din prezenta anexă pentru temperaturi ambiante cuprinse între 0°C și 40 °C.
Articolul 2.02
Emisiile de paraziți și compatibilitatea electromagnetică
1.Cerințe generale:
Indicatoarele vitezei de girație trebuie să îndeplinească cerințele Directivei 2014/30/EU*2).
*2) Directiva 2014/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la compatibilitatea electromagnetică (JO L 96, 29.3.2014).
2.Emisiile parazite:
În domeniile de frecvențe 156-165 MHz, 450-470 MHz și 1,53-1,544 GHz, intensitatea câmpului nu trebuie să depășească valoarea de 15 μV/m. Aceste intensități ale câmpului se aplică pentru o distanță de încercare de 3 metri față de echipamentul încercat.
Articolul 2.03
Operare
1.Echipamentul nu trebuie să aibă mai multe dispozitive de comandă decât sunt necesare pentru utilizarea corectă a acestuia.
Proiectarea, marcarea și manipularea acestor dispozitive de comandă trebuie să permită utilizarea simplă, clară și rapidă a acestora.
Ele trebuie să fie dispuse astfel încât să se prevină, pe cât posibil, greșelile de utilizare.
Dispozitivele de comandă care nu sunt necesare utilizării normale nu trebuie să fie accesibile direct.
2.Toate dispozitivele de comandă și indicatoarele trebuie să fie prevăzute cu simboluri sau marcaje în limba engleză. Simbolurile trebuie să îndeplinească cerințele din standardul european EN 60417:2002 (simboluri grafice pentru utilizarea pe echipamentul electric).
Toate cifrele și literele trebuie să aibă o înălțime de cel puțin 4 mm. Dacă din motive tehnice, se poate demonstra că nu este posibilă utilizarea unor cifre și litere de 4 mm și dacă, din punct de vedere al utilizării, o înălțime mai mică a acestora este acceptabilă, este autorizată o reducere a marcajului la 3 mm.
3.Echipamentul trebuie proiectat astfel încât greșelile de utilizare să nu poată conduce la defectarea acestuia.
4.Orice funcții care depășesc cerințele minime, de exemplu, posibilitățile de conectare la alte echipamente, trebuie să fie furnizate astfel încât echipamentul să îndeplinească cerințele minime în toate condițiile.
Articolul 2.04
Instrucțiuni de utilizare
Instrucțiuni de utilizare detaliate trebuie să fie furnizate împreună cu fiecare echipament.
Acesta trebuie să fie disponibil în limbile engleză, franceză, germană și olandeză și trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:
a)punere în funcțiune și utilizare;
b)întreținere și reparații curente;
c)instrucțiuni generale de siguranță.
Articolul 2.05
Instalarea captatorului
Direcția de instalare în raport cu linia chilei trebuie indicată pe captatorul indicatorului vitezei de girație. Trebuie furnizate instrucțiuni de instalare în vederea asigurării unei insensibilități maxime față de alte mișcări normale ale navei.
Articolul 3.01
Pregătirea pentru punerea în funcțiune a indicatorului vitezei de girație
1.Indicatorul vitezei de girație trebuie să fie complet operațional la cel mult patru minute de la punerea sa în funcțiune și trebuie să funcționeze în cadrul limitelor de precizie cerute.
2.Un semnal de avertizare trebuie să indice faptul că indicatorul este pornit. Trebuie să fie posibil ca observarea și acționarea indicatorului vitezei de girație să se facă simultan.
3.Telecomenzile fără fir nu sunt permise.
Articolul 3.02
Indicarea vitezei de girație
1.Viteza de girație trebuie să fie indicată pe o scală cu gradație liniară, având punctul zero situat la mijloc. Direcția și mărimea vitezei de girație trebuie să poată fi citite cu precizia necesară. Singurele indicatoare permise sunt cele cu ac și cele de tip grafic cu bare.
2.Scala indicatorului trebuie să aibă o lungime de cel puțin 20 cm și poate fi realizată sub formă circulară sau rectilinie.
Scalele rectilinii nu pot fi dispuse decât orizontal.
3.Indicatoarele exclusiv digitale nu sunt permise.
Articolul 3.03
Domenii de măsurare
Indicatoarele vitezei de girație pot fi dotate cu unul sau mai multe domenii de măsurare. Se recomandă următoarele domenii de măsurare:
30 °/min
60 °/min
90 °/min
180 °/min
300 °/min.
Articolul 3.04
Precizia vitezei de girație indicate
Viteza de girație indicată nu trebuie să difere cu mai mult de 2 % de valoarea maximă măsurabilă, nici cu mai mult de 10 % de valoarea reală, luându-se în considerare cea mai mare dintre aceste valori (a se vedea apendicele).
Articolul 3.05
Sensibilitate
Pragul de funcționare trebuie să fie mai mic sau egal cu o modificare a vitezei unghiulare echivalentă cu1% din valoarea indicată.
Articolul 3.06
Monitorizarea funcționării
1.În cazul în care indicatorul vitezei de girație nu funcționează în cadrul limitelor de precizie cerute, acest fapt trebuie să fie indicat.
2.În cazul în care se utilizează un giroscop, orice cădere critică a vitezei de rotație a giroscopului trebuie să fie semnalată de un indicator. O cădere critică a vitezei de rotație a giroscopului se definește ca fiind aceea care reduce precizia cu 10%.
Articolul 3.07
Lipsa sensibilității la mișcări normale ale navei
1.Ruliul navei de până la 10° la o viteză de girație de până la 4 °/s nu trebuie să cauzeze erori de măsurare care să depășească limitele de toleranță stabilite.
2.Impacturile, de exemplu cele care pot apărea în timpul acostării, nu trebuie să cauzeze erori de măsurare care să depășească limitele de toleranță stabilite.
Articolul 3.08
Lipsa sensibilității la câmpuri magnetice
Indicatorul vitezei de girație trebuie să nu fie sensibil la câmpurile magnetice care apar în mod normal la bordul navei.
Articolul 3.09
Aparate repetitoare
Aparatele repetitoarele trebuie să îndeplinească toate cerințele aplicabile indicatoarelor vitezei de girație.
Articolul 4.01
Operare
1.Toate dispozitivele de comandă trebuie astfel dispuse astfel încât în timpul utilizării lor nicio informație să nu fie ascunsă vederii și navigația radar să se efectueze fără impedimente.
2.Toate dispozitivele de comandă și indicatoarele trebuie să fie prevăzute cu o sursă de iluminat care nu este orbitoare, adecvată pentru toate condițiile de luminozitate ambiante și care poate fi reglată până la zero cu ajutorul unui dispozitiv de comandă independent.
3.Sensul de manevrare a dispozitivelor de comandă trebuie să fie astfel încât manevrarea spre dreapta sau în sus să aibă un efect pozitiv asupra variabilei, iar manevrarea spre stânga sau în jos să aibă un efect negativ.
4.În cazul în care sunt utilizate butoane acționate prin apăsare, acestea trebuie să poată fi localizate și utilizate prin atingere. Acestea trebuie să aibă, de asemenea, un declic clar perceptibil. Dacă butoanele acționate prin apăsare îndeplinesc mai multe funcții, trebuie să fie evident care dintre nivelurile ierarhice este activ.
Articolul 4.02
Dispozitive de amortizare
1.Sistemul de captatori trebuie să fie amortizat pentru valorile critice. Constanta de timp de amortizare (63% din valoarea limită) nu trebuie să depășească 0,4 secunde.
2.Indicatorul trebuie să fie amortizat pentru valorile critice.
Sunt permise dispozitive de comandă care permit creșterea amortizării.
Constanta de timp de amortizare nu poate să depășească în niciun caz cinci secunde.
Articolul 4.03
Conectarea echipamentelor suplimentare
1.În cazul în care indicatorul vitezei de girație poate fi conectat la aparate repetitoare sau alte echipamente similare, indicarea vitezei de girație trebuie să rămână utilizabilă ca semnal electric analogic. În plus, indicatorul vitezei de girație poate fi echipat cu o interfață digitală, în conformitate cu alin. 2.
Viteza de girație trebuie să continue să fie indicată cu o izolație galvanică în raport cu masa corespunzând unei tensiuni analogice de 20 mV/°/min ± 5 % și unei rezistențe interne de maxim 100 Ω.
Polaritatea trebuie să fie pozitivă când nava se rotește spre tribord și negativă când nava se rotește spre babord.
Pragul de funcționare nu trebuie să depășească 0,3 °/minut.
Eroarea lui zero nu trebuie să depășească 1 °/minut la temperaturi de la 0°C la 40 °C.
Cu indicatorul pornit și senzorul nefiind expus efectelor mișcării, tensiunea parazită la semnalul de ieșire, măsurată cu un filtru trece-jos de 10 Hz bandă de trecere, nu trebuie să depășească 10 mV.
Semnalul vitezei de girație trebuie să fie receptat fără o amortizare suplimentară care să depășească limitele prevăzute la art. 4.02 alin. 1.
2.O interfață digitală trebuie să fie concepută în conformitate cu standardele europene EN 61162-1:2011, EN 61162-2: 1998 și EN 61162-3: 2014.3. Este necesar să existe un întrerupător pentru alarma externă. Întrerupătorul trebuie să fie instalat ca un întrerupător disjunctor cu izolație galvanică pentru indicator.
Alarma externă trebuie să fie declanșată prin închiderea contactului:
a)în cazul în care indicatorul vitezei de girație este deconectat; saub) în cazul în care indicatorul vitezei de girație nu este în stare de funcționare; sauc) în cazul în care dispozitivul de control al funcționării a reacționat ca urmare a unei erori foarte importante (art. 3.06).
Articolul 5.01
Siguranță, capacitatea de încărcare și compatibilitatea electromagnetică
Încercările privind alimentarea cu energie electrică, siguranța, interferența reciprocă a echipamentelor de la bord, distanța de siguranță a compasului magnetic, rezistența la influențele climatice, rezistența mecanică, influența asupra mediului, emisia de zgomote și compatibilitatea electromagnetică se efectuează în conformitate cu standardul european EN 60945: 2002.
Articolul 5.02
Emisii parazite
Emisiile parazite se măsoară în conformitate cu standardul european EN 60945: 2002 în domeniul de frecvențe 30 MHz - 2000 MHz.
Trebuie să fie îndeplinite cerințele art. 2.02 alin. 2.
Articolul 5.03
Procedura de încercare
1.Indicatoarele vitezei de girație trebuie încercate în condiții nominale și în condiții limită. În acest sens, influența tensiunii de utilizare și cea a temperaturii ambiante trebuie să fie încercate până la valorile - limită prescrise.
Suplimentar, trebuie să fie utilizați emițători radio pentru a realiza câmpurile magnetice maxime în vecinătatea indicatoarelor.
2.În condițiile descrise la alin. 1 de mai sus, erorile indicatorului trebuie să rămână în limitele de toleranță indicate în apendice.
Trebuie să fie îndeplinite toate cerințele minime din capitolele 2-4.
Apendice
Figura 1
Limitele de toleranță pentru erorile de indicare ale indicatoarelor vitezei de girație!Imagine
1.Încercările de instalare și de funcționare ale instalațiilor radar de navigație și ale sistemelor de indicatoare ale vitezei de girație trebuie să se efectueze în conformitate cu prevederile de mai jos.
2.Numai echipamentele cu o aprobare de tip în conformitate cu art. 6 din secțiunea I sau art. 1.05 din secțiunea II sau cu o aprobare de tip recunoscută ca echivalentă trebuie să fie autorizate pentru instalare.
3.Numai captatorii externi cu aprobare de tip pot fi conectați la instalațiile radar de navigație. Captatorii externi conectați la instalația radar de navigație trebuie să aibă o aprobare de tip în conformitate cu următoarele standarde maritime corespunzătoare:
| Senzor | Cerințe minime în conformitate cu | |
| Standardul (OMI) | Standard ISO/IEC | |
| GPS | MSC.112(73)*3)) | IEC 61108-1 :2003 |
| DGPS/DGLONASS | MSC.114(73)*4)) | IEC 61108-4:2004 |
| Galileo | MSC.233(82)*5) | IEC 61108-3:2010 |
| Drum/GPS Compas | MSC.116(73)*8) | ISO 22090-3 : 2004 Partea 3: principii GNSS |
*3) Rezoluția MSC.112 (73) adoptată la 1 decembrie 2000 - Standardele de funcționare revizuite pentru echipamentul de recepție de bord al sistemul global de poziționare (GPS)
*4) Rezoluția MSC.114 (73) adoptată la 1 decembrie 2000 - Standarde de funcționare revizuite pentru echipamentul de recepție de bord a emisiilor DGPS și DGLONASS ale balizelor radio maritime
*5) Rezoluția MSC.233 (82) adoptată la 5 decembrie 2006 - Standarde de funcționare pentru echipamentul de recepție de bord Galileo.
*6) Rezoluția MSC.116 (73) adoptată la 1 decembrie 2000 - Standarde de funcționare pentru dispozitivele marine de transmitere a informației de drum (THD)
4.Dacă un echipament AIS interior este conectat la o instalație radar de navigație fără o hartă electronică de navigație interioară pentru vizualizarea simbolurilor AIS, respectarea cerinței din anexa 5 secțiunea I, art. 2 necesită, de asemenea, conectarea unui compas aprobat.
1.Instalarea, înlocuirea, repararea sau întreținerea instalațiilor radar de navigație și a indicatoarelor vitezei de girație trebuie să fie efectuată numai de către societăți specializate, autorizate de autoritatea competentă.
2.Autorizarea poate fi retrasă de autoritatea competentă.
Toate cablurile de alimentare cu energie pentru instalațiile radar de navigație și pentru indicatoarele vitezei de girație trebuie să aibă propriile dispozitive de siguranță separate și, în cazul în care este posibil, să fie protejate împotriva defecțiunilor.
1.Antena radar trebuie să fie instalată cât mai aproape posibil de axa longitudinală a navei. În apropierea antenei nu trebuie să existe niciun obstacol care poate produce ecouri false sau umbre nedorite; dacă este necesar, antena se montează pe teugă. Montarea și fixarea antenei radar în poziția sa de utilizare trebuie să fie suficient de stabile încât să permită aparatelor radar de navigație să funcționeze în cadrul limitelor de precizie cerute.
2.După corectarea erorii unghiulare de la montare și după punerea în funcțiune a echipamentului, diferența dintre linia de referință și axa longitudinală a navei nu trebuie să fie mai mare de 1°.
1.Unitatea de afișaj și unitatea de comandă trebuie să fie instalate în timonerie, astfel încât evaluarea imaginii radar și utilizarea aparatelor radar de navigație să nu prezinte nici o dificultate. Dispunerea azimutală a imaginii radar trebuie să fie în concordanță cu situația normală a împrejurimilor. Suporturile și consolele ajustabile trebuie să fie construite de așa natură încât să poată fi fixate în orice poziție fără să apară vibrații proprii.
2.În timpul navigației radar, lumina artificială nu trebuie să se reflecte în direcția operatorului aparatului radar.
3.În cazul în care unitatea de comandă nu face parte din unitatea de afișaj, acesta trebuie să se găsească într-o carcasă aflată la o distanță de maximum un metru de unitatea de afișaj. Telecomenzile fără fir nu sunt permise.
4.În cazul în care sunt instalate aparate repetitoare, acestea trebuie să îndeplinească toate cerințele care se aplică instalațiilor radar de navigație.
1.Indicatorul vitezei de girație trebuie situat în fața timonierului și în câmpul de vizibilitate al acestuia.
2.Sistemul de captatori trebuie instalat, pe cât posibil, la mijlocul navei, orizontal și aliniat cu axa longitudinală a navei. Locul instalării trebuie să fie, pe cât posibil, fără vibrații și expus numai unor variații mici de temperatură. În cazul în care este posibil, indicatorul trebuie instalat direct deasupra afișajului radar.
3.În cazul în care sunt instalate aparate repetitoare, acestea trebuie să îndeplinească toate cerințele care se aplică indicatoarelor vitezei de girație.
Pentru echipamentele ECDIS de navigație interioară utilizate în modul de navigație, senzorul de poziție (de exemplu, antena DGPS) trebuie să fie instalat astfel încât să asigure cel mai mare grad de precizie posibil și să nu fie afectat nefavorabil de suprastructurile și echipamentele de transmisie de la bordul navei.
Înainte ca echipamentul să fie pus în funcțiune pentru prima dată după instalare, în cazul inspecțiilor periodice în vederea prelungirii certificatului navei de navigație interioară, precum și după orice modificare a navei care poate să afecteze condițiile de funcționare a echipamentului, o încercare a instalării și funcționării trebuie să fie efectuată de către autoritatea competentă sau de către o societate specializată autorizată în conformitate cu art. 2. În acest scop, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:
a)alimentarea cu energie electrică trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de siguranță separat;
b)tensiunea de funcționare trebuie să se încadreze în limitele de toleranță;
c)cablurile și instalarea acestora trebuie să respecte prevederile din prezentul standard și, dacă este cazul, din ADN;
d)viteza de rotație a antenei trebuie să fie de cel puțin 24 rpm;
e)în vecinătatea antenei nu trebuie să se afle niciun obstacol care să împiedice navigația;
f)comutatorul de siguranță al antenei, dacă există, trebuie să fie în bună stare de funcționare;
g)unitățile de afișaj, indicatoarele de girație și unitățile de comandă trebuie să fie dispuse în mod ergonomic și ușor de utilizat;
h)linia de referință a aparatului radar de navigație nu trebuie să devieze cu mai mult de 1° de la axa longitudinală a navei;
i)precizia afișării distanței și azimutale trebuie să îndeplinească cerințele (măsurători care utilizează obiective cunoscute);
j)liniaritatea pe zone scurte (pushing și pulling) trebuie să fie adecvată;
k)distanța minimă afișată trebuie să fie de 15m sau mai puțin;
l)centrul imaginii trebuie să fie vizibil și diametrul acestuia nu trebuie să depășească 1 mm;
m)ecourile false provocate de reflexii sau umbre nedorite pe linia de referință nu trebuie să se producă sau să afecteze siguranța navigației;
n)dispozitivele de reducere a ecourilor provocate de valuri și ploaie (STC și FTC prestabilite) și dispozitivele de comandă ale acestora trebuie să funcționeze corect;
o)reglajul amplificării trebuie să fie în bună stare de funcționare;
p)focalizarea și claritatea imaginii trebuie să fie corecte;
q)direcția de girație a navei trebuie să fie aceea afișată de indicatorul vitezei de girație și poziția zero în cazul navigației în linie dreaptă trebuie să fie corectă;
r)instalația radar de navigație nu trebuie să fie sensibilă la transmisiunile efectuate de echipamentele radio ale navei sau la interferențe provocate de alte surse de la bord;
s)instalația radar de navigație sau indicatorul vitezei de girație nu trebuie să interfereze cu alte echipamente de la bord.
În plus, în cazul echipamentului ECDIS interior:
t)marja de eroare statică pentru poziționarea hărții nu trebuie să fie mai mare de 2 m;
u)marja de eroare unghiulară statică a hărții nu trebuie să fie mai mare de 1°.
După încheierea cu succes a încercării efectuate în conformitate cu art. 8, autoritatea competentă sau societatea specializată autorizată eliberează un certificat pe baza modelului din Anexa nr. 5, secțiunea V. Acest certificat trebuie să fie păstrat permanent la bord.
În cazul în care condițiile de încercare nu au fost îndeplinite, se întocmește o listă a defectelor. Orice certificat existent trebuie retras sau trimis autorității competente sau societății specializate autorizate.
Echipamentul AIS interior trebuie să respecte cerințele Standardului de încercare pentru AIS interior.
Conformitatea este atestata printr-o aprobare de tip a unei autorități competente.
Atunci când se instalează la bordul navei echipamentului AIS interior, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
1.Instalarea echipamentului AIS interior la bordul navei poate fi efectuată numai de către societăți specializate autorizate de autoritatea competentă.
2.Echipamentul AIS interior trebuie instalat în timonerie sau în altă locație ușor accesibilă.
3.Funcționalitatea unui MKD intern sau extern (unitate de intrare și afișare integrată) trebuie să fie accesibilă comandantului navei. Informațiile de alertă și de stare ale echipamentului AIS interior trebuie să fie amplasate în câmpul vizual direct al timonierului. Cu toate acestea, alte dispozitive utilizate pentru navigație pot avea prioritate în ceea ce privește vizibilitate lor directă. Toate luminile indicatoare de avertizare trebuie să rămână vizibile după instalare.
4.Trebuie să fie posibilă recunoașterea vizuală dacă echipamentul este în uz. Echipamentul trebuie să fie alimentat permanent cu energie electrică prin intermediul unui circuit electric protejat împotriva întreruperilor, prevăzut cu protecție proprie cu siguranțe fuzibile și conectat direct la sursa de energie.
5.Antenele echipamentelor AIS interioare trebuie să fie instalate și conectate la aparate astfel încât să se asigure funcționarea în siguranță a acestor aparate în toate condițiile normale de utilizare. Alte echipamente pot fi conectate numai dacă interfețele ambelor echipamente sunt compatibile.
6.Numai captatorii externi cu aprobare de tip pot fi conectați la echipamentul AIS interior. Senzorii externi conectați la echipamentul AIS interior trebuie să aibă o aprobare de tip în conformitate cu următoarele standarde maritime:
| Senzor | Cerințe minime în conformitate cu | |
| Standardul (OMI) | Standard ISO/IEC | |
| GPS | MSC.112(73)*7)) | IEC 61108-1 :2003 |
| DGPS/DGLONASS | MSC.114(73)*8)) | IEC 61108-4:2004 |
| Galileo | MSC.233(82)*9) | IEC 61108-3:2010 |
| Drum/GPS Compas | MSC.116(73)*10) | ISO 22090-3 : 2004 Partea 3: principii GNSS |
*7) Rezoluția MSC.112 (73) adoptată la 1 decembrie 2000 - Standardele de funcționare revizuite pentru echipamentul de recepție de bord al sistemul global de poziționare (GPS)
*8) Rezoluția MSC.114 (73) adoptată la 1 decembrie 2000 - Standarde de funcționare revizuite pentru echipamentul de recepție de bord a emisiilor DGPS și DGLONASS ale balizelor radio maritime
*9) Rezoluția MSC.223 (82) adoptată la 5 decembrie 2006 - Standarde de funcționare pentru echipamentul de recepție de bord Galileo.
*10) Rezoluția MSC.116 (73) adoptată la 1 decembrie 2000 - Standarde de funcționare pentru dispozitivele marine de transmitere a informației de drum (THD).
7.Înainte de prima punere în funcțiune după instalare, în cazul unei inspecții periodice pentru prelungirea certificatului navei de navigație interioară cât și după fiecare transformare a navei care ar putea afecta condițiile de funcționare ale acestor echipamente, autoritatea competentă sau societatea specializată autorizată trebuie să efectueze un control al instalării și o încercare a funcționării.
8.Societatea specializată autorizată care a efectuat controlul instalării și încercarea funcționării eliberează un certificat privind caracteristicile specifice și funcționarea corectă a echipamentului AIS interior în conformitate cu secțiunea VI din Anexa nr. 5.9. Certificatul trebuie păstrat permanent la bord.
10.Trebuie să fie predate instrucțiuni de utilizare pentru a fi păstrate la bord. Acest lucru trebuie menționat în certificatul privind instalarea la bord.
Tahografele trebuie să respecte cerințele din această secțiune. Conformitatea este certificată printr-o aprobare de tip a unei autorități competente.
Pentru a determina navigația navei în conformitate cu criteriul da/nu, rotația elicei trebuie măsurată într-o locație adecvată. În cazul propulsiei altfel decât prin elice, deplasarea navei trebuie măsurată în mod echivalent într-o locație adecvată. În cazul a doi sau mai mulți arbori portelice, trebuie să se asigure că Înregistrarea se face de îndată ce oricare dintre arbori se rotește.
2.Identificarea navei
Numărul european unic de identificare a navei sau numărul oficial al navei trebuie să fie introdus indelebil și să poată fi citit pe suportul de date.
3.Înregistrarea pe suportul de date
Trebuie să fie înregistrate de manieră infalsificabilă și să poată fi citite pe suportul de date: modul de operare a navei, data și ora de funcționare și întrerupere a funcționării tahografului, introducerea și îndepărtarea suportului de date cât și alte manipulări ale aparatului. Timpul, introducerea și îndepărtarea suportului de date, deschiderea sau închiderea aparatului, precum și întreruperea alimentării cu energie trebuie să fie înregistrate automat de către tahograf.
4.Timpul de înregistrare pe zi
Trebuie să fie înregistrate continuu în fiecare zi de la 00.00 la 24.00: data și timpul de începutul și sfârșit a rotației arborelui.
5.Citirea înregistrării
Înregistrarea trebuie să fie neechivocă, ușor de citit și ușor de înțeles. Citirea înregistrării trebuie să fie posibilă în orice moment fără mijloace auxiliare speciale.
6.Imprimarea înregistrării
Înregistrările trebuie să fie disponibile în orice moment în formă tipărită și ușor de supravegheat.
7.Securitatea înregistrării
Rotația elicei trebuie înregistrată de manieră infalsificabilă.
8.Precizia înregistrării
Rotația elicei trebuie înregistrată cu precizie în timp. Citirea înregistrării trebuie să fie posibilă cu o precizie de 5 minute.
9.Tensiuni de serviciu
Variațiile de tensiune pană la ± 10% din valoarea nominală nu trebuie să afecteze funcționarea corectă a aparatului. În plus, instalația trebuie să poată suporta, fără a-și deteriora capacitățile de funcționare, o creștere cu 25%a tensiunii de alimentare față de tensiunea nominală10. Condițiile de operare
Funcționarea corectă a aparatelor sau a componentelor aparatelor trebuie să fie asigurată în condițiile menționate mai jos:
–temperatura ambiantă: între 0°C și + 40°C– umiditatea: pană la 85% umiditate relativă a aerului– tip de protecție electrică: IP 54 conform standardului internațional IEC 529– rezistența la ulei: deși destinate a fi instalate în încăperea mașinilor, aparatele sau componentele aparatelor trebuie să fie rezistente la ulei– toleranțe admisibile pentru înregistrarea timpului: ± 2 minute pe 24 de ore.
La instalarea tahografelor la bord, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
1.Instalarea tahografelor la bord poate fi efectuată numai de societăți specializate aprobate de autoritatea competentă.
2.Tahograful trebuie instalat în timonerie sau în altă locație ușor accesibilă.
3.Trebuie să fie posibilă recunoașterea vizuală dacă echipamentul este în uz. Echipamentul trebuie să fie alimentat permanent cu energie electrică prin intermediul unui circuit electric protejat împotriva întreruperilor, prevăzut cu protecție proprie cu siguranțe și conectat direct la sursa de energie.
4.Informațiile referitoare la deplasarea navei, și anume în legătură cu faptul că nava "navighează" sau dacă "a oprit navigația", sunt luate din mișcarea instalației de propulsie. Semnalul corespunzător trebuie să provină de la rotația elicei, arborelui portelice sau funcționarea mașinii de propulsie. În cazul sistemelor de propulsie diferite, trebuie să se realizeze o soluție echivalentă.
5.Dispozitivele tehnice pentru capturarea mișcării navei trebuie să fie instalate cu o siguranță maximă de funcționare și astfel încât să fie protejate împotriva manipulărilor neprevăzute. În acest scop, circuitul de transmisie a semnalului (inclusiv generatorul de semnal și intrarea în dispozitiv) de la instalația de propulsie pană la aparat trebuie să fie protejat prin mijloace adecvate, iar întreruperea circuitului trebuie monitorizată. În acest scop, sunt adecvate, de exemplu, sigilii marcate cu semne caracteristice, precum și cabluri amplasate astfel încât să fie vizibile sau circuite de comandă.
6.Societatea specializată autorizată care a efectuat sau a supravegheat instalația efectuează o încercare de funcționare atunci când instalarea este finalizată. Ea emite un certificat privind caracteristicile instalației (în special amplasarea și tipul sigiliilor, precum și semnele acestora, amplasarea și tipul instalațiilor de monitorizare) și funcționarea corectă a acesteia; certificatul trebuie să furnizeze, de asemenea, informații privind tipul de aparat aprobat. După orice înlocuire, modificare sau reparare este necesară o nouă încercare de funcționare; această încercare trebuie menționată în certificat.
Certificatul trebuie să conțină cel puțin următoarele date:
–numele, adresa și semnul caracteristic al societății specializate autorizate care a efectuat sau a supravegheat instalația;
–numele, adresa și numărul de telefon al autorității competente care a aprobat societatea;
–număr european unic de identificare a navei sau numărul oficial al navei;
–tipul și numărul de serie al tahografului;
–data încercării funcționale.
Valabilitatea certificatului este de 5 ani.
Scopul certificatului este de a dovedi că aparatul este aprobat, instalat de o societate specializată aprobată și a fost încercat pentru o funcționare corectă.
7.Timonierul trebuie să fie instruit de societatea specializată autorizată cu privire la utilizarea aparatului și trebuie să fie înmânat un manual de instrucțiuni pentru a fi păstrat la bord. Acest lucru trebuie să fie menționat în certificatul privind instalarea la bord.
(Model)
Tipul/Numele navei: ...........................
Numărul european unic de identificare a navei: .................
Proprietarul navei:
Nume: .........................................
Adresa: .......................................
Telefon: .....................................
| Instalațiile radar de navigație | Număr: …………….. | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Articol Nr. | Tip | Fabricant | Nr. aprobării de tip | Nr. de serie | |
| Indicatoarele vitezei de girație | Număr: …………….. | ||||
| Articol Nr. | Tip | Fabricant | Nr. aprobării de tip | Nr. de serie | |
| Echipament AIS interior | |||||
| Articol Nr. | Tip | Fabricant | Nr. aprobării de tip | Nr. de serie | |
Tahografe
...........
Se certifică prin prezentul că instalațiile radar de navigație, indicatoarele vitezei de girație și echipamentul AIS interior menționate mai sus îndeplinesc cerințele Anexei nr. 5 la Standardul european de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară (ES-TRIN) privind instalarea și încercarea funcționării instalațiilor radar de navigație, a indicatorilor vitezei de girație și a echipamentului AIS interior pentru navigația interioară.
Societatea specializată autorizată
Nume: ............
Adresă: ...............
Telefon: ..................
Ștampila ............ Locul ................. Data ......
Semnătura:
Autoritatea competentă pentru aprobarea societății specializate
Nume: .................
Adresă: ..................
Telefon: ..................
la ES-TRIN
PROTOCOLUL PRIVIND PARAMETRII MOTORULUI0. Informații generale0.1. Informații cu privire la motor0.1.1. Marca: ...................
0.1.2.Descrierea producătorului: ....................
0.1.3.Numărul aprobării de tip: ......................
0.1.4.Numărul de identificare a motorului: ................
0.2.Documentație
Parametrii motorului trebuie să fie încercați, iar rezultatele încercării trebuie să fie atestate. Documentația trebuie să fie formată din fișe separate, numerotate individual, semnate de către controlor și atașate la prezentul protocol.
0.3.Încercarea
Încercarea trebuie efectuată pe baza Instrucțiunilor producătorului motorului pentru controlul componentelor și parametrilor motorului cu relevanță pentru emisia de gaze de evacuare. În cazurile motivate în mod corespunzător, controlorii pot renunța la controlul anumitor parametri ai motorului.
Protocolul privind parametrii motorului, inclusiv înregistrările grafice, însumează .....*) pagini.
*)Se completează de către controlor.
1.Parametrii motorului
Se certifică prin prezenta faptul că motorul încercat nu s-a abătut în mod excesiv de la parametrii prevăzuți.
1.1.Inspecția instalării
Denumirea și adresa serviciului tehnic: ............
Numele controlorului: .....................
Locul și data: ..................
Semnătura: ..............................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă: ...........
Locul și data: .......... Ștampila autorității competente
Semnătură: ...........
1.2.[ ] Încercare intermediară [ ] Încercare specială*1)
*1) Se bifează caseta corespunzătoare
Denumirea și adresa serviciului tehnic: ......................
Numele controlorului: .................
Locul și data: ..................
Semnătura: .................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă: ...............
Locul și data: .......................
Semnătura: ........... Ștampila autorității competente
1.2.[ ] Încercare intermediară [ ] Încercare specială*1)
*1) Se bifează caseta corespunzătoare
Denumirea și adresa serviciului tehnic: ..............
Numele controlorului: ..................
Locul și data: ...................
Semnătura: ..............
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă: ...............
Locul și data: ................
Semnătura: .............. Ștampila autorității competente
1.2.[ ] Încercare intermediară [ ] Încercare specială*1)
*1) Se bifează caseta corespunzătoare
Denumirea și adresa serviciului tehnic: .............
Numele controlorului: ................
Locul și data: .............
Semnătura: ..............
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă: ...........
Locul și data: .............
Semnătura: .......... Ștampila autorității competente
Apendice 1
ANEXĂ LA PROTOCOLUL PRIVIND PARAMETRII MOTORULUI
(Model)
| Numele navei: | Număr european unic de identificare a navei: | ||
|---|---|---|---|
| [ ] Inspecție de instalare *1) | [ ] Încercare intermediară*1) | [ ] Încercare specială*1) | |
| Constructor: …………………………………….. (Denumire comercială/ marcă comercială/ denumire comercială a producătorului) | Tip de motor: ……………………………………….. (Familia de motoare/ Descrierea constructorului) | ||
| Putere nominală (kW) …………… | Turație nominală [rpm]: …………. | Număr de cilindri ………….. | |
| Scopul în care este utilizat motorul | ……………………………………………………… (Propulsia principală a navei / antrenarea generatorului/ propulsia travers prova / motor auxiliar etc.) | ||
| Numărul aprobării de tip …………… | Anul de fabricație al motorului ……………. | ||
| Număr de identificare al motorului ……………… (Număr de serie / număr unic de înregistrare) | Locul instalării ………………………………… | ||
*1) Se bifează caseta corespunzătoare.
Motorul și componentele motorului cu relevanță pentru gazele de evacuare au fost identificate pe baza detaliilor de pe plăcuța de identificare.
Încercarea a fost efectuată pe baza instrucțiunilor producătorului motorului pentru controlul componentelor și a parametrilor motorului cu relevanță pentru gazele de evacuare.
A) ÎNCERCAREA COMPONENTELOR
Componentele suplimentare cu relevanță pentru gazele de evacuare și menționate în Instrucțiunile producătorului motorului pentru controlul componentelor și parametrilor motorului CU relevanță pentru gazele de evacuare trebuie incluse în tabel.
| Componentă | Numărul componentei înregistrate | Conformitate*1)) | ||
|---|---|---|---|---|
| Arbore de distribuție /piston | [ ] Da | [ ] Nu | [ ] Nu se aplică | |
| Valva injector | [ ] Da | [ ] Nu | [ ] Nu se aplică | |
| Număr echipament de date/software | [ ] Da | [ ] Nu | [ ] Nu se aplică | |
| Pompă de injecție | [ ] Da | [ ] Nu | [ ] Nu se aplică | |
| Chiulasă | [ ] Da | [ ] Nu | [ ] Nu se aplică | |
| Turbosuflanta gazelor de evacuare | [ ] Da | [ ] Nu | [ ] Nu se aplică | |
| Răcitorul aerului de supraalimentare | [ ] Da | [ ] Nu | [ ] Nu se aplică | |
| [ ] Da | [ ] Nu | [ ] Nu se aplică | ||
| [ ] Da | [ ] Nu | [ ] Nu se aplică | ||
| [ ] Da | [ ] Nu | [ ] Nu se aplică | ||
*1) Se bifează caseta corespunzătoare.
B) INSPECȚIE VIZUALĂ A CARACTERISTICILOR REGLABILE ȘI A PARAMETRILOR MOTORULUI
| Parametru | Valoarea înregistrată | Conformitate*1) | |
| Avans la injecție, timp de injecție | [ ] Da | [ ] Nu | |
*1) Se bifează caseta corespunzătoare.
C) INSPECȚIA INSTALAȚIEI DE ADMISIE A AERULUI ȘI A INSTALAȚIEI DE EVACUARE A GAZELOR
| [ ] | S-au efectuat măsurători pentru verificarea respectării valorilor autorizate Depresiune la admisie: ……………. kPa la turația nominală și sarcina completă Contrapresiune în instalația de evacuare: ……….. kPa la turația nominală și sarcina completă | |
| [ ] | S-a efectuat o inspecție vizuală a instalației de admisie a aerului și a instalației de evacuare a gazelor Nu au fost descoperite abateri care să sugereze nerespectarea valorilor autorizate. |
D) OBSERVAȚII: ..........................
(S-au identificat următoarele reglaje, modificări sau schimbări neconforme la motorul instalat.)
..........................................
..........................................
Numele controlorului: ....................
Locul și data: ...........................
Semnătura: ...............................
la ES-TRIN
INSTALAȚII DE TRATARE A APELOR UZATE DE LA BORDCuprins
Apendice 1 - Principalele caracteristici ale tipului de instalație de tratare a apelor uzate de la bord (model)
Apendice 1 - Rezultatele încercărilor pentru aprobarea de tip (model)
Secţiunea V Lista aprobărilor de tip pentru tipurile de instalații de tratare a apelor uzate de la bord (model)Secţiunea VI Lista instalațiilor de tratare a apelor uzate de la bord care au fost fabricate (model)Secţiunea VII Fișa de date pentru instalațiile de tratare a apelor uzate de la bord care dețin o aprobare de tip (model)Secţiunea VIII Registrul parametrilor instalației de tratare a apelor uzate de la bord pentru încercarea specială (model)
Apendice 1 - Apendice la registrul parametrilor instalației de tratare a apelor uzate de la bord (model)
Secţiunea I Dispoziții suplimentare1. Marcarea instalațiilor de tratare a apelor uzate de la bord1.1. Pe instalația de tratare a apelor uzate de la bord care a fost supusă unei încercări de tip trebuie să figureze următoarele informații (marcaj):
1.1.1.marca sau denumirea comercială a constructorului;
1.1.2.tipul și numărul de serie al instalației de tratare a apelor uzate de la bord;
1.1.3.numărul aprobării de tip, în conformitate cu secțiunea IV din prezenta anexă;
1.1.4.anul de fabricație al instalației de tratare a apelor uzate de la bord.
1.2.Marcajul descris la punctul 1.1 trebuie să fie durabil, clar, lizibil și să nu poată fi șters pe parcursul duratei de viață a instalației de tratare a apelor uzate de la bord. Dacă se utilizează etichete autocolante sau plăcuțe, acestea trebuie fixate astfel încât să reziste pe întreaga durată de viață a instalației de tratare a apelor uzate de la bord și să nu poată fi îndepărtate fără a fi distruse sau fără să devină indescifrabile.
1.3.Marcajul trebuie fixat pe un element al instalației de tratare a apelor uzate de la bord care este necesar pentru funcționarea normală a instalației în cauză și care nu necesită în mod normal să fie înlocuit pe parcursul duratei de viață a instalației de tratare a apelor uzate de la bord.
1.3.1.Marcajul trebuie fixat astfel încât să fie vizibil în mod clar după dotarea instalației de tratare a apelor uzate de la bord cu toate echipamentele auxiliare necesare pentru funcționarea acesteia.
1.3.2.Dacă este necesar, instalația de tratare a apelor uzate de la bord trebuie să poarte o plăcuță suplimentară detașabilă, dintr-un material rezistent, care să conțină toate informațiile menționate la punctul 1.1 și care trebuie fixată astfel încât informațiile să fie clare și lizibile și să poată fi accesate cu ușurință după instalarea pe navă a instalației de tratare a apelor uzate de la bord.
1.4.Toate părțile instalației de tratare a apelor uzate de la bord care pot influența tratarea apelor uzate trebuie marcate și identificate în mod clar.
1.5.Locul exact al marcajului menționat la punctul 1.1 este indicat în secțiunea I a certificatului de aprobare de tip.
2.Încercarea
Procedura de încercare a unei instalații de tratare a apelor uzate de la bord este prevăzută secțiunea IX.
3.Evaluarea conformității producției3.1. În ceea ce privește verificarea existenței unor metode și proceduri satisfăcătoare de asigurare a unui control eficient al conformității producției înaintea acordării aprobării de tip, autoritatea competentă trebuie să admită certificarea constructorului conform standardului armonizat EN ISO 9001:2015 (al cărui domeniu de aplicare acoperă fabricarea instalațiilor de tratare a apelor uzate în cauză) sau unui standard de acreditare echivalent ca reprezentând o dovadă a respectării cerințelor. Constructorul trebuie să prezinte detaliile legate de certificare și se angajează să informeze autoritatea competentă cu privire la orice revizuire a valabilității sau sferei acesteia. Se efectuează controale corespunzătoare ale producției pentru a se asigura îndeplinirea în mod consecvent a cerințelor prevăzute la art. 18.01 alin. 2-5.3.2. Titularul aprobării de tip trebuie:
3.2.1.să se asigure că există proceduri pentru controlul eficient al calității produsului;
3.2.2.să aibă acces la echipamentul de încercare necesar pentru verificarea conformității cu fiecare tip aprobat;
3.2.3.să se asigure că rezultatele încercărilor sunt înregistrate și că înregistrările și documentele relevante sunt disponibile pentru o perioadă convenită cu autoritatea competentă;
3.2.4.să analizeze cu atenție rezultatele fiecărui tip de încercare pentru a verifica și asigura stabilitatea caracteristicilor instalației de tratare a apelor uzate de la bord, ținând cont de variațiile posibile în procesul de producție în serie;
3.2.5.să se asigure că eșantioanele prelevate din instalațiile de tratare a apelor uzate de la bord sau piesele de încercare care dovedesc neconformitatea cu tipul de încercare în cauză duc la altă eșantionare și încercare, luându-se toate măsurile necesare pentru restabilirea conformității producției.
3.3.Autoritatea competentă care a acordat aprobarea de tip poate verifica oricând conformitatea metodelor de control aplicate în fiecare uzină de producție.
3.3.1.La fiecare încercare, se pune la dispoziția responsabilului cu efectuarea încercării documentația referitoare la încercări și producție.
3.3.2.Dacă nivelul de calitate al încercărilor este nesatisfăcător, se aplică următoarea procedură:
3.3.2.1.din serie se ia o instalație de tratare a apelor uzate de la bord și este supusă încercării prin prelevarea de eșantioane în condițiile de încărcare normală din secțiunea IX după o zi de funcționare. În conformitate cu metodele de încercare prezentate în secțiunea IX, apele uzate tratate nu trebuie să depășească valorile stabilite în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2.3.3.2.2. În cazul în care instalația de tratare a apelor uzate de la bord aleasă din serie nu îndeplinește cerințele prevăzute la punctul 3.3.2.1, constructorul poate solicita efectuarea de analize pe un eșantion de instalații de tratare a apelor uzate de la bord care au aceleași caracteristici, prelevat din serie și care să includă instalația de tratare aleasă inițial. Constructorul trebuie să stabilească, în colaborare cu autoritatea competentă, dimensiunea "n" a eșantionului de instalații de tratare a apelor uzate. Instalațiile de tratare a apelor uzate de la bord, altele decât prima instalația aleasă, trebuie supuse încercărilor prin analiza apelor evacuate. Apoi trebuie să se calculeze media aritmetică (x) a rezultatelor obținute de instalațiile de tratare din eșantion. Producția în serie este considerată în conformitate cu cerințele în cazul în care se respectă următoarea condiție:
(x)+ k . S_t ≤ L
unde:
k este un factor statistic dependent de n, prezentat în tabelul de mai jos:
| n | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
| k | 0,973 | 0,613 | 0,489 | 0,421 | 0,376 | 0,342 | 0,317 | 0,296 | 0,279 | 0,265 | 0,253 | 0,242 | 0,233 | 0,224 | 0,216 | 0,210 | 0,203 | 0,198 |
dacă n ≥ 20, k = 0,860/ √n
S_t = √ Σ^n_(i=1) (x_i-x)(n-1) unde x_i este rezultatul individual obținut de instalația de tratare i din eșantion;
L este valoarea limită admisibilă prevăzută în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2 pentru fiecare poluant studiat;
3.3.3.În cazul în care valorile prevăzute în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2 nu sunt respectate, se efectuează o nouă încercare în conformitate cu punctul 3.3.2.1 și, în cazul în care încercările nu au rezultate pozitive, în conformitate cu punctul 3.3.2.2, se efectuează o încercare completă pe baza procedurii de încercare menționate în secțiunea IX. Valorile limită prevăzute la tabelul 1 de la art. 18.01 alin. 2 nu trebuie să fie depășite nici în cazul eșantionului compozit nici în cel al eșantionului aleatoriu.
3.3.4.Autoritatea competentă trebuie să efectueze încercările instalațiilor de tratare a apelor uzate de la bord care sunt parțial sau complet funcționale în conformitate cu informațiile furnizate de constructor.
3.3.5.Frecvența normală a încercărilor de conformitate a producției pe care autoritatea competentă are dreptul să le efectueze este de una pe an. În cazul nerespectării cerințelor prevăzute la punctul 3.3.3, autoritatea competentă se asigură că au fost adoptate toate măsurile necesare pentru restabilirea conformității producției cât mai rapid posibil.Secţiunea II
Documentul informativ nr. .......*1) referitor la aprobarea de tip a instalațiilor de tratare a apelor uzate destinate instalării la bordul navelor de navigație interioară
*1) Numărul documentului de informare atribuit de autoritatea competentă
Tipul de instalație de tratare a apelor uzate de la bord: ....................
0.Generalități0.1. Marca (denumirea comercială a constructorului): ...............
0.2.Denumirea dată de constructor tipului de instalație de tratare a apelor uzate de la bord: ...........
...................................................
0.3.Codul de tip dat de constructor, care corespunde cu informațiile aplicate pe instalația de tratare a apelor uzate de la bord: ..........
....................................................
0.4.Numele și adresa constructorului:
Numele și adresa reprezentantului legal al constructorului, dacă există: .............
.............................................
0.5.Poziția, codarea și metoda de aplicare a numărului de serie al instalației de tratare a apelor uzate de la bord ..............
............................................
0.6.Poziția și metoda de aplicare a numărului aprobării de tip: .................
...........................................
0.7.Adresa (ele) uzinei(lor) de producție: ...............
..........................................................
Apendici:
1.Principalele caracteristici ale tipului de instalație de tratare a apelor uzate de la bord2. Criteriile de proiectare și de dimensionare, specificațiile și reglementările de dimensionare aplicate3. Diagrama schematică a instalației de tratare a apelor uzate de la bord însoțită de lista de piese4. Diagrama schematică a instalației de încercare însoțită de lista de piese5. Schema electrică (diagrama P/I)
6.Declarația potrivit căreia s-au respectat toate specificațiile privind siguranța mecanică, electrică și tehnică a instalațiilor de tratare a apelor uzate, precum și specificațiile privind siguranța navei7. Caracteristicile elementelor navei care au legătură cu instalația de tratare a apelor uzate de la bord8. Manualul constructorului pentru verificarea componentelor și a parametrilor instalației de tratare a apelor uzate de la bord cu relevanță pentru tratarea apelor uzate în conformitate cu art. 1.01 alin. 9.109. Fotografii ale instalației de tratare a apelor uzate de la bord10. Principii de funcționare *1)
*1) Etape operaționale
Se definesc următoarele etape operaționale pentru încercări:
a)Funcționarea în regim de veghe are loc atunci când instalația de tratare a apelor uzate de la bord funcționează, însă aceasta nu a fost alimentată cu ape uzate mai mult de o zi. O instalație de tratare a apelor uzare de la bord poate funcționa în regim de veghe atunci când, de exemplu, nava de pasageri nu se află în funcțiune pentru o perioadă prelungită, aceasta fiind la ralanti pe parcursul amarării.
b)Funcționarea în regim de urgență are loc atunci când subansamblurile individuale ale unei instalații de tratare a apelor uzate de la bord s-au defectat și, prin urmare, apele uzate nu pot fi tratate conform planului.
c)Oprirea treptată, oprirea și repornirea instalației au loc atunci când instalația de tratare a apelor uzate de la bord este scoasă din funcțiune pentru o perioadă prelungită (amarare pe timp de iarnă) și sursa de electricitate este oprită sau atunci când instalația de tratare a apelor uzate este repornită la începutul sezonului.
10.1.Instrucțiuni de exploatare manuală a instalației de tratare a apelor uzate de la bord10.2. Note privind gestionarea excesului de nămol de canalizare (intervale de evacuare)
10.3.Note privind lucrările de întreținere și de reparații10.4. Note privind acțiunile necesare în cazul funcționării în regim de veghe (standby) a instalației de tratare a apelor uzate de la bord10.5. Note privind acțiunile necesare în cazul funcționării în regim de urgență a instalației de tratare a apelor uzate de la bord10.6. Note privind oprirea treptată, oprirea totală și repornirea instalației de tratare a apelor uzate de la bord10.7. Note privind cerințele de tratare prealabilă a apelor reziduale care provin din bucătării11. Alte echipamente (a se enumera)
Data, semnătură constructorului instalației de tratare a apelor uzate de la bord
...............................
...............................
Apendice 1
Principalele caracteristici ale tipului de instalație de
tratare a apelor uzate de la bord
(MODEL)
1.Descrierea instalației de tratare a apelor uzate de la bord1.1. Constructor: ................
1.2.Numărul de serie al instalației: .......................
1.3.Metoda de tratare: biologică sau mecanică/chimică *2)
*2) A se specifica, după caz.
1.4.Tancul de stocare a apei reziduale este instalat în amonte față de instalație? Da, ..... mc /Nu *2)
*2) A se specifica, după caz.
2.Criteriile de proiectare și de dimensionare (inclusiv instrucțiuni speciale privind instalarea sau restricții de utilizare)2.1. .....................................2.2. .....................................
3.Dimensionarea instalației de tratare a apelor uzate de la bord3.1. Debitul volumetric Qd (mc/zi) zilnic maxim de scurgere al apelor uzate: ..............
3.2.Încărcătura zilnica CBO_5 (kg/zi) de poluanți: ........................................Secţiunea III Certificatul de aprobare de tip
(MODEL)
Ștampila autorității competente
Nr. aprobării de tip: ................... Nr. prelungirii: ............
Notificarea– eliberării/prelungirii/refuzului/retragerii*1)
aprobării de tip pentru o instalație de tratare a apelor uzate de la bord în conformitate cu Standardul european privind cerințe tehnice pentru navele de navigație interioară (ES-TRIN)
*1) A se specifica, după caz.
Motivul prelungirii, dacă este cazul: ...........................
Secţiunea I0. Generalități0.1. Marca (denumirea comercială a constructorului): ......................
0.2.Denumirea dată de constructor tipului de instalație de tratare a apelor uzate de la bord: .................
....................................
0.3.Codul de tip dat de constructor, care corespunde cu informațiile aplicate pe instalația de tratare a apelor uzate de la bord: ..........
...................................................
Poziția: ..........................................
Metoda de aplicare: ...............................
0.4.Numele și adresa constructorului: ..........................
...................................................
Numele și adresa reprezentantului legal al constructorului, dacă există:
........................................................................
0.5.Poziția, codarea și metoda de aplicare a numărului de serie al instalației de tratare a apelor uzate de la bord: .............
.....................................................................
0.6.Poziția și metoda de aplicare a numărului aprobării de tip: ............
.....................................................................
0.7.Adresa (adresele) uzinelor de producție: ........................
.........................................................
Secţiunea II1. Orice restricții de utilizare:
1.1.Particularități care trebuie respectate în momentul instalării instalației de tratare a apelor uzate pe o construcție navală:
........................................................
1.1.1..................................................1.1.2. .................................................
2.Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor *1) ...................
..............................................................
*1) În cazul în care încercările sunt efectuate de autoritatea competentă, a se indica "nu se aplică"
3.Data raportului de încercare: ................................
4.Numărul raportului de încercare: .................................
5.Subsemnatul, certific prin prezentul exactitatea informațiilor puse la dispoziție de constructor în documentul informativ anexat în ceea ce privește instalația de tratare a apelor uzate de la bord menționată mai sus, în conformitate cu anexa nr. 7, secțiunea IX la Standardul european privind cerințe tehnice pentru navele de navigație interioară (ES-TRIN) și valabilitatea rezultatelor încercărilor anexate în legătură cu tipul de instalație de tratare a apelor uzate de la bord.
Eșantionul (eșantioanele) a (au) fost selectat(e) de constructor cu acordul autorității competente, acesta (acestea) fiind prezentat(e) de constructor ca reprezentând tipul de instalație de tratare a apelor uzate de la bord:
Aprobare de tip eliberată/prelungită/refuzată/retrasă*2):
*2) A se preciza, după caz.
Locul: .....................................................
Data: ....................................................
Semnătura: .................................................
Apendici:
Dosar informativ
Rezultatele încercărilor (a se vedea Apendicele 1)
Apendice 1
Rezultatele încercărilor pentru aprobarea de tip
(MODEL)
0.Generalități0.1. Marca (denumirea comercială a constructorului): .....................
0.2.Denumirea dată de constructor tipului de instalație de tratare a apelor uzate de la bord: ..............
1.Informații privind executarea încercării (încercărilor) *1).
*1) În cazul mai multor cicluri de încercări, a se indica pentru fiecare ciclu.
1.1.Valorile de intrare1.1.1. Debitul volumetric Qd (mc/zi) zilnic maxim de scurgere al apelor uzate: ...................
1.1.2.Sarcina zilnică CBO_5 (kg/zi) de poluanți: .................................
1.2.Eficiența purificării1.2.1. Evaluarea valorilor de ieșire
Evaluarea valorilor de ieșire CBO_5 (mg/l)
| Loc | Tip de eșantion | Numărul de încercări care respectă valorile limită | Minim | Maxim | Medie | |
| Valoare | Etapă | |||||
| Intrare | Eșantioane compozite de 24 h | - | ||||
| Ieșire | Eșantioane compozite de 24h | |||||
| Intrare | Eșantioane aleatorii | - | ||||
| Ieșire | Eșantioane aleatorii | |||||
Evaluarea valorilor de ieșire CCO (mg/1)
| Loc | Tip de eșantion | Numărul de încercări care respectă valorile limită | Minim | Maxim | Medie | |
| Valoare | Etapă | |||||
| Intrare | Eșantioane compozite de 24h | - | ||||
| Ieșire | Eșantioane compozite de 24h | |||||
| Intrare | Eșantioane aleatorii | - | ||||
| Ieșire | Eșantioane aleatorii | |||||
Evaluarea valorilor de ieșire COT (mg/l)
| Loc | Tip de eșantion | Numărul de încercări care respectă valorile limită | Minim | Maxim | Medie | |
| Valoare | Etapă | |||||
| Intrare | Eșantioane compozite de 24 h | - | ||||
| Ieșire | Eșantioane compozite de 24h | |||||
| Intrare | Eșantioane aleatorii | - | ||||
| Ieșire | Eșantioane aleatorii | |||||
Evaluarea valorilor de ieșire SRF (mg/l)
| Loc | Tip de eșantion | Numărul de încercări care respectă valorile limită | Minim | Maxim | Medie | |
| Valoare | Etapă | |||||
| Intrare | Eșantioane compozite de 24 h | - | ||||
| Ieșire | Eșantioane compozite de 24h | |||||
| Intrare | Eșantioane aleatorii | - | ||||
| Ieșire | Eșantioane aleatorii | |||||
1.2.2.Eficiența purificării (eficiența eliminării) (%)
| Parametru | Tip de eșantion | Minim | Maxim | Medie |
|---|---|---|---|---|
| CBO_5 | Eșantioane compozite de 24 h | |||
| CBO_5 | Eșantioane aleatorii | |||
| CCO | Eșantioane compozite de 24 h | |||
| CCO | Eșantioane aleatorii | |||
| COT | Eșantioane compozite de 24 h | |||
| COT | Eșantioane aleatorii | |||
| SRF | Eșantioane compozite de 24 h | |||
| SRF | Eșantioane aleatorii |
1.3.Alți parametri măsurați1.3.1. Parametri suplimentari privind intrările și ieșirile:
| Parametru | Intrare | Ieșire |
|---|---|---|
| pH | ||
| Conductivitate | ||
| Temperatura fazelor lichide |
1.3.2.Atunci când sunt disponibili, trebuie înregistrați următorii parametri de funcționare pe parcursul prelevării de probe:
| Concentrația oxigenului dizolvat în bioreactor | |
|---|---|
| Conținutul de materie uscată din bioreactor | |
| Temperatura din bioreactor | |
| Temperatura mediului ambiant |
1.3.3.Alți parametri de funcționare în conformitate cu instrucțiunile de funcționare ale constructorului
..........................................................
..........................................................
..........................................................
1.4.Autoritatea competentă sau serviciul tehnic:
Locul, data: .......................... Semnătura: ................
Numărul este format din patru secțiuni despărțite de caracterul "*".
1 pentru Germania
2 pentru Franța
3 pentru Italia
4 pentru Olanda
5 pentru Suedia
6 pentru Belgia
7 pentru Ungaria
8 pentru Republica Cehă
9 pentru Spania
11 pentru Regatul Unit
12 pentru Austria
13 pentru Luxemburg
14 pentru Elveția
17 pentru Finlanda
18 pentru Danemarca
19 pentru România
20 pentru Polonia
21 pentru Portugalia
23 pentru Grecia
24 pentru Irlanda
25 pentru Croația
26 pentru Slovenia
27 pentru Slovacia
29 pentru Estonia
32 pentru Letonia
34 pentru Bulgaria
36 pentru Lituania
49 pentru Cipru
50 pentru Malta
2.Exemplea) A treia aprobare de tip (la care nu s-a acordat nicio prelungire), eliberată de Olanda, care corespunde nivelului I:
R 4*I*0003*00 sau e 4*I*0003*00
b)A doua prelungire pentru a patra aprobare de tip, eliberată de Germania, care corespunde nivelului II:
R I*II*0004*02 sau e I*II*0004*02
(MODEL)
Ștampila autorității competente
Lista nr.: ..........................................
Perioada cuprinsă între ................... și .....................
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Marca*1) | Denumirea dată de constructor*1) | Numărul aprobării de tip | Data aprobării de tip | Prelungirea/ refuzul/ retragerea aprobării *2) | Motivul prelungirii/ refuzului/retragerii aprobării | Data prelungirii/ refuzului/ retragerii aprobării *2) |
*1) Conform certificatului de aprobare de tip.
*2) A se specifica, după caz.
(MODEL)
Ștampila autorității competente
Lista nr.: .........................
Pentru perioada cuprinsă între: ................. și: .................
Se furnizează următoarele informații referitoare la tipurile de instalații de tratare a apelor uzate de la bord și numerele aprobărilor de tip ale instalațiilor de tratare a apelor uzate de la bord care au fost fabricate în perioada menționată mai sus în conformitate cu dispozițiile Standardul european privind cerințe tehnice pentru navele de navigație interioară (ES-TRIN):
Marca (denumirea comercială a constructorului): ............................
Denumirea dată de constructor tipului de instalație de tratare a apelor uzate de la bord:
...............................................
...............................................
Numărul aprobării de tip: .........................
Data eliberării: ...........................
Data primei eliberări (în cazul prelungirilor): ......................
Numărul de serie:
| 001 | 001 | 001 |
|---|---|---|
| 002 | 002 | 002 |
| m | p | q |
(MODEL)
Ștampila autorității competente
| Caracteristicile instalației de tratare a apelor uzate de la bord | Eficiența purificării | |||||||||||||
| Nr. | Data aprobării de tip | Numărul aprobării de tip | Marca | Tipul de instalație de tratare a apelor uzate de la bord | Debitul volumetric Q_d (mc/zi) zilnic al apelor uzate | încărcătura zilnică CBO_5 (kg/zi) de poluanți | CBO_5 | CCO | COT | |||||
| Eșantion compozit de 24 h | Eșantion aleatoriu | Eșantion compozit de 24 h | Eșantion aleatoriu | Eșantion compozit de 24 h | Eșantion aleatoriu | |||||||||
(MODEL)
1.Generalități1.1. Particularități ale instalației de tratare a apelor uzate de la bord1.1.1. Marca: .............................
1.1.2.Denumirea data de constructor: ................
........................................
1.1.3.Numărul aprobării de tip: .................
1.1.4.Numărul de serie al instalației de tratare a apelor uzate de la bord: ..........
..................................
1.2.Documentație
Instalația de tratare a apelor uzate de la bord trebuie să fie supusă încercărilor, iar rezultatele se înregistrează pe foi separate, numerotate individual, semnate de inspector și anexate la prezentul document.
1.3.Încercări
Încercările se efectuează pe baza manualului constructorului pentru verificarea componentelor și a parametrilor instalației de tratare a apelor uzate de la bord cu relevantă pentru tratarea apelor uzate, în conformitate cu art. 1.01 alin. 9.10. În cazuri bine justificate inspectorii pot decide, din proprie inițiativă, să nu verifice anumite componente sau anumiți parametri ai instalației.
Pe parcursul încercărilor se prelevează cel puțin un eșantion aleatoriu. Rezultatele măsurătorilor eșantioanelor aleatorii se compară cu valorile de control prevăzute în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2.
1.4.Prezentul raport de încercare, împreună cu fișele atașate, conține în total ....*1).... pagini.
*1) A se completa de către persoana care a efectuat încercările.
2.Parametri
Prin prezenta se certifică faptul că instalația de tratare a apelor uzate de la bord supusă încercărilor nu se abate în mod inadmisibil de la parametrii prescriși și valorile de control legate de funcționare prevăzute în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2 nu sunt depășite.
Numele și adresa serviciului tehnic: .....................
..........................................................
..........................................................
Numele inspectorului: ....................................
Locul și data: ...........................................
Semnătura: ........................................
Încercare recunoscută de autoritatea competentă: ..........................
.............................................................
.............................................................
Locul și data: ..............................................
Semnătura: ..................................................
Ștampila autorității competente
Numele și adresa serviciului tehnic: .................................
.............................................................
.............................................................
Numele inspectorului: .......................................
Locul și data: ..............................................
Semnătura: ........................................
Încercare recunoscută de autoritatea competentă: ...................
....................................................................
Locul și data: ...............................................
Semnătura: .................................................
Ștampila autorității competente
Numele și adresa serviciului tehnic: ............................
.................................................................
.................................................................
Numele inspectorului: ...........................................
Locul și data: ..................................................
Semnătura: ......................................................
Încercare recunoscută de autoritatea competentă: ................
.................................................................
.................................................................
Locul și data: ..................................................
Semnătura: ......................................................
Ștampila autorității competente
Apendice 1
Anexă la registrul parametrilor instalației de tratare
a apelor uzate de la bord
(MODEL)
Numele navei: ............ Numărul european unic de identificare a navei: ...........
Constructor: ......(Marca/marca comercială/denumirea comercială a constructorului)........ Tip de instalație: ..........(Denumirea dată de constructor).........
Nr. aprobării de tip: .......... Anul de fabricație al instalației de tratare a apelor uzate de la bord: ..........
Numărul de serie al instalației de tratare a apelor uzate de la bord: ....(Număr de serie)... Locul instalării: ..................
Instalația de tratare a apelor uzate de la bord și componentele sale cu relevanță pentru tratarea apelor uzate au fost identificate pe baza detaliilor de pe plăcuța de dentificare. Încercarea a fost efectuată pe baza manualului constructorului pentru verificarea componentelor instalației și a parametrilor cu relevanță pentru tratarea apelor uzate.
(A) Încercarea componentelor
Aici se introduc componentele suplimentare cu relevanță pentru tratarea apelor uzate menționate în manualul constructorului pentru verificarea componentelor instalației și a parametrilor cu relevanță pentru tratarea apelor uzate sau din apendicele 4 al secțiunii II.
| Componentă | Numărul componentei identificate | Conformitatea*1) | ||
|---|---|---|---|---|
| [ ] Da | [ ] Nu | [ ] n.a. | ||
| [ ] Da | [ ] Nu | [ ] n.a. | ||
| [ ] Da | [ ] Nu | [ ] n.a. | ||
| [ ] Da | [ ] Nu | [ ] n.a. | ||
| [ ] Da | [ ] Nu | [ ] n.a. | ||
| [ ] Da | [ ] Nu | [ ] n.a. | ||
| [ ] Da | [ ] Nu | [ ] n.a. | ||
| [ ] Da | [ ] Nu | [ ] n.a. | ||
| [ ] Da | [ ] Nu | [ ] n.a. | ||
*1) Se bifează după caz.
(B) Rezultatele măsurătorilor eșantioanelor aleatorii:
| Parametru | Valoarea obținută | Conformitatea *1) | |
|---|---|---|---|
| CBO_5 | [ ] Da | [ ] Nu | |
| CCO | [ ] Da | [ ] Nu | |
| COT*2) | [ ] Da | [ ] Nu | |
*1) Se bifează după caz;
*2) COT va fi monitorizat începând din etapa a II-a a valorilor limită din tabelul 2 de la articolul 18.01 alin. (2).
(C) Observații:
........................................................
(S-au observat următoarele setări, modificări sau schimbări neconforme ale instalației instalate de tratare a apelor uzate de la bord.)
........................................................
........................................................
........................................................
........................................................
Numele inspectorului: ..................................
Locul și data: .........................................
Semnătura: .............................................
Trebuie să fie utilizata specificația de încercare pentru a verifica caracterul adecvat al instalațiilor de tratare a apelor uzate de la bordul navelor de pasageri.
În cadrul acestei proceduri, procesul și tehnologia de tratare utilizate se examinează și se aproba cu ajutorul unei instalații de încercare. Conformitatea instalației de încercare cu instalațiile de tratare instalate ulterior se asigură prin aplicarea unor criterii de proiectare și de dimensionare identice.
1.2.Responsabilitate și locul în care se efectuează încercarea
Un serviciu tehnic încearcă instalația de încercare reprezentativă pentru o serie de instalații de tratare a apelor uzate de la bord. Condițiile de încercare la locul de încercare țin de responsabilitatea serviciului tehnic și trebuie să corespundă condițiilor specificate mai jos.
1.3.Documentele care trebuie prezentate
Încercarea trebuie efectuată pe baza documentului informativ în conformitate cu anexa nr. 7, secțiunea II.
1.4.Specificații privind dimensionarea instalației
Instalațiile de tratare a apelor uzate de la bord sunt dimensionate și proiectate astfel încât, la ieșire, valorile limită prevăzute în tabelele 1 și 2 de la art. 18.01 alin. 2 să nu fie depășite pe parcursul funcționării lor.
2.MĂSURI PREGĂTITOARE PENTRU ÎNCERCARE2.1. Generalități
Înainte de începerea încercării, constructorul trebuie să pună la dispoziția serviciului tehnic specificațiile structurale și operaționale ale instalației de încercare, inclusiv un set complet de schițe și calcule utile, în conformitate cu anexa nr. 7, secțiunea II și trebuie să furnizeze informații complete despre cerințele de instalare, funcționare și întreținere a instalației de tratare a apelor uzate de la bord. Constructorul trebuie să pună la dispoziția serviciului tehnic informații privind siguranța mecanică, electrică și tehnică a instalației de tratare a apelor uzate care urmează să fie încercată.
2.2.Instalarea și punerea în funcțiune
În scopul efectuării încercării, constructorul trebuie să instaleze instalația de încercare astfel încât să corespundă condițiilor prevăzute de instalare la bordul navelor de pasageri. Înainte de încercare, constructorul trebuie să asambleze instalația de tratare a apelor uzate de la bord și să o pună în funcțiune. Pornirea trebuie să respecte instrucțiunile de funcționare ale constructorului și să fie verificată de serviciul tehnic.
2.3.Etapa de rodare
Constructorul trebuie să informeze serviciul tehnic în legătură cu durata nominala a etapei de rodare până la funcționarea normală exprimată în săptămâni. Constructorul trebuie să specifice momentul în care etapa de rodare este considerată completă, Încercarea putând Începe.
2.4.Caracteristicile de intrare
Pentru verificarea instalației de încercare trebuie să fie utilizate apele uzate menajere brute. Caracteristicile de intrare în ceea ce privește concentrațiile de poluanți se obțin din documentele de dimensionare a instalației de tratare a apelor uzate de la bord furnizate de constructor în conformitate cu anexa nr. 7, secțiunea II, prin raportul debitului substanțelor organice sub forma Încărcăturii CBO_5 în kg/zi și debitul nominal al apelor uzate Qd în mc/zi. Caracteristicile de intrare trebuie stabilite în mod corespunzător de către serviciul tehnic.
Formula 1
Calcularea caracteristicilor de intrare
C_BOD5medie = CBO_5 /Qd [kg/zi / mc/zi]
În cazul în care aplicarea formulei 1 are drept rezultat o concentrație medie CBO_5 mai mică decât C_BOD5medie = 500 mg/l, se stabilește cel puțin o concentrație medie CBO_5 a afluxului de ape uzate de C_BOD5medie = 500 mg/l.
Serviciul tehnic nu trebuie să descompună apele uzate brute într-un concasor. Se permite îndepărtarea nisipului, de exemplu, prin cernere.
3.PROCEDURA DE ÎNCERCARE3.1. Etape de încărcare și alimentarea hidraulică
Perioada de încercare cuprinde 30 de zile de încercări. Instalația de încercare se alimentează pe bancul de încercare cu ape reziduale menajere, în conformitate cu încărcarea indicată în tabelul 1. Trebuie acoperite diferite etape de încărcare, secvența de încercare luând în considerare etapele normale de încărcare și etapele speciale de încărcare cum ar fi supraîncărcarea, încărcarea insuficientă și funcționarea în regim de veghe. Durata fiecărei etape de încărcare (numărul de zile de încercări) este indicată în tabelul 1. Încărcătura hidraulică medie zilnică pentru fiecare etapă de încărcare se stabilește în conformitate cu tabelul 1. Concentrația medie de poluanți, care urmează să fie stabilită în conformitate cu dispozițiile de la punctul 2.4, trebuie să fie menținută constantă.
Tabelul 1
Setările de încărcare pentru fiecare etapă de încărcare
| Etapă | Durata încercării in zile | Încărcătura hidraulică zilnică | Concentrația de poluanți |
|---|---|---|---|
| Încărcare normală | 20 de zile | Q_d | Ccbos, în conformitate cu punctul 2.4 |
| Supraîncărcare | 3 zile | 1,25 Q_d | Ccbos, în conformitate cu punctul 2.4 |
| Încărcare insuficientă | 3 zile | 0,5 Q_d | Ccbos, în conformitate cu punctul 2.4 |
| Regim de veghe | 4 zile | Ziua 1 și ziua 2: Q_d = 0 Ziua 3 și ziua 4: Q_d | Ccbos, în conformitate cu punctul 2.4 |
Etapele speciale de încărcare, supraîncărcare, încărcare insuficientă și funcționare în regim de veghe se efectuează succesiv, fără întrerupere; etapa normală de încărcare se împarte în mai multe părți, încercarea începe și se încheie cu o etapă normală de încărcare cu o durată de cel puțin cinci zile în fiecare caz.
În funcție de modul de funcționare prevăzut pentru instalația de tratare a apelor uzate de la bord, parametrii zilnici trebuie să fie reglați pentru alimentarea hidraulică a instalației de tratare a apelor uzate de la bord.
Alegerea diagramelor zilnice pentru repartizarea orară a debitelor pentru alimentarea hidraulică a instalația de tratare a apelor uzate de la bord se efectuează în conformitate cu conceptul de funcționare al instalației de tratare a apelor uzate de la bord. Trebuie să se facă distincție dacă instalația de tratare a apelor uzate de la bord urmează să fie exploatată cu sau fără un tanc de stocare a apelor uzate instalat în amonte. Diagramele de alimentare (diagrame zilnice de repartiție) sunt indicate în figurile 1 și 2.
Pe parcursul întregii perioade de încercare, afluxurile orare trebuie să rămână constante. Debitul volumetric orar mediu al apelor uzate Q_h,medie este egal cu 1/24 din încărcătura hidraulică zilnică, astfel cum se indică în tabelul 1. Serviciul tehnic măsoară în mod continuu afluxurile. Diagrama zilnică de repartizare orară a debitelor trebuie respectată cu o toleranță de ±5 %.
Figura 1
Diagrama zilnică pentru alimentarea instalației de tratare a apelor
uzate de la bord cu un tanc de stocare a apelor uzate instalat în amonte!Imagine
Figura 2
Diagrama zilnică pentru alimentarea instalației de tratare a apelor
uzate de la bord fără tanc de stocare a apelor uzate instalat în amonte!Imagine
3.2.Întreruperea sau anularea încercării
Poate fi necesara întreruperea încercam dacă instalația de încercare nu mai poate funcționa în mod corespunzător din cauza unei întreruperi a alimentarii sau a defectării unui subansamblu. Încercarea poate fi întreruptă pe durata reparațiilor. În astfel de cazuri, nu este necesară repetarea întregii încercări, ci doar a etapei de încărcare în care a avut loc defecțiunea subansamblului.
După întreruperea încercării pentru a doua oara, serviciul tehnic decide dacă încercarea poate continua sau dacă aceasta trebuie anulată. Motivele acestei decizii trebuie declarate și documentate în raportul de încercare. În cazul în care încercarea se anulează, aceasta trebuie repetată în întregime.
3.3.Examinarea eficienței purificării și a respectării valorilor limită de ieșire
Serviciul tehnic prelevează eșantioane la intrarea în instalația de încercare și le analizează pentru a confirma conformitatea acestora cu caracteristicile de intrare specificate. Eșantioanele de apă uzată sunt prelevate la ieșirea din instalația de încercare, acestea fiind analizate pentru a se stabili eficiența purificării și respectarea valorilor limită de ieșire. Prelevarea de eșantioane include atât eșantioane aleatorii simple, cât și eșantioane compozite de 24 h. În ceea ce privește eșantioanele compozite de 24 h, se pot preleva eșantioane proporțional cu durata sau cu debitul. Serviciul tehnic specifică tipul eșantionului compozit de 24 h. Prelevarea de eșantioane la intrare și la ieșire se efectuează simultan și în aceeași manieră.
Pe lângă parametrii de control CBO_5, CCO și COT*1), se măsoară, de asemenea, următorii parametri de intrare și de ieșire cu scopul de a descrie și reprezenta condițiile de mediu și de încercare:
*1) Parametrul COT este verificat din etapa II a valorilor limită din tabelul 1 al art. 18.01, alin. 2.
a)solide care pot fi îndepărtate prin filtrare (SRF);
b)pH-ul;
c)conductivitatea;
d)temperatura fazelor lichide.
Numărul examinărilor variază în funcție de etapa relevantă de încărcare, acesta fiind stabilit în tabelul 2.
Numărul de eșantioane este atât pentru intrarea, cât și pentru ieșirea instalației de încercare.
Tabelul 2
Specificarea numărului și a periodicității prelevărilor de
eșantioane la intrarea și la ieșirea din instalația de încercare
| Etapa de încărcare | Durata încercării în zile | Numărul de eșantioane | Specificarea periodicității prelevărilor de eșantioane |
|---|---|---|---|
| încărcare normală | 20 zile | Eșantioane compozite de 24 h: 8 Eșantioane aleatorii: 8 | Eșantionare la intervale regulate pe întregul parcurs al perioadei |
| Supraîncărcare | 3 zile | Eșantioane compozite de 24 h: 2 Eșantioane aleatorii: 2 | Eșantionare la intervale regulate pe întregul parcurs al perioadei |
| încărcare insuficientă | 3 zile | Eșantioane compozite de 24 h: 2 Eșantioane aleatorii: 2 | Eșantionare la intervale regulate pe întregul parcurs al perioadei |
| Regim de veghe | 4 zile | Eșantioane compozite de 24 h: 2 Eșantioane aleatorii: 2 | Eșantion compozit de 24 h: Eșantionare după începerea afluxurilor și 24 h mai târziu. Eșantion aleatoriu: 1 oră după începerea afluxurilor și 24 h mai târziu. |
| Numărul total de eșantioane compozite de 24h: 14 Numărul total de eșantioane aleatorii: 14 | |||
Acolo unde este cazul, trebuie măsurați și următorii parametri de funcționare pe baza eșantioanelor aleatorii prelevate:
a)concentrația de oxigen dizolvat din bioreactor;
b)conținutul de materie uscată din bioreactor;
c)temperatura din bioreactor;
d)temperatura mediului ambiant;
e)alți parametri de funcționare în conformitate cu instrucțiunile de funcționare ale constructorului.
3.4.Evaluarea examinărilor
Pentru a documenta eficiența purificării stabilită și pentru a verifica respectarea valorilor limită ale procesului, se specifică valoarea minimă a eșantionului (Minim), valoarea maximă a eșantionului (Maxim) și media aritmetică (Medie), precum și rezultatele măsurătorilor individuale pentru parametrii de control CBO_5, CCO și COT.
De asemenea, se precizează etapa de încărcare pentru valoarea maximă a eșantionului. Evaluările trebuie să fie efectuate în comun pentru toate etapele de încărcare. Rezultatele se prelucrează după cum se indică în următorul tabel:
Tabelul 3a
Specificație privind prelucrarea statistică a datelor colectate
–evaluare pentru documentarea conformității cu valorile limită de ieșire
| Parametru | Tip de eșantion | Numărul de încercări care respectă valorile limită | Medie | Minim | Maxim | |
| Valoare | Etapă | |||||
| CBO_5 la intrare | Eșantioane compozite de 24h | - | ||||
| CBO_5 la ieșire | Eșantioane compozite de 24 h | |||||
| CBO_5 la intrare | Eșantioane aleatorii | |||||
| CBO_5 la ieșire | Eșantioane aleatorii | |||||
| CCO la intrare | Eșantioane compozite de 24 h | - | ||||
| CCO la ieșire | Eșantioane compozite de 24h | |||||
| CCO la intrare | Eșantioane aleatorii | - | ||||
| CCO la ieșire | Eșantioane aleatorii | |||||
| COT la intrare | Eșantioane compozite de 24 h | - | ||||
| COT la ieșire | Eșantioane compozite de 24h | |||||
| COT la intrare | Eșantioane aleatorii | - | ||||
| COT la ieșire | Eșantioane aleatorii | |||||
| SRF la intrare | Eșantioane compozite de 24h | - | ||||
| SRF la ieșire | Eșantioane compozite de 24 h | |||||
| SRF la intrare | Eșantioane aleatorii | - | ||||
| SRF la ieșire | Eșantioane aleatorii | |||||
Tabelul 3b
Specificație privind prelucrarea statistică a datelor colectate
–evaluare pentru documentarea eficienței purificării
| Parametru | Tip de eșantion | Medie | Minim | Maxim |
|---|---|---|---|---|
| Eficiența eliminării CBO_5 | Eșantioane compozite de 24 h | |||
| Eficiența eliminării CBO_5 | Eșantioane aleatorii | |||
| Eficiența eliminării CCO | Eșantioane compozite de 24 h | |||
| Eficiența eliminării CCO | Eșantioane aleatorii | |||
| Eficiența eliminării COT | Eșantioane compozite de 24 h | |||
| Eficiența eliminării COT | Eșantioane aleatorii | |||
| Eficiența eliminării SRF | Eșantioane compozite de 24 h | |||
| Eficiența eliminării SRF | Eșantioane aleatorii |
Ceilalți parametri menționați la punctul 3.3 lit. b) - d) și parametrii de funcționare menționați la punctul 3.3 trebuie sintetizați într-un tabel în care se specifică rezultatul eșantionului minim (Minim), rezultatul eșantionului maxim (Maxim) și media aritmetică (Medie).
3.5.Îndeplinirea cerințelor din capitolul 18
Valorile limită prevăzute în tabelele 1 și 2 de la art. 18.01 alin. 2 se consideră îndeplinite atunci când pentru fiecare parametru CCO, CBO_5 și COT:
a)valorile medii ale totalului de14 eșantioane la ieșire; șib) cel puțin 10 din totalul de14 eșantioane la ieșire
nu depășesc valorile limită specificate pentru eșantioanele compozite de 24 h și eșantioanele aleatorii.
3.6.Funcționarea și întreținerea pe parcursul încercării
Pe parcursul încercării, instalația de încercare este exploatată în conformitate cu specificațiile constructorului. Verificările de rutină și lucrările de întreținere se efectuează în conformitate cu instrucțiunile de funcționare și de întreținere ale constructorului. Excesul de nămol de canalizare rezultat în urma procesului de purificare biologică poate fi eliminat din instalația de tratare a apelor uzate de la bord doar dacă acest lucru este specificat de constructor în instrucțiunile de funcționare și de întreținere a instalației. Toate lucrările de întreținere efectuate trebuie înregistrate de serviciul tehnic și documentate în raportul de încercare. Accesul persoanelor neautorizate la instalația de încercare este interzis pe parcursul încercării.
3.7.Analiza eșantioanelor/metoda de analiză
Parametrii care trebuie studiați se analizează cu ajutorul procedurilor standard autorizate. Procedura standard aplicată trebuie specificată.
4.RAPORTUL DE ÎNCERCARE4.1. Serviciul tehnic este obligat să redacteze un raport privind tipul de încercare efectuată. Raportul include cel puțin următoarele informații:
a)detalii privind instalația încercată, cum ar fi tipul, informații privind încărcătura nominala zilnica de poluanți și principiile de dimensionare aplicate de constructor;
b)informații privind conformitatea instalației de tratare a apelor uzate de la bord care a fost încercată cu documentația furnizată înainte de încercare;
c)informații privind rezultatele măsurătorilor individuale, precum și privind evaluarea eficienței purificării și a respectării valorilor limita de ieșire;
d)detalii privind eliminarea excesului de nămol de canalizare, cum ar fi dimensiunea cantităților eliminate și frecvența eliminării;
e)informații privind toate intervențiile operaționale, de întreținere și de reparație efectuate pe parcursul încercării;
f)informații privind orice deteriorare a calității instalației de tratare a apelor uzate de la bord apărută pe parcursul încercării, precum și privind orice întrerupere a încercării;
g)informații privind problemele apărute pe parcursul încercării;
h)o listă cu persoanele responsabile implicate în încercarea de tip a instalației de tratare a apelor uzate de la bord, cu precizarea numelor și a funcțiilor acestora;
i)numele și adresa laboratorului care a efectuat analiza eșantioanelor de ape uzate;
j)metodele de analiza aplicate.
Apendice 1
Exemple de secvențe de încercare
Exemplu 1!Imagine
Exemplul 2!Imagine
| DE | RO |
|---|---|
| Normallast | încărcare normală |
| Uberlast | Supraîncărcare |
| Unterlast | încărcare insuficientă |
| Stand By | Regim de veghe |
| Hydraulische Belastung Q_d | încărcare hidraulică Q_d |
| Tag | Ziua |
Apendice 2
Note privind stabilirea cererii biochimice de oxigen după
cinci zile (CBO_5) în cadrul eșantioanelor compozite de 24 h
Standardele internaționale ISO 5815-1 și 5815-2:2003 prevăd că, în vederea efectuării analizei necesare pentru stabilirea cererii biochimice de oxigen după cinci zile, eșantioanele de apă trebuie depozitate imediat după prelevare într-o sticlă etanșă complet plină, la o temperatură cuprinsă între 0-4°C, până la data analizei. Procesul prin care se stabilește CBO_5 trebuie demarat cât mai curând posibil sau cel puțin în 24 de ore de la prelevarea eșantioanelor.
Pentru a preveni procesele de degradare biochimică care au loc în cadrul eșantionului compozit de 24 h, în practică se răcește eșantionul de apă la o temperatură de maximum 4°C, în timp ce prelevarea de eșantioane continuă și eșantionul se depozitează la această temperatură până la sfârșitul prelevării eșantioanelor.
Echipamentele corespunzătoare pentru prelevarea eșantioanelor sunt disponibile în comerț.
la ES-TRIN
DISPOZIȚII SUPLIMENTARE PENTRU CONSTRUCȚIILE NAVALE CARE UTILIZEAZĂ
COMBUSTIBILI CU UN PUNCT DE APRINDERE MAI MIC SAU EGAL CU 55 °CSecţiunea I Gaz natural lichefiat (GNL)
Generalități1.1. Aplicare1.1.1. Dispozițiile de la secțiunea I se aplică construcțiilor navale echipate cu sisteme de propulsie sau cu sisteme auxiliare care utilizează gazul natural lichefiat (GNL) vizat la alin. 1.2.1 și privesc toate domeniile care necesită o atenție specială pentru utilizarea de gaz natural lichefiat (GNL) ca și combustibil.
1.2.Definiții
În scopurile prezentei secțiuni, sunt aplicabile definițiile următoare:
1.2.1.Gaz natural lichefiat (GNL): gaz natural care a fost lichefiat prin răcire la o temperatură de - 161 °C.1.2.2. Sistem GNL: toate părțile construcției navale care pot conține gaz natural lichefiat (GNL) sau gaz natural, cum ar fi motoarele, rezervoarele de combustibil și tubulaturile de alimentare.
1.2.3.Sistem de alimentare cu GNL: instalația pentru alimentare cu gaz natural lichefiat (GNL) la bord (post de alimentare și tubulaturi de alimentare).
1.2.4.Post de alimentare: zona de la bord în care sunt situate toate echipamentele pentru alimentare, cum ar fi colectoarele, valvulele, instrumentele de supraveghere, echipamentul de siguranță, postul de supraveghere, instrumentele, etc.
1.2.5.Sistem de reținere de GNL: instalația pentru stocarea de gaz natural lichefiat (GNL), incluzând racordurile rezervoarelor.
1.2.6.Sistem de alimentare cu gaz: instalația, incluzând sistemul de pregătire a gazului, tubulaturile de alimentare cu gaz și valvulele, destinate alimentării la bord a tuturor echipamentelor consumatoare de gaz.
1.2.7.Sistem de pregătire a gazului: unitate utilizată pentru transformarea gazului natural lichefiat (GNL) în gaz natural, accesoriile și tubulaturile sale.
1.2.8.Zonele periculoase : zonele 0, 1 și 2, așa cum sunt clasificate mai jos:
1.2.8.1.Zona 0: zona în care o atmosferă explozivă, constând dintr-un amestec cu aer al substanțelor inflamabile sub formă de gaz, de vapori sau de ceață, este prezentă în permanență, pentru lungi perioade sau frecvent,1.2.8.2. Zona 1: zona în care o atmosferă explozivă, constând dintr-un amestec cu aer al substanțelor inflamabile sub formă de gaz, de vapori sau de ceață, este susceptibilă de a apare ocazional în funcționarea normală,1.2.8.3. Zona 2: zona în care o atmosferă explozivă, constând dintr-un amestec cu aer al substanțelor inflamabile sub formă de gaz, de vapori sau de ceață, nu este susceptibilă de a apare în funcționarea normală sau, dacă ea apare totuși, ea nu este decât pentru o scurtă durată.
1.2.9.Încăpere închisă: orice încăpere în interiorul căreia, în absența unei ventilații forțate, ventilația va fi limitată și o atmosferă explozivă nu va fi dispersată natural.
1.2.10.Încăpere semi-închisă: un local delimitat de punți sau pereți de o așa manieră încât condițiile naturale de ventilație să fie sensibil diferite de cele predominante pe o punte deschisă.
1.2.11.Supapă de suprapresiune (PRV - Pressure Relief Valve): un dispozitiv cu resort declanșat automat de presiune, destinat să protejeze rezervorul sau tubulaturile contra unei presiuni interne excesive inacceptabile.
1.2.12.Motoare bicombustibile: motoare care utilizează gaz natural lichefiat (GNL) în asociere cu un combustibil a cărui punct de aprindere este mai mare de 55°C.1.2.13. ESD (Emergency Shutdown): oprire de urgență.
1.2.14.Valvula principală de combustibil gazos: o valvulă de oprire automată în tubulaturile de alimentare cu gaz a motoarelor.
1.2.15.Bariera secundară: element extern al unui sistem de reținere de GNL sau al unei tubulaturi, proiectat pentru asigurarea temporară a reținerii oricărei scurgeri potențiale prin bariera primară.
1.2.16.Presiunea maximală de serviciu: presiunea maximală acceptabilă într-un rezervor de combustibil GNL sau tubulaturi pe durata utilizării lor. Această presiunea corespunde presiunii de deschidere a supapelor și dispozitivelor de suprapresiune.
1.2.17.Presiunea de proiectare: presiunea pe baza căreia rezervorul de combustibil GNL sau tubulatura a fost proiectat și construit.
1.2.18.Valvula cu dubla blocare și cu purjare: un set de două valvulele plasate în serie într-o tubulatură și o a treia valvulă care permite eliberarea presiunii din tubulatură între aceste două valvule. Instalația poate de asemenea să fie constituită dintr-o valvulă cu două căi și o valvulă de închidere în locul celei de a treia valvule distincte.
1.2.19.Sas: un spațiu închis prin pereți din oțel etanși la gaz cu două uși etanșe la gaz, destinate a separa o zonă nepericuloasă de o zonă periculoasă.
1.2.20.Tubulatura cu pereți dubli: o tubulatură proiectată cu pereți dubli, al cărui spațiu dintre cei doi pereți este presurizat cu gaz inert și echipat pentru detectarea oricărei scurgeri prin unul din cei doi pereți.
1.2.21.Elementele sistemului: toate elementele instalației susceptibile de a conține gaz natural lichefiat (GNL) sau gaz natural (GN) (rezervoarele de combustibili, tubulaturile, valvulele, tubulaturile flexibile, pistoanele, pompele, filtrele, instrumentele, etc.).
1.2.22.Conductă ventilată: o tubulatură de gaz instalată într-o tubulatură sau conductă echipată cu o ventilație prin extracție mecanică.
1.2.23.Instalație de alarmă pentru concentrațiile de gaz: o instalație de alarmă pentru protecția persoanelor și bunurilor materiale contra gazelor periculoase și amestecurilor aer/gaz. Ea se compune din detectori de gaz pentru identificarea de gaz, o unitate de comandă pentru tratarea semnalelor și o unitate de afișare/de alarmă pentru afișarea stării și avertizare.
1.3.Evaluarea riscurilor1.3.1. O evaluare a riscurilor trebuie să fie efectuată pentru toate conceptele și toate configurațiile care sunt noi sau care au suferit modificări semnificative. Riscurile inerente utilizării de gaz natural lichefiat (GNL) pentru persoanele de la bord, inclusiv pasagerii, pentru mediu cât și pentru rezistența structurală și integritatea construcției navale trebuie să fie abordate. Trebuie să fie luate în considerație de o manieră rezonabilă pericolele asociate configurației locației, funcționării și întreținerii, după o defectare.
1.3.2.Riscurile trebuie să fie identificate și evaluate folosind o tehnică de analiză a riscurilor recunoscută de către comisia de inspecție, cum ar fi standardele internaționale ISO 31000 : 2009 și ISO 31010 :
2010.Cel puțin trebuie să fie considerate pierderea funcțională, deteriorarea componentelor, incendiul, explozia, inundarea încăperii rezervoarelor, naufragiul navei și supratensiunea electrică. Analizele trebuie să contribuie la garantarea eliminării riscurilor în măsura în care este posibil. Riscurile care nu pot să fie eliminate integral trebuie să fie atenuate până la un nivel acceptabil. Scenariile principale și măsurile pentru eliminarea sau atenuarea riscurile trebuie să fie descrise.
1.3.3.Clasificarea zonelor periculoase la bord, repartizate în zonele 0,1 și 2 conform alin. 1.2.8, trebuie să fie consemnată în evaluarea riscurilor.
1.4.Cerințe generale1.4.1. O defecțiune unică într-un sistem GNL nu trebuie să conducă la o situație periculoasă.
1.4.2.Sistemul GNL trebuie să fie proiectat, construit, instalat, întreținut și protejat astfel încât să garanteze siguranța și fiabilitatea funcționării sale.
1.4.3.Componentele sistemului GNL trebuie să fie protejate contra deteriorărilor externe.
1.4.4.Zonele periculoase trebuie să fie reduse cât mai mult posibil în practică, astfel încât să se reducă riscurile potențiale care ar putea afecta siguranța construcției navale, persoanele de la bord, mediul și echipamentul. În special, zonele periculoase sunt părțile navei care nu sunt destinate pasagerilor la care se referă art. 19.06, alin. 11.1.4.5. Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru menținerea pasagerilor departe de zonele periculoase.
1.4.6.Echipamentul instalat în zonele periculoase trebuie să fie limitat la cel necesar în scopurile exploatării și trebuie să fie certificat corespunzător.
1.4.7.Acumularea neintenționată de concentrații de gaz exploziv sau inflamabil trebuie să fie prevenită.
1.4.8.Sursele de aprindere trebuie să fie excluse în zonele periculoase pentru a reduce probabilitatea exploziilor.
1.4.9.Un manual de exploatare detaliat al sistemului GNL trebuie să fie disponibil la bordul construcțiilor navale care utilizează gaz natural lichefiat (GNL) ca și combustibil și trebuie cel puțin:
a)să conțină explicații concrete privind sistemul de alimentare cu GNL, sistemul de reținere de GNL, sistemul de tubulaturi de GNL, sistemul de alimentare cu gaz, încăperea de mașini, sistemul de ventilație, prevenirea și controlul scurgerilor și sistemul de supraveghere și de siguranță,b) să descrie operațiile de alimentare, în special funcționarea valvulelor, purjarea, inertizarea și degazarea,c) să descrie metoda pertinentă de izolare electrică în timpul operațiilor de alimentare,d) să descrie de manieră detaliată riscurile identificate în evaluarea riscurilor vizată la alin. 1.3 și mijloacele care permit atenuarea lor.
1.4.10.Un incendiu sau o explozie cauzate prin eliberarea gazului în sistemele de reținere de GNL și încăperile de mașini nu trebuie să facă inutilizabile mașinile sau echipamentele indispensabile în alte compartimente.
1.5.Cunoștințele serviciului tehnic
Cunoștințele serviciului tehnic vizat la art. 30.01, alin. 4, trebuie să acopere cel puțin domeniile următoare:
a)sistemul de combustibil, incluzând rezervoarele, schimbătoarele de căldură și tubulaturile,b) rezistența (longitudinală și locală) și stabilitatea construcției navale,c) sistemele electric și de comandă,d) sistemul de ventilație,e) siguranța la incendiu,f) instalația de alarmă pentru concentrațiile de gaz.
1.6.Marcaj
Ușile care dau spre încăperile în care este utilizat gaz natural lichefiat (GNL) trebuie să poarte la exterior un simbol "Avertizare GNL" conform figurii 11 de la anexa nr. 4, cu o înălțime de cel puțin 10 cm.
Instalațiile construcției navale și proiectarea sistemului2.1. Sistemul de reținere de GNL2.1.1. Sistemul de reținere de GNL trebuie să fie separat de încăperile de mașini sau de alte zone care prezintă un risc ridicat de incendiu.
2.1.2.Rezervoarele de combustibil GNL trebuie să fie situate cât mai aproape posibil de axa longitudinală centrală a construcției navale.
2.1.3.Distanța între bordul construcției navale și rezervorul de combustibil GNL trebuie să fie de cel puțin 1,00 m. Dacă rezervoarele de combustibil GNL sunt situate:
a)sub punte, construcția navală trebuie să aibă un dublu bord și un dublu fund în încăperea rezervoarelor de combustibil GNL. Distanța între bord și peretele interior al construcției navale nu trebuie să fie mai mică decât 0,60 m. Înălțimea dublului fund nu trebuie să fie mai mică decât 0,60 m.b) pe o punte deschisă, distanța trebuie să fie de cel puțin B/5 de la planurile verticale definite de bordurile construcției navale.
2.1.4.Rezervorul de combustibil GNL trebuie să fie un rezervor independent proiectat conform standardelor europene EN 13530 : 2002, EN 13458-2 : 2002 luând în considerare sarcinile dinamice, sau Codului IGC (rezervor de tip C). Comisia de inspecție poate accepta standardele echivalente ale unuia din Statele riverane Rinului sau Belgiei.
2.1.5.Racordurile rezervoarelor trebuie să fie situate deasupra nivelului de lichid cel mai ridicat din rezervoare. Comisia de inspecție poate accepta racorduri situate sub nivelul de lichid cel mai ridicat.
2.1.6.Dacă racordurile rezervoarelor sunt situate sub nivelul de lichid cel mai ridicat al rezervoarelor de combustibil GNL, trebuie să fie plasate sub rezervoare tăvi de scurgere care să îndeplinească cerințele următoare:
a)Capacitatea tăvii de scurgere trebuie să fie suficientă pentru a conține volumul susceptibil de a scăpa în caz de defecțiune a racordului unei tubulaturi.
b)Tava de scurgere trebuie să fie realizată din oțel inoxidabil corespunzător.
c)Tava de scurgere trebuie să fie suficient separată sau izolată în raport de structurile corpului și punții pentru ca structurile corpului sau punții să nu fie expuse la o răcire inadmisibilă în caz de scurgere de gaz natural lichefiat (GNL).
2.1.7.Sistemul de reținere de GNL trebuie să fie echipat cu o barieră secundară. Nici o barieră secundară nu este cerută pentru sistemele de reținere de GNL pentru care probabilitatea de apariție a defecțiunilor structurale și scurgerilor prin bariera primară este extrem de mică și poate fi neglijabilă.
2.1.8.Dacă bariera secundară a sistemului de reținere de GNL face parte din structura corpului, ea poate constitui un perete al încăperii rezervoarelor, sub rezerva ca precauții necesare să fie luate contra scurgerii de lichid criogenic.
2.1.9.Amplasamentul și configurația sistemului de reținere de GNL și a altor echipamente pe puntea deschisă trebuie să garanteze o ventilație suficientă. Acumularea scăpărilor de gaz natural trebuie să fie evitată.
2.1.10.Dacă condensarea și formarea de gheață datorită suprafețelor reci ale rezervoarelor de combustibil GNL poate conduce la probleme de siguranță sau de funcționare, trebuie luate măsuri preventive sau corective corespunzătoare.
2.1.11.Fiecare rezervor de combustibil GNL trebuie să fie prevăzut cu cel puțin două supape de presiune care pot evita o suprapresiune dacă una din supape este obturată datorită unei disfuncționalități, unei scurgeri sau întreținerii.
2.1.12.Dacă o scurgere de combustibil în spațiul sub vid al unui rezervor de combustibil GNL izolat prin vid nu poate fi exclusă, spațiul sub vid trebuie să fie protejat printr-o supapă de presiune corespunzătoare. Dacă rezervoarele de combustibil GNL sunt situate în încăperi închise sau semi-închise, dispozitivul de reducere a presiunii trebuie să fie racordat la un sistem de degajare.
2.1.13.Orificiile de degajare ale supapelor de presiune trebuie să fie situate la cel puțin 2,00 m deasupra punții, la o distanță de cel puțin 6,00 m de încăperile de locuit, zonele destinate pasagerilor și posturilor de lucru, în exteriorul magaziei sau zonei de marfă. Această înălțime poate fi redusă dacă, în raza de 1,00 m în jurul orificiului supapei de suprapresiune nu se găsește nici un echipament, nu este efectuată nici o lucrare, au fost instalate panouri semnalizatoare în această zonă și au fost luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea punții.
2.1.14.Trebuie să fie posibilă golirea rezervoarelor de combustibil GNL în siguranță, chiar și atunci când sistemul GNL este oprit.
2.1.15.Trebuie să fie posibilă purjarea de gaz și ventilarea rezervoarelor de combustibil GNL, inclusiv sistemele de tubulaturi de gaz. Trebuie să fie posibilă efectuarea inertizării cu un gaz inert (de exemplu azot sau argon) înaintea ventilării cu aer uscat în scopul excluderii unei atmosfere explozive în rezervoarele de combustibil GNL și tubulaturile de gaz.
2.1.16.Presiunea și temperatura rezervoarelor de combustibil GNL trebuie să fie menținută în permanență în limitele lor de proiectare.
2.1.17.Atunci când sistemul GNL este oprit, presiunea în rezervorul de combustibil GNL trebuie să fie menținută sub presiunea de lucru maximală a rezervorului de combustibil GNL pe o perioadă de 15 zile. Trebuie să fie considerat că rezervorul de combustibil GNL a fost umplut până la limitele de umplere vizate la alin. 2.9 și că construcția navală rămâne în starea de repaus.
2.1.18.Rezervoarele de combustibil GNL trebuie să fie legate la masă la structura construcției navale.
2.2.Încăperile de mașini2.2.1. Pentru încăperile de mașini, unul din conceptele următoare trebuie să fie aplicat:
a)încăperea de mașini protejată contra prezenței de gaz;
b)încăperea de mașini protejată contra exploziei sauc) încăperea de mașini protejată printr-un dispozitiv de oprire de urgență (ESD).
2.2.2.Cerințe aplicabile încăperilor de mașini protejate contra prezenței de gaz:
2.2.2.1.Încăperile de mașini protejate contra prezenței de gaz trebuie să fie protejate contra prezenței de gaz în toate condițiile ("inherently gas safe"). O defecțiune unică în sistemul GNL nu trebuie să antreneze o scurgere de gaz în încăperea de mașini. Toate tubulaturile de gaz ce se găsesc în interiorul limitelor încăperilor de mașini trebuie să fie închise într-o carcasă etanșă la gaz, de exemplu tubulaturi cu pereți dubli sau conducte ventilate.
2.2.2.2.În caz de defecțiune a uneia din bariere, alimentarea cu gaz a părții relevante a sistemului GNL trebuie să fie oprită automat.
2.2.2.3.Sistemul de ventilație al conductelor ventilate trebuie:
a)să garanteze o capacitate suficientă pentru asigurarea că volumul brut de aer în interiorul conductelor ventilate poate fi schimbat de cel puțin 30 de ori pe oră,b) să fie echipat pentru detectarea continuă a prezenței de gaz în spațiul inelar dintre conductele interioare și exterioare,c) să fie independent de orice alte sisteme de ventilație, în particular de sistemul de ventilație a încăperii de mașini.
2.2.2.4.O încăpere de mașini protejată contra prezenței de gaz trebuie să fie considerată ca o zonă nepericuloasă, cu excepția cazului în care evaluarea riscurilor în conformitate cu alin 1.3 demonstrează altceva.
2.2.3.Cerințe aplicabile încăperilor de mașini protejate contra exploziei2.2.3.1. Instalațiile în încăperile de mașini protejate contra exploziei trebuie să fie ca acelea pentru încăperile care pot fi considerate ca fiind protejate contra prezenței de gaz în condiții normale.
O defecțiune unică în sistemul GNL nu trebuie să antreneze o concentrație de gaz ce depășește 20 % din limita inferioară de explozie (LIE) în încăperea de mașini.
2.2.3.2.În caz de detectare de gaz sau de defecțiune a sistemului de ventilație, alimentarea cu gaz a părții relevante a sistemului GNL trebuie să fie oprită automat.
2.2.3.3.Sistemul de ventilație trebuie :
a)să garanteze o capacitate suficientă pentru menținerea unei concentrații de gaz mai mică de 20 % de la LIE în încăperea de mașini și pentru asigurarea că volumul brut de aer în interiorul încăperii de mașini să poată fi schimbat de cel puțin 30 ori pe oră;
b)să fie independent de toate celelalte sisteme de ventilație.
2.2.3.4.În funcționarea normală, încăperea de mașini trebuie să fie ventilată în permanență cu cel puțin 15 schimburi de volum brut de aer în interiorul încăperii de mașini pe oră.
2.2.3.5.Încăperile de mașini protejate contra exploziei trebuie să fie astfel proiectate pentru ca geometria lor să minimizeze acumularea de gaz sau formarea de pungi de gaz. Trebuie să fie asigurată o bună circulație a aerului.
2.2.3.6.O încăpere de mașini protejată contra exploziei trebuie să fie considerată ca zonă 2, cu excepția cazului în care evaluarea riscurilor în conformitate cu alin. 1.3 demonstrează altceva.
2.2.4.Cerințe aplicabile încăperilor de mașini protejate printr-un dispozitiv de oprire de urgență (ESD).
2.2.4.1.Instalațiile în încăperile de mașini protejate printr-un dispozitiv de oprire de urgență (ESD) trebuie să fie aceleași ca pentru încăperile ce sunt considerate protejate contra prezenței de gaz în condiții normale, dar care în anumite condiții anormale pot avea potențial de a prezenta pericole legate de gaz.
2.2.4.2.Dacă survin condiții anormale care implică pericole legate de gaz, oprirea de urgență (ESD) a echipamentelor nesigure (surse de aprindere) și a mașinilor care funcționează cu gaz trebuie să se efectueze automat, în timp ce echipamentele sau mașinile care rămân în serviciu sau în funcționare trebuie să fie de un tip certificat de siguranță.
2.2.4.3.Sistemul de ventilație trebuie:
a)să garanteze o capacitate suficientă pentru a se asigura că volumul brut de aer în interiorul încăperii de mașini să poată fi schimbat de cel puțin 30de ori pe oră,b) să fie proiectat pentru a face față scenariului de scurgere maximă probabilă din cauza unor defecțiuni tehnice, șic) să fie independent de toate celelalte sisteme de ventilație.
2.2.4.4.În funcționarea normală, încăperea de mașini trebuie să fie ventilată în permanență cu cel puțin 15 schimburi de volum brut de aer din interiorul încăperii de mașini pe oră.
În caz de detectare de gaz în încăperea de mașini, numărul de schimburi de aer trebuie să fie automat crescut la 30 schimburi pe oră.
2.2.4.5.Dacă construcția navală este echipată cu mai mult de un motor de propulsie, aceste motoare trebuie să fie plasate în cel puțin două încăperi de mașini distincte. Aceste încăperi de mașini nu trebuie să aibă pereți comuni. Pereții comuni pot fi totuși să fie acceptați dacă se poate demonstra că în cazul unei defecțiuni unice consecințele acesteia nu vor afecta cele două încăperi.
2.2.4.6.Trebuie să fie instalată o instalație fixă de alarmă pentru concentrațiile de gaz, proiectată astfel încât să poată opri automat alimentarea de gaz în încăperile de mașini în cauză și deconecta toate echipamentele sau aparatele care nu sunt protejate împotriva exploziilor.
2.2.4.7.Încăperile de mașini protejate contra exploziei trebuie să fie astfel proiectate pentru ca geometria lor să minimizeze acumularea de gaz sau formarea de pungi de gaz. Trebuie să fie asigurată o bună circulație a aerului.
2.2.4.8.O încăpere de mașini protejată printr-un dispozitiv de oprire de urgență trebuie să fie considerată ca zonă 1, cu excepția cazului în care evaluarea riscurilor în conformitate cu alin 1.3 demonstrează altceva.
2.3.Sisteme de tubulaturi de gaz natural lichefiat (GNL) și de gaz natural2.3.1. Tubulaturile de gaz natural lichefiat (GNL) și de gaz natural care traversează alte încăperi de mașini sau zonele închise și nepericuloase ale construcției navale trebuie să fie instalate în tubulaturi cu pereți dubli sau în conducte ventilate.
2.3.2.Tubulaturile de gaz natural lichefiat (GNL) și de gaz natural nu trebuie să fie situate la mai puțin de 1,00 m de la bordul construcției navale și de 0,60 m de la fund.
2.3.3.Toate tubulaturile și toate elementele care pot fi izolate de sistemul GNL prin valvule, atunci când ele sunt umplute cu gaz natural lichefiat (GNL) lichid, trebuie să fie echipate cu supape de suprapresiune.
2.3.4.Tubulaturile trebuie să fie legate la masă la structura construcției navale.
2.3.5.Tubulaturile de joasă temperatură trebuie să fie izolate termic de structura adiacentă corpului construcției navale, acolo unde este necesar. Trebuie să fie asigurată o protecție contra unui contact accidental.
2.3.6.Presiunea de proiectare a tubulaturilor nu trebuie să fie mai mică decât 150 % din presiunea maximală de lucru. Presiunea maximală de lucru a tubulaturilor în interiorul încăperilor nu trebuie să depășească 1000 kPa. Presiunea de proiectare a tubulaturii sau a conductei exterioare a sistemelor de tubulaturi de gaz nu trebuie să fie mai mică decât presiunea de proiectare a tubulaturii interioare de gaz.
2.3.7.Tubulaturile de gaz situate în încăperile de mașini protejate printr-un dispozitiv de oprire de urgență trebuie să fie cât mai departe posibil de instalațiile electrice și rezervoarele care conțin lichide inflamabile.
2.4.Sistemele de drenare2.4.1. Sistemele de drenare instalate în zonele unde poate să fie prezent gaz natural lichefiat (GNL) sau gaz natural:
a)trebuie să fie independente și separate de sistemele de drenare situate în zonele unde nu poate să fie prezent gaz natural lichefiat (GNL) sau gaz natural,b) nu trebuie să conducă la pompele situate în zonele nepericuloase.
2.4.2.Atunci când sistemul de reținere de GNL nu necesită o barieră secundară, pentru încăperile rezervoarelor trebuie să fie disponibile dispozitive de evacuare corespunzătoare care nu sunt conectate la încăperile de mașini. Mijloace de detectare a scurgerilor de gaz natural lichefiat (GNL) trebuie să fie disponibile.
2.4.3.Atunci când sistemul de reținere de GNL necesită o barieră secundară, dispozitive de evacuare corespunzătoare trebuie să fie disponibile pentru cazul scurgerilor în spațiile inter-bariere. Mijloace de detectare a acestor scurgeri trebuie să fie disponibile.
2.5.Tăvi de scurgere2.5.1. Tăvi de scurgere corespunzătoare trebuie să fie instalate în locurile unde scurgerile riscă să se producă și să deterioreze structura construcției navale sau în care este necesar să se limiteze zona afectată de scurgere.
2.6.Amenajarea intrărilor și a altor deschideri2.6.1. Intrările și alte deschideri care dau către o zonă nepericuloasă într-o zonă periculoasă nu sunt autorizate decât când este necesar pentru exploatare.
2.6.2.Intrările și deschiderile care dau către o zonă nepericuloasă situată la o distanță mai mică sau egală cu 6,00 m de la sistemul de reținere de GNL, de la sistemul de pregătire a gazului sau de la orificiul unei supape de suprapresiune, trebuie să fie echipate cu un sas corespunzător.
2.6.3.Sasurile trebuie să fie ventilate printr-un mijloc mecanic care asigură o suprapresiune în raport cu zona periculoasă adiacentă. Ușile trebuie să fie de tip cu închidere automată.
2.6.4.Sasul trebuie să fie proiectat astfel încât să prevină evacuarea gazului spre zonele nepericuloase dacă survine evenimentul cel mai critic în zonele periculoase izolate prin sas. Evenimentul trebuie să fie evaluat în evaluarea riscurilor conform alin. 1.3.2.6.5. Sasurile trebuie să fie fără obstacole, să ofere o trecere ușoară și nu trebuie să fie utilizate în alte scopuri.
2.6.6.O alarmă optică și acustică trebuie să se declanșeze pe ambele părți ale sasului, dacă este deschisă mai mult de o ușă sau dacă este detectat gaz în sas.
2.7.Sisteme de ventilație2.7.1. Ventilatoarele în zonele periculoase trebuie să fie de un tip certificat de siguranță.
2.7.2.Motoarele electrice care acționează ventilatoarele trebuie să fie conforme protecției contra exploziilor cerută în zona de instalare.
2.7.3.Orice pierdere a capacității de ventilație cerute trebuie să declanșeze o alarmă optică și acustică într-un loc ocupat în permanență de personal (de exemplu în timonerie).
2.7.4.Toate conductele utilizate pentru ventilația zonelor periculoase trebuie să fie distincte de cele care sunt utilizate pentru ventilația zonelor nepericuloase.
2.7.5.Sistemele de ventilație cerute trebuie să aibă cel puțin două ventilatoare cu o alimentare electrică independentă, având fiecare o capacitate suficientă pentru a evita orice acumulare de gaz.
2.7.6.Aerul destinat încăperilor periculoase trebuie să provină din zonele nepericuloase.
2.7.7.Aerul destinat încăperilor nepericuloase trebuie să fie extras din zonele nepericuloase la cel puțin 1,50 m de la limitele oricărei zone periculoase.
2.7.8.Atunci când conducta de intrare de aer traversează o încăpere periculoasă, conducta trebuie să fie în suprapresiune în raport cu acea încăpere. O suprapresiune nu este cerută atunci când măsuri structurale pe conductă garantează că gazul nu poate penetra în conductă.
2.7.9.Ieșirile de aer din încăperile periculoase trebuie să fie situate într-o zonă deschisă care prezintă un pericol echivalent sau inferior celui pe care îl prezintă încăperea ventilată.
2.7.10.Ieșirile de aer din încăperile nepericuloase trebuie să fie situate în exteriorul zonelor periculoase.
2.7.11.În încăperile închise, conductele de extracție a aerului trebuie să fie situate în partea de sus a acestor încăperi. Intrările de aer trebuie să fie situate în partea de jos.
2.8.Sistem de alimentare cu GNL2.8.1. Sistemul de alimentare cu GNL trebuie să fie proiectat astfel încât să fie evitată orice evacuare de gaz în atmosfera în timpul umplerii rezervoarelor de combustibil GNL.
2.8.2.Postul de alimentare și toate valvulele utilizate pentru alimentare trebuie să fie situate pe o punte deschisă, pentru a beneficia de o ventilație naturală suficientă.
2.8.3.Postul de alimentare trebuie să fie plasat și proiectat astfel încât orice deteriorare la tubulatura de gaz să nu cauzeze deteriorarea sistemului de reținere de GNL al construcției navale.
2.8.4.Mijloace corespunzătoare trebuie să fie disponibile pentru eliberarea presiunii și evacuarea lichidului care se găsește în tubulaturile de aspirație ale pompelor și tubulaturile de alimentare.
2.8.5.Tubulaturile flexibile utilizate pentru alimentarea de gaz natural lichefiat (GNL) trebuie să fie:
a)compatibile cu gazul natural lichefiat (GNL) și în special corespunzătoare pentru temperatura gazului natural lichefiat (GNL),b) proiectate pentru o presiune de rupere cel puțin egală cu de cinci ori presiunea maximală la care ele pot fi supuse pe durata alimentării.
2.8.6.Manifoldul de alimentare trebuie să fie proiectat pentru a rezista solicitărilor mecanice normale pe durata alimentării. Racordurile trebuie să fie de tipul cu deconectare uscată conform standardului european EN 1474, prevăzute în plus cu dispozitive sigure de cuplare uscată adecvate.
2.8.7.Pe durata operațiilor de alimentare, trebuie să fie posibilă acționarea valvulei principale de alimentare cu GNL de la un post sigur de comandă al construcției navale.
2.8.8.Tubulaturile de alimentare trebuie să permită inertizarea și degazarea.
2.9.Limitele de umplere ale rezervoarelor de combustibil GNL2.9.1. Nivelul de gaz natural lichefiat (GNL) în rezervorul de combustibil GNL nu trebuie să fie depășească limita de umplere de 95 % din capacitatea totală la temperatura de referință. Temperatura de referință este temperatura corespunzătoare presiunii vaporilor de combustibil la presiunea de deschidere a supapelor de reducere a presiunii.
2.9.2.O curbă a limitei de umplere pentru temperaturile de umplere a gazului natural lichefiat (GNL) trebuie să fie determinată conform următoarei formule:
LL=FF . pR/pL
În care:
LL = limită de încărcare (loading limit), care corespunde la volumul maximal admisibil de lichid care poate să fie încărcat în raport cu volumul rezervorului de combustibil GNL, exprimată în procente;
FF = limita de umplere (filling limit), exprimată în procente, aici 95 %;
pR = densitatea relativă de combustibil la temperatura de referință;
pL = densitatea relativă de combustibil la temperatura de încărcare.
2.9.3.Pentru construcțiile navale expuse la valuri semnificative sau la mișcări importante datorită exploatării, curba limitei de umplere trebuie să fie adaptată în consecință pe baza evaluării riscurilor conform alin. 1.3.2.10. Sistem de alimentare cu gaz2.10.1. Sistemul de alimentare cu gaz trebuie să fie proiectat de manieră a reduce cât mai mult posibil consecințele oricărei eliberări de gaz, permițând în același timp accesul sigur pentru exploatare și inspecție.
2.10.2.Părțile sistemului de alimentare cu gaz situate la exteriorul încăperii de mașini trebuie să fie proiectate astfel încât o defecțiune a unei bariere să nu poată antrena o scurgere de la sistem în zona înconjurătoare, provocând un pericol imediat pentru persoanele de la bord, mediu sau construcția navală.
2.10.3.Intrările și ieșirile rezervoarelor de combustibil GNL trebuie să fie prevăzute cu valvule situate cât mai aproape posibil de rezervor.
2.10.4.Sistemul de alimentare cu gaz la fiecare motor sau ansamblu de motoare trebuie să fie echipat cu o valvulă principală de combustibil gazos. Valvulele trebuie să fie situate cât mai aproape posibil de sistemul de pregătire a gazului și, în toate cazurile, la exteriorul încăperii de mașini.
2.10.5.Valvula principală de combustibil gazos trebuie să poată fi acționată:
a)din interiorul și din exteriorul încăperii de mașini,b) din timonerie.
2.10.6.Fiecare echipament consumator de gaz trebuie să fie echipat cu un ansamblu de valvule cu dublă blocare și cu purjare pentru asigurarea unei izolații sigure a sistemului de alimentare cu combustibil. Cele două valvule de blocare trebuie să fie de tipul cu închidere după defecțiune, în timp ce valvula de ventilație trebuie să fie de tipul cu deschidere după defecțiune.
2.10.7.Pentru instalațiile cu mai multe motoare unde o valvulă principală de combustibil gazos distinctă echipează fiecare motor și instalațiile monomotor, funcțiile valvulei principale de combustibil gazos și ale valvulei cu dublă blocare și cu purjare pot să fie combinate. O valvulă de oprire a valvulelor cu dublă blocare și cu purjare trebuie, de asemenea, să poată fi comandată manual.
2.11.Oprirea eșapamentului și a alimentarii cu gaz2.11.1. Sistemul de eșapament trebuie să fie configurat de manieră a limita cât mai mult posibil acumularea de combustibil gazos nears.
2.11.2.Cu excepția cazului în care sunt proiectate să reziste la suprapresiune în situația cea mai nefavorabilă din cauza scurgerilor de gaz aprins, componentele sau sistemele motorului care pot conține un amestec inflamabil de gaz și de aer trebuie să fie echipate cu supape de suprapresiune corespunzătoare.
2.11.3.Dacă alimentarea cu gaz nu este comutată pe motorină înaintea opririi, sistemul de alimentare cu gaz de la valvula principală de combustibil gazos până la motor, precum și sistemul de eșapament trebuie să fie purjate pentru a evacua orice gaz rezidual susceptibil de a fi prezent.
2.11.4.Trebuie să fie disponibil un dispozitiv pentru monitorizarea și detectarea funcționării incorecte a sistemului de aprindere, arderii slabe sau rateurilor la aprindere care pot duce la prezența de gaz nears în sistemul de eșapament în timpul funcționării.
2.11.5.Dacă este detectată o funcționare incorectă a sistemului de aprindere, ardere slabă sau rateuri la aprindere, sistemul de alimentare cu gaz trebuie să fie oprit automat.
2.11.6.Tubulaturile de eșapament ale motoarelor cu gaz sau bicombustibile nu trebuie să fie conectate la tubulaturile de eșapament ale altor motoare sau sisteme.
2.11.7.În caz de oprire normală sau de oprire de urgență, sistemul de alimentare cu gaz nu trebuie să fie oprit după sursa de aprindere. Nu trebuie să fie posibilă oprirea sursei de aprindere fără oprirea prealabilă sau simultană a alimentării cu gaz la fiecare cilindru sau la tot motorul.
2.11.8.În caz de oprire a alimentării cu gaz a unui motor bicombustibil, motorul trebuie să poată continua să funcționeze numai cu motorină fără întrerupere.
3.1.2.Pentru protecția contra incendiul, sistemul de pregătire a gazului trebuie să fie considerat ca și o încăpere de mașini.
3.2.Sistem de alarmă incendiu3.2.1. Un sistem fix de alarmă incendiu corespunzător trebuie să fie disponibil pentru toate încăperile sistemului GNL în care un incendiu nu poate să fie exclus.
3.2.2.Detectorii de fum singulari nu sunt suficienți pentru detectarea rapidă a unui incendiu.
3.2.3.Sistemul de detectare de incendiu trebuie să poată identifica individual fiecare detector.
3.2.4.Sistemul de siguranță gaz trebuie să închidă automat părțile pertinente ale sistemului de alimentare cu gaz în caz de detectare a incendiului în încăperile care conțin instalații de gaz.
3.3.Protecția contra incendiului3.3.1. Încăperile de locuit, zonele destinate pasagerilor, încăperile de mașini și căile de evacuare trebuie să fie izolate cu un perete de tip A60, atunci când distanța este mai mică decât 3,00 m de la rezervoarele de combustibil GNL și posturile de alimentare situate pe punte.
3.3.2.Pereții încăperilor rezervorului de combustibil GNL și conductele de ventilație care conduc la astfel de încăperi de sub puntea pereților etanși trebuie să fie conforme cu tipul A60. Cu toate acestea, în cazul în care încăperea este învecinată rezervoarelor, spațiilor goale, încăperilor de mașini auxiliare care prezintă un risc de incendiu redus sau nul, încăperilor sanitare și a încăperilor similare, izolația poate fi redusă la tipul AO.
3.4.Prevenirea incendiului și răcirea3.4.1. O instalație de difuzare a apei trebuie să fie instalată pentru răcirea și prevenirea incendiului pentru a acoperi părțile expuse ale rezervorului(arelor) de combustibil GNL situate pe puntea deschisă.
3.4.2.Dacă instalația de difuzare a apei face parte din instalațiile de stingere a incendiului vizate la articolele 13.04 sau 13.05, capacitatea și presiunea pompei de incendiu trebuie să fie suficiente pentru asigurarea funcționării simultane a numărului cerut de hidranți și de furtunuri flexibile, cât și a instalației de difuzare a apei. Conexiunea între instalația de difuzare a apei și instalațiile de stingere a incendiului vizate la articolele 13.04 sau 13.05 trebuie să fie asigurată printr-o valvulă de reținere cu șurub.
3.4.3.Dacă instalațiile de stingere a incendiului vizate la articolele 13.04 sau 13.05 sunt instalate la bordul unei construcții navale al cărei rezervor de combustibil GNL este situat pe o punte deschisă, valvulele de izolare trebuie să fie instalate în instalațiile de stingere a incendiului în scopul izolării secțiunilor deteriorate ale instalațiilor de stingere a incendiului. Izolarea unei secțiuni a instalațiilor de stingere a incendiului nu trebuie să împiedice alimentarea cu apă a părți circuitului de incendiu în aval de secțiunea izolată.
3.4.4.Instalația de difuzare a apei trebuie, de asemenea, să acopere pereții suprastructurilor, cu excepția cazului în care rezervorul este situat la 3,00 m sau mai mult de pereți.
3.4.5.Instalația de difuzare a apei trebuie să fie proiectată pentru a acoperi toate zonele specificate mai sus, cu o rată de aplicare de 10 l/min/mp pentru suprafețele proiectate orizontale și de 4 l/min/mp pentru suprafețele verticale.
3.4.6.Instalația de difuzare a apei trebuie să poată să fie pusă în funcțiune din timonerie și de pe punte.
3.4.7.Duzele de difuzie trebuie să fie plasate de manieră a asigura o distribuție eficace a apei în toată zona protejată.
3.5.Stingerea incendiului
Suplimentar cerințelor articolului 13.03, două extinctoare portabile cu pudră uscată, cu o capacitate de cel puțin 12 kg, trebuie să fie plasate în apropierea postului de alimentare. Acestea trebuie să fie adecvate pentru Clasa C de incendiu.
4.2.Sistemele de producere și de distribuție a energiei electrice, precum și sistemele de comandă conexe, trebuie să fie proiectate astfel încât o defecțiune unică să nu antreneze degajarea de gaz.
4.3.Sistemul de iluminat în zonele periculoase trebuie să fie divizat cel puțin în două circuite distincte. Toate întrerupătoarele și dispozitivele de protecția trebuie să întrerupă toți poli și fazele și trebuie să fie situate într-o zonă nepericuloasă.
4.4.Motoarele pompelor de gaz de tip imersat și cablurile lor de alimentare pot să fie instalate în sistemele de reținere de GNL. Trebuie luate măsuri pentru ca o alarmă să se declanșeze în caz de nivel scăzut de lichid și pentru ca motoarele să fie oprite automat în caz de nivel foarte scăzut de lichid. Oprirea automată poate interveni prin detectarea unei presiuni scăzute de refulare a pompei, unui curent redus consumat de motor sau unui nivel scăzut de lichid. Această oprire trebuie să declanșeze o alarmă optică și acustică în timonerie. Motoarele pompelor de gaz trebuie să poată fi izolate de sursele lor de alimentare cu energie electrică pe durata operațiilor de degazare.
Sisteme de comandă, de supraveghere și de siguranță5.1. Generalități5.1.1. Sistemele de comandă, de alarmă, de supraveghere și de oprire corespunzătoare trebuie să fie disponibile pentru a garanta o funcționare sigură și fiabilă.
5.1.2.Sistemul de alimentare cu gaz trebuie să fie echipat cu ansamblul său propriu de sisteme de comandă gaz, de supraveghere gaz și de siguranță gaz. Toate elementele acestor sisteme trebuie să poată să fie supuse unei încercări de funcționare.
5.1.3.Sistemul de siguranță gaz trebuie să închidă automat sistemul de alimentare cu gaz în caz de defecțiune a sistemelor esențiale pentru siguranță sau în caz de anomalii susceptibile de a evolua foarte rapid pentru a permite o intervenție manuală.
5.1.4.Funcțiile de siguranță trebuie să fie integrate într-un sistem dedicat de siguranță gaz care este independent de sistemul de comandă gaz.
5.1.5.Atunci când acest lucru este necesar pentru a garanta funcționarea sigură a întregului sistem GNL, inclusiv alimentarea, trebuie să fie instalate instrumente pentru a permite citirea locală și la distanță a parametrilor esențiali.
5.2.Monitorizarea sistemului de alimentare cu GNL și a sistemului de reținere de GNL5.2.1. Fiecare rezervor de combustibil GNL trebuie să fie prevăzut:
a)cu cel puțin două indicatoare de nivel de lichid, dispuse astfel încât întreținerea lor să poată fi asigurată în timpul fazelor operaționale.
b)cu un manometru care permite citirea directă pe tot câmpul de variație a presiunilor operaționale și pe care este clar indicată presiunea de serviciu maximală a rezervorului de combustibil GNL.
c)cu o alarmă de nivel ridicat de lichid care funcționează independent de alte indicatoare de nivel de lichid și declanșează o alarmă optică și acustică atunci când este activată.
d)cu un senzor suplimentar și independent de alarma de nivel ridicat de lichid, care trebuie să acționeze automat valvula principală de alimentare cu GNL atât pentru a evita o presiune excesivă de lichid în tubulatura de alimentare, cât și pentru a preveni ca rezervorul să fie umplut complet cu lichid.
5.2.2.Fiecare tubulatură de refulare de la pompă și fiecare priză de racordare la mal pentru gaz în stare lichidă și gazoasă trebuie să fie prevăzută cu cel puțin un manometru local. Pe tubulatura de refulare de la pompă, manometrul trebuie să fie plasat între pompă și prima valvulă. Valoarea admisibilă a presiunii sau depresiunii trebuie să fie indicată pe fiecare manometru.
5.2.3.Sistemul de reținere de GNL și pompa trebuie să fie echipate cu o alarmă de presiune înaltă. O alarmă de presiune joasă trebuie să fie disponibilă dacă o protecție contra depresiunii este cerută.
5.2.4.Trebuie să fie posibil de a comanda alimentarea dintr-un post de comandă sigur și departe de postul de alimentare. Presiunea și nivelul rezervorului de combustibil GNL trebuie să fie monitorizate la acest post de comandă. Alarma de prea-plin, alarma de presiune scăzută, alarma de presiune ridicată și oprirea automată trebuie să fie semnalizate la acest post de comandă.
5.2.5.O alarmă optică și acustică trebuie să se declanșeze la postul de comandă dacă ventilația se oprește în conductele care înconjoară tubulaturile de alimentare.
5.2.6.O alarmă optică și acustică și o oprire de urgență trebuie să fie declanșate la postul de comandă dacă este detectat gaz în conductele care înconjoară tubulaturile de alimentare.
5.2.7.Îmbrăcăminte și echipamente de protecție corespunzătoare și suficiente trebuie să fie disponibile la bord pentru operațiunile de alimentare, conform manualului de exploatare.
5.3.Monitorizarea funcționarii motoarelor5.3.1. În timonerie și în încăperea de mașini trebuie să fie instalați indicatori pentru:
a)funcționarea motorului, în cazul în care motorul funcționează numai cu gaz, saub) funcționarea și modul de funcționare al motorului, în cazul unui motor bicombustibil.
5.4.Instalație de alarma pentru concentrațiile de gaz5.4.1. Instalația de alarmă pentru concentrațiile de gaz trebuie să fie proiectată, instalată și încercată conform unei norme recunoscute, cum ar fi standardul european EN 60079-29-1:2007.5.4.2. Detectorii de gaz permanenți pentru detectarea de gaz trebuie să fie instalați în:
a)zonele de racordare, inclusiv rezervoarele de combustibil GNL, racordurile tubulaturilor și primele valvule,b) conductele care înconjoară tubulaturile de gaz,c) încăperile de mașini în care sunt situate tubulaturile de gaz, echipamentele de gaz sau echipamentele consumatoare de gaz,d) încăperea în care este situat sistemul de pregătire a gazului,e) alte încăperi închise în care sunt situate tubulaturi de gaz sau alte echipamente funcționând cu gaz fără înveliș de protecție,f) alte încăperi închise sau semi-închise în care vaporii de gaz pot să se acumuleze, inclusiv spațiile inter-bariere și încăperile care conțin rezervoare de combustibil GNL independente, altele decât tipul C,g) sasurile, șih) intrările de ventilație ale încăperilor în care vaporii de gaz pot să se acumuleze.
5.4.3.Prin derogare de la alin. 5.4.2, pentru spațiile inter-bariere din tubulaturile cu pereți dubli pot fi utilizați senzori permanent instalați pentru detectarea de gaz prin diferență de presiune5.4.4. Numărul și redundanța detectorilor de gaz în fiecare încăpere trebuie să fie determinate ținând cont de dimensiunile, amplasarea și de ventilația încăperii.
5.4.5.Senzorii de gaz permanent instalați trebuie să fie plasați în locurile unde se poate acumula gaz și în ieșirile de ventilație ale acestor încăperi.
5.4.6.O alarmă optică și acustică trebuie să fie declanșată înainte să fie atinsă concentrația de gaz de 20 % de la limita inferioară de explozie. Sistemul de siguranță gaz trebuie să fie declanșat la 40 % de la limita inferioară de explozie.
5.4.7.Alarmele acustice și optice ale instalației de alarmă pentru concentrațiile de gaz trebuie să se declanșeze în timonerie.
5.5.Funcțiile de siguranță ale sistemelor de alimentare cu gaz5.5.1. Dacă sistemul de alimentare cu gaz este oprit prin declanșarea unei valvule automate, el nu trebuie să fie deschis înainte ca motivul de oprire să fie determinat și ca măsurile necesare să fi fost luate. Instrucțiuni în acest scop trebuie să fie plasate vizibil la postul de comandă pentru valvulele de oprire de la tubulaturile de alimentare cu gaz.
5.5.2.Dacă sistemul de alimentare cu gaz este oprit datorită unei scurgeri de gaz, el nu trebuie să fie deschis înainte ca scurgerea să fie localizată și ca măsurile necesare să fi fost luate. Instrucțiuni în acest scop trebuie să fie plasate vizibil în încăperea de mașini.
5.5.3.Sistemul de alimentare cu gaz trebuie să fie proiectat pentru a permite o oprire de urgență manuală la distanță din următoarele locuri, după caz:
a)timonerie,b) postul de comandă al postului de alimentare,c) orice loc ocupat în permanență de personal.
INSTRUCȚIUNI PENTRU APLICAREA STANDARDULUI TEHNICPartea I DISPOZIȚII GENERALE
ESI-I-1
COMPLETAREA CERTIFICATELOR NAVELOR DE NAVIGAȚIE INTERIOARĂ1. Generalități1.1. Formulare
Pentru completarea certificatului navei de navigație interioară trebuie folosite numai formularele autorizate de către autoritatea competentă. Formularele trebuie să fie completate numai pe o parte.
În cazul emiterii unui nou certificat al navei de navigație interioară, trebuie să fie incluse toate paginile de la 1 până la 13, chiar dacă unele pagini nu au înregistrări.
1.2.Metodă de înregistrare
Înregistrările din certificatul navei de navigație interioară trebuie să fie dactilografiate sau tipărite la calculator. Înregistrările efectuate de mâna se pot face numai în cazuri excepționale. Înregistrările trebuie să fie de neșters. Culoarea scrierii trebuie să fie numai neagră sau albastră. Ștersăturile trebuie făcute în roșu.
2.Înregistrări2.1. Eliminarea alternativelor
Unde înregistrările sunt marcate cu (*) acelea care nu sunt aplicabile trebuie șterse.
2.2.Rubrici fără înregistrări
Dacă la oricare din punctele de la 1 până la 48 nu este necesară sau posibilă nici o înregistrare, trebuie trasă o linie orizontală pe întreg spațiul rubricii.
2.3.Pagina finală a certificatului navei de navigație interioară
Dacă nu se cer pagini suplimentare după pagina 13 (vezi punctul 3.2.3), trebuie să fie șterse cuvintele "se continuă pe pagina următoare (*)" de la sfârșitul paginii 13.
2.4.Modificări2.4.1. Prima modificare scrisă de mană pe o pagină
O pagină poate fi modificată numai o singură dată, totuși câteva modificări pot fi efectuate în acel moment. O linie roșie trebuie trasă peste orice detaliu ce urmează a fi modificat. Un punct alternativ eliminat anterior (vezi punctul 2.1) sau un punct lăsat anterior necompletat (vezi punctul 2.3) trebuie să fie subliniat cu roșu. Detaliile noi nu trebuie să fie introduse în câmpul modificat, dar pe aceeași pagina, sub titlul "Modificări", linia "Aceasta pagina a fost înlocuită" trebuie să fie ștearsă.
2.4.2.Modificări ulterioare scrise de mană pe o pagină
Pentru modificări ulterioare, pagina trebuie să fie înlocuită și modificările necesare precum și orice modificări anterioare trebuie să fie înregistrate direct la rubricile corespunzătoare. Sub titlul "Modificări", linia "modificare la rubrica(ile)" trebuie să fie ștearsă.
Pagina veche trebuie să fie reținută de comisia de inspecție care a emis inițial certificatul navei de navigație interioară.
2.4.3.Modificări de date prelucrate electronic
În cazul modificărilor de date prelucrate electronic, pagina trebuie să fie înlocuită și modificările necesare, precum și orice modificări anterioare trebuie să fie înscrise direct în rubrica corespunzătoare. Sub titlul "Modificări", linia "modificări la rubrica(le) trebuie să fie ștearsă.
Pagina veche trebuie să fie reținută de comisia de inspecție care a emis inițial certificatul navei de navigație interioară.
2.5.Corectarea prin acoperire
Acoperirea înregistrărilor sau acoperirea detaliilor adăugate ulterior la o rubrică nu se permite.
3.Înlocuire și adăugare de pagini3.1. Înlocuire de pagini
Pagina 1 a certificatului navei de navigație interioară nu trebuie să fie înlocuită niciodată. Pentru înlocuirea altor pagini, procedurile menționate la punctul 2.4.2 sau punctul 2.4.3 trebuie să fie aplicate.
3.2.Adăugare de pagini
Dacă nu există spațiu suficient pentru înregistrări ulterioare pe paginile 10, 12 sau 13 ale certificatul navei de navigație interioară, se pot anexa pagini suplimentare.
3.2.1.Prelungire/Confirmare valabilitate
Dacă mai este necesară prelungirea după ce certificatul a fost deja prelungit de șase ori, se adaugă în partea de jos a paginii 10 cuvintele "Continuare pe pagina 10a", și un exemplar de pagină 10 se numerotează cu 10a, introducându-se după pagina 10. Următoarea înscriere se efectuează la punctul 49 din partea de sus a paginii 10a. Cuvintele "Continuare pe pagina 11" se înscriu în partea de jos a paginii 10a.
3.2.2.Prelungirea certificatului pentru instalația de gaz lichefiat
O procedură similară punctului 3.2.1 se aplică cu pagina 12a introdusă după pagina 12.
3.2.3.Anexa la certificatul navei de navigație interioară
În partea de jos a paginii 13, se șterg cu roșu cuvintele "Sfârșitul certificatului navei de navigație interioară", se subliniază cu roșu cuvintele "Continuare pe pagina (*)" și se înscrie în continuare numărul de pagină 13a. Această modificare trebuie să aibă ștampila oficială. Un exemplar de pagină 13 este numerotat ca pagina 13a introducându-se după pagina 13. Prevederile pct. 2.2 se aplică în mod analog paginii 13 a.
Aceeași procedură este urmată și pentru anexele ulterioare (paginile 13b, 13c, etc.).
4.Explicații pentru rubrici individuale
Rubricile care nu au nevoie de explicații, nu sunt menționate în cele ce urmează.
2.Dacă este necesar, se introduc termeni conform articolului 1.01. Alte tipuri de nave trebuie să fie înscrise cu denumirea comuna acceptată.
3.În cazul prelungirii certificatului navei de navigație interioară, cuvintele "număr oficial" cât și respectivul număr oficial se elimină și, dacă este modificat, expresia "3. Numărul european unic de identificare a navei" cât și respectivul număr unic european de identificare a navei trebuie înscrise.
10.Pentru eliberarea certificatului unional de navigație interioară navelor autorizate să navigheze pe Rin, și anume:(a) care respectă pe deplin cerințele prezentului standard, inclusiv cerințele tranzitorii din capitolul 32, și(b) care nu utilizează cerințele tranzitorii din capitolul 33 sau reducerile prevăzute pentru zona 4, se adaugă următoarele la liniuța "- pe căile navigabile interioare ale zonei(lor)":
a)Rin saub) zona R.12. În cazul prelungirii certificatului navei de navigație interioară, expresia "număr oficial" se elimină și, dacă este modificat, expresia "12. Numărul european unic de identificare a navei" cât și respectivul număr trebuie înscrise.
15.Această secțiune trebuie să fie completată numai pentru construcțiile navale la care cel puțin una din proprietățile 1.1 sau 1.2 sau 3 de la rubrica 14 nu este ștearsă, iar în caz contrar întregul tabel trebuie șters.
15.1.În coloana tabelului "schița formațiunii" numărul(ele) formațiunilor descrise trebuie să fie înscrise. Liniile fără înregistrări trebuie tăiate.
Formații suplimentare se pot desena la rubrica "Alte formațiuni" și trebuie să fie numerotate cu 18, 19, 20, etc.
Dacă nu reiese clar din proprietatea "capabil de împingere" din certificatul anterior al navei de navigație interioară care formațiuni sunt autorizate, mențiunea din certificatul anterior al navei poate fi transferată la punctul 52. Mențiunea "Vezi punctul 52" trebuie să fie înregistrată în linia 1 a tabelului "Formațiuni autorizate".
15.2.Cuplaje
Trebuie să fie înscrise numai detaliile cuplajului dintre construcția navală care împinge și partea împinsă din convoi.
17.- 20. Detaliile conform certificatului de tonaj 17-19 cu doua zecimale și 20 fără zecimale.
Lungimea totală și lățimea totală dau dimensiunile maxime ale construcției navale, inclusiv toate părțile fixe proeminente. Lungimea L și lățimea B dau dimensiunile maxime ale corpului (vezi, de asemenea articolul 1.01 Definiții).
21.Capacitatea de Încărcare pentru navele de mărfuri în t conform certificatului de tonaj pentru pescajul maxim conform rubricii 19.
Deplasamentul pentru toate celelalte construcții navale în mc. Dacă certificatul de tonaj nu este disponibil, se calculează deplasamentul din produsul coeficientului bloc și lungimea L_WL, lățimea B_WL și pescajul mediu la imersiunea maximă.
23.Numărul de cușete disponibile pentru pasageri (inclusiv paturile pliante și altele similare).
24.Numai pereții transversali etanși la apă care se extind dintr-un bord în altul al navei trebuie să fie luați în considerare.
26.Dacă este necesar, următorii termeni trebuie utilizați:
–capace ale gurii de magazie, operate manual;
–capace rulante ale gurii de magazie, operate manual;
–capace glisante ale gurii de magazie, operate manual;
–capace glisante ale gurii de magazie, operate mecanic;
–capace ale gurii de magazie, operate mecanic.
Alte tipuri de capace ale gurii de magazie trebuie să fie înregistrate cu denumirea comună acceptată.
Orice magazie care nu are un capac trebuie să fie indicată, de ex. la rubrica 52.
28.Cifră fără zecimale.
30.,31.
și
33.Fiecare carcasă de vinci trebuie să fie considerată ca un vinci indiferent de numărul de ancore sau cabluri de remorcare legate de el.
34.La "Alte instalații" trebuie să fie înscrise instalații care nu utilizează până cârmei (de ex. cârma cu elice, propulsorul cicloidal, sistemul propulsor prova).
Se înscriu de asemenea motoarele electrice auxiliare pentru acționarea manuală.
Pentru sistemele propulsor prova, se înțelege prin "control de la distanță" numai comenzile de la distanță acționate din postul de guvernare din timonerie.
35.Trebuie să fie înscrise numai valorile teoretice conform articolului 8.08 alineatele (2) și (3), articolului 19.01 alineatul (1) litera (c) și articolului 19.08 alineatul (5).
Pentru construcțiile navele a căror chilă a fost pusă până la 1.4.1976, prima rubrică se completează numai în cazul înlocuirii pompelor de santină și în cazul prelungirii certificatului navei de navigație interioară după 1.1.2015. Pentru construcțiile navele a căror chilă a fost pusă până la 31.12.1984, exploatate numai în afara zonei R, este posibil ca rubrica să nu fie completată.
36.O schiță poate fi necesară pentru clarificare.
37.Trebuie să fie înscrise numai valorile teoretice, fără reducere, conform articolului 13.01 alineatele (1) până la (4).
38.Trebuie să fie înscrise numai lungimile minime conform articolului 13.01 alineatul (10) și valorile sarcinii de rupere minime conform articolului 13.01 alineatul (11).
39., 40. Trebuie să fie înscrise numai lungimile minime și valorile sarcinii de rupere minime conform articolului 13.02 alineatul (3).
42.Comisia de inspecție poate adăuga articole la lista de echipament necesar. Acestea trebuie să fie justificate ca esențiale pentru siguranța navei pentru tipul respectiv de navă sau zona sa de exploatare. Completările trebuie să fie înscrise la punctul 52.
Coloana din stânga, rândurile 3 și 5: pentru navele de pasageri, prima mențiune se taie și pentru toate celelalte nave a doua mențiune se taie.
Se înscrie lungimea pasarelei dacă comisia de inspecție a autorizat o lungime mai mică decât se prevede la articolul 13.02 alineatul (3) litera d) sau la articolul 19.06 alineatul (12)
Coloana din stânga, rândul 7: se înscrie numărul cerut de truse de prim ajutor în conformitate cu articolul 13.02 alineatul (3) litera (f) și cu articolul 19.08 alineatul (9).
Coloana din stânga, rândul 11: se înscrie numărul cerut de recipiente rezistente la foc în conformitate cu articolul 13.02 alineatul (2).
43.Stingătoarele de incendiu portabile cerute de alte reguli de siguranță, de ex. Regulamentul pentru transportul mărfurilor periculoase (ADN), nu sunt incluse aici.
44.Rândul 3: În cazul prelungirii certificatului navei de navigație interioară înainte de 1.1.2025 (capitolul 33), se taie mențiunea "în conformitate articolul 13.08 alin 2" dacă la bord nu se află deja veste de salvare conforme acestui Standard.
Rândul 4: Mențiunea "cu un set de vâsle, o parâmă de acostare și un ispol" se elimină pentru construcțiile noi, pentru bărcile noi la bord cât și în cazul prelungirii certificatului navei de navigație interioară după 1.1.2015 . Mențiunea "în conformitate cu standardul EN 1914: 2016" se șterge în cazul prelungirii certificatului navei de navigație interioară înainte de 1.1.2030 (capitolul 33) dacă o barcă care respectă acest standard nu este deja la bord. În cazul în care se atestă conformitatea cu EN 1994:1997, mențiunea "2016" poate fi ștearsă dacă certificatul de navigație interioară este prelungit înainte de 1.9.2036
46.Ca regulă generală, operarea continuă nu trebuie introdusă dacă există aici o lipsă de cușete sau există niveluri excesive de zgomot.
50.Expertul trebuie să semneze numai după ce a completat el însuși pagina 11.52. Aici pot fi indicate orice restricții, scutiri și explicații suplimentare sau altele similare, care se aplică înregistrărilor la punctele individuale.
5.Prevederi tranzitorii pentru certificatele unionale pentru navele de navigație interioară5.1. Certificate comunitare existente
Nu se acordă nicio extindere suplimentară a certificatelor comunitare existente, cu excepția unei prelungiri excepționale de 6 luni.
5.2.Înlocuirea după o inspecție periodică
După o inspecție periodică a unei nave care nu are încă un certificat unional de navigație interioară, în conformitate cu modelul din anexa 4 partea I, un certificat unional de navigație interioară trebuie să fie emis.
ESI-I-2
EXPERȚI ȘI PERSOANE COMPETENTE
(Art. 1.01,10.3 și 10.4)Experți
Experții efectuează încercările în vederea aprobării care necesită cunoștințe de specialitate, fie din cauza complexității instalațiilor în cauză, fie din cauza nivelului de siguranță impus. Următoarele persoane sau instituții se numără printre cele autorizate să efectueze astfel de încercări în vederea aprobării:
–societăți de clasificare care au printre angajați persoane ce dispun de cunoștințele de specialitate necesare, sau care au responsabilitatea, în temeiul autorizației lor, de a apela la persoane sau instituții externe, și dispun de sisteme de control a calității pentru selectarea acestor persoane sau instituții;
–membri ai comisiilor de inspecție sau angajați ai autorităților relevante;
–persoane sau instituții care au aprobarea oficială și cunoștințele de specialitate recunoscute pentru domeniul inspecției în domeniul specific, prin care comisiile de inspecție a navelor pot, de asemenea, să elibereze această aprobare în calitate de agenții publice, în mod ideal pe baza unui sistem de asigurare a calității. Se consideră, de asemenea, că o persoană sau o instituție a primit aprobare dacă a trecut cu succes printr-o procedură oficială de selecție care evaluează în mod specific deținerea cunoștințelor și a experienței necesare.
Expert în construcții navale tradiționale
O persoană desemnată de autoritatea competentă sau de o instituție autorizată a unui stat membru, cu cunoștințe specifice în domeniul construcțiilor navale tradiționale, în virtutea pregătirii și experienței sale specifice și care are cunoștințe privind cerințele și regulile tehnice relevante, inclusiv cele care datează din epoca construcții navale tradiționale.
Persoane competente
Persoanele competente efectuează, de exemplu, verificări vizuale și operaționale regulate ale echipamentelor de siguranță. Următoarele persoane pot fi considerate persoane competente:
–persoane care, pe baza formării și experienței lor profesionale, au suficiente cunoștințe de specialitate pentru a putea evalua situații și circumstanțe specifice, de exemplu căpitani de navă, ofițeri responsabili cu siguranța într-o companie de navigație, membri ai echipajului cu experiență relevantă;
–societăți care au dobândit suficiente cunoștințe de specialitate pe baza activității lor obișnuite, de exemplu, șantiere navale sau firme de instalații;
–producători de sisteme cu destinație specială (de exemplu, instalații de stingere a incendiilor, echipamente de control).
Terminologie
| Germană | Engleză | Franceză | Olandeză |
|---|---|---|---|
| Sachverstandiger | expert | expert | erkend deskundige |
| Sachkundiger | competent person | specialiste | deskundige |
| Fachfirma | competent firm | societe specialisee | deskundig bedrijf |
Încercări în vederea aprobării
Tabelul de mai jos rezumă calendarul încercărilor în vederea aprobării, inclusiv frecvența acestora și tipul de inspector necesar pentru efectuarea lor. Tabelul are exclusiv scop informativ.
| Reglementare | Obiect | Interval maxim de încercare | Inspector |
|---|---|---|---|
| art. 6.03 alin. 5 | Cilindri, pompe și motoare hidraulice | 8 ani | Firmă competentă |
| art. 6.09 alin. 3 | Instalații de guvernare motorizate | 3 ani | Persoană competentă |
| art. 7.12 alin. 11 | Timonerii escamotabile și dispozitivele lor conexe | 1 an | Persoană competentă |
| art. 7.12 alin. 12 | Timonerii escamotabile și dispozitivele lor conexe | 5 ani | Expert |
| art. 8.01 alin. 2 | Recipiente sub presiune | 5 ani | Expert |
| art. 13.03 alin. 5 | Stingătoare portabile | 2 ani | Persoană competentă |
| art. 13.04 alin. 6 lit. a) la c) | Instalații fixe de stingere a incendiilor | Expert | |
| art. 13.04 alin. 6 lit. d) | Instalații fixe de stingere a incendiilor | 2 ani | Persoană competentă sau firmă competentă |
| art. 13.05 alin. 9 lit. b) (aa) la (cc) | Instalații fixe de stingere a incendiilor | Expert | |
| art. 13.05 alin. 9 lit. b) (dd) | Instalații fixe de stingere a incendiilor | 2 ani | Persoană competentă sau firmă competentă |
| art. 13.07 alin. 3 | Bărci gonflabile | Conform specificațiilor producătorului | |
| art. 13.08 alin. 3 | Veste de salvare | Conform specificațiilor producătorului | |
| art. 14.12 alin. 6 | Macarale | 10 ani | Expert |
| art. 14.12 alin. 7 | Macarale | 1 an | Persoană competentă |
| art. 17.13 | Instalații cu gaz lichefiat | 3 ani | Expert |
| art. 19.09 alin. 9 | Mijloace de salvare | Conform specificațiilor producătorului | |
| art. 19.10 alin. 9 | Rezistență de izolare, împământare | înainte de expirarea valabilității certificatului navei de navigație interioară | |
| Instrucțiunea ESI-II-12 secțiunea 3.1, literele a și b). | Instalații de alarmă în caz de incendiu | Expert | |
| Instrucțiunea ESI-II-12 secțiunea 3.1, litera c) | Instalații de alarmă în caz de incendiu | 2 ani | Expert sau persoană competentă |
| Instrucțiunea ESI-III-4 secțiunea 8.1, literele a) și b) | Instalații de ghidare de siguranță | Expert | |
| Instrucțiunea ESI-III-4 secțiunea 8.1, litera c) | Instalații de ghidare de siguranță | 5 ani | Expert sau persoană competentă |
| Instrucțiunea ESI-III-5 | Echipamente de avertizare privind gazele | Conform specificațiilor producătorului | Expert sau persoană competentă |
ESI-II-1
GROSIMEA MINIMĂ A CORPULUI BARJELOR
(Articolul 3.02 alineatul (1))
La inspecțiile periodice la barjele care sunt în mod exclusiv remorcate, comisia de inspecție poate permite abateri minore de la articolul 3.02 alineatul (1) litera (b) în ceea ce privește grosimea minimă a tablelor învelișului corpului. Abaterea nu trebuie să fie mai mare de 10%, și grosimea minimă a corpului nu trebuie să fie mai mică de 3mm.
Abaterea trebuie înregistrată în certificatul navei de navigație interioară.
La punctul 14 al certificatului navei de navigație interioară, trebuie aplicată numai proprietatea nr. 6.2 "Remorcată ca și construcție navală nepropulsată".
Proprietățile de la punctul 1 la 5.3 și 6.1 trebuie să fie șterse.
ESI-II-2
INSTALAREA DE TABLE DUBLANTE LA CORP
(Articolul 3.02, alin. 1 și articolul 19.02,
alin. 1, litera d))
1.Scopul instrucțiunii
Instrucțiunea a fost elaborata în vederea clarificării regulilor privind menținerea rezistenței navei (articolul 3.02 alineatul (1)) și Înlocuirea și repararea tablelor de la corp (articolul 3.02 alineatul (1) litera c) ultima frază și articolul 19.02 alineatul (1) litera (d)). Această instrucțiune se aplică pentru instalarea de noi table dublante.
2.Principii
Există două tipuri diferite de table dublante:
1.table dublante instalate în momentul construcției sau transformării în conformitate cu normele de construcție a navelor.
2.table dublante destinate să Întârzie uzura sau Înlocuirea tablelor corpului. În general, acestea ar trebui evitate sau ar trebui instalate numai În cazuri speciale.
3.Table dublante pentru construcții noi și transformări3.1. Table dublante instalate în timpul construcției
Tablele dublante instalate în timpul construcției sunt în general amplasate în următoarele locuri:
a)table de întărire în jurul deschiderilor și trecerilor în tablele corpului și a punții (guri de vizitare, trecerea țevilor, saborduri etc.);
b)table la colțurile gurilor de magazie de mari dimensiuni;
c)benzi de table longitudinale la nivelul centurii;
d)benzi din tablă pentru a preveni uzura prin abraziune a tablelor corpului (în prova și în pupa și eventual pe tablele de gurnă și pe bordaj la o anumită înălțime deasupra fundului);
e)table de întărire locală a structurii sub echipamentele speciale (de exemplu vinciurile ancorelor, pompe, catarge, macarale, vinciuri, ancore, etc.).
3.2.Table dublante instalate în timpul unei transformări
Dacă tablele dublante sunt instalate ca parte a unei transformări, ele pot fi montate numai pe table care nu au atins grosimea minimă calculată după prelucrare și având o rezervă de uzură de cel puțin 0,7 mm. În caz contrar, tablele care susțin aceste table dublante trebuie înlocuite în prealabil.
În special, benzile de tablă de întărire a structurii longitudinale ale navei instalate în timpul unei alungiri trebuie să se extindă cel puțin pe lungimea zonei de marfă, cu excepția cazului în care se face o justificare susținută de o notă de calcul.
4.Table dublante destinate să întârzie uzura sau înlocuirea tablelor corpului4.1. Locațiile unde instalarea tablelor dublante este permisă
Aceste table dublante pot fi instalate în următoarele locuri:
a)La locul unei avarii (reparație provizorie - valabilitate conform certificatului);
b)La punctul de coroziune profundă, eventual cu penetrație, dar foarte localizat (pitting), care nu afectează rezistența structurii (în general sub o încăpere de mașini sau în zona de baleiere a flotării), cu excepția învelișului fundului și tablelor de gurnă în zona de marfă;
c)În zonele supuse la abraziune pentru a opri uzura tablelor corpului (pot fi așezate numai pe table care nu au atins grosimea minimă);
d)Pe învelișul gurnei, învelișul dublant va fi, de preferință, continuu pe cel puțin 70% din lungimea navei. Altfel, tablele dublante trebuie să aibă o lungime minimă și o distanță minimă între ele de (2,5 + L/40) m sau să se extindă cel puțin pe o lungime care corespunde la de trei ori distanța intercostală pentru navele cu L mai mică de 45 m. Acestea trebuie să se extindă cel puțin pe o lungime care să corespundă cu dublul distanței intercostale de fiecare parte înspre prova și înspre pupa a zonei afectate;
e)La îmbinări nituite pentru a asigura etanșeitatea la apă;
f)La prova și pupa navei în afara zonei de marfă.
4.2.Locațiile unde instalarea tablelor dublante nu este permisă
Aceste table dublante nu pot fi instalate în următoarele locații:
a)Pe tablele a căror grosime este inferioară valorii minime admise;
b)Peste găurile în table, datorate coroziunii, la elementele care asigură etanșeitatea la apă a navei;
c)Pe suprafețe mari din zona de marfă;
d)Pentru a acoperi îmbinările transversale sudate suprapuse;
e)Pe fund între peretele prova a magaziei prova și peretele pupa al magaziei pupa;
f)În zona de marfă a tancurilor autopropulsate, șlepurilor tanc și barjelor tanc care transportă mărfuri periculoase în conformitate cu ADN;
g)Peste tancurile de combustibil care conțin lichide inflamabile, cu excepția suprafețelor supuse frecării;
h)Pe table sau îmbinări care sunt deformate prin flambaj sau care prezintă oboseală;
i)Pe tablele dublante existente.
5.Instalarea tablelor dublantea) Tablele dublante trebuie instalate și sudate în conformitate cu cea mai bună practică în construcțiile navale.
b)Tablele de uzură au o lățime cuprinsă între 200 și 300 mm.
c)Tablele de întărire a structurii longitudinale nu trebuie să depășească 600 mm în lățime.
d)Grosimea tablelor dublante trebuie să fie între 1 și 1,5 ori grosimea tablei pe care este montată.
e)Tablele dublante destinate să întârzie uzura sau înlocuirea tablelor corpului trebuie să fie înlocuite dacă grosimea acestora este mai mică de 3 mm.
Prezența tablelor dublante trebuie menționată în raportul de măsurare a grosimii. La reînnoirea certificatului, zonele navei unde au fost instalate table dublante trebuie să facă obiectul unei analize detaliate pentru a se determina dacă acestea pot fi menținute în această stare.
ESI-II-3
VITEZA MINIMĂ PRESCRISĂ LA MARȘ ÎNAINTE,
CAPACITATEA DE OPRIRE ȘI CAPACITATEA DE A
NAVIGA LA MARȘ ÎNAPOI
(Articolele 5.06, 5.07 și 5.08 în legătură cu
articolele 5.02 alineatul (1), 5.03
alineatul (1), 5.04 și 21.06)1. Viteza minimă prescrisă (la marș înainte) în conformitate cu articolul 5.06
Viteza navei în raport cu apa este considerată satisfăcătoare, în conformitate cu articolului 5.06 alineatul (1), dacă este de cel puțin 13 km/h. În timpul efectuării probelor, trebuie respectate următoarele condiții, la fel ca în cazul probei de oprire:
a)adâncimea apei sub chila navei să fie conform punctului 2.1 de mai jos.
b)măsurarea, consemnarea în rapoartele de încercare, înregistrarea și evaluarea datelor de încercare trebuie să fie efectuate conform procedurii descrise în anexa 1.
2.Capacitatea de oprire și capacitatea de a naviga la marș înapoi prescrise în conformitate cu articolele 5.07 și 5.082.1. Navele și convoaiele trebuie să fie capabile a se opri, atunci când navighează în aval, în timp util, în conformitate cu articolul 5.07 alineatul (1), când aceasta este demonstrată pe durata unei probe de oprire în raport cu solul, la navigația în aval cu o viteză inițială relativă față de apă de 13 km/h, la o adâncime a apei sub chilă egală cu cel puțin 20% din pescaj, dar nu mai mică de 0,50 m.a) În apă curgătoare (cu viteza curentului de 1,5 m/s) oprirea în raport cu apa trebuie să fie demonstrată pe o distanță maximă măsurată în raport cu solul de:
550 m pentru navele și convoaiele având:
–lungimea L> 110 m sau– lățimea B> 11,45 m,
sau
480 m pentru navele și convoaiele având:
–lungimea L ≤ 110 m și– lățimea B ≤ 11,45 m.
Manevra de oprire este terminată în momentul opririi în raport cu solul.
b)În apă stătătoare (cu viteza curentului mai mică de 0,2 m/s), oprirea în raport cu apa trebuie să fie demonstrată pe o distanță maximă măsurată în raport cu solul de:
350 m pentru navele și convoaiele având:
–lungimea L > 110 m sau– lățimea B > 11,45 m,
sau
305 m pentru navele și convoaiele având:
–lungimea L ≤ 110 m și– lățimea B ≤ 11,45 m
În apă stătătoare, trebuie, de asemenea, să se efectueze o probă pentru a demonstra că la marșul înapoi se poate atinge o viteză de cel puțin 6,5 km/h.
Măsurătorile, înregistrările și notările rezultatelor probei menționate la pct. a) sau b), trebuie să fie efectuate în conformitate cu procedura din Anexa 1.
În timpul întregii probe, nava sau convoiul trebuie să aibă o manevrabilitate suficientă.
2.2.Conform articolului 5.04, pe durata probei, navele trebuie să fie încărcate, în măsura în care este posibil, până la 70-100% din deadweightul lor. Acest grad de încărcare trebuie să fie evaluat în conformitate cu Anexa 2. Când încărcarea navei sau a convoiului este mai mică de 70% în momentul probei, deplasamentul maxim permis la navigația în aval trebuie să fie stabilit pe baza încărcăturii reale la care s-a făcut proba, cu condiția ca valorile limită de la punctul 2.1 să fie respectate.
2.3.În cazul în care valorile efective ale vitezei inițiale și vitezei curentului în momentul efectuării probei nu respectă condițiile stabilite la punctul 2.1, rezultatele obținute trebuie să fie evaluate conform procedurii descrise în Anexa 2.
Abaterea permisă față de viteza inițială a navei de 13 km/h nu trebuie să fie mai mare de ± 1 km/h, iar viteza curentului apei curgătoare trebuie să fie cuprinsă între 1,3 m/s și 2,2 m/s., în caz contrar probele trebuie să fie repetate.
2.4.Deplasamentul maxim permis sau încărcarea maximă respectivă sau secțiunea transversală imersată maximă pentru nave și convoaie la navigația în aval trebuie să fie determinată pe baza probelor și trebuie să fie menționate în certificatul navei de navigație interioară.Anexa nr. 1
la Instrucțiunea ESI-II-3
MĂSURAREA, ÎNREGISTRAREA ȘI NOTAREA REZULTATELOR
OBȚINUTE ÎN TIMPUL PROBELOR MANEVREI DE OPRIRE1. Manevra de oprire
Navele și convoaiele menționate la capitolul 5 trebuie să efectueze o probă în apa curgătoare sau în apă stătătoare, într-o zonă de încercare, pentru a demonstra că ele sunt în măsură să se oprească, la deplasarea în aval, numai cu ajutorul instalației lor de propulsie, fără să utilizeze ancorele. În principiu, manevra de oprire trebuie să se efectueze în conformitate cu figura 1. Manevra de oprire începe atunci când nava se deplasează cu o viteză constantă cât mai apropiată posibil de 13 km/h în raport cu apa, prin inversarea mersului motoarelor de la "Marș înainte" la "Marș înapoi" (punctul (A) corespunzător comenzii "Stop") și se încheie atunci când nava se oprește în raport cu solul (punctul (E): v = 0 în raport cu solul sau punctul (D) = punctul (E): v = 0 în raport cu apa și în raport cu solul dacă manevra de oprire se efectuează în apă stătătoare).
Atunci când manevrele de oprire se efectuează în apă curgătoare, trebuie înregistrate de asemenea poziția și momentul în care are loc oprirea în raport cu apa (nava se deplasează la viteza curentului; punctul (D): v = 0 în raport cu apa).
Rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate într-un raport tabelar, conform tabelului 1. Înaintea începerii manevrei de oprire, datele fixe trebuie să fie înregistrate în partea de sus a tabelului.
Viteza medie a curentului apei (V_STR) pe canalul navigabil, trebuie să fie determinată, dacă e posibil, prin folosirea unui aparat de măsură a vitezei apei sau prin măsurarea vitezei mișcării unui corp plutitor și înscrisă în raport.
În principiu, se pot folosi curentometre pentru a stabili viteza navei în raport cu apa în timpul manevrei de oprire, dacă este posibilă înregistrarea mișcărilor și a datelor necesare în conformitate cu procedura descrisă mai sus.
2.Notarea datelor măsurate și înregistrarea acestora în raport (tabelul 1)
Înainte de începerea probei de oprire trebuie să fie determinată viteza inițială în raport cu apa. Acest lucru se poate face prin măsurarea intervalului de timp necesar deplasării navei sau convoiului între două repere succesive de la mal. În apă curgătoare trebuie să se ia în considerare viteza medie a curentului.
Manevra de oprire începe cu comanda "Stop" (A) care se dă în momentul depășirii primului reper de la mal. Depășirea reperului de la mal trebuie să fie înregistrată perpendicular pe axa navei și trebuie introdusă în raport. Depășirea tuturor celorlalte repere de la mal în timpul manevrei de oprire se înregistrează în același fel și fiecare reper (de ex. indicatorul kilometric) și momentul depășirii se notează în raport.
Dacă este posibil, valorile măsurate ar trebui înregistrate la intervale de 50 m. În fiecare caz, se va nota timpul când sunt atinse punctele (B) și (C) - dacă este posibil - precum și punctele (D) și (E) și respectiva poziție trebuie să fie estimată.
Datele privitoare la turația motorului nu trebuie să fie înregistrate în raport, dar trebuie să fie notate pentru a permite un control mai precis al vitezei inițiale.
3.Reprezentarea grafică a desfășurării manevrei de oprire
Manevra de oprire trebuie să fie reprezentată sub forma de diagrama conform figurii 1. Mai întâi trebuie să fie trasată curba distanța-timp utilizând măsurătorile înscrise în raportul de încercare și marcate punctele (A) și (E). Trebuie să fie posibila determinarea vitezei medii dintre doua puncte de măsurare și trasarea curbei viteza - timp.
Aceasta este făcută după cum urmează (vezi figura 1):
Prin determinarea coeficientului variației de distanța în intervalul de timp As/At, poate fi calculată viteza medie a navei pentru aceasta perioada.
Pe durata intervalului între 0 și 10 sec., distanța de la 0 la 50 m este parcursă.
Delta s/Delta t = 50 m/10s = 5,0 m/s = 18,0 km/h
Această valoare de 18,0 km/h se înregistrează ca viteza medie pentru poziția de 5 sec. de pe abscisă.
În timpul celui de-al doilea interval, de la 10 sec. la 20 sec., este parcursă o distanță de 45 m.
Delta s/Delta t = 45 m/10s = 4,5 m/s = 16,2 km/h
La reperul (D), nava s-a oprit în raport cu apa, și anume viteza curentului este de aproximativ 5 km/h.
Figura 1: Manevra de oprire
Explicația notațiilor din fig. 1:!Imagine
| Comisia de inspecție: ................................ | Tipul de navă sau convoi: ................................. | Zona de probă: ..................................... |
|---|---|---|
| Data: .......................... | LxB (m): ....................................... | Citirea măsurată a nivelului apei (m): ..................... |
| Nume: ......................... | T probă (m): .................. | Adâncime apă (m): ................................ |
| Nr. probei: ................. | Încărcarea la probă (t): .......................... | Gradient (m/km): ............................. |
| % din deadweishtul maxim: ..................................... | V_STR (km/h): ................................ | |
| Puterea motoarelor de propulsie: P_B (kW) ....................... | (m/s): ........................ | |
| Instalație de propulsie, conform anexei 2, tabelul 2 .................... | Deplasament maxim (mc): .................................. |
Tabelul 1. Raportul manevrei de oprire
| Poziția (km căi navigabile) | Timp [sec.] | Delta s [m] | Delta t [sec.] | VL [km/h] | Turația motorului n [min^-1] | Observații |
|---|---|---|---|---|---|---|
la Instrucțiunea ESI-II-3
EVALUAREA REZULTATELOR MANEVREI DE OPRIRE
1.Pe baza valorilor înregistrate trebuie să fie verificată conformitatea cu valorile limită conforme cu Anexa 1. Dacă condițiile pentru efectuarea manevrei de oprire diferă în mod substanțial de condițiile standard sau dacă există suspiciuni în ceea ce privește conformitatea cu valorile limită, rezultatele trebuie să fie evaluate. În acest sens, următoarea procedură se poate aplica pentru calculul manevrelor de oprire.
2.Se determină distanțele teoretice de oprire în condiții standard (S_referință) conform punctului 2.1 din această instrucțiune și în condiții de manevră de oprire (S_actual) și se compară cu distanța de oprire măsurată în timpul probei (S_măsurată). Distanța de oprire corectată a manevrei de oprire în condiții standard (S_standard), se calculează după cum urmează:
2.1.S_standard = S_măsurată ● (S_referință/S_actual) ≤ valoarea limită în conformitate cu paragraful 2.1 (a) sau (b) din această instrucțiune
Când manevra de oprire s-a efectuat la o încărcare a navei sau convoiului reprezentând 70-100% din deadweightul maxim, conform punctului 2.2 din această instrucțiune în vederea calculării S_standard, deplasamentul (D_referință = D_actual) corespunzător încărcării în momentul efectuării probei trebuie să fie utilizat pentru determinarea S_referință și S_actual.
Când în cazul determinăm S_standard conform formulei 2.1, valoarea limită respectivă este depășită sau nu a fost atinsă, atunci valoarea S_referință trebuie să fie redusă sau mărită cu variația D_referință astfel încât valoarea limita să fie respectată (S_standard = valoare limită respectivă). Deplasamentul maxim permis pentru navigația în aval trebuie să fie determinat în mod corespunzător.
3.Conform valorilor limita prevăzute la punctul 2.1(a) și (b) al acestei instrucțiunii, numai distanțele de oprire măsurate în:
–Faza I ("Toata viteza înainte" inversare la "Toata viteza înapoi"): S_I și– Faza II (Sfârșitul inversării și până când nava se oprește în raport cu apa): S_II
trebuie să fie calculate (vezi figura 1).
Distanța totală de oprire este atunci:
Formula 3.1 S_total = S_I + S_II
4.Distanțele de oprire particulare trebuie calculate după cum urmează:
Calculul manevrei de oprire
Figura 2: Diagrama!Imagine
Formule de calcul!Imagine
În formulele de la (4.1) până la (4.7):
VL Viteza în raport cu malul la începutul inversării (m/s)
t_I Durata de inversare (s)
V_II Viteza în raport cu apa la sfârșitul inversării (m/s)
D Deplasamentul (mc)
F_POR Efortul de tracțiune, la marș înapoi (kN)
P_B Puterea motorului de propulsie (kW)
R_TmII Rezistența medie în timpul fazei II, (kN)
R_G Gradientul rezistenței (kN)
i Gradientul în m/km (dacă lipsește se ia = 0,16) (m/km)
VSTR Viteza medie a curentului (m/s)
g Accelerația gravitațională (9,81) (m/s^2)
rho Densitatea apei, rho apă dulce = 1000 (kg/mc)
T Pescajul maxim (al navei sau al convoiului) (m)
h Adâncimea apei (m)
B Lățimea (m)
L Lungimea (m)
Coeficienții pentru formulele 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, și 4.7, se pot lua din tabelele următoare.
Tabelul 1: Coeficienții k pentrua. Nave autopropulsate și convoaie pe un rândb. Convoaie pe două rânduric. Convoaie pe trei rânduri
| Coeficientul | (a) | (b) | (c) | Unități de măsură |
|---|---|---|---|---|
| k_1 | 0,95 | 0,95 | 0,95 | |
| k_2 | 0,115 | 0,120 | 0,125 | kg . s^2 / m^4 |
| k_3 | 1,20 | 1,15 | 1,10 | |
| k_4 | 0,48 | 0,48 | 0,48 | |
| k_6 | 0,90 | 0,85 | 0,80 | |
| k_7 | 0,58 | 0,55 | 0,52 |
Tabelul 2: Coeficientul f pentru raportul între efortul de tracțiune la punct fix la marș înapoi și puterea motoarelor de propulsie
| Sistemul de propulsie | f | Unități de măsură |
|---|---|---|
| Duze moderne cu bordul de fugă rotunjit | 0,118 | kN/kW |
| Duze vechi cu bordul de fugă drept | 0,112 | kN/kW |
| Elice fără duze | 0,096 | kN/kW |
| Guvernare activă cu duze (în general: bordul de fugă drept) | 0,157 | kN/kW |
| Guvernare activă fără duze | 0,113 | kN/kW |
Tabelul 3: Diagramă referitoare la calculul rezistenței la înaintare pentru determinarea valorii R_T/V^2 în funcție de D^1/3 [B+2T]:!Imagine
APENDICE
la Anexa 2 la Instrucțiunea ESI-II-3
EXEMPLE DE APLICARE A ANEXEI 2
(evaluarea rezultatelor manevrei de oprire)
EXEMPLUL I1. Date cu privire la convoi și componentele sale
Formație: motonavă obișnuită cu o barjă (Europa IIa) cuplate lateral
| L [m] | B[m] | T_max [m] | Dwt*_max [t] | D_max [mc] | P_b [kW] | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Motonavă | 110 | 11,4 | 3,5 | 2900 | 3731 | 1500 |
| Barjă | 76,5 | 11,4 | 3,7 | 2600 | 2743 | - |
| Convoi | 110 | 22,8 | 3,7 | 5500 | 6474 | 1500 |
Sistemul de propulsie al motonavei: duze moderne cu bordul de fugă rotunjit.
* Dwt = deadweight
2.Valori măsurate în timpul manevrei de oprire
Viteza curentului: V_(STR_ISTactual) = 1,4 m/s ≈ 5,1 km/h
Viteza navei (în raport cu apa): V_(S_ISTactual) = 3,5 m/s ≈ 12,5 km/h
Viteza navei (în raport cu solul) V_(L_actualIST) = 4,9 m/s ≈ 17,6 km/h
Durata de inversare (măsurată) (pct. de la (A) la (C)): t_I = 16s
Distanța de oprire în raport cu apa (pct. de la (A) la (D)): S_măsurată = 340 m
Situația de încărcare (eventual estimată): D_actual = 5179 mc ≈ 0,8 D_max
Pescajul efectiv al convoiului: T_actual = 2,96 m ≈ 0,8T_max
3.Valoarea limită conform punctului 2.1 lit. a) sau b) să fie comparată cu S_standard
Deoarece B > 11,45 m și convoiul se află în apă curgătoare, în virtutea pct. 2.1 lit. a) se aplică următoarea relație pentru acest convoi:
S_standard ≤ 550 m
4.Determinarea distanței de oprire corectate, raportată la condițiile standard– Valoarea măsurată conform Anexei 1 (vezi punctul 2)
S_măsurată = 340m
–Se calculează:
S_actual ca sumă de
S_(I_actual) (conform formulei 4.1 din Anexa 2 cu V_Lactual)
și
S_(II_actual) (conform formulelor 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 și 4.6 din Anexa 2 cu Vitezele reale V_IIactual, V_STRactual și D_actual)
S_referință ca sumă de
S_(I_referințe) (conform formulei 4.1 a Anexei 2 cu V_Lreferință)
și
S_(II_referințe) (conform formulelor de la (4.2) până la (4.6) din Anexa 2 cu vitezele standard conform 2.1 al instrucțiunii, deoarece gradul de încărcare este > 70% (aproximativ 80%) din maxim: D_referință = D_actual și T_referință = T_actual)
trebuie verificat că:
S_standard = S_măăsura ● (S_referințe/S_actual) ≤ 550m
4.1.Coeficienți pentru calculele făcute conform Anexei 2
Tabelul 1
| pentru SIactual și SIreferință | k_1 = 0,95 |
|---|---|
| pentru SIIactual și SIIreferință | k_2 = 0,12 |
| k_3 = 1,15 | |
| k_4 = 0,48 | |
| k_6 = 0,85 | |
| k_7 = 0,55 |
Tabelul 2 (pentru duze moderne cu bordul de fugă rotunjit)
f = 0,118
4.2.Calculul pentru S_actuala) SI_actual cu valorile măsurate în timpul manevrei de oprire (formula 4.1):
S_(I_actual) = k_1 ● V_(L_actual) ● t_(I_actual)
S_(I_actual) = 0.95 ● 4.9 ● 16 = 74.5 m
b)Formula pentru S_IIactual!Imagine
c)Calculul pentru R_TmII actual conform tabelului 3 și formulei 4.3 din Anexa 2
D_actual^1/3 = 5179^1/3 = 17.3[m]
D_actual^1/3 ●(B + 2 ● T_actual) = 17,3 ● (22,8 + 5,92) = 496,8[mp]
conform tabelului 3: (R_T/V^2) = 10,8 ● (kN ● S^2 / mp)
V_(L_actual) - V_(STR_actual) = 4,9 - 1,4 = 3,5 m/s
R_(TmII_actual) = (R_T/V^2) ● [k_7 ● k_6 ● (V_(L_actual) - V_(STR_actual)]^2 = 10,8 ● (0,55 ● 0,85 ● 3,5)^2 = 28,8[kN]
d)Calculul gradientului rezistenței R_G după formula (4.4)
R_G = 10^-6 (0,16 ● D_actual ● rho ● g) = 10^-6 ● (0,16 ● 5179 ● 1000 ● 9,81) = 8,13[kN]
e)Calculul pentru V_(II_actual) conform formulei (4.5)
V_(II_actual) = k_6 ● [V_(L_actual) - V_(Str_actual)] = (0,85 ● 3,5) = 2,97[m/s]
V_(II_actual)^2 = 8,85[m/s^2]
f)Calculul pentru F_POR conform formulei (4.6) și tabelului 2
F_POR = 0,118 ● 1500 = 177[kN]
g)Calculul pentru S_(II_actual) utilizând formula b) și rezultatele de la c), d), e) și f):!Imagine
S_(II_IST) = 228,9 m
h)Calculul distanței totale conform formulei (3.1)
S_actual = 74,51 + 228,9 = 303,4m
| V_STRreferință = 1,5 m/s ≈ 5,4 km/h | D_referințe = D_actual = 5179mc |
|---|---|
| V_(S_referințe) = 3,6 m/s ≈ 13 km/h | T_referință = T_IST = 2,96 m |
| V_(L_referințe) = 5,1 m/s ≈ 18,4 km/h |
a)
S_(I_referințe) = k_1 ● V_(L_referințe) ● t_I
S_(I_referințe) = 0,95 ● 5,1 ● 16 = 77,50 m
b)!Imagine
c)Calculul pentru R_TmIIreferință
(R_T/V^2) = 10,8[(kN ● S^2)/mp) conform punctului (4.2), deoarece B, D, T sunt neschimbate.
V_(L_SOLL) - V _(STR_SOLL) = 3,6[m/s] R_(TmII_SOLL) = (R_T/V^2) ● [k_7 ● k_6 ●(V_(L_SOLL) - V_(STR_SOLL))] ^2 = 10,8 ● (0,55 ● 0,85 ● 3,6)^2 = 30,99[kN]
d)Rezistența dată de gradientul R_G ca la punctul (4.2)e) Calculul pentru V_(II_referință):!Imagine
f)F_POR ca la punctul (4.2).
g)Calculul pentru S_(II_referin–„) utilizƒnd formula de la b) ”i rezultatele de la c) pƒn„ la f)!Imagine
h)Calculul distanței totale:
S_referințe = S_(I_referințe) + S_(II_referințe) = 77,5 + 244,5 = 322m
4.4.Verificarea respectării distanței de oprire admisibilă în condiții standard S_standard conform formulei (2.1) din Anexa 2:
S_standard = S_măăsurat ● (S_referințe/S_actual) = 340 ● (322/303,4) = 360,8m ≤ 550m
Concluzii:
Valoarea minimă admisibilă este departe de a fi atinsă, adică:
–navigația în aval este posibilă fără probleme în starea de încărcare actuală (0,8 * D_max),– poate fi posibilă și o încărcare mai mare care poate fi calculată conform punctului 5 de mai jos.
5.Creșterea posibilă a D_actual la navigația în aval
(S_standard)_Limita = S_măăsura ● [(S_referințe)_Limita/S_actual)] = 550m
(S_referințe)_Limita = 550 ● (S_actual/S_măăsura) = 550 ● (303,4/340) = 490,8 m
cu S_(II_referințe) = Const_referințe ● D
conform Observației de la punctul 4.2 se obține:
(S_referințe)_Limita = [S_(I_referințe) + S_(II_referințe)]_Limita = S_(I_referințe) + 0,0472 ● (D_referințe)_Limita
de unde rezultă:
(D_referințe)_Limita = [(S_referințe)_Limita - S_(I_referințe)/0,0472] = (490,8-77,5/0,0472) = 8756mc
În consecință:
Deoarece (D_referință)_Limita > D_max (8756 > 6474), această formație (a se vedea punctul 1) poate fi admisă pentru navigația în aval la plină încărcare.
EXEMPLUL II1. Date cu privire la nave și la convoi
Formație: motonavă lată propulsând
2 barje legate transversal în față
o barjă cuplată lateral
| L [m] | B [m] | Tmax [m] | Dwt*max [t] | Dmax [mc] | Pb [kW] | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Motonava | 110 | 11,4 | 3,5 | 2900 | 3731 | 1500 |
| Fiecare barjă | 76,5 | 11,4 | 3,7 | 2600 | 2743 | - |
| Convoi | 186,5 | 22,8 | 3,7 | 10700 | 11960 | 1500 |
Sistemul de propulsie al motonavei: duze moderne cu bordul de fugă rotunjit.
* Dwt= deadweight
2.Valori măsurate în timpul manevrei de oprire
Viteza curentului: V_(STR_IST) = 1,4 m/s ≈ 5,1 km/h
Viteza navei (în raport cu apa): V_(S_IST) = 3,5 m/s ≈ 12,5 km/h
Viteza navei (în raport cu solul) V_(L_IST) = 4,9 m/s ≈ 17,6 km/h
Durata de inversare (măsurată) (pct. de la (A) la (C)): t_I = 16s
Distanța de oprire în raport cu apa (pct. de la (A) la (D)): S_măsurată = 580 m
Situația de încărcare (eventual estimată): D_IST = 9568 mc ≈ 0,8D_max
Pescajul efectiv al convoiului: T_IST = 2,96 m ≈ 0,8T_max
3.Valoarea limită conform punctului 2.1 lit. a) sau b) al instrucțiunii să fie comparată cu S_standard
Deoarece B > 11,45 m și convoiul se află în apă curgătoare, în virtutea punctului 2.1 lit. a), pentru acest convoi se aplică:
S_standard ≤ 550 m
4.Determinarea distanței de oprire corectate, raportată la condițiile standard
Valoarea măsurată: S_măsurat = 580 m– Calcule de efectuat:
S_actual sumă de
S_(I_actual) - (conform formulei (4.1) din Anexa 2 cu V_Lactual)
și
S_(II_actual) - (conform formulelor (4.2), (4.3), (4.4), (4.5) și (4.6) din Anexa 2 cu vitezele reale V_actual, (a se vedea 2 de mai sus) și D_actual)
S_referință sumă de S_(I_referințe) + S_(II_referințe) - (conform formulelor de la (4.1) până la (4.6) ale Anexei 2 cu vitezele standard conform anexei 2, deoarece gradul de încărcare este > 70% din maxim: D_referință = D_actual și T_referință = T_actual)
–Trebuie verificat că:
S_standard = S_măăsura ● (S_referințe/S_actual) ≤ 550 m, astfel
–se calculează:
S*standard = 550 m prin reducerea D_actual până la D*
4.1.Coeficienți pentru calculul din Anexa 2
Din Tabelul 1:
| pentru S_(I_actual) și S_(I_referință) | k_1 = 0,95 |
|---|---|
| Pentru S_(II_actual) și S_(II_referință) | |
| k_2 = 0,12 | |
| k_3 = 1,15 | |
| k_4 = 0,48 | |
| k_6 = 0,85 | |
| k_7 = 0,55 |
Din Tabelul 2 (pentru duze moderne cu bord de fugă rotunjit):
f = 0,118
4.2.Calculul S_(I_actual)
a)S_(I_actual) cu valorile măsurate în timpul manevrei de oprire (formula (4.1)):
S_(I_actual) = k_1 ● V_(L_actual) ● t_(I_actual)
S_(I_actual) = 0.95 ● 4.8 ● 16 = 73 m
b)Formula pentru S_(II_actual)!Imagine
c)Calculul lui R_TmIIactual conform tabelului 3 și formulei 4.3 din Anexa 2
D_actual^1/3 = 9568^1/3 = 21,2[m]
D_actual^1/3 ● (B + 2 ● T_actual) = 21,2 ● (22,8 + 5,92) = 609 [mp]
conform tabelului 3: (R_T/V^2) = 14,0 ● (kN ● S^2/mp)
V_(L_actual) - V_(STR_actual) = 4,8 - 1,4 = 3,4 m/s
R_(TmII_actual) = (R_T/V^2) ● [k_7 ● k_6 ● (V_(L_actual) - V_(STR_actual))]^2 = 14,0 ● (0,55 ● 0,85 ● 3,4)^2 = 35,4[kN]
d)Calculul gradientului de rezistență R_G după formula 4.4 din Anexa 2
R_G = 10^-6 (0,16 ● D_actual ●rho ● g) = 10^-6 ● (0,16 ● 9568 ● 1000 ● 9,81) = 15,02[kN]
e)Calculul lui V_(II_actual) după formula 4.5 din Anexa 2
V_(II_actual) = k_6 ● [V_(L_actual) - V_(STR_actual)] = (0,85 ● 3,5) = 2,89[m/s]
V^2_(II_actual) = 8,35[m/S^2]
f)Calculul F_POR după formula 4.6 și tabelul 2
F_POR = 0,118 ● 1500 = 177[kN]
g)Calculul S_(II_actual) utilizând formula b) și rezultatele de la c), d), e) și f):
S_(II_actual) = [0,12 ● 8,35 ● 9,81● (0.48 + (1,4/2,89))/1,15 ● 177 + 35,4 - 15,02] ● 9568
S_(II_IST) = 402 m
h)Calculul distanței totale conform formulei 3.1
S_IST = 73 + 402 = 475m
4.3.Calculul S_referință
Valorile de plecare
| V_(STR_referințe) = 1,5 m/s ≈ 5,4 km/h | D_referințe = D_actual = 9568 mc |
|---|---|
| V_(S_referințe) = 3,6 m/s ≈ 13 km/h | T_referințe = T_actual = 2,96 m |
| V_(L_referințe) = 5,1 m/s ≈ 18,4 km/h |
a)S_(I_referințe) = k_1 ● V_(L_referințe) ● t_I
S_(I_referințe) = 0,95 ● 5,1 ● 16 = 77,50 m
b)!Imagine
c)Calculul pentru R_TmIIreferință
(R_T/V^2) = 14,0(kN ● S^2/mp) conform punctului (4.2), deoarece B, D, T sunt neschimbate.
V_(L_referințe) - V_(STR_referințe) = 3,6[m/s]
R_(TmII_referințe) = (R_T/V^2) ● [k_7 ● k_6 ● (V_(L_referințe) - V_(STR_referințe))]^2 = 14,0 ● (0,55 ● 0,85 ● 3,6)^2 = 39,6[kN]
d)Gradientul de rezistență R_G ca la 4.2e) Calculul V_(II_referință):
V_(II_referințe) = k_6 ● [V_(L_SOLL - V_(STR_SOLL)] = 0,85 ● 3,6 = 3,06 [m/s], V^2_(II_referințe) = 9,36[m/s^2]
f)F_POR ca la (4.2)g) Calculul S_(II_referință) utilizând formula b) și rezultatele de la c) până la f)!Imagine
h)Calculul distanței totale
S_referințe = S_(I_referințe) + S_(II_referințe) = 77,5 + 448 = 525,5m
4.4.Verificarea respectării distanței de oprire admisibilă în condiții standard S_standard
conform formulei 2.1 din Anexa 2
S_standard = S_măăsura ● (S_referințe/S_actual) = 580 ● (525,5/475) = 641 m > 550 m
Concluzie:
Valoarea limită a fost în mod clar depășită, navigația în aval nu se poate face în siguranță decât cu condiția limitării încărcării. Această încărcare limită poate fi determinată conform pct. 5 de mai jos.
5.D* admisibil la navigația în aval
conform formulei 2.1 din Anexa 2
S_standard = S_măăsura ● (S_(referințe)^*/S_actual) = 550m
rezultă că:
S_(referințe)^* = 550 ● (S_actual/S_măăsura) = S_(I_referințe) + S_(II_referințe)^*
S_(II_referințe)^* = Const_referințe ● D^* = 0,04684 ● D^*
În consecință:
Deoarece la navigația în aval deplasamentul admisibil D^* nu este decât 7950 mc, (cu aproximație):
(perm.Dwt/max.Dwt) = (D^*/D_max) = (7950/11960) = 0,66
Încărcarea utilă admisibilă la această formație este (a se vedea 1)
0,66 ● 10700 = 7112 t
ESI-II-4
CAPACITATEA DE EVITARE ȘI GIRAȚIE
(Articolele 5.09 și 5.10 împreună cu
articolele 5.02 alin. 1, 5.03 alin. 1,
5.04 și 21.06)1. Condiții generale și condiții limită cu privire la efectuarea probei manevrei de evitare1.1. Conform articolului 5.09, navele și convoaiele trebuie să poată evita în timp optim și capacitatea pentru această acțiune trebuie demonstrată printr-o manevră de evitare în zona de probare în conformitate cu articolul 5.03. Aceasta trebuie demonstrată prin simularea manevrelor de evitare spre tribord sau babord, în condiții specificate astfel încât să fie respectate valorile limită de timp în care să se atingă viteze specifice de girație a navei ca urmare a acționării cârmei într-o parte și apoi redresării acesteia.
Pe durata probei cerințele de la paragraful 2 trebuie îndeplinite cu păstrarea unei adâncimi a apei sub chilă de cel puțin 20% din pescaj, dar nu mai puțin de 0,50 m.
2.Efectuarea probei manevrei de evitare și înregistrarea datelor.
(Diagrama în Anexa nr. 1)
2.1.Manevrele acțiunii de evitare trebuie executate astfel:
Cu nava sau convoiul pe direcția de drum la o viteză constantă V_0 = 13 Km/h față de apă, la începerea manevrei (timpul t_0 = 0 sec, viteza de girație Gamma = 0°/min, unghiul cârmei delta_0 = 0°, turația la motor se păstrează constantă), manevra de evitare în babord sau tribord se inițiază prin bandarea transversală a cârmei. Cârma trebuie poziționată la un unghi delta sau sistemul de cârme la un unghi delta_a, în cazul cârmelor active, la începutul manevrei, în conformitate cu indicațiile de la punctul 2.3. Unghiul de cârmă delta (de exemplu unghiul de 20° în tribord) trebuie să fie menținut până la atingerea valorii Gamma_1 a vitezei de girație determinate conform punctului 2.2, corespunzător dimensiunilor navei sau ale convoiului. Când este atinsă viteza de girație Gamma 1, trebuie notat timpul t_1 și schimbată poziția cârmei în bordul opus, la același unghi (de exemplu unghiul de 20° în babord) astfel încât să se oprească girația și să se înceapă girația în direcția opusă, adică reducerea vitezei de girație la Gamma_2 = 0 și creșterea din nou a vitezei de girație până la valoarea determinată conform punctului 2.2. Când viteza de girație este nulă Gamma_2 = 0, trebuie notat timpul t_2. Când este atinsă viteza de girație Gamma_3 prevăzută la punctul 2.2, poziția cârmei trebuie să fie inversată la același unghi delta, astfel încât să se încheie mișcarea de girație. Trebuie notat timpul t_3. Când este atinsă viteza de girație Gamma_4 = 0 trebuie notat timpul t_4 și nava sau convoiul trebuie să se întoarcă la cursul inițial.
2.2.Următoarele valori limită trebuie respectare pentru atingerea vitezei de girație în funcție de dimensiunile navelor și convoaielor și de adâncimea apei h:
| Nr. caz | Dimensiunile navelor sau convoaielor LxB (m) | Viteza de girație cerută Gamma_1= Gamma_3(º/min) | Valorile limită pentru timpul t_4 (s) în apă mai puțin adâncă și în apă adâncă | |||
| delta = 200 | delta = 450 | 1,2≤ h/T≤ 1,4 | 1,4≤h/T≤2 | h/T>2 | ||
| 1 | Toate navele autopropulsate și convoaiele în linie simplă ≤110 x 11,45 | 20º/min | 28º/min | 150 s | 110 s | 110 s |
| 2 | Convoaiele în linie simplă ≤193 x 11,45 sau convoaiele în linie dublă ≤110x22,90 | 12º/min | 18º/min | 180 s | 130 s | 110 s |
| 3 | Convoaie în linie dublă ≤ 193x22,90 | 8º/min | 12º/min | 180 s | 130 s | 110 s |
| 4 | Convoaie în linie dublă ≤ 270 x 22,90 sau convoaie în linie triplă ≤ 193 x 34,35 | 6º/min | 8º/min | *) | *) | *) |
*)În concordanță cu decizia expertului navigator
Timpii t_1, t_2, t_3 și t_4 ceruți pentru atingerea vitezelor de girație Gamma_1, Gamma_2, Gamma_3 și Gamma_4 trebuie să fie înregistrați în raportul din Anexa nr. 2. Valorile t_4 trebuie să nu depășească limitele indicate în tabel.
2.3.Trebuie efectuate cel puțin patru manevre pentru evitare, și anume:
–una în tribord cu un unghi de cârmă delta=20°;
–una în babord cu un unghi de cârmă delta=20°;
–una în tribord cu un unghi de cârmă delta=45°;
–una în babord cu un unghi de cârmă delta=45°.
Dacă este necesar (de exemplu în cazul incertitudinii asupra valorilor măsurate sau în cazul unor manevre nesatisfăcătoare) manevrele pentru evitare trebuie repetate. Vitezele de girație și timpii limită vor trebui să corespundă celor specificate în punctul 2.2. Pentru sistemul de guvernare cu cârme active sau tipuri speciale de cârme, poziția delta_a a unității de guvernare sau unghiul cârmei delta_a poate fi aleasă diferită de delta = 20° și delta = 45° conform evaluării expertului în funcție de tipul instalației de guvernare.
2.4 În vederea determinării vitezei de girație, la bord trebuie să fie un indicator al vitezei de girație conform articolul 7.06 alin 1.2.5 În conformitate cu articolul 5.04, gradul de încărcare în timpul manevrei de evitare trebuie să fie cuprins între 70% și 100% din deadweightul maxim. Dacă proba este realizată la o încărcare mai mică, aprobarea pentru navigația în amonte sau aval se va restrânge la limita de încărcare la care s-a făcut proba.
Procedura pentru manevra de evitare și termenii utilizați sunt indicați în diagrama din Anexa nr. 1.
3.Capacitatea de girație
Capacitatea de girație a navelor și convoaielor, a căror lungime (L) nu depășește 86 m, iar lățimea (B) nu depășește 22,90 m, se va considera corespunzătoare, conform articolului 5.10, în legătură cu articolul 5.02, alineatul (1), dacă prin manevra de girație în amonte, în condițiile unei viteze inițiale față de apă de 13 Km/h, sunt respectate valorile limită pentru oprirea în direcția aval, stabilite prin instrucțiunea ESI-II-3. Adâncimea apei sub chilă conform secțiunii (1.1) trebuie respectată.
4.Cerințe suplimentare4.1. Fără a încălca punctele 1 până la 3, trebuie îndeplinite și următoarele condiții:
a)În cazul comenzii manuale a instalației de guvernare, o singură rotație a timonei trebuie să corespundă unui unghi al cârmei de cel puțin 3°;
b)În cazul comenzii mecanice a instalației de guvernare, atunci când cârma este imersată la maximum, trebuie să fie posibilă atingerea vitezei unghiulare medii de 4°/s pe întregul său domeniu de rotație.
Această cerință trebuie să fie, de asemenea, verificată, cu nava la viteza maximă, când cârma trebuie să poată fi rotită de la 35° babord până la 35° tribord. Suplimentar, trebuie să se verifice dacă la puterea maximă de propulsie, cârma își păstrează unghiul maxim de bandare. Pentru sisteme de guvernare active sau tipuri speciale de cârme, această prevedere se aplică prin analogie.
4.2.Dacă pentru atingerea capacității de manevrare necesare e nevoie de vreun echipament suplimentar menționat la articolul 5.05, acesta trebuie să se respecte cerințele capitolului 6, iar următoarele caracteristici trebuie să fie înscrise la rubrica 52 din certificatul navei de navigație interioară: "Cârme laterale*/instalația de guvernare prova*/alt echipament(e) la care se referă punctul 34 este*/sunt* necesar(e) pentru a respecta cerințele de manevrabilitate din capitolul 5."
* Se șterge după caz.
5.Înregistrarea și raportarea datelor
Măsurătorile, înregistrarea și raportarea datelor probei pentru manevra de evitare se va face în conformitate cu procedura prezentată în Anexa nr. 2.
la instrucțiunea ESI-II-4
Diagrama probei pentru manevra de evitare!ImagineAnexa nr. 2
la instrucțiunea ESI-II-4
Raport cu privire la posibilitățile
manevrei de evitare și girație
Comisia de inspecție: .........................
Data: .......................
Nume: .......................
Nume navă: ..................
Proprietar: ........................
Tipul navei: ................ Zona de încercare: .................
sau convoiului .............. Nivelul relevant al apei (m): .................
LxB(m x m): ................. Adâncime apei h(m): ...............
T_în timpul probei (m): .............. h/T: ...............
Viteza curentului (m/s) ................
Încărcarea: .........:..........% din capacitatea maximă de încărcare
(în timpul probei)[t]: ...............
Indicatorul vitezei de girație
Tip: .................
Tip construcție cârmă: construcție normală/construcție specială*
Instalația cu cârmă activă: da/nu*
Rezultatele manevrei de evitare:
| Timpul t_1, la t_4 cerut pentru manevra de evitare | Valorile unghiului cârmei delta sau delta _a ^* la care manevra de evitare începe și viteza de girație să fie conformă cu Gamma_1 = Gamma_3 | Observații | |||
| delta = 20° Babord* | delta = 20° Tribord* | delta = 45° Tribord* | delta = 45° Babord * | ||
| delta _a= ...... Babord* | delta _a= ...... Tribord* | delta _a= ...... Tribord* | delta_a=...... Babord* | ||
| Gamma_1 = Gamma_3 ........... 0/min | Gamma_1 = Gamma_3..........0/min | ||||
| t_1 (s) | |||||
| t_2 (S) | |||||
| t_3 (S) | |||||
| t_4 (S) | |||||
| Valoarea limită t_4 conform cu 2.2 | Valoarea limită t_4 = .................(s) | ||||
Capacitatea de girație *
Poziția la începerea manevrei de girație în raport cu reperele de pe mal .............. km
Poziția la sfârșitul manevrei de girație în raport cu reperele de pe mal .............. km
Aparatul de guvernare
Tipul operării: manuale/motorizate*)
Unghiul cârmei pentru fiecare rotație a timonei/*: ...............°
Viteza unghiulară a cârmei pe întregul domeniul/*: ...............°/s
Viteza unghiulară a cârmei pe intervalul de la 35° Babord până la 35° Tribord/*: ............°/s
*)Se șterge după caz
ESI-II-5
Măsurători de zgomot
(Articolul 3.04 alineatul (7), articolul 7.01
alineatul (2), articolul 7.03 alineatul (6),
articolul 7.09 alineatul (3), articolul 8.08,
articolul 14.09 alineatul (3), articolul 15.02
alineatul (5), articolul 22.02 alineatul (3b)
și articolul 22.03 alineatul (1))
1.Generalități
Pentru a verifica nivelurile maxime de presiune acustica indicate în Standard, trebuie să se stabilească, conform secțiunilor 2 și 3 valorile măsurate, procedurile de măsurare și condițiile pentru înregistrarea cantitativă și reproductibilă a nivelurilor presiunii acustice.
2.Aparate de măsurare
Aparatele de măsurare trebuie să respecte cerințele clasei 1 conform standardului european EN 61672-1:2003.
Înainte și după fiecare set de măsurători, un calibrator de clasa 1 conform EN 60942: 2003 trebuie să fie poziționat pe microfon în vederea calibrării sistemului de măsurare.
Conformitatea calibratorului cu cerințele standardului european EN 60942: 2003 trebuie să fie verificată o dată pe an. Conformitatea aparatului de măsurare cu cerințele EN 61672-1:2003 trebuie să fie verificată la fiecare doi ani.
3.Măsurătorile de zgomot3.1. La bordul construcțiilor navale
Măsurătorile trebuie să fie efectuate în conformitate cu ISO 2923: 2003 secțiunile de la (5) până la (8), măsurându-se numai nivelurile de presiune a sunetului cu ponderea A.
3.2.Zgomotul în aer emis de construcția navală
Zgomotele emise de construcția navală pe căile de navigație interioare și în porturi sunt determinate prin mijloace de măsurare în conformitate cu standardul european EN 2922:2000, secțiunile de la (7) până la (11). Ușile și ferestrele încăperilor de mașini trebuie să fie închise pe durata măsurătorilor.
4.Documentația
Măsurătorile trebuie să fie înregistrate conform "Raportului de măsurători de zgomot" (Anexă).
Raport de măsurători de zgomot– La bordul construcțiilor navale în conformitate cu Standardul internațional ISO 2923:2003– Zgomotului în aer emis de construcția navală în conformitate cu Standardul European EN ISO 2922:2013*)
A. Date despre construcția navală1. Tipul și numele construcției navale: ...............................
Numărul european unic de identificare al navei ........................
2.Proprietar: ......................
3.Instalație principală de propulsie:
3.1.Motoare principale:
| Număr | Producător | Tip | Anul construcției | Putere (kW) | Turația motorului (min^-1) | Doi timpi/patru timpi | Turbo - alimentat da/nu |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | |||||||
| 2 | |||||||
| 3 |
3.2.Transmisia:
Producător: ......................
Tip: .....................................
Raportul de reducere: 1/..........................
3.3.Elici
Număr: ............. Număr de pale: .......... Diametrul: ..................mm
Duză: da/nu *)
3.4.Instalația de guvernare
Tip: .................................
4.Mașini auxiliare:
| Număr | Pentru propulsia | Producător | Tip | Anul construcției | Puterea (kW) | Turația motorului (min^-1) |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | ||||||
| 2 | ||||||
| 3 | ||||||
| 4 | ||||||
| 5 |
5.Măsurile de reducere a zgomotului implementate ...............
.................................................................
6.Observații: ..............................
.............................................
.............................................
B. Instrumente de măsurare folosite:
1.Aparatul de măsură a nivelului presiunii acustice:
Producător: ........... Tip ............ Ultima verificare ...............
2.Analizorul de bandă octava/treime de octava
Producător: ........... Tip ............ Ultima verificare ...............
3.Calibratorul
Producător: ........... Tip ............ Ultima verificare ...............
4.Accesorii5. Observații: ...................
..................................
..................................
C. Condițiile de măsurare - construcția navală1. Formația pe durata măsurării ........................
2.Încărcarea/Deplasamentul: ........... t/mc*) (aproximativ .......% din valoarea maximă)
3.Viteza de rotație a motoarelor principale ..... min^-1 (aproximativ ...........% din valoarea maximă)
4.Auxiliare în serviciu nr. ................
5.Observații: ..............................
.............................................
.............................................
D. Condițiile de măsurare - mediul ambiant1. Zona de măsurare (amonte/aval*) .........................
2.Adâncimea apei: (nivelul relevant al apei ..... = ......m)
3.Starea vremii: ...........; Temperatura: .............°C;
Forța vântului: .......BF
4.Interferențe externe de zgomot: (da/nu*), dacă da, specificați
.......................................
.......................................
.......................................
5.Observații: ........................
.......................................
.......................................
E. Înregistrarea măsurătorilor1. Măsurători desfășurate de către ....................
2.Data: .......................
3.Observații: .................
................................
................................
4.Semnătura ...................
F1 Rezultatele măsurătorilor
Zgomot măsurat la bordul construcției navale
| Număr | Punctele de măsurare | Uși | Ferestre | Valorile măsurate în dB(A) | Observații | ||
| deschis | închis | deschis | închis | ||||
F2 Rezultatele măsurătorilor
Zgomot în aer emis de construcția navală
| Număr | Punctele de măsurare | Valorile măsurate în dB(A) | Observații |
|---|---|---|---|
*)Se șterge după caz
ESI-II-6
MIJLOACE AUXILIARE ADECVATE PENTRU
VIZUALIZAREA ZONELOR DE NEVIZIBILITATE
(Articolul 7.02)1. Introducere
Vizibilitatea neobstrucționată panoramică din timonerie este în mod inevitabil limitată la grade diferite și din mai multe motive, fie că este vorba despre construcția navei sau despre încărcătură. Restricțiile afectează sectoare ale planului orizontal (unghiul azimut între 0° și 360° față de axa spre prova navei) și ale planului vertical (unghiul de înălțare între -90° și +90°) în raport cu planul orizontal la nivelul ochilor timonierului.
În funcție de gradul de îmbarcare sau de debarcare a persoanelor, indiferent dacă nava este acostată sau la plecare, indiferent dacă este în manevră sau în voiaj, timonierul trebuie să poată vedea diferite sectoare ale câmpului său vizual. De exemplu, înainte de plecare este important să poată verifica dacă o persoană rămâne pe puntea laterală sau dacă zona imediat dinspre pupa este clară. În timpul voiajului o prioritate mai mare este acordată pentru a se putea vedea zona din prova navei datorită schimbării rapide a poziției navei în mișcarea spre înainte.
Mijloacele tehnice auxiliare fac posibilă vizualizarea indirectă a zonelor fără vizibilitate directă. Deși unele dintre performanțele lor sunt superioare celor ale ochiului uman, ele nu înlocuiesc complet vizibilitate directă. Totuși, acestea sunt uneori utilizate de asemenea ca o completare pentru zonele la care vizibilitatea este directă.
În ceea ce privește informațiile necesare privind zonele de nevizibilitate, este necesar să se distingă dacă este necesar să se identifice doar caracteristicile vizuale (contururi, culori) sau identitatea unui obiect, sau dacă este important din punct de vedere al navigației determinarea distanței, cursului și vitezei unui obiect. Această întrebare influențează alegerea tipului de mijloace tehnice auxiliare.
Având în vedere costul scăzut de achiziție și de instalare, performanțele superioare, polivalența și posibilitățile de adaptare individualizată a instalațiilor video comparativ cu periscoapele, periscoapele sunt eliminate ca mijloace tehnice auxiliare.
2.Sinteza privind mijloacele auxiliare corespunzătoare
Următoarele mijloace auxiliare sunt considerate adecvate pentru vizualizarea zonelor care nu sunt vizibile.– oglinzi,– instalații video,– instalații radar.
Mijloacele auxiliare care respectă partea 4 a prezentei instrucțiuni administrative sunt considerate adecvate pentru vizualizarea zonelor de nevizibilitate, cu condiția respectării condițiilor specifice de utilizare. Comisia de inspecție autorizează alte mijloace auxiliare numai dacă consideră că garantează un nivel echivalent de siguranță.
3.Caracteristicile mijloacelor tehnice auxiliare3.1. Caracteristicile oglinzilor
În principiu, oglinzile sunt atât senzori, cât și dispozitive de vizualizare. Ele reflectă lumina pe care o primesc în conformitate cu principiul: "unghiul de reflecție = unghiul de incidență" și oferă prin devierea zonei de vizibilitate a timonierului o vedere indirectă asupra unei zone alese. Acestea sunt utilizate cel mai adesea pentru a vizualiza zonele punții în bord.
În cazul oglinzilor plate, unghiul din centrul zonei de vizibilitate este menținut, în timp ce acesta este mărit cu o oglindă convexă. Oglinzile nu funcționează în întuneric și pot provoca orbirea în lumină directă.
În general, oglinzile produse în serie destinate autocarelor și camioanelor și ale căror caracteristici răspund nevoilor navigației sunt utilizate în navigația interioară.
În condiții ideale (calitate ridicată și absența murdăririi), rezoluția imaginii unei oglinzi este limitată de rezoluția ochiului utilizatorului.
3.2.Caracteristicile instalațiilor video
Instalațiile video furnizează cu o rată ridicată de repetiție o imagine curentă a mediului înconjurător așa cum ar fi văzut de către utilizator dacă ar fi fost localizat la locul camerei. Acestea includ o cameră video ca senzor de imagine și un ecran pe care este vizualizată imaginea (monitorul).
O conexiune electrică simplă este suficientă pentru transmiterea semnalului între cameră și ecran. De asemenea, sursa de alimentare poate fi asigurată prin intermediul cablului de semnal.
Camerele pot funcționa cu lungimea focală fixă sau variabilă (zoom) și pot fi instalate fie într-o poziție fixă sau pe un suport orientabil pe orizontală și pe verticală.
Imaginile obținute cu camera (cu un singur obiectiv) sunt captate și reprezentate pe ecran în perspectivă centrală cum le percepe ochiul uman. Marele defect al perspectivei centrale este că nu permite determinarea distanței la obiectele vizualizate. Acest efect este deosebit de evident în cazul imaginilor captate de ajutorul teleobiectivelor (lungime focală mare).
Acest lucru face necesară o bună adaptare a direcției și a zonei de observare la cerințele de utilizare.
Instalațiile video necesită cel puțin o luminozitate scăzută ambientală. Reflexiile puternice pe suprafața apei și lumina directă pot face imaginea inutilizabilă.
Caracteristicile tehnice ale ecranului (dimensiunile ecranului, rezoluția, luminozitatea) depind de cerințele pentru utilizarea prevăzută.
Rezoluția imaginii este determinată de numărul de pixeli ai senzorului de imagine în cameră și numărul de pixeli (și amplitudinea semnalului video) ai ecranului. Chiar și o instalație video bună, comercială, nu poate atinge pe deplin rezoluția maximă a ochiului uman.
3.3.Caracteristicile instalațiilor radar
Instalațiile radar au un senzor (antena radar cu emițător și receptor) și un dispozitiv de vizualizare. Senzorul utilizează o antenă radar, cu rotație orizontală pentru "a ilumina" sectoare radiale înguste, care emite impulsuri de microunde și preia ecourile obiectelor care le reflectă, care sunt apoi afișate pe ecran cu conservarea distanței și a unghiului. Aceasta are ca rezultat o imagine la scară a mediului înconjurător relativă la drumul navei. Această imagine permite ca obiectele situate la o distanță de 15 m și mai mare să fie determinate cu o rezoluție de aproximativ 5 m și cu o precizie a relevmentului de aproximativ 0,5°.
Deoarece instalațiile radar funcționează cu propriile impulsuri de emisie, spre deosebire de celelalte mijloace tehnice auxiliare menționate mai sus, acestea nu depind de luminozitatea ambientală.
Cu toate acestea, ele pot detecta și determina numai poziția obiectelor reflectorizante și oferă o imagine a mediului înconjurător similar cu o hartă care redă în mod fidel relevmentul și distanța. De asemenea, instalațiile radar nu pot identifica sau reprezenta detaliile obiectelor care ar putea face posibilă identificarea.
4.Mijloace auxiliare adecvate pentru vizualizarea zonelor de nevizibilitate4.1. Oglinzi1. Formă
Forma oglinzii depinde de forma zonei care trebuie văzută. Oglinzile dreptunghiulare pot fi potrivite pentru vizualizarea zonei punților în bord.
2.Dimensiuni
Suprafața oglinzii depinde de lățimea zonei care trebuie văzută și de distanța dintre timonier și oglindă.
3.Calitatea
Trebuie utilizate produse fabricate în serie și testate, cum ar fi cele utilizate pentru traficul rutier (vehicule grele de marfă, autocare).
4.Curbură
Trebuie folosite oglinzi plate, neconvexe. Oglinzile ușor convexe pot fi utilizate atunci când acest lucru este considerat util.
5.Suportul de fixare
Suportul de fixare trebuie să garanteze că oglinda rămâne într-o poziție permanentă și rigidă (fără vibrații).
6.Protecția împotriva ploii
Oglinda trebuie montată astfel încât să fie protejată împotriva ploii.
7.Protecție împotriva depunerile de gheață
Oglinda este montată pentru a preveni formarea depunerilor de gheață.
8.Locație
Utilizarea oglinzii trebuie să fie posibilă fără ca timonierul să părăsească poziția sa; trebuie să fie suficient pentru el să îndrepte privirea sau capul în direcția oglinzii. Prin urmare, marginea superioară a pereților laterali exteriori (inclusiv ușile care conduc spre exterior) ai timoneriei sunt locații adecvate pentru fixare. Trebuie asigurată vizibilitatea fără bariere a timonierului spre oglindă.
9.Ajustarea
Direcția zonelor reprezentative ale navei (margini, pasarele) trebuie să corespundă cât mai aproape de realitate.
4.2.Instalații video4.2.1. Camere1. Tipul camerei
Camera video color de scanare Raster cu comutare alb-negru automată, formatul imaginii, de exemplu 4:3 ("Peisaj"), adaptată ecranului utilizat.
2.Rezoluția
Rezoluție bună și identică în ambele direcții (verticală și orizontală), de preferință cel puțin 576 pixeli pe partea Îngustă a ecranului, pixeli pătrați.
3.Contrast
0,6 Lux în modul color, 0,1 Lux în modul alb-negru (conform standardului EN 61146-1 cu obiectivul corespunzător fără integrarea imaginii).
4.Frecventa repetării imaginii
Frecvența de repetare a imaginii de 25 imagini/s sau mai mult.
5.Unghi de vizualizare
Unghiul de vizualizare al camerei este determinat de alegerea lungimii focale corespunzătoare a lentilei. Pentru a nu perturba utilizatorul în continuare printr-o perspectivă ne-naturală, este recomandată adaptarea unghiului de vizualizare la cel al câmpului vizual uman (aproximativ 30° până la 45°). Prin urmare, unghiul de vizualizare orizontal nu trebuie să fie mai mic de 30°.
6.Lentile zoom și dispozitive de orientare
Atunci când se utilizează camerele orientabile și care au zoom pentru a îmbunătăți vederea în față, trebuie să fie prevăzut un reglaj de bază cu o lungime focală și o orientare optimală, care să se poată obține prin apăsarea unui buton.
7.Locația camerei
Locația camerei depinde de zona care trebuie observată.
8.Fixarea camerei
Fixarea trebuie să garanteze rămânerea într-o poziție permanentă și rigidă (fără vibrații) a camerei.
Suportul de fixare poate include și o carcasă de protecție cu încălzire.
4.2.2.Ecrane1. Tip de ecran
Ecran Raster (de preferință un ecran plat TFT), cel puțin cu diagonală de cel puțin 30 cm.
2.Amplasarea ecranuluia) Toate ecranele care afișează imagini de la camerele predominant orientate spre prova trebuie plasate în câmpul de vizibilitate al timonierului, astfel încât să le poată vedea fără mișcări excesive ale capului. Poziția lor laterală trebuie să corespundă cu cea a camerelor (babord, centru, tribord).
b)Ecranele camerelor orientate spre pupa pot fi, de asemenea, plasate, de exemplu, într-un al doilea rând, central și în partea laterală corectă, deasupra sau dedesubtul ecranelor menționate mai sus.
Afișarea imaginilor corespunde cu cea a oglinzilor. Dacă aceste imagini sunt necesare doar pentru acostare și plecare, este util ca aceste monitoare să fie fixate pe peretele pupa al timoneriei, timonierul privește spre pupa sau se întoarce în timpul acestor manevre. În acest caz, imaginile nu mai corespund celor ale oglinzilor.
3.Utilizarea mai multor ecrane
Utilizarea unui singur ecran pentru vizualizarea imaginilor provenind de la mai multe camere (simultan prin împărțirea ecranului în două sau mai multe zone sau comutarea secvențială la camera următoare) nu este adecvată pentru vizionarea spre prova.
4.Rezoluția
Cel puțin 800 x 600 pixeli.
5.Luminozitate
Luminozitate minima: PP ≤ 15 cd / mp; AP ≤ 5 cd / mp. Luminozitate maximă PP ≥ 5000 cd / mp (PP = prim plan, AP = fundal)
4.3.Instalații radar1. Instalații radar
În plus față de Cerințele minime și condițiile de încercare pentru instalațiile radar de navigație pentru navigația interioară (ES-TRIN, anexa 5, secțiunea I), instalația radar trebuie să respecte următoarele cerințe.
2.Lungimea antenei radar
Cel puțin 1,80 m.
3.Rezoluția în câmpul apropiat
≤ 15 m.
4.Rezoluția radială
Durata impulsului ≤ 5m; separarea impulsului ≤ 15m.
5.Rezoluția azimut
≤ 1,2°.
6.Înălțimea antenei radar
Înălțimea antenei radar depinde de tipul și marfa navei. Pentru a evita accidentele, datorate rotirii antenei radar, aceasta trebuie fixată cel puțin la o înălțime de 3 m deasupra punții.
7.Tip ecran
Trebuie să fie utilizat un ecran plat TFT în format portret.
8.Dimensiunile imaginii
Latura cea mai scurtă a ecranului trebuie să aibă o lungime de cel puțin 270 mm.
9.Rezoluție
Rezoluția ecranului trebuie să fie aceeași în ambele direcții, cu pixeli pătrați. Latura scurtă trebuie să aibă cel puțin 1024 de pixeli. (în general se utilizează 1024 x 1280 pixeli).
10.Luminozitate
Luminozitate minimă: PP ≤ 15 cd/ mp; AP ≤ 5cd/ mp.
11.Locația și comenzile ecranului
Ecranul radar și comenzile sale trebuie să fie instalate în conformitate cu cerințele privind instalarea și controlul funcționării instalațiilor radar de navigație și indicatoarelor vitezei de girație pentru navigația interioară (ES-TRIN, anexa 5, secțiunea III, articolul 5).
ESI-II-7
FACILITAȚI DE COLECTARE A ULEIURILOR UZATE
(Articolul 8.09)
Navele existente menționate la articolul 32.02 alineatul (1), ale căror instalații de santină instalate permanent și separatoare statice de hidrocarburi au fost îndepărtate din încăperile mașinilor, nu mai respectă articolul 5.07 a RINR în vigoare la 31.12.1994.
În conformitate cu dispozițiile tranzitorii, aceste nave trebuie să fie echipate cu un recipient de colectare pentru uleiul uzat menționat la articolul 8.09, alin. 2, cu excepția cazurilor menționate la articolul 8.09 alin. 3.
ESI-II-8
(Fără conținut)
ESI-II-9
ANCORE SPECIALE CU MASĂ REDUSĂ
(Articolul 13.01 alineatul (5))Secţiunea 1: Ancore speciale autorizate
Ancorele speciale cu masa redusă, autorizate de către autoritățile competente în conformitate cu articolul 13.01 alineatul (5), sunt prezentate în tabelul de mai jos.
| Ancora Nr. | Reducerea autorizată a masei ancorelor (%) | Autoritatea competentă |
|---|---|---|
| 1. HA-DU | 30% | Germania |
| 2. D'Hone Spezial | 30% | Germania |
| 3. Pool 1 (gol) | 35 % | Germania |
| 4. Pool 2 (solid) | 40% | Germania |
| 5. De Biesbosch-Danforth | 50% | Germania |
| 6. Vicinay-Danforth | 50% | France |
| 7. VicinayAC 14 | 25 % | Franța |
| 8. Vicinay Type 1 | 45 % | Franța |
| 9. Vicinay Type 2 | 45 % | Franța |
| 10. Vicinay Type 3 | 40% | Franța |
| 11. Stockes | 35 % | Franța |
| 12. D'Hone-Danforth | 50% | Germania |
| 13. Schmitt high holding anchor | 40% | Olanda |
| 14. SHI high holding anchor, type ST (standard) | 30% | Olanda |
| 15. SHI high holding anchor, type FB (fully balanced) | 30% | Olanda |
| 16. Klinsmann anchor | 30% | Olanda |
| 17. HA-DU-POWER Anker | 50% | Germania |
(Reducerea valorilor maselor ancorelor determinată conform articolului 13.01 alineatele de la 1) până la 4)
1.Capitolul 1 - Procedura de aprobare1.1. Ancorele speciale cu masa redusă, conform articolului 13.01 alineatul (5) trebuie să fie autorizate de către autoritățile competente. Autoritatea competentă determină reducerea autorizată a masei ancorelor pentru ancorele speciale în conformitate cu procedura indicată mai jos.
1.2.Autorizarea ca ancoră specială este posibilă numai dacă reducerea masei ancorei s-a stabilit la cel puțin 15%.
1.3.Cererile pentru autorizarea unei ancore speciale în conformitate cu punctul 1.1 trebuie adresată autorității competente a statului membru. Zece copii ale următoarelor documente trebuie să fie anexate fiecărei cereri:
a)O schiță cu dimensiunile și masa ancorei speciale, care conține dimensiunile principale și indicarea tipului pentru fiecare dimensiune de ancoră disponibilă;
b)O diagramă a forței de frânare pentru ancora de referință A (conform punctului 2.2) și ancora specială B ce urmează a fi autorizată, care a fost realizată și evaluată de către o instituție special desemnată de către autoritatea competentă.
1.4.Autoritatea competentă informează CESNI despre orice cerere de reducere a masei ancorei pe care o consideră autorizată după încercare.
2.Capitolul 2 - Procedura de încercare2.1. Diagrama forței de frânare în conformitate cu punctul 1.3. trebuie să indice forța de frânare ca funcție de viteză pentru ancora de referință A și ancora specială B, pentru care se solicită autorizare, pe baza încercărilor efectuate în conformitate cu punctele de la 2.2 până la 2.5 de mai jos. Anexa nr. 1 indică una din posibilele încercări pentru forța de frânare.2.2 Ancora de referință A utilizată la încercări trebuie să fie o ancoră convențională fără traversă corespunzătoare schiței și detaliilor date mai jos, având o masă de cel puțin 400 kg.!Imagine
O toleranță de ±5% este admisă pentru dimensiunile și masa date. Totuși, zona suprafeței fiecărui vârf de ancoră trebuie să fie de cel puțin 0,15 mp.
2.3.Masa ancorei speciale B utilizată la încercări nu poate să devieze cu mai mult de 10% din masa ancorei de referință A. Dacă toleranțele sunt mai mari, forțele trebuie să fie recalculate proporțional cu masa.
2.4.Diagramele forței de frânare trebuie să dea o reprezentare liniară a vitezei (v) în domeniul 0 până la 5 km/h (viteza față de pământ). În acest scop, trei încercări în direcția amonte pentru ancora de referință A și ancora specială B trebuie să fie efectuate alternativ, pe fiecare din cele două benzi ale fluviului, stabilite de către autoritățile competente, una cu pietriș grosier și una cu nisip fin. Pe Rhin banda 401-402 km poate servi drept bandă de referință pentru încercările cu pietriș grosier și banda 480-481 km pentru încercările cu nisip fin.
2.5.Pentru fiecare încercare, ancora în curs de încercare trebuie trasă cu un cablu de ancoră din oțel având lungimea între punctul de conectare la ancoră și cel de conectare la construcția navală sau la dispozitivul de remorcare de 10 ori mai mare decât înălțimea punctului de conectare la construcția navală față de solul de ancorare.
2.6.Procentul de reducere a masei ancorei este calculat cu următoarea formulă:
r = 75 ● [1 - 0,5 (PB/PA) ((FA/FB + AA/AB))] [%]
unde
r procentul de reducere a masei ancorei pentru ancora specială B față de ancora de referință A;
PA masa ancorei de referință A;
PB masa ancorei speciale B;
FA forța de susținere a ancorei de referință A la v = 0,5 km/h;
FB forța de susținere a ancorei speciale B la v = 0,5 km/h;
AA zona de suprafață de pe diagrama forței de frânare definită prin:
–linia paralelă la axa y la v = 0– linia paralelă la axa y la v = 5 km/h– linia paralelă la axa x la forța de susținere F = 0– curba forței de frânare pentru ancora de referință A;
AB aceeași definiție ca pentru AA, cu excepția faptului că se utilizează curba forței de frânare pentru ancora specială B.
Model de diagramă a forței de frânare
(Determinarea zonelor suprafeței de frânare AA și AB)!Imagine
2.7.Procentul acceptabil este media celor șase valori ale lui r calculate în conformitate cu punctul 2.6.ANEXA I
la instrucțiunea ESI-II-9
Exemplu de metodă de încercare a ancorelor la un convoi
împins din două barje într-o singură dană!Imagine
ESI-II-10
INSTALAȚIILE AUTOMATE DE PULVERIZARE A APEI SUB PRESIUNE
(Articolul 13.04 alineatul (1) și alineatul (4))
Instalațiile automate de pulverizare a apei sub presiune adecvate în sensul articolului 13.04 alineatul (1) și alineatul (4), trebuie să respecte următoarele cerințe:
1.Instalația automată de pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie gata de funcționare în orice moment atunci când sunt persoane la bord. Nu trebuie să fie necesară nici o acționare suplimentară din partea membrilor de echipaj pentru punerea în funcțiune.
2.Instalația trebuie să fie menținută permanent la presiunea necesară. Tubulaturile trebuie să fie umplute cu apă tot timpul până la duzele de pulverizare. Instalația trebuie să aibă alimentarea continuă cu apă de lucru. Nu se permite intrarea în instalație a nici unei impurități dăunătoare funcționării. Aparate corespunzătoare de indicare și instalațiile de încercare (de ex. manometre, indicatoare ale nivelului apei în tancul de presiune, tubulatură de încercare pompă) trebuie să fie instalate pentru monitorizarea și verificarea instalației. Instalațiile automate de pulverizare a apei sub presiune situate în încăperi destinate refrigerării și congelării nu trebuie să fie umplute în permanență cu apă. Aceste locuri pot fi protejate cu ajutorul sprinklerelor uscate.
3.Pompa pentru alimentarea cu apă la duzele de pulverizare trebuie să intre în funcțiune automat dacă există o scădere de presiune în instalație. Pompa trebuie să fie dimensionată astfel încât să poată produce continuu o alimentare suficientă cu apă la presiunea necesară dacă toate duzele de pulverizare, necesare pentru acoperirea suprafeței celei mai mari încăperi ce trebuie protejată, sunt activate simultan. Pompa trebuie să alimenteze în mod exclusiv instalația automată de pulverizare a apei sub presiune. În cazul defectării pompei trebuie să fie posibilă alimentarea duzelor de pulverizare cu o cantitate de apă suficientă de la o altă pompă de la bord.
4.Instalația trebuie să fie împărțită în secțiuni cu cel mult 50 duze de pulverizare pentru fiecare secțiune. Un număr mai mare de duze de pulverizare poate fi autorizat de comisia de inspecție pe baza documentelor justificative, în special a unui calcul hidraulic.
5.Numărul și repartizarea duzelor de pulverizare trebuie să asigure distribuirea efectivă a apei în încăperile ce urmează a fi protejate.
6.Duzele de pulverizare trebuie să intre în acțiune la temperaturi cuprinse între 68°C și 79°C, în bucătării la maximum 93°C și în saune la maximum 141°C.7. Instalarea componentelor instalației automate de pulverizare a apei sub presiune din încăperile ce sunt protejate trebuie să se limiteze la minimul necesar. Nici o componentă a instalației nu trebuie instalată în încăperea mașinilor principale.
8.Indicatoarele vizuale și acustice trebuie să fie prevăzute într-unul sau mai multe locuri corespunzătoare, din care cel puțin unul trebuie să aibă permanent personal de deservire, arătând activarea instalației automate de pulverizare a apei sub presiune pentru fiecare secțiune.
9.Alimentarea cu energie a instalației automate de pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie asigurată cu două surse independente de energie care nu trebuie să fie instalate în același loc. Fiecare sursă de energie trebuie să poată alimenta întreaga instalație, fără asistență.
10.Un plan al instalației automate de pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie prezentat comisiei de inspecție pentru examinare înaintea montării instalației. Planul trebuie să indice tipurile și datele de funcționare ale mașinilor și echipamentului utilizat. O instalație încercată și certificată de către o societate de clasificare recunoscută și care corespunde cel puțin prevederilor de mai sus poate fi autorizată fără încercare suplimentară.
11.Existența unei instalații automate de pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie indicată în certificatul navei de navigație interioară la pct. 43.
ESI-II-11
DEPLASAREA NAVEI CU PROPRIA PUTERE
(Articolul 13.05 alineatul (2) litera (a),
articolul 19.07 alineatul (1), articolul 28.04
alineatul (1) litera (a))
1.Cerința minimă pentru deplasarea navei
Conform articolului 13.05 alineatul (2) litera (a), articolul 19.07 alineatul (1) și articolul 28.04 alineatul (1) litera (a), "deplasarea navei cu propria putere" este considerată suficientă dacă, atunci când, utilizând propulsorul prova, nava sau formațiunea propulsată de către navă, atinge o viteză de 6,5 km/h în raport cu apa și se poate induce și menține o viteză de girație de 20°/min în timpul marșului la o viteză de 6,5 km/h în raport cu apa.
2.Probe de navigație
Articolele 5.03 și 5.04 trebuie să fie respectate în scopul verificării cerințelor minime.
ESI-II-12
INSTALAȚIA CORESPUNZĂTOARE DE
SEMNALIZARE A INCENDIULUI
(Articolul 13.05 alineatul (3), articolul
19.11 alineatul (18)articolul 29.10 alineatul (1))
Instalațiile de semnalizare a incendiului sunt considerate a fi corespunzătoare dacă respectă următoarele condiții:
0.Componente0.1. Instalațiile de semnalizare a incendiului se compun din:
a)instalația de detectare a incendiului,b) instalația de indicare a incendiului,c) panou de comandă, precum și o sursă externă de alimentare.
0.2.Instalația de detectare a incendiului se poate împărți într-una sau mai multe zone de incendiu.
0.3.Instalația de indicare a incendiului poate avea unul sau mai multe dispozitive de indicare.
0.4.Panoul de comandă este sistemul de control central al instalației de semnalizare a incendiului. Acesta include, de asemenea, părți ale instalației de indicare a incendiului (de ex. dispozitivul de indicare).
0.5.O zonă de detectare a incendiului poate să aibă unul sau mai mulți detectori.
0.6.Detectoarele de incendiu pot fi:
a)detectoare de căldură,b) detectoare de fum,c) detectoare de ioni,d) detectoare de flacără,e) detectoare combinate (detectoare de incendiu care combină două sau mai multe detectoare indicate de la a) până la d)).
Detectoarele de incendiu, care răspund la alți factori care indică apariția unui incendiu, pot fi aprobate de către comisia de inspecție cu condiția ca acestea să nu fie mai puțin sensibile decât detectoarele indicate de la a) până la e).
0.7.Detectoarele de incendiu pot fi instalatea) cu saub) fără identificare individuală.
1.Cerințe constructive1.1. Generalități1.1.1. Instalațiile obligatorii de semnalizare a incendiului trebuie să fie funcționale în orice moment.
1.1.2.Detectoarele de incendiu cerute conform punctului 2.2 trebuie să fie automate. Pot fi instalate detectoare suplimentare de incendiu acționate manual.
1.1.3.Instalația și componentele sale trebuie să poată rezista la fluctuațiile de tensiune și supratensiunile, schimbările temperaturii mediului ambiant, vibrații, umiditate, șocuri, impacturi și coroziune care se pot produce pe navă în mod curent.
1.2.Alimentarea cu energie1.2.1. Sursele de energie și circuitele electrice necesare pentru funcționarea instalației de semnalizare a incendiului trebuie să aibă control autonom. Orice defecțiune care apare trebuie să activeze un semnal de alarmă vizuală și acustică pe panoul de comandă care este diferit de semnalul pentru semnalizarea incendiului.
1.2.2.Trebuie să existe cel puțin două surse de tensiune pentru partea electrică a instalației de semnalizare a incendiului, din care una trebuie să fie o instalație de tensiune pentru caz de urgență (de ex. sursă de tensiune pentru caz de urgență și un dispozitiv de comutare în caz de urgență). Trebuie să existe două alimentări de intrare separate numai pentru acest scop. Acestea trebuie să ducă la un comutator automat aflat pe panoul de comandă sau în apropierea acestuia care este destinat instalației de semnalizare a incendiului. Pe navele pentru voiaje de zi, având o lungime L_WL de până la 25 m și pe navele cu motor este suficientă o alimentarea separată de tensiune pentru caz de urgență.
1.3.Instalația de detectare a incendiului1.3.1. Detectoarele de incendiu trebuie să fie grupate în zone de detectare a incendiului.
1.3.2.Instalațiile de detectare a incendiului nu trebuie să fie utilizate în alt scop. Prin derogare, închiderea ușilor conform articolului 19.11 alineatul (9) și funcțiile similare pot fi activate și indicate pe panoul de comandă.
1.3.3.Instalațiile de detectare a incendiului trebuie să fie proiectate astfel încât declanșarea unei prime alarme de incendiu să nu împiedice declanșarea altor alarme de incendiu prin alte detectoare.
1.4.Zone de detectare a incendiului1.4.1. În cazul în care detectoarele de incendiu nu pot fi identificate în mod individual de la distanță, o zonă de detectare a incendiului nu trebuie să supravegheze mai mult de o punte. Acest lucru nu se aplică unei zone de detectare a incendiului care supraveghează o casă a scării închisă.
Pentru a evita întârzierile în detectarea originii incendiului, numărul de spații închise incluse în fiecare zonă de detectare a incendiului trebuie să fie limitat. Nu trebuie să fie mai mult de cincizeci de spații închise într-o zonă de detectare.
În cazul în care instalația de detectare a incendiului permite identificarea de la distanță a detectoarelor individuale de incendiu, zonele de detectare a incendiului pot supraveghea câteva punți și orice număr de zone închise.
1.4.2.La navele de pasageri care nu au o instalație de detectare a incendiului care permite identificarea detectoarelor individuale de incendiu, o zonă de detectare a incendiului nu poate să cuprindă mai mult decât zona constituită conform articolului 19.11 alineatul (11). Activarea unui detector de incendiu într-o cabină individuală din această zonă de semnalizare a incendiului trebuie să declanșeze un semnal vizual și acustic pe culoarul din exteriorul acelei cabine.
1.4.3.Bucătăriile, încăperile de mașini și încăperile de căldări trebuie să constituie zone separate de detectare a incendiului.
1.5.Detectoare de incendiu1.5.1. În calitate de detectoare trebuie utilizate numai detectoarele de căldură, fum și ioni. Alte tipuri se pot utiliza numai ca detectoare suplimentare.
1.5.2.Detectoarele de incendiu trebuie să fie de un tip aprobat.
1.5.3.Toate detectoarele de incendiu automate trebuie să fie construite astfel încât să poată fi încercate pentru a se asigura că ele funcționează corect și sunt repuse în serviciu fără a trebui pusă la loc vreo componentă.
1.5.4.Detectoarele de fum trebuie să fie amplasate astfel încât să răspundă unei reduceri de vizibilitate per metru, datorată fumului, mai mare decât o valoare cuprinsă între 2% până la 12.5%. Detectoarele de fum prevăzute în bucătării, încăperile de mașini și încăperile de căldări trebuie să funcționeze în limitele de sensibilitate care respectă cerințele comisiei de inspecție, trebuind evitată sensibilitatea prea mare sau prea mică a detectoarelor1.5.5. Detectoarele de căldură trebuie să fie reglate astfel încât să se activeze atunci când creșterea temperaturii este mai mică decât 1°C/min, dacă temperatura mediului ambiant este cuprinsă între 54°C și 78°C.
La creșteri mai mari de temperatură, detectorul de căldură trebuie să funcționeze în limitele de temperatură în care se va evita sensibilitatea prea mare sau prea mică a detectorului de căldură.
1.5.6.Cu acordul comisiei de inspecție, temperatura permisă de funcționare a detectoarelor de căldură poate fi mărită la 30°C peste temperatura maximă din partea superioară a încăperilor de mașini și căldări.
1.5.7.Sensibilitatea detectoarelor de flacără trebuie să fie suficientă pentru detectarea flăcărilor în raport cu un fundal iluminat. Detectoarele de flacără trebuie să fie, de asemenea, prevăzute cu o instalație pentru identificarea alarmelor false.
1.6.Instalația de detectare a incendiului și panoul de comandă1.6.1. Activarea unui detector de incendiu trebuie să declanșeze un semnal vizual și acustic pentru semnalizarea incendiului la panoul de comandă și dispozitivele indicatoare.
1.6.2.Panoul de comandă și dispozitivele indicatoare trebuie amplasate într-un loc în care se află permanent echipajul sau personalul de la bord. Un indicator trebuie să fie la postul de guvernare.
1.6.3.Dispozitivul de indicare trebuie să indice cel puțin zona de detectare a incendiului în care a fost activat un detector de incendiu.
1.6.4.Pe fiecare dispozitiv de indicare sau lângă acesta trebuie să existe o informație clară cu privire la zonele supravegheate și poziția zonelor de detectare a incendiului.
2.Cerințe de instalare2.1. Detectoarele de incendiu trebuie să fie instalate astfel încât să se asigure cea mai bună posibilă funcționare a instalației. Locurile din apropierea curenților de punte și a puțului de ventilație sau alte locuri în care curenții de aer ar putea afecta nefavorabil funcționarea instalației și locurile în care șocurile sau deteriorările mecanice sunt probabile trebuie să fie evitate.
2.2.În general, detectorii situați pe plafon trebuie să se afle la cel puțin 0,5 metri față de pereții transversali. Distanța maximă între detectorii de incendiu și pereții transversali trebuie să corespundă valorilor indicate în următorul tabel:
| Tipul detectorului de incendiu | Suprafață maximă a podelei per detector de incendiu | Distanța maximă între detectorii de incendiu | Distanța maximă a detectorilor de incendiu față de pereții transversali |
| Căldură | 37 mp | 9 m | 4.5 m |
| Fum | 74 mp | 11 m | 5.5 m |
Comisia de inspecție poate stipula sau aproba alte distanțe pe baza încercărilor pentru determinarea caracteristicilor detectorilor.
2.3.Trecerea cablajului electric pentru instalația de semnalizare a incendiului prin încăperea mașinilor și încăperea căldărilor sau alte zone cu risc ridicat la incendiu nu se permite în afară de cazul în care acesta este necesar pentru detectarea incendiului în aceste zone sau conectarea la alimentarea corespunzătoare cu energie.
3.Încercarea în vederea acceptării3.1. Instalațiile de semnalizare a incendiului trebuie să fie controlate de către un expert:
a)înainte de prima punere în funcțiune,b) înainte de a fi repuse în serviciu în urma unei modificări sau reparații majore,c) regulat, cel puțin o dată la doi ani.
În cazul încăperilor de mașini și al încăperilor de căldări aceste încercări trebuie să fie efectuate în diferite condiții de exploatare a mașinilor și de ventilație. Inspecțiile menționate la litera c) de mai sus pot fi, de asemenea, efectuate de o persoană competentă dintr-o firmă competentă specializată în instalații de stingere a incendiilor.
3.2.Trebuie emis un certificat de inspecție, semnat de expert sau persoana competentă, indicând data inspecției.
ESI-II-13
(Fără conținut)
ESI-III-1
APLICAREA CERINȚELOR CAPITOLULUI 19– Subdiviziuni locale– Prevederi tranzitorii pentru incinte
realizate cu tende sau alte instalații
mobile similare
(Art. 19.02 alin. 5, art. 19.03 alin. 5)1. Subdiviziuni locale (art. 19.02 alin. 5)
În temeiul art. 19.02 alin. 5, este posibil să nu fie incluse în evaluare subdiviziuni etanșe la apă, cum ar fi tancurile din dublu fund subdivizate transversal având o lungime mai mare decât lungimea avariei care trebuie avute în vedere. În acest caz, este posibil să nu se poată lua în calcul subdiviziunea transversală dacă aceasta nu se întinde până la puntea pereților etanși. Acest lucru poate conduce la o împărțire inadecvată a pereților etanși.
Puntea pereților de compartimentare
Interpretarea cerinței:
Dacă un compartiment etanș la apă este mai lung decât se cere la art. 19.03 alin. 9 și conține subdiviziuni locale care formează compartimente etanșe la apă și între care poate fi cuprinsă lungimea minimă a avariei, acestea pot fi luate în considerare la calculul stabilității după avarie.
2.Prevederi tranzitorii pentru incintele formate din tende sau instalații mobile similare în ceea ce privește stabilitatea (art. 19.03 alin. 5)
Incintele formate din tende sau instalații mobile similare pot provoca probleme legate de stabilitatea navei întrucât, dacă dimensiunile lor sunt suficient de mari, influențează momentul de bandare datorită presiunii vântului.
Interpretarea cerinței:
În cazul navelor pentru pasageri cărora li s-a eliberat pentru prima dată un certificat de navă înainte de 1 ianuarie 2006 conform RINR sau pentru care se invocă art. 32.05 alin. 2 a doua frază, după amplasarea unei incinte formate din tende sau instalații mobile similare trebuie efectuat un nou calcul de stabilitate în conformitate cu art. 19.04 al prezentului standard, în măsura în care suprafața sa laterală A_wz depășește 5 % din suprafața laterală totală A_w de luat în calcul în fiecare caz.
ESI-III-2
NECESITĂȚI DE SIGURANȚĂ SPECIFICE ALE
PERSOANELOR CU MOBILITATE REDUSĂ
(Articolul 1.01 alineatul (12.2), articolul
19.01 alineatul(4), articolul 19.06 alineatele de la (3)
până la (5), (9), (10), (13) și (17), articolul 19.08
alineatul (3), articolul 19.10 alineatul (3),
articolul 19.13 alineatele de la (1) până la (4))
1.Introducere
În ceea ce privește siguranța, necesitățile persoanelor cu mobilitate redusă sunt mai mari decât cele ale altor pasageri. Aceste necesități sunt luate în considerație în cerințele Capitolului 19, care sunt explicate în continuare.
Aceste cerințe au ca scop asigurarea ca persoanele cu mobilitate redusă pot sta și se pot deplasa în siguranță la bordul navelor. În plus, aceste persoane pot beneficia în caz de urgență de același grad de siguranță ca al altor pasageri.
Nu este necesar ca toate zonele destinate pasagerilor să îndeplinească cerințele specifice de siguranță pentru persoanele cu mobilitate redusă. Acesta este motivul pentru care cerințele se aplică numai anumitor zone. Totuși, persoanele respective trebuie să aibă posibilitatea de a fi informate cu privire la zonele adaptate în mod special pentru ele din punct de vedere al siguranței, astfel încât acestea să-și poată organiza șederea la bord în mod corespunzător. Este responsabilitatea proprietarului navei de pune la dispoziție zonele corespunzătoare, de a le face cunoscute și de a le comunica persoanelor cu mobilitate redusă.
Prevederile cu privire la persoanele cu mobilitate redusă fac referire la:
● Directiva 2009/45/CE*1) și
*1) Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2009/45/CE din 6 mai 2009 care stabilește regulile și standardele de siguranță pentru navele de pasageri (OJ L 163, 25.6.2009),
● Instrucțiunile pentru adaptarea navelor de pasageri de navigație interioară la necesitățile persoanelor cu dizabilități în conformitate cu Rezoluția nr. 69 a CEE-ONU*2).
*2) Instrucțiuni pentru navele de pasageri adaptate și pentru transportul persoanelor cu mobilitate redusă - Comisia economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, Comitetul pentru transporturi interioare, Grupul de lucru pentru transportul pe căi navigabile interioare - Adoptate la 15 octombrie 2010.
Definiția expresiei "persoane cu mobilitate redusă" utilizată în Standard este foarte asemănătoare cu aceea din directivă și majoritatea cerințelor tehnice se bazează pe aceste instrucțiuni. Dacă există suspiciune, se pot menționa ambele documente în cazul luării deciziilor. În general, cerințele directivei și instrucțiunile le depășesc pe cele ale acestui standard.
Cerințele standardului nu au în vedere debarcaderele și instalațiile similare. Acestea sunt subiectul prevederilor naționale.
2.Articolul 1.01 alineatul (12.2) - Expresia "Persoane cu mobilitate redusă"
"Persoane cu mobilitate redusă" înseamnă orice persoană care, în urma unor infirmități fizice, nu se poate deplasa sau distinge mediul care îl înconjoară în același fel ca alți pasageri. Această definiție include persoane cu vederea sau auzul deficitar sau persoanele care însoțesc copii în cărucioare sau care-i țin în brațe. Totuși, în scopul aplicării acestor prevederi, persoanele cu mobilitate redusă nu includ vreo persoană cu infirmități psihice.
3.Articolul 19.15 alineatul (4) - Zonele prevăzute a fi utilizate de către persoanele cu mobilitate redusă
Zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă se extind, în cel mai simplu caz, de la zona de acces până la locurile din care se face evacuarea în caz de urgență. Acestea trebuie să includă:
● un loc în care echipamentul de salvare este depozitat sau distribuit în caz de urgență,
● locuri de ședere,
● o toaletă special adaptată (punctul 10 din această instrucțiune) și
● coridoare de legătură.
Numărul locurilor de ședere corespunde cel puțin aproximativ numărului de persoane cu mobilitate redusă care - luând în considerare o perioadă lungă de timp - sunt cel mai frecvent întâlnite la bord în mod simultan. Numărul trebuie să fie stabilit de către proprietar pe baza experienței, deoarece acest lucru depășește cunoștințele comisiei de inspecție.
La navele cu cabine se va acorda atenție coridoarelor de legătură cu cabinele pasagerilor utilizate de către persoanele cu mobilitate redusă. Numărul acestor cabine va fi stabilit de către proprietar în același fel ca și numărul de locuri de ședere. Cu excepția lățimii ușilor, nu se impune nici o cerință pentru amenajări speciale ale cabinelor. Proprietarul este responsabil să ia orice alte măsuri suplimentare necesare.
4.Articolul 19.06 alineatul (3) litera (g) - Ieșiri din compartimente
În ceea ce privește recomandările referitoare la lățimea coridoarelor de legătură, ieșirilor și deschiderilor din parapete și balustrăzi prevăzute pentru utilizarea de către persoanele cu mobilitate redusă sau utilizate în mod obișnuit pentru îmbarcarea sau debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă, trebuie acordată atenție cărucioarelor de copil și faptului că oamenii pot depinde de diferitele tipuri de mijloace de deplasare sau de cărucioarele cu rotile. În cazul ieșirilor sau deschiderilor pentru îmbarcare sau debarcare trebuie de asemenea să se țină seama de spațiul suplimentar necesar pentru orice personal care acordă asistență.
5.Articolul 19.06 alineatul (4) litera (d) - Uși
Cerințele cu privire la amenajarea zonei înconjurătoare a ușilor prevăzute pentru utilizarea de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să asigure că persoanele dependente, de ex. de mijloacele de deplasare, pot deschide aceste uși în siguranță.
6.Articolul 19.06 alineatul (5) litera (c) - Coridoare de legătură
A se vedea punctul 4 din această instrucțiune.
7.Articolul 19.06 alineatul (9) - Casa scării și ascensoarele
Cerințele pentru amenajarea casei scării trebuie ca, suplimentar față de eventuala mobilitate redusă, să țină, de asemenea, seama de impedimentele legate de scăderea acuității vizuale.
8.Articolul 19.06 alineatul (10) literele (a) și (b) - Parapete și balustrade
Cerințele pentru parapeții și balustrăzile punților destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să prevadă o înălțime mai mare deoarece este foarte probabil ca aceste persoane să-și piardă echilibrul sau să nu se poată ține singure.
A se vedea punctul. 4 din această instrucțiune.
9.Articolul 19.06 alineatul (13) - Căi de trecere
Din diferite motive, persoanele cu mobilitate redusă trebuie de cele mai multe ori să se sprijine singure sau să se țină singure și de aceea pereții din căile de trecere destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să fie prevăzuți cu mâini curente fixate la o înălțime corespunzătoare.
A se vedea punctul 4 din aceasta instrucțiune.
10.Articolul 19.06 alineatul (17) - Toalete
Persoanele cu mobilitate redusă trebuie, de asemenea, să poată sta și să se poată mișca în siguranță în toalete și de aceea cel puțin o toaletă trebuie să fie adaptată în mod corespunzător.
11.Articolul 19.08 alineatul (3) literele (a) și (b) - Instalația de alarmă
Este foarte probabil ca persoanele cu mobilitate redusă să întâlnească situații în care să depindă de ajutorul altora. În camerele în care, de regulă, acestea nu pot fi văzute de către membrii de echipaj, personalul sau pasagerii de la bord, posibilitatea declanșării alarmei trebuie deci să fie prevăzută. Acest lucru se mai aplică la toaletele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă.
În categoria persoanelor cu mobilitate redusă se includ persoanele cu vederea sau auzul deficitare. În consecință, cel puțin în zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă, instalația de alarmă pentru pasageri trebuie să asigure alarme corespunzătoare vizuale și acustice.
12.Articolul 19.10 alineatul (3) litera (d) - Iluminatul adecvat
În categoria persoanelor cu mobilitate redusă se includ, de asemenea, persoanele cu vederea deficitară. Iluminatul adecvat în zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă este deci esențial și trebuie să respecte cerințe superioare celor pentru iluminatul altor zone pentru pasageri.
13.Articolul 19.13 alineatul (1) - Roluri de siguranță
Măsurile speciale de siguranța necesare pentru persoanele cu mobilitate redusă de care se va ține seama în rolurile de siguranță trebuie să aibă în vedere atât mobilitatea redusă cât și auzul și vederea deficitare. Pentru aceste persoane, măsurile luate pentru operațiunile normale trebuie să fie luate în considerare în mod suplimentar măsurilor luate în caz de urgență.
14.Articolul 19.13 alineatul (2) - Planul de siguranță
Zonele prevăzute la punctul 3 din această instrucțiune trebuie să fie marcate.
15.Articolul 19.13 alineatul (3) litera (b) - Afișarea rolurilor de siguranță și a planului de siguranță
Cel puțin copiile rolurilor de siguranță și planului de siguranță afișate în zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să fie astfel încât și persoanele cu vederea deficitară să le poată citi. De exemplu, acest lucru se poate realiza prin utilizarea corespunzătoare a contrastului și a dimensiunii caracterului.
În plus, planurile vor fi afișate la o înălțime astfel încât persoanele aflate în scaune cu rotile să le poată citi.
16.Articolul 19.13 alineatul (4) - Codul de conduită al pasagerilor
Punctul 15 din această instrucțiune se aplică în mod corespunzător.
ESI-III-3
Rezistența ferestrelor etanșe la apă
(Articolul 19.02 alineatul (16))
1.Generalități
Conform articolului 19.02 alineatul (16) ferestrele etanșe la apa pot fi situate sub linia de supraimersiune dacă ele sunt etanșe la apa și nu pot fi deschise, sunt suficient de rezistente și respectă cerințele articolului 19.06 alineatul (14).
2.Construcția ferestrelor etanșe la apă
Se consideră că cerințele articolului 19.02 alineatul (16) au fost respectate dacă construcția ferestrelor etanșe la apă respectă următoarele prevederi.
2.1.Numai sticlă pretensionată corespunzătoare standardului internațional ISO 614:2012 trebuie să fie utilizată.
2.2.Ferestrele rotunde trebuie să corespundă standardului internațional ISO 1751:2012, Seria B: ferestre pentru solicitări medii Tip: fereastră ce nu se deschide2.3. Ferestrele rectangulare trebuie să corespundă standardului internațional ISO 3903:2012, Seria E: ferestre pentru solicitări grele Tip: fereastră ce nu se deschide2.4. Ferestrele conforme standardului ISO pot fi înlocuite cu ferestre a căror construcție este cel puțin conformă cu cerințele punctelor de la 2.1 până la 2.3.
ESI-III-4
SISTEM DE GHIDARE DE SIGURANȚĂ
(Articolul 19.06 alineatul (7); articolul 29.09 litera (d))
1.GENERALITĂȚI1.1. Conform articolelor mai sus menționate, navele de pasageri și navele rapide trebuie să aibă instalații corespunzătoare pentru a se identifica imediat căile de evacuare și ieșirile în caz de urgență atunci când iluminatul normal de urgență este mai puțin eficient datorită fumului. Aceste instalații trebuie să fie sub formă de iluminat de joasă înălțime (LLL). Prezentele instrucțiuni se referă la aprobarea, montarea și întreținerea acestor instalații.
1.2.Suplimentar față de iluminatul în caz de urgență cerut de articolul 19.10(3), căile de evacuare, inclusiv scările, ieșirile și ieșirile în caz de urgență, trebuie să fie marcate cu iluminat de joasă înălțime (LLL) de-a lungul întregului traseu al căii de evacuare, în special la colțuri și intersecții.
1.3.Instalația LLL trebuie să funcționeze tot timpul pe o durată de cel puțin 30 min. după activarea sa.
1.4.Produsele LLL nu trebuie să fie nici radioactive nici toxice.
1.5.Instrucțiunile de pe instalația LLL trebuie să fie afișate împreună cu planul de siguranță conform articolului 19.13(2) și să existe în fiecare cabină.
2.DEFINIȚII2.1. Iluminat de joasă înălțime (LLL) - iluminatul electric sau indicatoare fotoluminiscente amplasate de-a lungul căilor de evacuare astfel încât să se asigure că toate aceste căi de evacuare pot fi ușor identificate.
2.2.Instalație fotoluminiscentă (PL) - O instalație LLL care utilizează material PL. Materialul fotoluminiscent conține o substanță chimică (de ex.: sulfură de zinc) care are caracteristica de a stoca energia atunci când este iluminat de o lumină vizibilă. Materialul PL emite lumină care devine vizibilă când sursa de lumină ambientală este mai puțin eficace. În absența sursei luminoase necesare pentru regenerarea sa, materialul PL eliberează energia acumulată diminuându-și luminanța odată cu trecerea timpului.
2.3.Instalație (EP) alimentată cu curent electric - o instalație LLL care necesită energie electrică pentru funcționarea sa, cum ar fi instalațiile care utilizează becuri incandescente, diode luminoase, benzi sau lămpi electroluminiscente, lămpi electrofluorescente, etc.
3.CĂILE DE TRECERE ȘI CASELE SCĂRILOR3.1. Pe toate căile de trecere, instalațiile LLL trebuie să fie continue, cu excepția cazului în care există întreruperi de coridoare și uși de cabină, pentru a asigura un contur vizibil de-a lungul căii de evacuare. De asemenea, se acceptă instalațiile LLL conforme unui standard internațional care au un contur vizibil fără continuitate. Instalațiile LLL trebuie să fie montate cel puțin pe o latură a coridorului, fie pe perete la cel mult 0,3 m de la podea, fie pe podea la cel mult 0,15 m de la perete. Pe coridoarele cu o lățime peste doi metri, instalațiile LLL trebuie să fie montate pe ambele laturi.
3.2.În coridoarele de capăt, instalațiile LLL trebuie să aibă amplasate săgeți la distanțe de cel mult 1 metru sau indicatoare de direcție echivalente, care arată direcția căii de evacuare.
3.3.În toate casele scării, instalațiile LLL trebuie să fie montate cel puțin pe o latură la o distanță de cel mult 0,3 m deasupra treptelor, care vor face ca poziția fiecărei trepte să fie ușor identificabilă pentru orice persoană care se află cu o treaptă mai sus sau mai jos față de aceasta. Iluminatul la joasă înălțime trebuie să fie montat pe ambele laturi dacă lățimea casei scării este de doi metri sau mai mult. Partea superioară și cea inferioară a fiecărui grup de trepte trebuie să fie identificată în scopul indicării că nu mai există trepte în continuare.
4.UȘI4.1. Iluminatul la joasă înălțime trebuie să ducă la mânerul ușii de evacuare. Pentru a preveni confuzia, nici o altă ușă nu se va marca în mod similar.
4.2.În cazul în care ușile glisante sunt prevăzute în pereții de separație conform articolului 19.11(2) și în pereții etanși conform articolului 19.02(5), trebuie să fie indicat sensul deschiderii.
5.SEMNE ȘI MARCAJE5.1. Toate semnele căii de evacuare trebuie să fie din material fotoluminiscent sau să fie marcat prin iluminat electric. Dimensiunile acestor semne și marcaje trebuie să fie proporționale cu restul instalației LLL.
5.2.Semnele de ieșire pentru iluminatul la joasă înălțime trebuie să fie prevăzut la toate ieșirile. Semnele trebuie să fie amplasate în cadrul zonei prescrise pe latura ușilor de ieșire unde se află amplasat mânerul.
5.3.Din punct de vedere al culorii, toate semnele trebuie să contrasteze cu fondul (perete sau podea) pe care sunt montate.
5.4.Simbolurile standardizate (de ex. acele simboluri descrise în Rezoluția IMO A.760(18)) trebuie să fie utilizate pentru instalațiile LLL.
6.INSTALAȚII FOTOLUMINISCENTE6.1. Benzile PL nu trebuie să aibă o lățime mai mică de 0,075 m. Totuși, benzile mai înguste pot fi utilizate dacă luminanța lor este mărită în mod proporțional pentru a compensa lățimea lor.
6.2.Materialele fotoluminiscente trebuie să fie prevăzute cu cel puțin 15 mcd/mp măsurată la 10 minute după înlăturarea tuturor surselor externe de iluminat. Instalația trebuie să continue să asigure valori ale luminanței mai mari de 2 mcd/mp timp de 20 minute.
6.3.Toate materialele de la instalațiile PL trebuie să fie prevăzute cu cel puțin un nivel minim de lumină ambientală necesară pentru încărcarea materialului PL în scopul respectării cerințelor privind luminanța menționate mai sus menționate.
7.INSTALAȚIILE ALIMENTATE CU CURENT ELECTRIC7.1. Instalațiile alimentate cu curent electric trebuie să fie conectate la tabloul de distribuție pentru caz de urgență cerut conform articolului 19.10 (4) astfel încât acestea să fie alimentate cu curent electric de la sursa principală de energie electrică în condiții normale, precum și de o sursă de curent electric pentru caz de urgență atunci când aceasta din urmă este în funcțiune. În scopul calculării capacității sursei de energie electrică pentru caz de urgență, instalațiile EP trebuie să fie incluse în lista consumatorilor pentru caz de urgență.
7.2.Instalațiile alimentate cu curent electric trebuie fie să poată fi puse în funcțiune automat, fie să poată fi puse în funcțiune manual printr-o singură operațiune din timonerie.
7.3.În cazul în care sunt montate instalații alimentate cu curent electric, se vor aplica următoarele standarde privind luminanța:
1.părțile active ale instalației alimentate cu curent electric trebuie să aibă o luminanță de 10 cd/mp;
2.sursele punctiforme ale lămpilor incandescente miniaturale trebuie să furnizeze o intensitatea medie sferică de cel puțin 150 mcd, cu o distanță de cel mult 0,1 m între lămpi;
3.sursele punctiforme ale instalațiilor cu diode luminoase trebuie să aibă o intensitate de vârf minimă de 35 mcd. Unghiul conului de semi-intensitate trebuie să corespundă posibilelor direcții de apropiere și vizibilitate. Distanța dintre lămpi nu trebuie să fie mai mare de 0,3 m;
și
4.pentru instalațiile electroluminiscente, acestea trebuie să funcționeze timp de 30 minute de la curent, din momentul în care sursa principală de alimentare cu energie la care s-a cerut să fie racordate, conform secțiunii 7.1, este scoasă din funcțiune.
7.4.Toate instalațiile EP trebuie să fie configurate astfel încât defectarea unei oricare singure lumini, benzi luminoase sau baterii să nu determine ca marcajul să devină ineficient.
7.5.Instalațiile alimentate cu curent electric trebuie să respecte cerințele din articolul 10.19 pentru încercarea la vibrații și la căldură. Prin derogare de la articolul 10.19(2)(c), încercarea la căldură poate fi efectuată la o temperatură a mediului ambiant de 40°C.7.6. Instalațiile alimentate cu curent electric trebuie să respecte cerințele de compatibilitate electromagnetică din articolul 10.20.7.7. Instalațiile alimentate cu curent electric trebuie să fie prevăzute cu un grad de protecție minimă IP 55 în conformitate cu standardul european EN 60529:2014.8. ÎNCERCARE8.1. Luminanța tuturor sistemelor LLL trebuie să fie controlată de un expert:
a)înainte de prima punere în funcțiune,b) înainte de a fi repus în serviciu în urma unei modificări majore sau a unei reparații,c) în mod regulat, cel puțin o dată la cinci ani,
Verificările menționate la litera (c) de mai sus pot fi, de asemenea, efectuate de către o persoană competentă specializată în sisteme de ghidare de siguranță.
8.2.Expertul sau persoana competentă emite și semnează un certificat care indică data inspecției.
8.3.Dacă luminanța dintr-o anumită măsurătoare nu îndeplinește cerințele prezentei instrucțiuni, măsurătorile se vor efectua măsurătorile în cel puțin zece locații echidistante. Dacă mai mult de 30% din măsurători nu respectă cerințele prezentei instrucțiuni, sistemele de ghidare de siguranță trebuie înlocuite. Dacă 20% până la 30% din măsurători nu îndeplinesc cerințele prezentei instrucțiuni, controlul sistemelor de ghidare de siguranță trebuie reluat în termen de un an.
ESI-III-5
INSTALAȚII DE ALARMA CORESPUNZĂTOARE
PENTRU CONCENTRAȚIILE DE GAZ
(Articolul 19.15, alineatul (8))
1.În conformitate cu articolul 32.02 alineatul (2) și articolul 32.05 alineatul (5) (în fiecare caz prevederea tranzitorie la articolul 19.01 alineatul (2) litera (e)) echipamentele cu gaz petrolier lichefiat (LPG) pentru scopuri casnice la bordul navelor de pasageri existente pot fi folosite până la prima reînnoire a certificatului navei de navigație interioară după 1 ianuarie 2045, cu condiția ca să fie prevăzută o instalație de alarmă corespunzătoare pentru concentrațiile de gaz în conformitate cu articolul 19.15 alineatul (8). În conformitate cu articolul 19.15 alineatul (9), echipamentele LPG pentru scopuri casnice vor putea fi, de asemenea, instalate pe navele de pasageri puse în funcțiune pentru prima dată și a căror lungime nu depășește 45 m, dacă o astfel de instalație de alarmă pentru concentrațiile de gaz este instalată în același timp.
2.În conformitate cu articolul 32.02 alineatul (2) și articolul 32.05 alineatul (5) (în fiecare caz prevederea tranzitorie la articolul 19.15 alineatul (8)) această instalație de alarmă pentru concentrațiile de gaz trebuie să fie instalată la prima reînnoire a certificatului în conformitate cu articolul 17.15.3. Instalația de alarmă pentru concentrațiile de gaz constă din senzori, echipament și tubulaturi și trebuie să fie considerată corespunzătoare dacă respectă cel puțin următoarele cerințe prescrise:
3.1.Cerințe impuse instalației (senzori, echipament și tubulaturi):
3.1.1.Alarma trebuie să se declanșeze cel mai târziu când sunt atinse sau depășite una din următoarele valori:a) 10% limita joasă de explozie (LEL) a amestecului propan-aer șib) 30 ppm CO (monoxid de carbon).
3.1.2.Timpul până la activarea alarmei pentru întreaga instalație nu trebuie să depășească 20s.3.1.3. Valorile limită menționate la punctele 3.1.1 și 3.1.2 nu trebuie să fie reglabile.
3.1.4.Aspirarea gazului de măsurat trebuie să fie așa proiectată încât orice întrerupere sau obstrucție să fie detectată. Orice alterare datorată admisiei de aer sau pierderii gazului de măsurat ca o consecință a scurgerilor trebuie să fie evitată sau detectată și raportată.
3.1.5.Instalația trebuie să fie proiectată pentru intervalul de temperaturi de la -10 la 40° C și intervalul de umiditate a aerului de la 20 până la 100%.
3.1.6.Instalația de alarmă pentru concentrațiile de gaz trebuie să fie auto-monitorizată. Trebuie să fie imposibilă închiderea neautorizată a instalației.
3.1.7.Instalația de alarmă pentru concentrațiile de gaz, alimentată de la rețeaua electrică de la bord, trebuie să fie protejată contra căderii energiei electrice. Instalațiile de alimentare de la baterii trebuie să fie echipate cu un indicator de reducere a tensiunii bateriei.
3.2.Cerințe impuse echipamentului:
3.2.1.Echipamentul trebuie să fie constituit din o unitate de analiză și una de afișaj.
3.2.2.Alarma care indică faptul că valorile limită de la punctul 3.1.1 a) și b) au fost atinse sau depășite trebuie să dea semnale optice și acustice, atât în camera monitorizată, cât și în timonerie sau în alt loc cu echipaj permanent. Ea trebuie să fie clar vizibilă și audibilă chiar și în condiții de operare cu cel mai ridicat nivel de zgomot. Ea trebuie să fie clar distinctibilă față de oricare alt semnal acustic și optic în camera protejată. Alarma acustică trebuie, de asemenea, să fie clar audibilă, cu ușile de conectare închise, la intrări și în camerele învecinate.
Alarma acustică poate fi oprită după activare, alarma optică poate să fie anulată numai dacă valorile scad sub acelea limită menționate la punctul 3.1.1.
3.2.3.Trebuie să fie posibilă detectarea separata și interpretarea clară a raportărilor indicând că valorile limită de la punctul 3.1.1 a) și b) au fost atinse sau depășite.
3.2.4.Stările specifice (pornire, cădere, calibrare, parametrizare, întreținere etc.) ale echipamentului trebuie să fie indicate. Defectarea întregii instalații sau a unei componente trebuie să fie indicată printr-o alarmă, în analogie cu punctul 3.2.2. Alarma acustică poate fi oprită după activare, alarma optică poate să fie anulată numai dacă defectarea este reparată.
3.2.5.Dacă este posibil de afișat diferite indicații (valorile limită, stările specifice) fiecare trebuie de asemenea să poată fi clar identificată și interpretată. Dacă este necesar, trebuie să fie afișat un semnal colectiv indicând că nu este posibilă afișarea tuturor raportărilor. În acest caz, raportările trebuie să fie afișate în ordinea priorității, începând cu rapoartele cu cea mai mare relevanță pentru siguranță. Afișarea raportărilor care nu pot fi furnizate trebuie să fie posibilă apăsând un buton. Ordinea de prioritate trebuie să fie indicată în documentația aparatului.
3.2.6.Echipamentul trebuie să fie așa proiectat, încât să nu fie posibilă intervenția neautorizată.
3.2.7.În toate cazurile în care sunt folosite echipamentul de detectare și alarmă, controlul unității de alarmă și panoul indicator trebuie să fie operabile din spații situate în exteriorul spațiilor care conțin dispozitive de stocare de gaz și consumatoare de gaz.
3.3.Cerințe impuse senzorilor/punctelor de preluare a probelor:
3.3.1.În fiecare cameră cu aparate consumatoare, senzorii instalației de alarmă pentru concentrațiile de gaz trebuie să fie prevăzuți în vecinătatea acestor consumatoare. Senzorii/ punctele de preluare a probelor trebuie să fie instalați astfel încât acumularea de gaz să fie detectată înainte ca valorile limită menționate la punctul 3.1.1 să fie atinse. Dispunerea și instalarea acestor senzori trebuie să fie documentată. Selectarea locațiilor trebuie să fie motivată de fabricant sau de firma specializată ce instalează echipamentul. Tubulaturile punctelor de preluare a probelor trebuie să fie cât mai scurte posibil.
3.3.2.Senzorii trebuie să fie ușor accesibili în vederea permiterii efectuării în mod regulat a calibrării, întreținerii și verificărilor de siguranță.
3.4.Cerințe impuse instalării:
3.4.1.Întreaga instalație de alarmă pentru concentrațiile de gaz trebuie să fie instalată de către o firmă specializată.
3.4.2.Pentru instalare, următoarele aspecte trebuie luate în considerație:
a)dispozitivele locale de ventilație,b) configurațiile structurale (proiectarea pereților, separațiilor etc.) care facilitează sau fac dificilă acumularea gazelor șic) prevenirea efectelor adverse datorate distrugerilor mecanice, sau distrugerilor datorită apei sau căldurii.
3.4.3.Toate tubulaturile punctelor de preluare a probelor trebuie să fie dispuse astfel încât formarea condensului să nu fie posibilă.
3.4.4.Instalarea trebuie să fie efectuată în așa mod încât manipularea neautorizată să nu fie posibilă.
4.Calibrarea și inspectarea instalației de alarmă pentru concentrațiile de gaz, înlocuirea pieselor cu o durată limitată de viață4.1. Instalarea de alarmă pentru concentrațiile de gaz trebuie să fie calibrată și inspectată în conformitate cu instrucțiunile producătorului:
a)înainte de prima punere în funcțiune,b) înainte de a fi repusă în serviciu în urma unei modificări sau reparații majore,c) în mod regulat de către un expert sau o persoană competentă.
Expertul sau persoana competentă care a efectuat calibrarea și inspecția trebuie să întocmească și să semneze un certificat de inspecție care să menționeze data inspecției.
4.2.Elementele instalației de alarmă pentru concentrațiile de gaz care au durată de viață limitată trebuie să fie înlocuite înaintea expirării duratei de viață specificate.
5.Marcare5.1. Toate aparatele trebuie cel puțin să indice următoarele informații clar lizibil și într-o formă de neșters:
a)numele și adresa fabricantului,b) marcajul legal,c) desemnarea seriei și a tipului,d) dacă este posibil, numărul de serie,e) dacă este cerut, toate indicațiile indispensabile pentru utilizarea în siguranță șif) pentru fiecare senzor indicarea gazului de calibrare.
5.2.Elementele instalației de alarmă pentru concentrațiile de gaz care au durată de viață limitată trebuie clar marcate corespunzător.
6.Detaliile fabricantului privitor la instalația de alarmă pentru concentrațiile de gaz:
a)instrucțiuni complete, desene și diagrame privitoare la operarea sigură și adecvată precum și pentru instalarea, pornirea și întreținerea instalației de alarmă pentru concentrațiile de gaz,b) instrucțiuni operaționale conținând cel puțin:aa) măsurile ce trebuie luate în cazul alarmei sau erorii de indicare,bb) măsuri de siguranță ce trebuie luate în cazul indisponibilității (de ex.. calibrarea, inspecția, întreruperea), șicc) persoanele responsabile pentru instalare și întreținere,c) instrucțiuni pentru calibrarea înaintea pornirii, precum și pentru calibrarea obișnuită incluzând intervalele de timp ce trebuie urmate,d) tensiunea de alimentare,e) tipul și semnificația alarmelor și indicațiilor (de ex. stări specifice),f) informații privind detectarea dificultăților operaționale și corectarea erorilor,g) tipul și conținutul înlocuirii componentelor cu durată de viață limitată șih) tipul, conținutul și intervalul de timp pentru inspecții.
ESI-III-6
Cerințe privind sistemele de cuplare și
dispozitivele de cuplare la construcțiile navale
care împing sau sunt împinse într-un convoi rigid
(Articolele 21.01, 21.02, 21.06, 21.07)
Suplimentar față de cerințele capitolului 21, vor fi respectate prevederile relevante ale autorității de reglementare a navigației din statele membre.
1.Cerințe generale1.1. Fiecare sistem de cuplare trebuie să garanteze cuplarea rigidă a tuturor construcțiilor navale dintr-un convoi, și anume dispozitivul de cuplare trebuie ca în condițiile de exploatare preconizate să prevină deplasarea longitudinală sau transversală dintre nave, astfel încât ansamblul să poată fi considerat drept o "unitate nautică".
1.2.Sistemul de cuplare și componentele sale trebuie să fie sigur și ușor de utilizat, permițând cuplarea construcțiilor navale în mod rapid fără punerea în pericol a personalului.
1.3.Sistemul de cuplare și componentele sale trebuie să preia în mod corespunzător și să transmită în siguranță în structura navei tensiunile care apar în condițiile de funcționare preconizate.
1.4.Trebuie să fie disponibil un număr suficient de puncte de cuplare.
2.Forțe de cuplare și dimensionarea dispozitivelor de cuplare
Dispozitivele de cuplare a convoaielor și formațiunilor de nave, care urmează să fie dimensionate astfel încât să garanteze niveluri corespunzătoare de siguranță. Această condiție se consideră ca fiind îndeplinită dacă forțele de cuplare stabilite conform punctelor 2.1, 2.2 și 2.3 au fost luate în considerare ca sarcini de rupere pentru dimensionarea componentelor longitudinale de cuplare.
2.1.Punctele de cuplare dintre construcția navală împingătoare și barjele împinse sau alte construcții navale:
F_SB = 270 ● P_B ● (L_S/B_S) ● 10^-3 [kN]
2.2.Punctele de cuplare dintre construcția navală autopropulsată care împinge și construcția navală împinsă:
F_SF = 80 ● P_B ● (L_S/h_K) ● 10^-3 [kN]
2.3.Punctele de cuplare dintre construcțiile navale împinse:
F_SL = 80 ● P_B ● (L'_S/h'_K) ● 10^-3 [kN]
Pentru forța maximă de cuplare a unei construcții navale care împinge o valoare de 1200 kN este suficientă în punctul de cuplare dintre prima construcție navală împinsă și construcția navală cuplată în fața sa, chiar dacă formula de la punctul 2.3 are ca rezultat o valoare mai mare.
Pentru punctele de cuplare ale tuturor celorlalte conexiuni longitudinale dintre construcțiile navale împinse, dimensionarea dispozitivelor de cuplare se face pornind de la forța de cuplare determinată în conformitate cu formula de la 2.3.
unde:
F_SB, F_SF, F_SL [kN] Forța de cuplare a conexiunii longitudinale;
P_B [kW] Puterea instalată a motorului de propulsie;
L_S [m] Distanța de la pupa împingătorului sau a construcției navale care împinge până la punctul de cuplare;
L'_S [m] Distanța de la pupa construcției navale care împinge până la punctul de cuplare între prima construcție navală împinsă și construcția navală cuplată în fața acesteia;
h_K, h'_K [m] Brațul forței corespunzător conexiunii longitudinale;
B_S [m] Lățimea construcției navale care împinge;
270 și 80 [(kN/kW)] Valorile stabilite în mod empiric pentru transformarea puterii în forța de propulsie, atâta timp cât se asigură nivelurile adecvate de siguranță.
2.4.1.Pentru cuplarea longitudinală a unei construcții navale trebuie să se utilizeze cel puțin două puncte de cuplare. Fiecare punct de cuplare trebuie să fie dimensionat pentru forța de cuplare determinată conform punctelor 2.1, 2.2 sau 2.3. Dacă sunt utilizate componente de cuplare rigidă, se poate autoriza un singur punct de cuplarea dacă acel punct garantează legarea sigură a construcției navale.
Rezistența la rupere a cablurilor trebuie să fie aleasă conform numărului de fire prevăzute. La punctul de cuplare nu vor mai fi mai mult de trei fire. Cablurile trebuie să fie alese conform destinației lor.
2.4.2.În cazul împingătoarelor cu o singură barjă împinsă, formula de la punctul 2.2 se poate utiliza pentru determinarea forței de cuplare dacă aceste împingătoare au fost autorizate pentru propulsarea câtorva astfel de barje.
2.4.3.Un număr suficient de bolarzi sau dispozitive echivalente trebuie să fie disponibile, capabile de a absorbi forțele de cuplare ce se produc.
3.Cerințe speciale ale cuplajelor articulate
Cuplajele articulate trebuie să fie construite astfel încât să garanteze o cuplare rigidă între construcțiile navale. Conformitatea cu cerințele capitolului 5 va fi verificată în timpul probelor de navigație cu un convoi rigid în conformitate cu articolul 21.06.
Unitatea conducătoare a cuplajului articulat trebuie să facă posibilă o întoarcere satisfăcătoare din poziția articulată. Cerințele articolelor 6.02 până la 6.04 trebuie să se aplice prin analogie, prin urmare, atunci când se utilizează o unitate conducătoare motorizată, trebuie să fie disponibile o unitate conducătoare secundară și o sursă de energie în caz de defecțiune.
Trebuie să fie posibilă operarea și supravegherea din timonerie a cuplajului articulat (cel puțin, deplasarea sa articulată), și trebuie aplicate cerințele articolelor 7.03 și 7.05 prin analogie.
ESI-III-7
TANCURILE DE COMBUSTIBIL DE
PE MIJLOACELE PLUTITOARE
(Articolul 8.05 alineatul (1) și
articolul 22.02 alineatul (1) litera d))
Conform articolului 8.05 alineatul (1), tancurile de combustibil trebuie să facă parte din corp sau trebuie să fie foarte bine fixate de acesta.
Tancurile pentru alimentarea cu combustibil a motoarelor care acționează echipamentul de lucru de pe mijloacele plutitoare nu trebuie să facă parte din corp sau să fie foarte bine fixate de acesta. Tancurile mobile pot fi folosite, cu condiția ca acestea să corespundă următoarelor condiții:
1.Capacitatea lor nu trebuie să depășească 1000 litri.
2.Trebuie să fie posibilă fixarea suficient de ferm a acestor tancuri și împământarea acestora.
3.Tancurile trebuie să fie executate din oțel cu pereți cu o grosime suficientă și trebuie să fie instalate pe o tavă colectoare. Aceasta trebuie să fie construită astfel încât să împiedice contaminarea cailor navigabile cu combustibilul care se scurge. Se poate omite tava colectoare dacă se utilizează tancuri cu dublu înveliș cu o instalație de protecție la scurgere sau de avertizare a scurgerii, și dacă sunt umplute numai printr-o valvulă automată de alimentare cu combustibil. Se va considera că prevederile de la punctul 3 au fost respectate dacă se utilizează un tanc a cărui construcție a fost certificată și aprobată conform reglementărilor unuia din statele membre.
Trebuie efectuată o înregistrare corespunzătoare în certificatul navei de navigație interioară.
ESI-III-8
AMBARCAȚIUNI DE AGREMENT
(Art. 26.01 alin. 2 coroborat cu art. 7.02,
art. 8.05 alin. 5, art. 8.08 alin. 2 și art. 8.10)1. Dispoziții generale
Ambarcațiunile de agrement cu o lungime de până la 24 de metri, introduse pe piață, trebuie să respecte cerințele Directivei 2013/53/UE. În conformitate cu art. 3, coroborat cu art. 2 din această directivă, ambarcațiunile de agrement cu o lungime de cel puțin 20 de metri trebuie să aibă un certificat al navei de navigație interioară care să ateste conformitatea ambarcațiunii cu cerințele tehnice din prezentul standard. Întrucât trebuie evitată dubla inspecție sau dubla certificare pentru anumite echipamente, dispozitive și instalații aparținând unor ambarcațiuni de agrement nou construite, care ar putea rezulta din anumite dispoziții din art. 26.01 al standardului, prezenta instrucțiune oferă informații privitoare la cerințele enumerate la art. 26.01 care sunt deja suficient reglementate în temeiul Directivei 2013/53/UE.
2.Cerințe de la art. 26.01 care sunt deja reglementate în temeiul Directivei 2013/53/UE
În cazul ambarcațiunilor de agrement care fac obiectul Directivei 2013/53/UE, comisia de inspecție nu solicită, în ceea ce privește eliberarea unui certificat navei de navigație interioară (inspecția inițială), verificări sau certificări suplimentare ale următoarelor cerințe de la art. 26.01 alin. 2, cu condiția ca ambarcațiunea prezentată pentru inspecție să fi fost introdusă pe piață cu nu mai mult de trei ani înainte de data prezentării sale la comisia de inspecție și să nu fi suferit modificați, iar Declarația de conformitate să facă trimitere la următoarele standarde armonizate sau la echivalente ale lor:
–art. 7.02: EN ISO 11591:2000 (Vizibilitate neobstrucționată)– art. 8.05 alin. 5: EN ISO 10088:2013 (Tancuri de combustibil și tubulaturi)– art. 8.08 alin. 2: EN ISO 15083:2003 (Pompe de santină)– art. 8.10: EN ISO 14509-1:2008 și EN ISO 14509-3: 2009, (Emisii de zgomot)
ESI-III-9
DEMONSTRAREA FLOTABILITĂȚII, ASIETEI ȘI
STABILITĂȚII DIFERITELOR PĂRȚI ALE NAVEI
(Articolul 28.04, alineatul (2), în legătură
cu articolul 27.02 și 27.03)1. Pentru demonstrarea flotabilității, asietei și stabilității părților unei nave după separare conform articolului 28.04, alineatul (2), litera (a), se consideră că ambele părți au fost parțial sau complet descărcate în prealabil sau că containerele care se extind dincolo de gurile de magazii au fost în mod corespunzător protejate la alunecare.
2.Pentru fiecare din cele două părți, trebuie deci respectate următoarele cerințe atunci când se calculează stabilitatea în conformitate cu articolul 27.03 (condiții limită și metode de calcul pentru confirmarea stabilității navelor care transportă containere amarate):
–înălțimea metacentrică MG nu trebuie să fie mai mică de 0,50 m,– trebuie să fie asigurat un bord liber rezidual de cel puțin 100 mm,– viteza de care se va ține cont trebuie să fie de 7 km/h,– presiunea vântului trebuie să fie luată ca fiind egală cu 0,01 t/mp.
3.Unghiul de înclinare transversală (<5°) nu trebuie să fie respectat de diferitele părți ale navei după separare în conformitate cu articolul 28.04, alineatul (2), din moment ce acest unghi - care derivă din coeficientul de frecare - a fost prescris pentru containere nesecurizate.
Brațul forței de înclinare transversală care rezultă din efectul suprafețelor libere de lichid trebuie să fie luat în considerare în conformitate cu formula dată în articolul 27.02, alineatul (1) litera e).
4.Cerințele de la punctele 2 și 3 trebuie considerate a fi fost respectate dacă, pentru fiecare din cele două părți, sunt respectate cerințele de stabilitate indicate în secțiunea 9.1.0.95.2 din ADN.
5.Confirmarea stabilității diferitelor părți ale navei după separare poate fi obținută pe baza ipotezei că încărcătura este repartizată în mod uniform deoarece - dacă nu este deja cazul - aceasta se poate realiza înainte de separare, sau altfel nava trebuie să fie neîncărcată în mare parte.
ESI-III-10
ECHIPAMENTUL NAVELOR CARE VOR FI EXPLOATATE
CONFORM STANDARDELOR S1 ȘI S2
(Articolul 31.01, 31.02 și 31.03)1. Introducere generală
Conform articolului 31.01, navele pentru care se intenționează exploatarea conform standardelor S1 și S2 trebuie să corespundă prevederilor din capitolul 31. Comisia de inspecție trebuie să ateste în certificatul navei de navigație interioară că nava corespunde prezentelor prevederi.
Prezentele prevederi constituie cerințe suplimentare pentru echipamente care se aplică suplimentar cerințelor pe care o navă trebuie să le îndeplinească pentru a i se emite certificatul navei de navigație interioară. Prevederile capitolului 31 care pot fi interpretate în diferite moduri vor fi clarificate în prezenta instrucțiune.
2.Articolul 31.02-Standardul S12.1. Alineatul (1) - Configurarea instalației de propulsie
Dacă o navă este prevăzută cu un motor principal direct reversibil, instalația de aer comprimat care se cere pentru inversarea sensului împingerii trebuie:
a)să fie permanent menținută sub presiune printr-un compresor reglat în mod automat, saub) când se declanșează o alarmă în timonerie, să fie presurizată cu ajutorul unui motor auxiliar care poate fi pornit din postul de guvernare. Dacă motorul auxiliar are propriul rezervor de combustibil, atunci - în conformitate cu articolul 8.05, alineatul (13) - trebuie să existe un dispozitiv de avertizare în timonerie pentru a indica dacă nivelul de umplere nu este suficient pentru a asigura funcționarea în siguranță în continuare.
2.2.Alineatul (2) - Niveluri de santină în încăperea motoarelor principale
Dacă instalația de guvernare prova este necesară astfel încât să fie îndeplinite cerințele de manevrabilitate din capitolul 5, încăperea care conține instalația de guvernare prova trebuie să fie considerată a fi ca și încăperea motoarelor principale.
2.3.Alineatul (3) - Alimentarea automată cu combustibil2.3.1. Dacă instalația de propulsie are un tanc de consum zilnica) conținutul său trebuie să fie suficient pentru a se asigura că instalația de propulsie va funcționa pe o perioadă de 24 de ore, presupunând un consum egal cu 0,25 litri/kWxh,b) pompa de alimentare cu combustibil pentru reumplerea tancului de consum zilnic trebuie să funcționeze în mod continuu, sauc) pompa de alimentare cu combustibil trebuie să fie prevăzută cu:
–un comutator care pune în funcțiune automat pompa de alimentare cu combustibil atunci când tancul de consum zilnic atinge un anumit nivel scăzut; și– un comutator care scoate din funcțiune automat pompa de alimentare cu combustibil atunci când tancul de consum zilnic este plin.
2.3.2.Tancul de consum zilnic are un dispozitiv de semnalizare a nivelului de alarmă care respectă cerința articolului 8.05, alineatul (13).
2.4.Alineatul (4) - Nu se cere o anumită forță pentru instalația de guvernare
Instalația de guvernare acționată hidraulic îndeplinește această cerință. Instalația de guvernare acționată manual nu trebuie să necesite o forță mai mare de 160 N pentru a fi acționată.
2.5.Alineatul (5) - Semnale optice și acustice cerute pe timpul voiajului
Semnalele optice nu includ cilindrii, sfere, conuri sau conuri duble cerute de regulile autorității de navigație națională sau internațională.
2.6.Alineatul (6) - Comunicarea directă și comunicarea cu încăperea mașinilor2.6.1. Comunicarea directă trebuie să se considere a fi asigurată dacă:
a)contactul vizual direct este posibil între timonerie și posturile de control pentru vinciuri și bolarzi din sectorul prova sau pupa al navei și distanța de la timonerie la aceste posturi de control nu este mai mare de 35 m; șib) cabinele de locuit sunt direct accesibile din timonerie.
2.6.2.Comunicarea cu încăperea mașinilor se consideră a fi asigurată dacă semnalul indicat la articolul 7.09, alineatul (3), fraza a doua, poate fi operat independent printr-un alt mijloc decât comutatorul indicat la articolul 7.09, alineatul (2).
2.7.Alineatul (7) - Manivele și dispozitive de comandă rotative similare
Acestea includ:
a)Vinciurile de ancora acționate manual (forța maxima ceruta se considera că este atunci când ancorele sunt suspendate în mod liber);
b)Manivelele pentru ridicarea capacelor gurilor de magazie;
c)Manivelele de troliu de catarg și pe coș.
Acestea nu includ:
a)Manivelele folosite pentru pornirea motoarelor auxiliare;
b)Manivele pe macarale, cu excepția cazului în care sunt destinate bărcilor navei.
2.8.Alineatul (10) - Amenajarea ergonomică
Se consideră că prevederile sunt respectate dacă:
a)timoneria este amenajată în conformitate cu Standardul european EN 1864:2008, saub) timoneria este proiectată pentru navigația cu ajutorul radarului de o singură persoană,c) timoneria îndeplinește următoarele cerințe:aa) Aparatele de control și instrumentele de monitorizare sunt în câmpul de vizibilitate prova și se afla situate în interiorul unui arc de cel mult 180° (90° în tribord și 90° în babord), inclusiv podeaua și plafonul. Ele trebuie să fie clar lizibile și vizibile din poziția normala a timonierului.bb) Comenzile principale, ca de ex. timona sau maneta de guvernare, butoanele de comanda mașini, butoanele de comanda radio și butoanele de comandă pentru semnalele acustice și semnalele de avertizare și de manevră cerute sub reglementările corespunzătoare naționale și internaționale ale autorității de navigație trebuie să fie dispuse astfel încât distanța dintre butoanele de comandă din tribord și cele din babord să nu fie mai mare de 3 m. Timonierul trebuie să poată pune în funcțiune motoarele fără să părăsească comanda pentru instalația de guvernare și să poată în același timp să opereze alte butoane de comandă ca de ex. instalația radio, butoanele de comandă pentru semnalele acustice și semnalele de avertizare și manevră cerute sub reglementările corespunzătoare naționale și internaționale ale autorității de navigație.cc) Semnalele de avertizare și manevră cerute sub reglementările corespunzătoare naționale și internaționale ale autorității de navigație, sunt acționate electric, pneumatic, hidraulic sau mecanic. Prin derogare, pot fi acționate cu ajutorul unui cablu metalic de întindere numai dacă funcționarea în siguranță din timonerie este posibilă în acest fel.
3.Articolul 31.03 - Standardul S23.1. Alineatul (1) - O motonava care navighează separat
Motonavelor care conform certificatului navei de navigație interioară sunt de asemenea apte pentru împingere, dar care:
a)nu au vinciuri de cuplare acționate hidraulic sau electric, saub) au vinciuri de cuplare acționate hidraulic sau electric care nu respectă cerințele de la punctul 3.3 ale acestei instrucțiuni,
trebuie să li se acorde standardul S2 ca motonavă care navighează separat.
Nota "Standardul S2 nu se aplică motonavei când împinge" trebuie să fie înscrisă la rubrica 47 din certificatul navei de navigație interioară.
3.2.Alineatul (2) - Convoi împins
Motonavele care, conform certificatului navei de navigație interioară, sunt apte pentru împingere și sunt prevăzute cu vinciuri de cuplare acționate hidraulic sau electric care îndeplinesc cerințele punctului 3.3 al acestei instrucțiuni, dar care nu au un propulsor de manevră prova trebuie să li se acorde standardul S2 ca motonavă pentru împingerea unui convoi. Nota "Standardul S2 nu se aplică motonavei care navighează separat" trebuie să fie înscrisă la rubrica 47 din certificatul navei de navigație interioară.
3.3.Alineatul (3), prima frază și alineatul (4) litera (d), prima frază - Vinciuri speciale sau dispozitive echivalente pentru tensionarea cablurilor de cuplare (dispozitive de cuplare)
Vinciurile de cuplare cerute sunt echipamentul minim specificat în conformitate cu articolul 21.01, alineatul (2), care, conform instrucțiunilor ESI-III-6, punctele 2.1 și 2.2 (conexiuni longitudinale), servesc la preluarea forțelor de cuplare și care respectă următoarele cerințe:
a)Dispozitivul trebuie să asigure forța de întindere cerută pentru cuplarea numai prin mijloace mecanice.
b)Dispozitivele de comandă pentru dispozitiv trebuie să fie amplasate chiar pe dispozitiv. Prin derogare, comanda de la distanță este permisă cu condiția ca:
–Persoana care operează dispozitivul să aibă o vedere liberă nerestricționată a dispozitivului de la postul de comandă;
–Există un dispozitiv la postul de comandă pentru a preveni funcționarea neintenționată;
–Dispozitivul are o oprire în caz de urgență.
c)Dispozitivul trebuie să aibă un dispozitiv de frânare care să acționeze imediat dacă comenzile sunt eliberate sau dacă lipsește forța motrice.
d)Trebuie să fie posibilă eliberarea manuală a parâmei de cuplare dacă lipsește forța motrice.
3.4.Alineatul (3), a doua frază și alineatul (4.2) litera (d), a doua frază - Operarea propulsorului prova
Comanda pentru operarea propulsorului prova trebuie să fie instalată în mod permanent în timonerie. Cerințele articolului 7.04, alineatul (8) trebuie să fie îndeplinite. Cablajul electric pentru operarea propulsorului prova trebuie să se afle instalat în mod permanent până la prova navei autopropulsate care împinge sau a împingătorului.
3.5.Alineatul (4) - Manevrabilitatea echivalentă
Manevrabilitatea echivalentă trebuie să fie asigurată cu ajutorul unui sistem de propulsie care este format din:
a)o acționare cu mai multe elici și cel puțin două sisteme independente de propulsie cu puteri similare de ieșire,b) cel puțin un propulsor cicloidal,c) cel puțin o cârmă activă saud) cel puțin o instalație de propulsie cu jet de apă la 360°.
ESI-IV-1
APLICAREA PREVEDERILOR TRANZITORII
(Capitolele de la 19 la 30,
În cazurile în care se îmbină părți provenind din nave diferite, status quo-ul protectiv existent anterior se acordă numai pentru părțile care aparțin navei care își păstrează certificatul navei de navigație interioară. Prin urmare, prevederile tranzitorii pot fi invocate numai pentru acele părți. Alte părți trebuie tratate ca o navă nou construită.
1.2.Aplicarea detaliată a prevederilor tranzitorii1.2.1. În cazurile în care se îmbină părți provenind din nave diferite, prevederile tranzitorii pot fi invocate numai pentru părțile care aparțin navei ce își păstrează certificatul navei de navigație interioară.
1.2.2.Părțile care nu aparțin navei ce își păstrează certificatul de nava sunt tratate ca o construcție navală nou construită.
1.2.3.După ce la o navă s-a adăugat o parte din altă navă, prima dintre acestea primește numărul european de identificare a navei, care își păstrează certificatul navei de navigație interioară în calitate de construcție navală transformată.
1.2.4.În cazul în care, în urma transformării unei construcții navale, trebuie păstrat certificatul navei de navigație interioară sau se eliberează unul nou, anul fabricației celei mai vechi părți a construcției navale trebuie menționat în certificatul navei de navigație interioară.
1.2.5.Dacă la construcția navală se atașează o nouă provă, motorul propulsorului de la prova instalat în secțiunea prova trebuie, de asemenea, să respecte cerințele în vigoare.
1.2.6.Dacă la construcția navală se atașează o nouă secțiune pupa, motoarele instalate în secțiunea pupa trebuie, de asemenea, să respecte cerințele în vigoare.
1.3.Exemple ilustrative1.3.1. Se alcătuiește o navă din două nave mai vechi: nava 1, cu anul de construcție 1968; nava 2, cu anul de construcție 1972. Se utilizează toate părțile navei 1, cu excepția provei; din nava 2 se utilizează prova. Nava astfel asamblată primește certificatul navei de navigație interioară al navei 1. Prova navei asamblate trebuie să fie acum echipată, printre altele, cu nișe pentru ancoră.
1.3.2.Se alcătuiește o navă din două nave mai vechi: nava 1, cu anul de construcție 1975; nava 2, cu anul de construcție 1958, iar cea mai veche componentă din 1952. Se utilizează toate părțile navei 1, cu excepția provei; din nava 2 se utilizează prova. Nava astfel asamblată primește certificatul navei de navigație interioară al navei 1. Prova navei asamblate trebuie să fie acum echipată, printre altele, cu nișe pentru ancoră. Cea mai veche componentă din nava originală 2, cu anul de construcție 1952, trebuie menționată în certificatul navei de navigație interioară.
1.3.3.Pupa unei nave cu anul de construcție 2001 este atașată unei nave cu anul de construcție 1988. Motorul navei cu anul de construcție 1988 urmează să rămână în navă. În acest caz, motorul trebuie să primească o aprobare de tip. Motorul ar trebui, de asemenea, să primească o aprobare de tip dacă ar fi vorba de motorul din pupa navei cu anul de fabricație 2001.2. APLICAREA PREVEDERILOR TRANZITORII ÎN CAZUL MODIFICĂRII TIPULUI DE CONSTRUCȚIE NAVALĂ (DESTINAȚIA CONSTRUCȚIEI NAVALE)
2.1.Principii2.1.1. În orice decizie privind aplicarea prevederilor tranzitorii în cazul modificării tipului de construcție navală (tip de navă; destinația navei), aspectele ținând de siguranță sunt determinante în ceea ce privește acest standard.
2.1.2.Tipul construcției navale se consideră modificat dacă cerințele de siguranță care se aplică noului tip de construcție navală sunt diferite de cele aferente vechiului tip; este vorba de un astfel de caz dacă există dispoziții speciale din capitolele de la 19 la 30 din acest standard care nu se aplicau vechiului tip, dar se aplică noului tip.
2.1.3.În cazul modificării tipului de construcție navală, toate prevederile speciale și toate cerințele specifice acestui tip de construcție navală trebuie respectate integral; nu pot fi invocate prevederi tranzitorii în cazul acestor cerințe. Aceasta se aplică și părților care sunt preluate din nava existentă și ajung să facă obiectul acestor cerințe speciale.
2.1.4.Transformarea unui tanc petrolier în navă pentru mărfuri solide nu reprezintă o modificare a tipului de navă, în sensul definiției de la punctul 2.1.2.2.1.5. În cazul transformării unei nave cu cabine în navă pentru voiaje de zi, toate părțile noi trebuie să respecte integral cerințele în vigoare.
2.2.Aplicarea detaliată a prevederilor tranzitorii2.2.1. Art. 32.02 alin. 2 (NRT) și, respectiv, art. 33.02 alin. 2 se aplică părților din construcția navală care sunt reînnoite; prin urmare, noile părți ale construcției navale nu pot face obiectul prevederilor tranzitorii.
2.2.2.În cazul părților din construcția navală care nu sunt transformate, prevederile tranzitorii continuă să se aplice, cu excepția părților menționate la punctul 2.1.3 a doua frază.
2.2.3.Dacă se modifică dimensiunile construcției navale, prevederile tranzitorii nu se mai aplică acelor părți ale construcției navale care sunt legate de această modificare, de exemplu, distanța peretelui de coliziune, bordul liber și ancora.
2.2.4.În cazul unei modificări a tipului de construcție navală, sunt aplicabile cerințele speciale care se aplică doar noului tip de construcție navală. Toate părțile și echipamentele afectate de transformarea construcției navale trebuie să îndeplinească cerințele în vigoare din părțile II și III ale prezentului standard.
2.2.5.Construcția navală primește ulterior certificatul navei de navigație interioară nou sau modificat, iar în câmpurile 7 și 8 ale certificatului se menționează atât construcția originală, cât și transformarea.
2.3.Exemple2.3.1. O navă de marfă cu anul de construcție 1996 este transformată în navă de pasageri. În acest caz, capitolul 19 din prezentul standard se aplică întregii nave, fără invocarea prevederilor tranzitorii. Dacă prova nu este modificată, fie potrivit planurilor de transformare, fie potrivit capitolului 19, nava nu are nevoie de nise pentru ancore, în conformitate cu art. 3.03.2.3.2. Un remorcher cu anul de construcție 1970 este transformat în nava împingător. Transformarea fizică constă exclusiv în modificarea echipamentelor de pe punte și instalarea unui dispozitiv de împingere. Rămân aplicabile toate prevederile tranzitorii pentru o navă din 1970, cu excepția capitolelor 5 și 7 (parțial), a art. 13.01 și a art. 21.01.2.3.3. Un tanc autopropulsat cu anul de construcție 1970 este transformat în nava împingător.
Transformarea fizică constă în separarea secțiunii prova de secțiunea de marfă, precum și modificarea echipamentelor de pe punte și instalarea unui dispozitiv împingător. Rămân aplicabile toate prevederile tranzitorii pentru o navă din 1970, cu excepția prevederilor din capitolele 5 și 7 (parțial), de la art. 13.01 și de la art. 21.01.
2.3.4.Un tanc autopropulsat este transformat într-un cargou. Cargoul trebuie să respecte cerințele în vigoare privind siguranța la locul de muncă, în special cele menționate la art. 14.04 din capitolul 14 din prezentul standard.
3.APLICAREA PREVEDERILOR TRANZITORII ÎN CAZUL TRANSFORMĂRII NAVELOR DE PASAGERI3.1. Aplicarea prevederilor tranzitorii3.1.1. Măsurile de transformare necesare în vederea respectării cerințelor din capitolul 19, indiferent de momentul efectuării acestora, nu reprezintă o transformare "T", în sensul art. 32.02 alin. 2, al art. 32.03 alin. 1 sau al art. 32.05 alin. 5 respectiv al art. 33.02 și 33.03 din prezentul standard.
3.1.2.În cazul transformării unei nave cu cabine în nava pentru voiaje de zi, toate părțile noi trebuie să respecte integral cerințele în vigoare.
3.2.Exemple3.2.1. Unei nave de pasageri cu anul de construcție 1995 trebuie să i se instaleze un al doilea sistem independent de propulsie, cel târziu până la 1 ianuarie 2015. Dacă nava de pasageri în cauză nu face obiectul niciunei alte transformări voluntare, nu este necesară efectuarea unui calcul al stabilității în conformitate cu noile cerințe, dar dacă există o nevoie obiectivă de efectuare a unui astfel de calcul, acesta se poate realiza în conformitate cu RINR sau cu cerințele unui stat membru, pe baza cărora a fost făcut precedentul calcul de stabilitate.
3.2.2.O navă de pasageri cu anul de construcție 1994 și cu certificatul navei de navigație interioară reînnoit ultima dată în 2012 va fi mărită cu 10 m în 2016. În plus, acestei nave trebuie să i se instaleze un al doilea sistem independent de propulsie. Va fi, de asemenea, necesar un nou calcul al stabilității, care trebuie efectuat în conformitate cu capitolul 19 pentru situația 1 de compartimentare și situația 2 de compartimentare.
3.2.3.Unei nave de pasageri cu anul de construcție 1988 i se instalează un sistem de propulsie mai puternic, incluzând elice. Este vorba de o transformare majoră, care impune un calcul de stabilitate. Acesta trebuie efectuat în conformitate cu cerințele în vigoare.Anexa nr. 3
DOMENII PENTRU POSIBILE CERINȚE TEHNICE
SUPLIMENTARE APLICABILE CONSTRUCȚIILOR NAVALE PE
CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONELE 1 ȘI 2
ȘI PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE NECONECTATE DIN ZONA 3
Orice cerințe tehnice suplimentare adoptate în temeiul art. 23 alin. (1) și alin. (2) din prezentul ordin, pentru construcțiile navale și navele de pasageri care arborează pavilion românesc, se limitează la următoarele domenii:
1.Definiții– Necesare pentru înțelegerea cerințelor tehnice suplimentare.
2.Rezistență și stabilitate– Consolidarea structurii și stabilitate– Certificatul/atestatul din partea unei societăți de clasificare recunoscute3. Bordul liber și distanța de siguranță– Bordul liber– Distanța de siguranță4. Etanșeitatea la apă a deschiderilor corpului și suprastructurilor– Suprastructuri– Uși– Ferestre și hublouri– Capace guri de magazie– Alte deschideri (tubulaturi de ventilație, tubulaturi de evacuare, etc...)
5.Echipament– Ancore și lanțuri de ancoră– Lumini de navigație– Semnale acustice– Compas– Radar– Instalații Emisie-Recepție– Echipament de salvare– Disponibilitate hărți de navigație6. Prevederi suplimentare pentru navele de pasageri– Stabilitate (forța vântului, criterii)– Echipament de salvare– Bord liber– Distanța de siguranța– Vizibilitate din timonerie7. Convoaie și transport containere– Conectare împingător navă-barjă– Stabilitatea construcțiilor navale sau a barjelor care transportă containere8. Mașini– Instalații de guvernare– Arbore port-elice și accesorii– Motoare de propulsie, cuplaje și accesorii– Prezența propulsorului prova– Instalații de santină și de stingere a incendiilor– Surse de energie electrică de avarie și instalații electrice– Certificatul/atestatul din partea unei societăți de clasificare recunoscute.
DOMENII PENTRU POSIBILE REDUCERI A CERINȚELOR
TEHNICE APLICABILE CONSTRUCȚIILOR NAVALE PE CĂILE
NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONELE 3 ȘI 4
Orice cerințe tehnice reduse permise de către Autoritatea Navala Română conform art. 23 alin. (3) din prezentul ordin, pentru navele care navighează exclusiv pe căile navigabile din zona 3 sau din zona 4 de pe teritoriul României, se limitează la următoarele domenii:
Zona 3– Echipament de ancorare, inclusiv lungimea lanțurilor de ancoră– Viteza (deplasare înainte)– Mijloace de salvare colective– Statut cu două compartimente– Vizibilitatea din timonerie
Zona 4– Echipament de ancorare, inclusiv lungimea lanțurilor de ancoră– Viteza (deplasare înainte)– Mijloace de salvare– Statut cu două compartimente– Vizibilitatea din timonerie– Instalație de propulsie secundară independentă
DISPOZIȚII PROCEDURALE DETALIATE
Articolul 2.01
Comisii de inspecție
(1)Comisiile de inspecție sunt stabilite de către Autoritatea Navală Română.
(2)Comisiile de inspecție sunt alcătuite dintr-un președinte și experți. Din fiecare comisie trebuie să facă parte cel puțin următoarele persoane:
a)un funcționar din cadrul Autorității Navale Române responsabil cu navigația interioară;
b)un expert în proiectarea navelor de navigație interioară și a motoarele lor;
c)un expert din domeniul navigației posesor de document de atestare pentru căile navigabile interioare, care îl autorizează să conducă nava care urmează să fie inspectată;
d)un expert în construcții navale tradiționale pentru inspecția construcțiilor navale tradiționale.
(3)Președintele și experții din cadrul fiecărei comisii desemnați prin decizie a Directorului General al Autorității Navale Române trebuie să declare în scris că își îndeplinesc obligațiile în mod pe deplin independent. Funcționarii nu au obligația de a face nicio declarație.
(4)Comisia de inspecție poate fi asistată de experți specialiști autorizați în conformitate cu legislația națională aplicabilă.
Articolul 2.02
(Fără obiect)
Articolul 2.03
Prezentarea construcției navale pentru inspecție
(1)Proprietarul sau reprezentantul acestuia prezintă construcția navală fără încărcătură, curată și echipată. După caz, proprietarul oferă asistență în timpul inspecției, de exemplu, pune la dispoziție o ambarcațiune de serviciu adecvată și personal și asigură accesul la acele părți ale corpului sau la instalații care nu sunt direct accesibile sau vizibile.
(2)Cu ocazia primei inspecții, comisia de inspecție va cere efectuarea unei inspecții în doc uscat. Se poate renunța la inspecția în doc uscat cu condiția prezentării unui certificat de clasă sau a unui certificat din partea unei societăți de clasificare autorizată, din care să rezulte că această construcție respectă cerințele prevăzute sau cu condiția prezentării unui certificat care confirmă că autorități competente au efectuat deja o inspecție în doc uscat în alte scopuri. În cazul unei inspecții periodice sau a unei inspecții cerută conform art. 14 al prezentului ordin, comisia de inspecție poate cere o inspecție în doc uscat. Comisia de inspecție trebuie să efectueze probe de marș în timpul inspecției inițiale a motonavelor sau convoaielor sau în cazul în care s-au efectuat modificări importante la instalațiile de propulsie sau de guvernare.
(3)Comisia de inspecție poate cere și alte încercări operaționale, precum și alte documente justificative. Această prevedere se aplică și în timpul fazei de construcție a construcției navale.
Articolul 2.04
(Fără obiect)
Articolul 2.05
(Fără obiect)
Articolul 2.06
(Fără obiect)
Articolul 2.07
Mențiuni și modificări în certificatul unional de navigație interioară
(1)Proprietarul unei construcții navale sau reprezentantul său trebuie să comunice Autorității Navale Române sau oricărei autorități competente din statele membre ale Uniunii, orice schimbare de nume sau de proprietar al construcției navale, orice remăsurare, precum și orice schimbare de înregistrare sau a portului de origine și să trimită certificatul unional de navigație interioară, în vederea modificării.
(2)Orice autoritate competentă din statele membre ale Uniunii poate adăuga orice modificare sau informație la certificatul unional de navigație interioară.
(3)Dacă Autoritatea Navală Română adaugă o informație sau modificare la un certificat unional de navigație interioară, trebuie să aducă la cunoștința autorității competente care a emis certificatul unional de navigație interioară respectiv.
Articolul 2.08
(Fără obiect)
Articolul 2.09
Inspecția periodică
(1)Construcția navală trebuie să fie supusă unei inspecții periodice înainte de expirarea valabilității certificatului unional de navigație interioară.
(2)Autoritatea Navală Română stabilește o nouă perioadă de valabilitate a certificatului unional de navigație interioară în funcție de rezultatele acestei inspecții.
(3)Durata de valabilitate trebuie să fie menționată în certificatul unional de navigație interioară și adusă la cunoștința autorității care a emis acest certificat unional de navigație interioară.
(4)În cazul în care Autoritatea Navală Română, în locul prelungirii perioadei de valabilitate a unui certificat unional de navigație interioară emis de o autoritate competentă, îl înlocuiește cu unul nou, atunci vechiul certificat unional de navigație interioară trebuie să fie restituit autorității competente care l-a emis.
Articolul 2.10
Inspecția la cerere
Proprietarul unei construcții navale sau reprezentantul său poate cere o inspecție a acesteia în orice moment. Acestei cereri trebuie să i se dea curs.
Articolul 2.11
(Fără obiect)
Articolul 2.12
(Fără obiect)
Articolul 2.13
(Fără obiect)
Articolul 2.14
(Fără obiect)
Articolul 2.15
Cheltuieli
Proprietarul unei construcții navale sau reprezentantul său este obligat să suporte toate cheltuielile legate de inspectarea construcției navale și emiterea certificatului unional de navigație interioară.
Articolul 2.16
Informații
Autoritatea Navală Română poate permite persoanelor care demonstrează că au un interes întemeiat, să cunoască conținutul unui certificat unional de navigație interioară și poate emite acestor persoane extrase sau copii legalizate după certificat, care vor fi considerate ca atare.
Articolul 2.17
Registrul certificatelor unionale de navigație interioară
(1)Autoritatea Navală Română trebuie să păstreze originalul sau o copie a fiecărui certificat unional de navigație interioară pe care l-a emis și trebuie să înscrie pe acesta orice informații sau modificări, precum și mențiunile privind anularea sau înlocuirea acestuia. Autoritatea Navală Română trebuie să actualizeze corespunzător registrul menționat la art. 17 al prezentului ordin.
(2)Autoritatea Navală Română va permite accesul la registrul al cărui model este prezentat în anexa nr. 2 la prezentul ordin, numai pentru citire, autorităților competente ale altor state membre, state semnatare ale Convenției de la Mannheim și, în măsura în care se garantează un nivel echivalent de confidențialitate, statelor terțe pe baza unor acorduri administrative, în vederea aplicării măsurilor administrative pentru menținerea siguranței și ușurarea navigației și pentru implementarea art. 2.02 la 2.15 din această anexă precum și a art. 6, 9, 10, 13, 14, 15, 20, 21 și 22 ale prezentului ordin.
Articolul 2.18
Numărul european unic de identificare a navei de navigație interioară
(1)Numărul european unic de identificare a navei de navigație interioară (ENI) constă din opt cifre arabe, în conformitate cu anexa nr. 2 a prezentului ordin.
(2)În cazul în care o construcție navală nu posedă un ENI în momentul solicitării eliberării certificatului unional de navigație interioară de către Autoritatea Navală Română, acesta va fi atribuit de către autoritatea competentă a statului membru în care construcția navală a fost înmatriculată sau își are portul de origine. Autoritatea Navală Română poate elibera un certificat unional de navigație interioară și atribui numărul ENI construcțiilor navale aparținând statelor în care nu este posibilă atribuirea unui ENI.
(3)Pentru atribuirea numărului ENI construcției navale, proprietarul sau reprezentantul acesteia, va adresa Autorității Navale Române o solicitare în acest sens. Proprietarul sau reprezentantul acestuia răspunde și de aplicarea pe construcția navală a ENI care este introdus în certificatul unional de navigație interioară.
Articolul 2.19
(Fără obiect)
Articolul 2.20
Notificări
Autoritatea Navală Română va comunica la Comisia Europeană și celorlalte state membre sau celorlalte autorități competente următoarele:
a)denumirile și adresele serviciilor tehnice care, împreună cu Autoritatea Navală Română, sunt responsabile pentru aplicarea anexei nr. 2 la prezentul ordin;
b)fișa datelor prevăzută în anexa nr. 2 la prezentul ordin pentru tipurile de instalații de tratare a apei de la bordul navei pentru care s-a emis o aprobare de la ultima notificare;
c)aprobările de tip recunoscute pentru instalațiile de tratare a apei de la bordul navei bazate pe standarde diferite de cele prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin pentru utilizarea pe căile navigabile naționale ale României;
d)eventuala retragere a unei aprobări de tip pentru instalațiile de tratare a apei de la bordul navei și motivele acestei retrageri, în termen de o lună de la această retragere;
e)orice ancoră specială autorizată, ca urmare a unei cereri de reducere a masei ancorei, precizând tipul și reducerea autorizată a masei ancorei. Autoritatea Navală Română acordă solicitantului autorizația la cel puțin trei luni de la transmiterea notificării către Comisia Europeană, cu condiția să nu existe obiecții din partea Comisiei Europene;
f)echipamentele radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație pentru care au emis aprobări de tip. Notificarea în cauză include numărul de aprobare de tip atribuit, precum și denumirea tipului, numele producătorului, numele deținătorului aprobării de tip și data aprobării de tip;
g)autoritățile competente responsabile pentru aprobarea firmelor specializate care pot efectua instalarea, înlocuirea, repararea sau întreținerea echipamentelor radar de navigație și a indicatoarelor vitezei de girație.
SOCIETĂȚI DE CLASIFICARE
Criterii pentru recunoașterea societăților de clasificare
Societățile de clasificare care doresc recunoașterea conform art. 21 alin. (1) din prezentul ordin, trebuie să respecte următoarele criterii:
1.Societatea de clasificare trebuie să poată dovedi cu documente o vastă experiență în proiectarea și construcția navelor de navigație interioară. Societatea de clasificare trebuie să aibă reguli și reglementări cuprinzătoare pentru proiectarea, construcția și efectuarea inspecției periodice a navelor de navigație interioară, în special pentru calculul stabilității în conformitate cu partea 9 din Regulamentul anexat la Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), la care România a aderat prin Legea nr. 159/2008, conform anexei nr. 2 la prezentul ordin. Aceste reguli și reglementări trebuie să fie publicate cel puțin în limbile olandeză, engleză, franceză sau germană și trebuie să fie actualizate permanent și îmbunătățite prin programe de cercetare și dezvoltare. Regulile și reglementările nu trebuie să fie în contradicție cu dispozițiile dreptului Uniunii sau cu acordurile internaționale în vigoare.
2.Societatea de clasificare trebuie să-și publice anual registrul navelor.
3.Societatea de clasificare nu trebuie să fie controlată de către proprietarii sau constructorii de nave sau de terții care desfășoară o activitate comercială în domeniul proiectării, fabricării, echipării, reparării, exploatării sau asigurării navelor. Societatea de clasificare nu trebuie să fie dependentă de o singură activitate comercială în ceea ce privește venitul său.
4.Sediul societății de clasificare sau o filială autorizată de aceasta să hotărască și să acționeze în toate domeniile care intră în sfera sa de acțiune în temeiul normelor care reglementează transportul pe căi navigabile interioare se află în România.
5.Societatea de clasificare și experții săi trebuie să aibă o reputație bună în ceea ce privește transportul pe căile de navigație interioară; experții trebuie să poată face dovada abilităților lor profesionale. Ei trebuie să acționeze în baza responsabilității societății de clasificare.
6.Societatea de clasificare trebuie să aibă un important suport tehnic și managerial, personal pentru inspecție și cercetare, proporțional cu sarcinile și navele clasificate și să se ocupe de asemenea de posibilitatea dezvoltării și actualizării reglementărilor. Aceasta trebuie să aibă inspectori în cel puțin unul din statele membre.
7.Societatea de clasificare va fi guvernată de principiile unui cod etic.
8.Societatea de clasificare este condusă și administrată astfel încât să se asigure confidențialitatea informațiilor cerute de un stat membru.
9.Societatea de clasificare trebuie să fie pregătită să asigure unui stat membru informațiile relevante.
10.Societatea de clasificare trebuie să aibă definită și documentată politica și obiectivele sale de calitate cât și angajamentul său de respectare a acestora, și să se asigure că această politică este înțeleasă, implementată și menținută la toate nivelurile societății de clasificare.
11.Societatea de clasificare trebuie să pregătească, să implementeze și să mențină un sistem eficient al calității interne bazat pe părțile corespunzătoare din standardele privind calitatea recunoscute pe plan internațional și care corespunde standardului EN ISO/IEC 17020:2004, așa cum s-a interpretat prin Cerințele IACS cu privire la Schema de Certificare a Sistemului Calității. Sistemul calității trebuie să fie certificat de un organism independent de audit recunoscut de către administrația statului în care își are sediul societatea de clasificare sau reprezentanța sa, așa cum s-a arătat la pct. 4, și care, printre altele, asigură următoarele:
a)regulile și reglementările societății de clasificare sunt stabilite și menținute în mod sistematic;
b)regulile și reglementările societății de clasificare sunt respectate;
c)cerințele activității statutare pentru care societatea de clasificare este autorizată sunt îndeplinite;
d)responsabilitățile, autoritățile și inter-relațiile personalului a cărei activitate afectează calitatea serviciilor societății de clasificare sunt definite și documentate;
e)întreaga activitate se efectuează în condiții controlate;
f)există un sistem local de supraveghere care monitorizează măsurile și activitatea inspectorilor și a personalului tehnic și administrativ angajat direct de societatea de clasificare;
g)cerințele cu privire la activitatea statutară majoră pentru care societatea de clasificare este autorizată sunt aplicate sau supervizate direct numai de către inspectorii săi exclusivi sau de către inspectorii exclusivi ai altor societăți de clasificare autorizate;
h)este implementat un sistem pentru calificarea inspectorilor și o actualizare permanentă a cunoștințelor lor;
i)sunt menținute înregistrări care demonstrează îndeplinirea normelor cerute în diferite domenii unde sunt furnizate servicii, precum și funcționarea eficientă a sistemului calității; șij) există un sistem extins de audituri interne planificate și documentate cu privire la calitatea activităților respective în toate locațiile.
12.Sistemul calității trebuie să fie certificat de către un organism independent de audit recunoscut de către administrația statului în care își are sediul societatea de clasificare sau reprezentanța sa, așa cum s-a arătat la pct. 4.13. Societatea de clasificare se angajează să-și adapteze cerințele ținând cont de directivele corespunzătoare ale Uniunii și să furnizeze Comisiei Europene toate informațiile utile, în timpul corespunzător.
14.Societatea de clasificare trebuie să se angajeze în consultarea periodică a societăților de clasificare deja autorizate pentru a garanta echivalența normelor lor tehnice și implementarea acestora și trebuie să permită participarea la elaborarea regulilor sale și/sau reglementărilor a reprezentanților unui stat membru și altor părți interesate.
INFORMAȚII MINIME PENTRU CERTIFICATUL
TEHNIC PENTRU NAVIGAȚIE INTERIOARĂ1. Numele autorității sau organismului agreat care emite certificatul:
2.Numărul certificatului:
3.Statul care emite certificatul:
4.Numele și domiciliul proprietarului navei:
5.Denumirea navei:
6.Locul și numărul de înmatriculare:
7.Portul de înmatriculare:
8.Tipul de navă:
9.Utilizarea:
10.Caracteristici principale:
a)lungimea totală în metrib) lățimea totală în metric) pescajul maxim în metri11. Capacitatea maximă de încărcare în tone sau deplasamentul în mc la pescaj maxim:
12.Indicații privind marcajul tonajului:
13.Numărul maxim admis de pasageri:
14.Puterea totală a motoarelor de propulsie, în cai putere sau în kW:
15.Bord liber minim în centimetri:
16.Declarația:
a)Nava indicată mai sus este recunoscută ca fiind corespunzătoare pentru navigațieb) Sub rezerva următoarelor condițiic) Indicarea restricțiilor de navigație17. a) Data expirării:
b)Data emiterii:
18.Sigiliul și semnătura autorității sau organismului agreat care emite certificatul.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.