Statut
Statut din 2 noiembrie 1976
disciplinar al personalului din unităţile de transporturi
- Emitent
- Consiliul de Stat
- Publicat în
- BULETINUL OFICIAL nr. 100 din 13 noiembrie 1976
Textul actului · 79 de articole
100%
disciplinar al personalului din unităţile de transporturi
Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor înfăptuieşte politica partidului şi statului în domeniul transporturilor şi îndeplineşte funcţia de organ central coordonator în acest domeniu.
Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor răspunde, potrivit legii, de înfăptuirea în mod unitar a programului de dezvoltare a transporturilor, de organizarea exploatării, întreţinerii şi repararii mijloacelor de transport pe căile ferate, auto şi navale, a construcţiei, exploatării şi întreţinerii drumurilor, a porturilor şi căilor navigabile, precum şi de controlul de specialitate în domeniul sau de activitate.
Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor asigura prin unităţile sale de specialitate o conceptie şi o conducere unitară a activităţii de transporturi.
Relaţiile unităţilor de transporturi cu unităţile beneficiare se stabilesc pe baza actelor normative care reglementează condiţiile de punere la dispoziţie a mijloacelor de transport, precum şi de încheiere şi executare a contractelor de transport.
Personalul din activitatea de transporturi este obligat sa dovedească o înaltă disciplina, în întreaga lui activitate.
Asigurarea disciplinei ferme constituie una din condiţiile esenţiale pentru buna desfăşurare a activităţii de transporturi, orice abatere de la obligaţiile de serviciu a personalului din acest sector, orice greseala sau lipsa de exigenta putând provoca avarii ale mijloacelor de transport, distrugeri de utilaje, pierderi de vieţi omeneşti, precum şi periclitarea unor activităţi ale economiei naţionale şi perturbari în viaţa social-culturală a tarii.
Disciplina personalului din unităţile de transporturi impune şi executarea cu stricteţe şi întocmai de către toţi cei încadraţi în munca, indiferent de funcţie, a normelor stabilite prin lege şi a altor dispoziţii privind activitatea de transporturi.
Disciplina presupune o subordonare a fiecărei persoane încadrate în munca faţă de conducătorii ierarhici şi se bazează pe recunoaşterea conştienţă a necesităţii îndeplinirii cu simt de răspundere a îndatoririlor de serviciu, în scopul asigurării bunei funcţionari, fără întreruperi şi avarii, a transporturilor.
La întărirea disciplinei în activitatea de transporturi, un rol important revine colectivului de muncă, acesta fiind dator sa desfăşoare o activitate intensa pentru prevenirea actelor de indisciplina, iar în cazul producerii lor, sa ia o atitudine ferma şi, la nevoie, sa ceara luarea de măsuri împotriva celor care încalcă ordinea şi disciplina.
Prezentul statut se aplică personalului din întreprinderile, centralele, regionalele şi celelalte unităţi subordonate Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor, precum şi celui din administraţia centrala a acestui minister, cu excepţia personalului din unităţile de posta şi telecomunicaţii, care are statut disciplinar propriu.
Unităţile al căror personal li se aplică prevederile statutului sînt denumite, în cuprinsul acestuia, unităţi de transporturi.
De asemenea, prevederile statutului se aplică în mod corespunzător şi celor care lucrează în unităţi de transporturi ca detasati, personalului delegat, precum şi celor care, pe baza dispoziţiilor legale, desfăşoară în mod organizat activităţi temporare de instruire sau documentare în aceste unităţi.
Persoanele încadrate în munca din unităţile de transporturi, în dubla lor calitate de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie, bunuri comune ale întregului popor, prin contractul de muncă pe care-l încheie cu unităţile respective, devin membri ai colectivului acestor unităţi, avînd îndatorirea de a-şi pune întreaga lor capacitate în slujba intereselor unităţii, de a contribui cu toată puterea de muncă la buna gospodărire a avutului obştesc, la funcţionarea neîntreruptă, ireprosabila şi în condiţii de securitate, a transporturilor şi la realizarea, de către unităţile în care sînt încadrate a tuturor sarcinilor ce le revin.
La încadrarea în munca, personalul va depune, potrivit legii, jurământul de credinţa şi devotament faţă de Republica Socialistă România.
Personalul din unităţile de transporturi beneficiază de drepturile prevăzute în prezentul statut, precum şi de drepturile decurgînd din calitatea de persoane încadrate în munca, prevăzute în lege.
În scopul îndeplinirii sarcinilor ce le revin, persoanele încadrate în munca în unităţile de transporturi au următoarele drepturi principale:
a)sa li se asigure un loc de muncă potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale, calificării sau brevetelor, aspiratiilor, precum şi necesităţilor impuse de buna funcţionare a unităţilor de transporturi;
b)sa participe la conducerea, organizarea şi controlul activităţii unităţii în care sînt încadrate, sa aleagă şi să poată fi alese în organele de conducere colectivă ale acesteia;
c)sa beneficieze de condiţiile create prin lege pentru perfecţionarea pregătirii profesionale;
d)sa beneficieze de drepturile specifice prevăzute pentru personalul din transporturi de legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii şi de celelalte dispoziţii legale.
Ca membri ai colectivului de muncă, persoanele încadrate în munca din unităţile de transporturi au următoarele îndatoriri principale:
a)să-şi însuşească temeinic cunoştinţele necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, sa participe la instructajele organizate pentru însuşirea instrucţiunilor de serviciu, să execute întocmai şi la timp toate sarcinile ce decurg din funcţia pe care o îndeplinesc;
b)sa dea dovadă de iniţiativa, simt de răspundere şi grija deosebită în folosirea, gospodărirea şi apărarea integrităţii mijloacelor de transport, a instalaţiilor, precum şi a altor mijloace materiale, bunuri şi valori încredinţate;
c)să respecte întocmai programul de lucru, normele de muncă, procesele tehnologice şi prescripţiile de calitate stabilite pentru buna desfăşurare a producţie, sa folosească integral şi cu maxima eficienta timpul de muncă;
d)să se prezinte la serviciu în stare corespunzătoare îndeplinirii în bune condiţii a sarcinilor, sa nu introducă băuturi alcoolice în unitate sau la locul de muncă, sa nu consume asemenea băuturi în timpul serviciului şi sa nu lucreze sub influenţa acestora;
e)în timpul serviciului sa nu părăsească locul de muncă, sa nu doarma şi sa nu aibă alte preocupări în timpul cat îşi desfăşoară munca;
f)să respecte regulile de acces în unităţile de transporturi şi sa nu primească persoane străine la locul de muncă decât în conformitate cu reglementările în vigoare;
g)să respecte normele de protecţie a muncii şi să contribuie la preîntâmpinarea accidentelor de muncă, să se prezinte la examenele periodice medicale şi psihologice, în cazurile şi condiţiile stabilite;
h)să se prezinte, la cererea unităţii, în cel mai scurt timp la serviciu pentru:
–prevenirea sau înlăturarea efectelor unor calamitati, cum sînt inundatiile, furtunile, incendiile şi altele asemenea;
–prevenirea de accidente, avarii, deranjamente şi defectiuni ale mijloacelor de transport şi pentru înlăturarea urmărilor acestora;
i)să respecte normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi să contribuie la apărarea integrităţii bunurilor şi valorilor unităţilor de transport;
j)sa nu lase fără supraveghere, în timpul programului de muncă, mijloacele de transport, maşinile şi instalaţiile în funcţiune, să le dea în primire sau să le asigure în mod corespunzător, la terminarea lucrului;
k)sa nu părăsească, la terminarea programului, locul de muncă pînă la sosirea schimbului, acolo unde se lucrează fără întrerupere, iar în caz de neprezentare a acestuia sa anunţe conducătorul ierarhic,pentru a se lua măsurile necesare;
l)sa poarte corect şi cu demnitate uniforma, atît în timpul cat şi în afară programului de muncă şi să respecte dispoziţiile în vigoare cu privire la folosirea acesteia;
m)sa păstreze secretul de stat, secretul de serviciu şi secretul corespondentei;
n)să execute orice alte obligaţii ce le revin în temeiul reglementărilor în vigoare, al contractului de muncă sau contractului colectiv de muncă.Secţiunea a II-a Îndatoriri specifice ale personalului care concura la siguranţa circulaţiei pe căile ferate, auto şi a navigaţiei civile
Personalul care concura la siguranţa circulaţiei pe căile ferate, auto şi a navigaţiei civile, pe lîngă îndatoririle prevăzute la art. 11, este obligat:
a)să fie vigilent în toate împrejurările legate de desfăşurarea activităţii de transporturi pe căile ferate, auto şi de navigaţie civilă şi sa acţioneze pentru preîntâmpinarea şi înlăturarea oricăror fapte care ar putea pune în pericol siguranţa circulaţiei sau ar stanjeni în orice mod activitatea de transporturi;
b)să respecte cu exigenta regulile de circulaţie, itinerarul şi programul de mers al mijloacelor de transport pe căile ferate, auto şi de navigaţie civilă şi sa nu folosească mijloacele de transport care au defectiuni tehnice de natura sa pericliteze siguranţa circulaţiei sau a navigaţiei;
c)să aplice cu stricteţe normele cu privire la exploatarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport pe căile ferate, auto şi de navigaţie civilă ce îi sînt încredinţate.Secţiunea a III-a Îndatoririle personalului cu funcţii de conducere
Personalul cu funcţii de conducere din unităţile de transporturi, pe lîngă îndatoririle prevăzute la art. 11, are şi următoarele îndatoriri principale:
a)să aplice consecvent principiul muncii şi conducerii colective şi sa informeze periodic personalul unităţii asupra modului de realizare a sarcinilor;
b)sa aducă la cunoştinţa personalului în subordine obligaţiile şi răspunderile ce-i revin, sa organizeze astfel instruirea încît să asigure însuşirea integrală a instrucţiunilor de serviciu, a celor privind siguranţa circulaţiei şi securitatea mijloacelor de transport. Conducătorii de unităţi şi cei care au sarcini de instruire şi control răspund disciplinar în cazul cînd personalul în subordine săvârşeşte abateri ce sînt datorate lipsei de instruire;
c)sa dea dispoziţii ferme şi precise, asigurând condiţiile necesare pentru executarea lor întocmai şi la timp;
d)sa ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de protecţie a muncii şi de respectare a reglementărilor în vigoare în aceasta materie, să asigure desfăşurarea sistematica a unor acţiuni educative şi de propaganda în vederea creării opiniei de masa pentru respectarea normelor de protecţie a muncii;
e)sa organizeze şi să asigure perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului, precum şi verificarea periodică a cunoştinţelor acestuia;
f)sa cunoască aptitudinile, gradul de pregătire şi comportare a personalului în subordine, îndeosebi ale celor ce ocupa funcţii care concura la siguranţa circulaţiei pe căile ferate, auto şi a navigaţiei; să asigure, în condiţiile legii, selecţia personalului pe baze ştiinţifice, în raport cu pregătirea profesională şi aptitudinile fizice şi psihice ce se cer pentru postul ce-l ocupa. Încadrarea, menţinerea sau promovarea celor care nu au actele de calificare cerute, nu cunosc sau nu-şi îndeplinesc sarcinile de serviciu ori care prin comportarea lor periclitează buna desfăşurare a activităţii, atrage răspunderea directa a conducătorilor;
g)sa pună la dispoziţia personalului, potrivit muncii şi condiţiilor avute în vedere la stabilirea normelor de muncă, mijloacele de transport, instalaţiile, utilajele, aparatele şi uneltele, în vederea utilizării depline a capacităţii de transport şi de producţie, precum şi a folosirii complete şi eficiente a timpului de lucru;
h)sa introducă şi sa generalizeze metode noi de imbunatatire a muncii;
f)sa organizeze prevenirea şi stingerea incendiilor şi să asigure dotarea şi întreţinerea reţelei de alarmare şi de instalaţii destinate stingerii incendiilor, precum şi dotarea locurilor de muncă şi a lucrătorilor pentru intervenţie în caz de incendii, după specificul bunurilor care se protejeaza;
j)sa organizeze paza şi sa reglementeze accesul în unitate;
k)sa organizeze şi să asigure buna funcţionare a serviciului pe schimburi, iar în afară programului de lucru, serviciul de permanenta a conducerii pe unitate, în funcţie de importanţa şi caracterul specific al acesteia;
l)sa ia măsuri pentru reducerea consumului de carburanţi prin utilizarea raţională a parcului de locomotive, auto şi a flotei, a maşinilor şi utilajelor, precum şi pentru utilizarea raţională a energiei electrice şi termice.
Relaţiile de serviciu între persoanele încadrate în munca din unităţile de transporturi sînt relaţii de ierarhie administrativă şi relaţii de subordonare operativă.
În cadrul relaţiilor de ierarhie administrativă, fiecare persoana încadrată în munca este subordonata direct unui singur şef ierarhic.
Transmiterea dispoziţiilor legate de ierarhia administrativă se face prin conducătorii ierarhici direcţi. Conducătorii ierarhici pot transmite dispoziţii şi nemijlocit; în acest caz, cel care a primit dispoziţia este obligat sa informeze pe conducătorul sau ierarhic direct.
În cadrul relaţiilor de subordonare operativă, persoanele încadrate în munca sînt subordonate pe linie de specialitate la diferite nivele de organizare a unităţilor din reţeaua de transporturi. Relaţiile de subordonare operativă se stabilesc prin ordine şi instrucţiuni ale ministerului transporturilor şi telecomunicatiilor.
Conducătorii sînt obligaţi sa dea dispoziţii în limita competentei lor, sa pretindă executarea întocmai a dispoziţiilor date şi a instrucţiunilor de serviciu şi sa controleze executarea acestora. Dispoziţiile date trebuie să fie conforme cu legile şi instrucţiunile de serviciu şi sa nu lezeze onoarea şi demnitatea celor ce urmează a le executa.
Conducătorii răspund de legalitatea şi temeinicia dispoziţiilor date, precum şi de consecinţele acestora. Ei sînt obligaţi să se convingă ca dispoziţiile date verbal au fost înţelese de cei care urmează să le execute.
Personalul este obligat să execute întocmai şi la timp dispoziţiile primite.
Dacă persoana care primeşte dispoziţia considera ca aceasta este ilegala sau ca executarea ei ar pune în pericol siguranţa transporturilor, viaţa personalului şi a călătorilor sau ar putea provoca avarii ori distrugerea unor instalaţii sau bunuri, trebuie să raporteze de îndată asupra acestor împrejurări celui care a dat dispoziţia; dacă aceasta îşi menţine dispoziţia, persoana respectiva, pe proprie răspundere, poate să nu o execute, raportand conducătorului ierarhic imediat superior celui care a dat dispoziţia. Aceste cazuri se vor analiza de îndată, luându-se măsuri de prevenire a unor situaţii similare şi de stabilire a responsabilităţilor.
Raportul asupra îndeplinirii dispoziţiilor trebuie să corespundă întru totul realităţii. De asemenea, toate informaţiile ce se transmit sau se raportează trebuie să fie exacte şi date la termenele stabilite sau în timp util atunci cînd se fac din proprie iniţiativă.
Persoanele încadrate în munca din unităţile de transporturi sînt obligate sa manifeste în relaţiile lor respect şi ajutor reciproc.
Personalul care prin natura funcţiilor vine în contact cu publicul trebuie să aibă o ţinuta şi o comportare corespunzătoare, sa dea dovadă de solicitudine şi principalitate şi sa rezolve toate problemele în spiritul legalităţii.
Controlul în unităţile de transporturi privind activităţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii a mijloacelor de transport, precum şi asupra modului în care se respecta ordinea şi disciplina, se realizează prin:
a)controlul ierarhic curent, care se efectuează de către fiecare conducător ierarhic asupra activităţii personalului în subordine directa, avînd caracter permanent şi sistematic;
b)controlul ierarhic programat, care se efectuează de către conducătorul unei unităţi sau delegatul sau, la unităţile subordonate, avînd caracter periodic şi cuprinzînd mai multe domenii de activitate;
c)controlul ierarhic prin sondaj, care se efectuează în baza unui program sau inopinat, de către conducătorii ierarhici sau delegaţii acestora, asupra activităţii celor din subordine;
d)controlul programat pe linia subordonarii operative, care se efectuează de către conducătorii compartimentelor functionale ale unei unităţi sau delegaţii acestora, la unităţile subordonate, limitat la domeniul se specialitate respectiv şi avînd caracter periodic;
e)controlul curent de specialitate, care se efectuează asupra celor subordonaţi pe linie operativă.
Prin control se realizează totodată îndrumarea personalului în îndeplinirea obligaţiilor de serviciu.
Modul de organizare şi efectuare a controalelor se stabileşte potrivit legii, prin ordine şi instrucţiuni ale ministrului transporturilor şi telecomunicatiilor.
Constatările făcute cu ocazia controalelor se aduc la cunoştinţa celor controlati şi conducătorilor direcţi ai acestora, atît pe parcursul controlului, cat şi la sfîrşitul acestuia, stabilindu-se măsurile ce se impun a fi luate, termenele şi responsabilităţile, care se înscriu în registrul unic de control conform reglementărilor legale.
Conducătorii ierarhici sînt obligaţi sa urmărească aducerea la îndeplinire a măsurilor stabilite ca urmare a controalelor efectuate.
Recompensele constituie mijloacele prin care sînt stimulati în munca cei care-şi îndeplinesc exemplar sarcinile de serviciu.
Recompensele se pot acorda, după caz, celor care:
a)savarsesc acte de curaj, de devotament sau de eroism în legătură cu activitatea de transport;
b)depun o activitate deosebită şi dovedesc iniţiativa pentru preîntâmpinarea evenimentelor, avariilor sau a altor situaţii care ar putea produce pagube ori întreruperea transporturilor;
c)au o contribuţie deosebită în restabilirea activităţii de transporturi şi pentru înlăturarea efectelor unor avarii sau calamitati;
d)depun o activitate exemplara pentru depăşirea sistematica a sarcinilor de plan, păstrarea şi apărarea avutului obştesc, obţinerea unor importante economii de materiale, combustibili şi energie sau se evidenţiază prin alte realizari importante în munca;
e)manifesta iniţiativa creatoare un rezolvarea sarcinilor de serviciu sau în anumite acţiuni prin care se imbunatatesc nivelul exploatării, nivelul tehnic şi de întreţinere a mijloacelor de transport, a utilajelor şi instalaţiilor, pregătirea profesională şi starea de disciplina a personalului, productivitatea muncii şi eficienta economică a lucrărilor;
f)realizează lucrări de o mare complexitate sau care într-un timp scurt necesita un volum mare de muncă şi prin care se rezolva probleme de serviciu la un nivel superior;
g)prin activitatea lor obţin orice alte realizari importante pentru bunul mers al unităţii.
Pentru a-şi atinge scopul, recompensele se vor acorda imediat ce s-au constatat meritele ce le indreptatesc.
Recompensele ce se pot acorda celor încadraţi în munca sînt:
a)multumirea verbală sau în scris;
b)evidentierea în munca;
c)înscrierea pe tabloul de onoare al unităţii;
d)înscrierea în cartea de onoare a unităţii;
e)evidentierea prin citare pe unitate, prin presa sau publicaţii ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor;
f)premii pentru cei care desfăşoară o activitate deosebită, care previn accidente sau avarii sau care contribuie la înlăturarea urgenta a efectelor acestora;
g)acordarea de trepte sau gradatii la retributia tarifara cu reducerea vechimii minime, în condiţiile prevăzute de lege;
h)gratificatii;
i)ordine şi medalii, titluri de onoare, insigne, diplome de onoare şi titluri distinctive;
j)alte recompense.Secţiunea a II-a Recompense specifice
În afară recompenselor prevăzute la art. 25, se pot acorda şi următoarele recompense specifice:
a)personalul din căile ferate, insigna "Pentru merit ceferist";
b)personalului din transporturile auto, insigna "Pentru merite în transporturile auto";
c)personalului din marina civilă, insigna "Pentru merite în marina civilă".
Forma şi caracteristicile insignelor şi condiţiile de purtare a acestora se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, cu avizul Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transporturi şi telecomunicaţii.
Recompensele se acordă sau, după caz, se propun de către conducătorii ierarhici. De asemenea, pot propune acordarea de recompense conducătorii compartimentelor, organele de control, precum şi colectivele de lucru din care face parte persoana respectiva. Acordarea recompenselor se face cu consultarea organului de partid şi a celui de sindicat.
Recompensele se acordă după cum urmează:
a)multumirea verbală şi multumirea scrisă, de şefii ierarhici, începînd cu şeful de echipa, sau de organele de conducere colectivă ale unităţii;
b)evidentierea în munca şi înscrierea pe tabloul de onoare al unităţii, de conducătorii ierarhici, începînd cu şeful de serviciu, cu acordul adunării grupei sindicale;
c)înscrierea în cartea de onoare a unităţii, evidentierea prin citare pe unitate, prin presa sau publicaţii ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor, de directorii de întreprinderi şi unităţi exterioare, directorii generali ai regionalelor de cai ferate, comandantii flotelor maritime, de pescuit oceanic şi fluviale, directorii generali ai centralelor industriale şi de construcţii, ministru sau adjunctii acestuia;
d)premii pentru cei care desfăşoară o activitate deosebită, care previn accidente ori avarii sau care contribuie la înlăturarea urgenta a efectelor acestora, la propunerea sau de către organele de conducere colectivă ale unităţilor, conform competentelor stabilite prin lege;
e)acordarea de trepte sau, după caz, gradatii la retributia tarifara, cu reducerea vechimii minime, şi alte recompense în condiţiile prevăzute de lege, de directorii întreprinderilor, directorii generali ai regionalelor de cai ferate, comandantii flotelor maritime, de pescuit oceanic şi fluviale, directorii generali ai centralelor industriale şi de construcţii, ministrul sau adjunctii acestuia sau de organele de conducere colectivă ale unităţilor, potrivit competentelor;
f)acordarea insignelor de merit specifice activităţilor de transporturi, de ministrul sau adjunctii acestuia şi de organul de conducere colectivă a ministerului;
g)gratificatii şi alte recompense, în condiţiile prevăzute de lege.
Stabilirea prin asimilare a funcţiilor ai căror titulari au dreptul de a acorda recompense se face prin ordinul ministrului transporturilor şi telecomunicatiilor, cu acordul Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transporturi şi telecomunicaţii, prin echivalare cu cele prevăzute la lit. a)-c) din prezentul articol.
Recompensele acordate nu pot fi anulate sau modificate de către conducătorii ierarhici ai celor care le-au acordat, decât în situaţia în care cei care le-au acordat şi-au depăşit competenţa.
Dacă activitatea desfăşurată de o persoană încadrată în munca justifica acordarea unei recompense ce depăşeşte competenţa de acordare a conducătorului ierarhic direct, acesta poate face propunerea conducătorului ierarhic competent.
Recompensele pot fi acordate, în limita competentei, atît personalului unităţii, cat şi celor detasati.
Conducătorii ierarhici pot primi recompense atît pentru merite personale, cat şi pentru rezultate bune ale unităţilor sau compartimentelor pe care le conduc.
Recompensele acordate se aduc la cunoştinţa celor cărora li sau acordat, precum şi colectivului de muncă în care îşi desfăşoară activitatea şi se trec în fişa sau dosarul personal al celui recompensat.
Încălcarea cu vinovăţie de către persoana încadrată în munca, indiferent de funcţia sau postul pe care-l ocupa, a obligaţiilor de serviciu, inclusiv a normelor de comportare, constituie abatere disciplinară.
Dacă faptele sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît potrivit legii penale constituie infracţiuni, faptuitorii vor fi sancţionaţi şi potrivit legii penale.
Răspunderea penală, administrativă sau materială ori aplicarea unor măsuri de influentare obsteasca nu exclud răspunderea disciplinară pentru fapta săvîrşită, dacă prin aceasta s-au încălcat şi obligaţiile de muncă.
Se considera abateri disciplinare ale personalului din unităţile de transporturi următoarele fapte:
a)organizarea sau executarea unei operaţii ori lucrări, darea unei dispoziţii pentru executarea acesteia, care au condus sau puteau conduce la întreruperea transporturilor, avarierea mijloacelor de transport, pagube materiale, accidente de muncă;
b)încălcarea regulilor şi disciplinei în exploatarea, întreţinerea, administrarea şi repararea mijloacelor de transport şi în conducerea prin dispecer a transporturilor;
c)sustragerea sub orice formă de bunuri şi valori aparţinînd unităţii;
d)încălcarea regulilor privind activităţile de protecţie a muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi accesul în unităţi;
e)introducerea sau consumul de băuturi alcoolice în incinta unităţii sau la locurile de muncă, prezentarea la serviciu în condiţiile necorespunzătoare efectuării serviciului, precum şi efectuarea serviciului sub influenţa alcoolului, introducerea sau consumul neautorizat, de băuturi alcoolice pe mijloacele de transport;
f)încălcarea regulilor privind apărarea secretului de stat şi de serviciu;
g)neprezentarea la solicitarea conducerii pentru înlăturarea urmărilor accidentelor, avariilor, incendiilor, în scopul restabilirii grabnice a transporturilor;
h)nerespectarea programului de lucru, neprezentarea la ora prevăzută pentru intrarea în schimb sau părăsirea serviciului înainte de sosirea persoanei din schimbul următor, neprezentarea la data şi ora stabilite de unitate pentru constituirea sau completarea echipajelor de schimb la nave;
i)nerespectarea în timpul serviciului a regimului de lucru stabilit, încălcarea disciplinei tehnologice;
j)efectuarea în timpul programului a unor lucrări ce nu au legătură cu obligaţiile de serviciu;
k)nerespectarea ordinii, curăţeniei şi neluarea măsurilor necesare pentru folosirea corespunzătoare şi întreţinerea bunurilor unităţii;
l)folosirea abuzivă a mijloacelor de transport, precum şi a bunurilor aparţinînd unităţii;
m)necompletarea sau completarea necorespunzătoare a evidentelor, precum şi comunicarea de date sau informaţii inexacte sau necomplete;
n)neparticiparea la instructaje, cursuri de pregătire profesională, analiza activităţii periodice sau alte activităţi destinate ridicării nivelului profesional;
o)neprezentarea la controale şi verificări periodice privind starea sănătăţii sau a aptitudinilor şi la examenele psihologice ale personalului din siguranţa circulaţiei transporturilor;
p)neincunostintarea sefilor ierarhici asupra unor deficiente de natura a stanjeni activitatea normală a transporturilor;
r)încălcarea regulilor de comportare în relaţiile de serviciu; neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu cuprinse în regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţilor.
Constituie, de asemenea, abateri disciplinare şi următoarele fapte săvîrşite de conducatori în măsura în care acestea le reveneau ca obligaţii potrivit reglementărilor în vigoare:
a)neîndeplinirea atribuţiilor de organizare, coordonare şi control;
b)neexecutarea obligaţiilor privind îndrumarea personalului în subordine în legătură cu atribuţiile de serviciu; neluarea unor măsuri ferme privind îndeplinirea la timp şi în bune condiţii a obligaţiilor ce reveneau acestuia;
c)abuzul de autoritate faţă de personalul în subordine, stirbirea autorităţii sau afectarea demnităţii acestuia;
d)aplicarea în mod nejustificat a unor sancţiuni, acordarea nejustificată a recompenselor sau luarea altor măsuri nedrepte ori cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Enumerarea faptelor arătate în art. 30 şi 31 nu este limitativa, sancţiunile disciplinare putându-se aplică şi pentru nerespectarea oricăror alte obligaţii de serviciu prevăzute în lege, în prezentul statut sau în instrucţiuni de serviciu.
Conducătorii trebuie să ia măsuri în vederea prevenirii abaterilor disciplinare ale personalului, potrivit obligaţiilor ce le revin, iar atunci cînd faptele s-au săvârşit, să aplice, potrivit competentelor stabilite, sancţiunile disciplinare fără întîrziere şi cu toată exigenta sau, după caz, sa sesizeze şi sa propună măsurile corespunzătoare, în raport cu gravitatea faptelor.
Odată cu aplicarea sancţiunii, conducătorul este obligat sa atragă atenţia persoanelor în subordinea asupra îndatoririlor lor de serviciu sau sa pună în discuţia colectivului de muncă abaterea săvîrşită. Dezbaterea în colectivul de muncă a abaterii disciplinare trebuie să constituie un prilej de analiza tovaraseasca a comportării celui sancţionat şi de afirmare a opiniei colective împotriva abaterii săvîrşite.
Sancţiunile disciplinare aplicate trebuie să aibă scop educativ, să contribuie la îndreptarea celui care a săvârşit abaterea şi, prin caracterul lor exemplar, sa constituie o avertizare pentru întregul personal.
Sancţiunile disciplinare se au în vedere la stabilirea aprecierilor şi a calificativelor anuale ale personalului, precum şi la promovarea în funcţie.
Persoanelor încadrate în munca nu li se poate aplica, pentru o faptă care constituie abatere disciplinară, decât o singura sancţiune disciplinară, cu caracter general sau specific, chiar dacă cu acest prilej au fost incalcate mai multe îndatoriri de serviciu. Este interzisă aplicarea de sancţiuni colective întregului personal al unităţii sau al unui compartiment de muncă.
Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate sînt:
a)mustrare;
b)avertisment;
c)retragerea uneia sau mai multor gradatii ori trepte de retribuire pe o perioadă de 1-3 luni sau, în cazul celor încadraţi cu retributia la nivelul de baza, diminuarea acesteia cu 5-10% pe aceeaşi perioadă;
d)reducerea retributiei şi reducerea indemnizaţiei de conducere pe o durată de 1-3 luni cu 5-10% în cazul celor ce ocupa funcţii de conducere cu retribuţii fixe;
e)retrogradarea în funcţie sau în categorie, în cadrul aceleiaşi profesii, pe o durată de 1-3 luni;
f)desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Mustrarea se aplică, de regula, celui care a săvârşit, pentru prima data, o abatere de mica importanţa.
Avertismentul se aplică celui care repeta abaterea pentru care a fost sancţionat cu mustrare sau care prin încălcarea obligaţiilor sale de muncă şi a normelor de comportare în unitate, poate influenţa bunul mers al unităţii.
Retragerea uneia sau mai multor gradatii ori trepte de retribuire pe o perioadă de 1-3 luni sau, în cazul celor încadraţi cu o retributie la nivelul de baza, diminuarea acesteia cu 5-10% se aplică celui care repeta abaterea pentru care a fost sancţionat cu avertisment sau încalcă obligaţiile sale de muncă ori normele de comportare în unitate, înfluentand bunul mers al unităţii.
Reducerea retributiei şi reducerea indemnizaţiei de conducere pe o durată de 1-3 luni cu 5-10% se aplică personalului de conducere care repeta abaterile pentru care a fost sancţionat cu avertisment sau care a săvârşit abateri prin încălcarea obligaţiilor de muncă ori a normelor de comportare în unitate, influentand prin aceasta bunul mers al unităţii.
Retrogradarea în funcţie sau categorie se aplică celor care repeta abaterile pentru care au fost sancţionaţi conform prevederilor art. 38 şi 39 ori încalcă obligaţiile de muncă sau normele de comportare în unitate cu urmări grave asupra bunului mers al unităţii.
Desfacerea disciplinară a contractului de muncă se aplică celui care săvârşeşte o abatere foarte grava prin efectul produs asupra bunului mers al unităţii ori încalcă în mod repetat obligaţiile sale de muncă, inclusiv normele de comportare în unitate.
Următoarele abateri pot fi sancţionate cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă:
a)fapte care au produs sau puteau produce accidente, evenimente, deranjamente, avarii sau deteriorări cu consecinţe grave privind siguranţa transporturilor;
b)sustragerea sub orice formă de bunuri aparţinînd unităţii;
c)prezentarea la serviciu sau efectuarea acestuia sub influenţa băuturilor alcoolice, precum şi consumarea lor în timpul serviciului.Secţiunea a III-a Sancţiuni disciplinare specifice
În afară de sancţiunile disciplinare prevăzute de art. 35, se pot aplica şi următoarele sancţiuni specifice:
1.Personalului din unităţile de cale ferată:
a)retragerea disciplinară, pe o perioadă de 1-6 luni, din funcţii care concura la siguranţa circulaţiei trenurilor şi trecerea într-o funcţie inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeaşi sau în alta localitate;
b)înlocuirea disciplinară din funcţii care concura la siguranţa circulaţiei trenurilor şi trecerea în alta munca corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeaşi sau în alta localitate.
2.Personalului din transporturile auto:
a)retragerea disciplinară, pe o perioadă de 1-6 luni, în funcţii care concura la siguranţa circulaţiei transporturilor auto şi trecerea într-o funcţie inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeaşi localitate;
b)înlocuirea disciplinară din funcţii care concura la siguranţa circulaţiei transporturilor auto şi trecerea în alta munca corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeaşi localitate.
3.Personalului navigant din marina civilă:
a)ridicarea permisiei de a ieşi la uscat, în porturile străine, pînă la 5 zile;
b)reţinerea în cabina pînă la 3 zile;
c)debarcarea disciplinară de pe nava pe o perioadă de 1-6 luni şi trecerea într-o funcţie inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeaşi localitate;
d)înlocuirea disciplinară din funcţie, avînd drept consecinţa debarcarea de pe nava şi trecerea în alta munca corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeaşi localitate;
Retragerea disciplinară, pe o perioadă de 1-6 luni, din funcţii care concura la siguranţa circulaţiei trenurilor şi trecerea într-o funcţie inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeaşi sau în alta localitate, se aplică numai pentru abateri de la regulile şi dispoziţiile din activitatea de siguranţă circulaţiei trenurilor şi consta în înlăturarea temporară, pe aceeaşi perioadă, a celui vinovat din anumite funcţii care concura la aceasta activitate.
Retragerea disciplinară, pe o perioadă de 1-6 luni, din funcţii care concura la siguranţa transporturilor auto şi trecerea într-o funcţie inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeaşi localitate, se aplică pentru abateri de la regulile şi dispoziţiile din activitatea de siguranţă a circulaţiei în transporturile auto şi consta în înlăturarea temporară a celui vinovat, pe aceeaşi perioadă, din anumite funcţii care concura la aceasta activitate.
Înlocuirea disciplinară din funcţii care concura la siguranţa circulaţiei trenurilor şi a transporturilor auto şi trecerea în alta munca corespunzătoare pregătirii profesionale se aplică pentru abateri repetate sau o singura abatere deosebit de grava de la regulile şi dispoziţiile din activitatea de siguranţă circulaţiei şi are drept efect interdicţia de a ocupa anumite funcţii care concura la aceasta activitate.
Ridicarea permisiei de a ieşi la uscat în porturile străine, pînă la 5 zile, se aplică unui membru din echipajul navei şi consta în interdicţia, atunci cînd ceilalţi membri ai echipajului primesc aceasta învoire, de a ieşi la uscat în porturile străine sau în alte locuri din străinătate unde nava a acostat.
Reţinerea în cabina pînă la 3 zile se aplică unui membru din echipajul navei şi consta în interzicerea îndeplinirii de către acesta a serviciilor de cart la bordul navei.
Debarcarea disciplinară de pe o nava pe o perioadă de 1-6 luni şi trecerea într-o funcţie inferioară, corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeaşi localitate, se aplică unui membru din echipajul navei pentru abateri săvîrşite la bordul navei sau legate de activitatea de navigaţie şi are drept efect interdicţia de a ocupa orice funcţie la bordul navei pentru durata respectiva.
Înlocuirea disciplinară din funcţie, avînd drept consecinţa debarcarea de pe nava şi trecerea în alta munca corespunzătoare pregătirii profesionale, în aceeaşi localitate, se aplică unui membru din echipajul navei pentru abateri repetate sau o singura abatere deosebit de grava, săvîrşite la bordul navei sau legate de activitatea navigaţiei şi are drept efect interdicţia de a ocupa orice funcţie la bordul navei.
Organul care a aplicat sancţiunile specifice prevăzute la art. 42 pct. 1 lit. b), pct. 2 lit. b) şi pct. 3 lit. d) va putea dispune ca, după expirarea unei perioade de cel puţin un an, cel sancţionat sa revină într-o funcţie care concura la siguranţa circulaţiei trenurilor, auto sau navigaţiei civile.
Pentru aplicarea sancţiunilor disciplinare se va face o cercetare prealabilă a faptei de către conducătorul unităţii, de conducătorii ierarhici superiori sau de unul ori mai mulţi delegaţi ai acestora.
Pe nave, cercetarea poate fi dispusă sau efectuată şi de către comandantii acestora.
În cursul cercetărilor se vor cerceta şi analiza toate dovezile necesare pentru stabilirea completa şi exactă a faptelor care constituie abateri disciplinare şi a împrejurărilor în care au fost săvîrşite.
Persoana încadrată în munca supusă cercetării va fi ascultata în toate cazurile, iar apărarea şi susţinerile sale vor fi verificate cu toată exigenta. Pentru aflarea adevărului şi stabilirea exactă a situaţiei de fapt, pot fi ascultate orice persoane care au cunoştinţa sau pot da lămuriri asupra faptelor şi împrejurărilor. Declaraţiile celor ascultaţi se consemnează în scris şi se semnează de aceştia după ce, în prealabil, s-a stabilit identitatea lor.
În cazul în care cercetările s-au efectuat de organul competent a aplica sancţiunea, constatările şi concluziile acestuia vor fi consemnate într-un proces-verbal, pe baza căruia se va aplica sancţiunea. Atunci cînd competenţa de aplicare a sancţiunii aparţine altei persoane decât cea care a făcut cercetarea, dosarul de cercetare se va inainta acelei persoane în vederea aplicării sancţiunii.
La stabilirea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de:
a)cauzele, gravitatea faptei şi împrejurările în care a fost săvîrşită;
b)gradul de vinovăţie a celui care a comis fapta;
c)urmările abaterii săvîrşite, iar în cazul în care sînt mai mulţi vinovaţi, măsura în care fiecare din ei a contribuit la producerea acestor urmări;
d)dacă cel în cauza a mai avut şi alte abateri, timpul de cînd se afla în funcţia pe care o îndeplineşte şi modul de comportare în serviciu.
La stabilirea sancţiunilor disciplinare, prevăzute la art. 35 lit. c), d) şi e), se va avea în vedere şi faptul dacă pentru neîndeplinirea acelor îndatoriri de serviciu s-a diminuat retributia tarifara conform sistemului de retribuire în vigoare ori s-a aplicat o amenda.
În cazul reperarii unei abateri de aceeaşi gravitate, sancţiunile disciplinare se aplică, de regula în mod progresiv.
În scopul asigurării desfăşurării nestingherite a cercetărilor, pentru abateri disciplinare grave, personalul poate fi obligat sa stea la dispoziţia organelor de cercetare pe timpul strict necesar, fără a-şi îndeplini atribuţiile funcţiei. În acest caz, conducătorii ierarhici vor lua măsuri pentru asigurarea desfăşurării normale a serviciului la locul de muncă.
Măsura prevăzută la alin. 1, a carei durata nu va putea depăşi 15 zile, se ia de conducătorul care face sau a dispus efectuarea cercetărilor, ori de conducătorii ierarhici superiori acestora şi se comunică în scris celor în cauza. Atunci cînd a fost dispusă de către un conducător inferior celui îndreptăţit a încadra în munca persoana respectiva, măsura va fi supusă confirmării conducătorului cu competenţa de încadrare în munca, în termen de cel mult 3 zile.
În această perioadă, cel supus cercetării va putea fi folosit la îndeplinirea altor activităţi şi va primi retributia tarifara de încadrare, sporul de vechime şi, după caz, alocaţia de stat pentru copii, plata urmând a se face pe baza confirmării scrise a organului de cercetare ca a stat la dispoziţia sa. În cazul constatării nevinovăţiei celui cercetat, acestuia i se va plati şi diferenţa pînă la suma rezultată din calculul retributiei sale medii realizate în ultimele 3 luni anterioare măsurii luate.
La expirarea termenului prevăzut la alin. 2, persoana respectiva reintra de drept în îndeplinirea funcţiei avute, dacă sancţiunea disciplinară aplicată nu implica modificarea sau încetarea contractului de muncă.
Sancţiunile disciplinare se aplică sau, după caz, se propun de conducătorii ierarhici superiori ori de organele de conducere colectivă ale unităţii sau ale unităţii ierarhic superioare. De asemenea, pot fi propuse de către şefi de compartimente şi de organele de control.
În cazul încălcării normelor privind ordinea şi disciplina la locul de muncă, colectivul compartimentului sau, după caz, al navei din care face parte cel vinovat poate să ia în dezbatere abaterea săvîrşită şi sa ceara conducerii unităţii aplicarea sancţiunii disciplinare, inclusiv desfacerea contractului de muncă.
Sancţiunile disciplinare se aplică după cum urmează:
a)mustrarea şi avertismentul, de conducătorii ierarhici începînd cu şeful de serviciu sau de organele de conducere colectivă ale unităţilor;
b)retragerea uneia sau mai multor gradatii ori trepte de retribuire pe o perioadă de 1-3 luni sau, în cazul celor încadraţi cu retributia la nivel de baza, diminuarea acesteia cu 5-10%, pe aceeaşi perioadă, reducerea retributiei şi reducerea indemnizaţiei de conducere pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%, precum şi retrogradarea în funcţie sau în categorie, în cadrul aceleiaşi profesii, pe o durată de 1-3 luni, de organele de conducere colectivă ale unităţilor sau, după caz, de conducătorul unităţii, potrivit competentelor de încadrare în munca;
c)desfacerea contractului de muncă, de organele de conducere colectivă sau, după caz, de conducătorul unităţii, potrivit competentelor de încadrare în munca, cu consultarea organelor sindicale.
Sancţiunile disciplinare specifice prevăzute de art. 42 pct. 1 lit. a) şi b), pct. 2 lit. a) şi b) şi pct. 3 lit. c) şi d) se aplică, după caz, de organele de conducere colectivă, de conducătorul unităţii sau de organul ierarhic superior, potrivit competentelor de încadrare în munca, iar cele prevăzute de art. 42 pct. 3 lit. a) şi b), de comandantii navelor.
Orice conducător poate aplica sancţiunile corespunzătoare competentelor sale personalului în subordine. Competenţa de sancţionare aparţine şi celui care înlocuieşte temporar pe conducătorul unităţii sau pe conducătorul ierarhic superior al acestuia.
În cazul în care sancţiunile disciplinare se aplică de conducătorii ierarhici superiori, măsurile de aplicare a acestor sancţiuni, inclusiv comunicarea sancţiunii, se iau prin conducerea unităţii în care funcţionează cel sancţionat.
Ministrul transporturilor şi telecomunicatiilor şi adjunctii acestuia au dreptul să aplice tuturor persoanelor încadrate în munca, subordonate ierarhic, orice sancţiune disciplinară din cele prevăzute în prezentul statut.
Stabilirea prin asimilare a funcţiilor ai căror titulari au dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare se face prin ordinul ministrului transporturilor şi telecomunicatiilor, de acord cu Comitetul Uniunii sindicatelor întreprinderilor din transporturi şi telecomunicaţii, prin echivalarea cu cele prevăzute la lit. a)-c) din prezentul articol.
Pentru abaterile disciplinare săvîrşite de o persoană încadrată în munca pe timpul detaşării, sancţiunile "mustrare" şi "avertisment" se aplică de unitatea la care lucrătorul este detaşat. Desfacerea disciplinară a contractului de muncă se aplică numai de conducerea unităţii care l-a detaşat. Celelalte sancţiuni se aplică de conducerea unităţii la care este detaşat, cu acordul unităţii unde este încadrat.
Abaterile disciplinare săvîrşite de cei încadraţi în munca pe timpul delegării în alta unitate se sancţionează de conducerea unităţii care i-a delegat, la propunerea unităţii la care au fost delegaţi.
Ucenicii care se pregătesc la locul de muncă, elevii şi studenţii care fac practica vor fi sancţionaţi, pentru abaterile disciplinare săvîrşite potrivit actelor normative care reglementează pregătirea profesională a acestora.
Cînd pentru aceeaşi abatere ori mai multe abateri aflate în strânsă legătură au fost cercetate persoane cu funcţii diferite sau din unităţi diferite de transporturi, a căror vinovăţie a fost stabilită, sancţiunile se aplică de conducătorul competent sa sanctioneze persoana cu funcţia cea mai mare, respectiv de conducătorul sau organul de conducere colectivă a unităţii superioare comune.
Sancţiunea disciplinară va fi stabilită şi comunicată în scris persoanei încadrate în munca, în cel mult 30 de zile de la data cînd cel în drept a o aplica a luat cunoştinţa de săvîrşirea abaterii; aplicarea sancţiunii nu se va face însă mai târziu de 6 luni de la data săvîrşirii abaterii. După trecerea acestor termene, abaterile disciplinare nu mai pot fi sancţionate, cu excepţia faptelor care au făcut obiectul unei anchete penale începută înainte de expirarea acestor termene. În acest caz, termenele sînt suspendate pe timpul anchetei penale.
Cei din vina cărora nu s-au putut lua la timp măsuri disciplinare sînt răspunzători de neluarea acestor măsuri.
În actul de comunicare a sancţiunii se va arata calea de atac, termenul de introducere a contestaţiei şi organul competent sa o soluţioneze.
Sancţiunile disciplinare se aduc şi la cunoştinţa colectivului de lucru din care face parte cel sancţionat.
Sancţiunile disciplinare sînt executorii de îndată ce au fost comunicate, chiar dacă împotriva lor s-a făcut contestaţie.
Toate sancţiunile rămase definitive se trec în fişa sau dosarul personal al celui sancţionat.
În cazul în care unitatea a făcut plângere penală împotriva unei persoane încadrate în munca sau aceasta a fost trimisa în judecata pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, conducerea unităţii o va suspenda din funcţie. Pe timpul suspendării nu se plătesc drepturile de retribuire.
În cazul constatării nevinovăţiei persoanei încadrate în munca suspendată din funcţie, aceasta are dreptul pe timpul cat a fost lipsită de retributie din aceasta cauza, la o despăgubire calculată pe baza retributiei medii realizate în ultimele 3 luni anterioare suspendării. Dacă cel în cauza s-a încadrat între timp într-o funcţie cu o retributie inferioară sau a realizat alte câştiguri mai mici, despăgubirea va consta, pentru perioada respectiva, în diferenţa dintre retributia medie realizată pe ultimele 3 luni anterioare suspendării şi cîştigul realizat între timp.
Împotriva sancţiunii disciplinare, cel sancţionat poate face contestaţie în scris în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de sancţionare.
Contestaţia împotriva sancţiunii disciplinare, cu excepţia desfacerii disciplinare a contractului de muncă se soluţionează de către:
a)persoana care ocupa funcţia ierarhica imediat superioară celei care a aplicat sancţiunea;
b)biroul consiliului oamenilor muncii al întreprinderii, respectiv al centralei industriale sau unităţii asimilate acesteia, pentru sancţiunea aplicată de conducătorul întreprinderii sau centralei industriale, respectiv al unităţii asimilate acesteia;
c)organul ierarhic imediat superior, pentru sancţiunile aplicate de consiliul oamenilor muncii al întreprinderii, respectiv centralei industriale sau unităţii asimilate acesteia.
Contestaţia împotriva desfacerii disciplinare a contractului de muncă se soluţionează de către judecătoria în raza căreia îşi are sediul unitatea sau de organul ierarhic superior, potrivit competentelor acestora. Contestaţia formulată de personalul care concura direct la siguranţa circulaţiei în transporturile pe căile ferate şi auto, precum şi la siguranţa navigaţiei, se soluţionează de consiliul de disciplina constituit conform art. 63.
Contestaţia se face în scris şi se depune la unitatea care a aplicat sancţiunea sau la organul ierarhic superior, la judecătoria sau la consiliul de disciplina, după caz. Contestaţia adresată unui organ necompetent se înregistrează şi va fi înaintată de acesta organului competent sa o soluţioneze, comunicându-se petitionarului despre aceasta.
Organul ierarhic superior competent este obligat să soluţioneze contestaţia în termen de 30 de zile de la primire, putând dispune menţinerea, reducerea, înlocuirea sancţiunii aplicate cu una mai uşoară sau anularea sancţiunii.
Pînă la rezolvarea contestaţiei, cel ce a făcut-o poate să o retragă sau poate depune memorii şi alte acte justificative în completare.
Hotărîrea se motiveaza şi se comunică în scris, în termen de 5 zile de la pronunţare, atît celui în cauza, cat şi unităţii, care va înştiinţa persoana care a aplicat sancţiunea.
Consiliile de disciplina se organizează şi funcţionează la Departamentul căilor ferate, Comandamentul marinei civile şi Centrala transporturi auto.
Consiliile de disciplina sînt constituite din câte 3 membri, din care unul numit prin ordinul ministrului transporturilor şi telecomunicatiilor, unul desemnat de Comitetul Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transporturi şi telecomunicaţii, iar al treilea desemnat de comun acord de aceste organe. Funcţia de preşedinte al consiliului de disciplina va fi îndeplinită de unul din membrii acestuia, prin rotaţie.
Consiliul de disciplina soluţionează contestaţia, cu citarea părţilor, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia, putând hotărî menţinerea, înlocuirea sancţiunii cu una mai uşoară sau anularea sancţiunii aplicate. Hotărîrea consiliului de disciplina se pronunţa cu majoritate de voturi şi se comunică părţilor în termen de 5 zile de le pronunţare.
Împotriva hotărîrii consiliului de disciplina prin care s-a menţinut sau s-a anulat sancţiunea desfacerii contractului de muncă, partea nemultumita poate face plângere la judecătoria în raza căreia îşi are sediul unitatea, în termen de 15 zile de la pronunţarea hotărîrii sau de la comunicare, dacă a lipsit de la pronunţare. Plângerea se depune la consiliul de disciplina, care o va trimite de îndată judecătoriei competente, împreună cu dosarul cauzei.
Hotărîrea judecătoriei este definitivă şi executorie.
Regulile privind organizarea şi funcţionarea consiliilor de disciplina, precum şi asigurarea condiţiilor materiale, se stabilesc prin ordinul ministrului transporturilor şi telecomunicatiilor, de comun acord cu Comitetul Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transporturi şi telecomunicaţii.
Pentru a apara demnitatea şi onoarea comandantilor şi ofiţerilor din marina civilă, se instituie, pe lîngă comandamentele flotelor maritime, fluviale şi de pescuit oceanic, câte un consiliu al comandantilor, de comun acord cu Comitetul Uniunii sindicatelor întreprinderilor din transporturi şi telecomunicaţii.
Consiliile comandantilor dezbat cazurile deosebite de indisciplina şi evenimente de navigaţie, analizând comportarea comandantilor de nave şi a ofiţerilor faţă de regulile şi îndatoririle marinaresti, şi propun luarea de măsuri disciplinare corespunzătoare.
Organizarea şi funcţionarea acestor consilii sînt stabilite prin regulamentul de funcţionare al consiliilor comandantilor de nave, aprobat prin ordinul ministrului transporturilor şi telecomunicatiilor.
Conducătorul ierarhic superior are dreptul sa agraveze sancţiunea disciplinară data de o persoană în subordine, dacă apreciază ca sancţiunea aplicată este prea uşoară faţă de gravitatea abaterii săvîrşite. Aceasta măsura este prea uşoară faţă de gravitatea abaterii săvîrşite. Aceasta măsura poate fi luată în termenele prevăzute în art. 57 şi numai dacă sancţiunea nu a fost executată.
În caz de anulare a sancţiunilor prevăzute la art. 35 lit. c), d), e) şi f) şi la art. 42 pct. 1 lit. a) şi b), pct. 2 lit. a) şi b), pct. 3 lit. c) şi d), cel în cauza are dreptul să fie readus la nivelul retribuirii, în funcţia şi locul de muncă avute anterior aplicării sancţiunii.
Dispoziţiile art. 59 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.
Sancţiunile anulate se vor şterge din fişa personală a celui sancţionat.
Conducătorul care a aplicat sancţiunea răspunde, după caz, disciplinar, material sau penal atunci cînd, cu rea-credinţa, a aplicat o sancţiune disciplinară care ulterior a fost anulată.
În cazul cînd cel care a aplicat sancţiunea disciplinară sau organul ierarhic superior descoperă, în apărarea celui sancţionat, dovezi de nevinovatie care nu au fost cunoscute la data aplicării sancţiunii, este obligat sa anuleze din oficiu sancţiunea.
Sancţiunile disciplinare definitive stabilite de organele administrative precum şi hotărîrea consiliilor de disciplina pot fi revizuite în cazul cînd se descoperă dovezi noi, de natura sa stabilească nevinovatia celor în cauza sau din care să rezulte ca vinovăţia acestora este mai mica.
Cererea de revizuire se face în termen de 30 de zile de la data cînd cel sancţionat a luat cunoştinţa de noile dovezi şi se soluţionează de conducătorul care a stabilit sancţiunea, respectiv organul ierarhic administrativ sau de consiliul de disciplina care a soluţionat contestaţia, în cel mult 30 de zile de la primirea cererii.
Desfacerea contractului de muncă rămasă definitivă prin hotărîre judecătorească este supusă revizuirii potrivit Codului de procedura civilă.
Sancţiunile disciplinare aplicate - cu excepţia celor prevăzute la art. 35 lit. f), art. 42 pct. 1 lit. b), pct. 2 lit. b) şi pct. 3 lit. d) - se considera a nu fi fost luate dacă, timp de un an de la executare, persoana încadrată în munca nu a mai săvârşit o alta abatere. Măsura nu priveşte efectele băneşti ale sancţiunii aplicate.
În cazul cînd cel sancţionat nu a mai săvârşit între timp nici o abatere disciplinară şi a dovedit prin întreaga sa comportare în munca ca sancţiunea şi-a atins scopul educativ, cei care au aplicat-o vor putea dispune, cu consultarea organelor de partid şi a celor sindicale, chiar mai înainte de expirarea termenului de un an, dar nu mai devreme de 6 luni de la executarea sancţiunii, ca aceasta să fie considerată a nu fi fost luată. Măsura nu priveşte efectele băneşti ale acesteia.
Ridicarea sancţiunii se consemnează în fişa personală.
Personalul din unităţile de transporturi poate face reclamaţii la conducătorii ierarhici superiori cu privire la unele măsuri în legătură cu serviciul, prin care poate fi vătămat în interesele lui legitime.
Reclamaţiile trebuie să se adreseze conducătorului nemijlocit, iar în cazul în care problema nu a fost rezolvată de acesta cei în cauza se pot adresa pe cale ierarhica conducătorului imediat superior. Este interzis ca în reclamaţiile scrise înaintate prin posta să fie trecute date cu caracter secret. Reclamaţiile trebuie să se refere numai la persoana celui în cauza şi să fie făcute în limitele politetii.
Conducătorul care a primit reclamaţia este obligat sa o examineze în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de termenele prevăzute de lege şi, dacă o va găsi intemeiata, sa ia imediat măsurile corespunzătoare. Dacă soluţionarea reclamaţiei nu intră în competenţa sa, conducătorul care a primit-o va sesiza pe conducătorul care are această competenţă. În toate cazurile, cel care a făcut reclamaţia va fi încunoştinţat despre măsurile luate.
Conducătorul care a săvârşit o nedreptate sau a luat o măsura nelegală faţă de o persoană în subordine, pentru motivul ca a făcut o reclamaţie sau sesizare, va fi sever sancţionat.
Măsurile referitoare la organizarea timpului de muncă în unităţile de transporturi vor fi stabilite de conducătorii acestor unităţi, împreună cu organele sindicale, ţinînd seama de profilul şi specificul unităţii, aducandu-se la cunoştinţa persoanelor încadrate în munca, direct sau prin afişare:
a)ora începerii şi ora terminării programului de lucru;
b)modul de organizare a lucrului - în schimburi, tura, turnus, program de exploatare sau alte forme specifice activităţii -, cu indicarea duratei şi condiţiilor în care se fac predarea şi preluarea lucrului;
c)durata pauzelor pentru alimentarea şi îngrijirea copilului, acordate femeilor cu copii în vîrsta de pînă la 9-12 luni, după caz, şi orele cînd urmează a fi acordate; cazurile în care pauzele pot fi cumulate prin reducerea programului de muncă;
d)modul de organizare a serviciului pe unitate;
e)modul de acordare a zilei de repaus săptămânal, în cazurile în care repausul nu poate fi asigurat duminica;
f)modul în care se tine evidenta prezentei personalului - pontaj, condica de prezenta sau altele asemenea -, precum şi evidenta orelor efectuate peste program;
g)modul cum se face programarea concediilor de odihnă, precum şi modul cum se tine evidenta acestora, a concediilor de boala, invoirilor, concediilor fără plata şi a concediilor de studii;
h)regulile privind accesul în unitate, circulaţia în cadrul acesteia a personalului şi a persoanelor străine; determinarea locului de muncă unde accesul sau circulaţia este permisă numai în condiţii anume stabilite; asigurarea exercitării controlului asupra respectării acestor reguli.
Funcţiile care concura la siguranţa circulaţiei trenurilor şi transporturilor auto şi la siguranţa navigaţiei civile, în sensul prezentului statut, precum şi funcţiile din această categorie în care pot fi trecuţi cei sancţionaţi potrivit art. 42 pct. 1 lit. a) şi b), pct. 2 lit. a) şi b) şi pct. 3 lit. c) şi d), se stabilesc prin ordinul ministrului transporturilor şi telecomunicatiilor, de acord cu Comitetul Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transporturi şi telecomunicaţii.
Unităţile de transporturi din Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor în care se aplică prezentul statut sînt obligate sa-l aducă la cunoştinţa întregului personal. În contractele de muncă ale persoanelor nou încadrate se va menţiona ca acestea au luat cunoştinţa de prevederile statutului disciplinar.
În scopul cunoaşterii prevederilor statutului disciplinar al personalului din unităţile de transporturi, dispoziţiile acestuia se vor studia în şcolile subordonate ministerului.
Abaterile în legătură cu siguranţa circulaţiei în transporturile pe cale ferată şi auto, precum şi cu siguranţa navigaţiei, în raport cu gravitatea lor, vor fi prelucrate cu toţi lucrătorii din unitate sau vor fi aduse la cunoştinţa prin afişare la locul de muncă.
În măsura în care prezentul statut nu prevede altfel, dispoziţiile sale se completează cu celelalte prevederi ale legislaţiei muncii.
────────────────
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.