Decret-lege nr. 66 din 8 februarie 1990

Consiliul Frontului Salvării Naţionale decretează:

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Cooperativele meşteşugăreşti sînt asociaţii cu caracter economic, care se constituie pe baza consimtamintului, exprimat în mod liber, al persoanelor care devin membrii acestora, în scopul desfăşurării activităţii în comun cu mijloace de producţie proprietate colectivă sau închiriate.

Din sistemul cooperativelor meşteşugăreşti fac parte şi cooperativele de invalizi, care au ca scop integrarea în activităţi productive a persoanelor handicapate.

Cooperativele meşteşugăreşti funcţionează potrivit prevederilor prezentului decret-lege şi ale statutelor proprii şi sînt conduse de organe alese dintre membrii cooperatori în adunările lor generale.

Cooperativele meşteşugăreşti asigura membrilor lor condiţii corespunzătoare de muncă şi de ridicare a nivelului de viaţa.

Articolul 2

Cooperatia mestesugareasca îşi aduce, prin întreaga sa activitate, contribuţia la propăşirea vieţii economice şi sociale a României.

Cooperatia mestesugareasca se încadrează în sistemul economiei naţionale, ca organizaţie economică productiva independenta.

Întreaga activitate a cooperaţiei meşteşugăreşti se desfăşoară în conformitate cu legea, pe baza reglementărilor proprii, potrivit programelor economice, financiare şi social-culturale aprobate de organele prevăzute în statute.

Articolul 3

Activitatea cooperativelor meşteşugăreşti are ca obiect:

a)lucrări la comanda şi prestări de servicii pentru populaţie, pentru unităţi proprii şi alţi beneficiari din ţara şi străinătate;

b)producţia de bunuri de consum;

c)achiziţii, reconditionari şi valorificari de bunuri de la populaţie şi alte unităţi;

d)producţia de obiecte de arta populara şi artizanat;

e)activitatea productiva specifică invalizilor;

f)realizarea de produse prin cooperare cu întreprinderi şi alte organizaţii şi executarea de lucrări solicitate de acestea;

g)desfacerea de mărfuri;

h)activitatea de comerţ exterior, import-export, schimb de marfa, cooperare şi alte operaţiuni de comerţ exterior, prin unităţi proprii şi alte unităţi specializate;

i)relaţii economice, tehnice, schimburi de specialişti şi schimburi cultural-sportive cu organizaţii din alte tari;

Articolul 4

Activitatea cooperativelor meşteşugăreşti se desfăşoară în ateliere de producţie, unităţi prestatoare de servicii sau la domiciliu.

Articolul 5

Cooperatia mestesugareasca poate organiza, potrivit legii, unităţi sau activităţi specifice în străinătate.

Capitolul 2Dispoziţii cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti

Articolul 6

Organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti sînt:

a)cooperativele meşteşugăreşti şi de invalizi;

b)uniunile de cooperative meşteşugăreşti;

c)Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti ;

De asemenea, sînt organizaţii ale cooperaţiei meşteşugăreşti unităţile proprii create de cooperative, de uniuni şi de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti.

Articolul 7

Cooperativele meşteşugăreşti se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit statutelor adoptate de adunările generale ale acestora, pe baza statutului cadru aprobat de Congresul cooperaţiei meşteşugăreşti.

Articolul 8

Cooperativele meşteşugăreşti se pot asocia în uniuni organizate teritorial pe judeţe şi în municipiul Bucureşti sau pe ramuri de activitate.

Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti este organizaţia generală a sistemului cooperaţiei meşteşugăreşti şi apara interesele acesteia în raporturile cu organele de stat, precum şi cu alte organe şi organizaţii.

Articolul 9

Uniunile de cooperative şi Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti iau fiinta, se organizează şi funcţionează potrivit statutelor adoptate, după caz, de conferinţe sau de Congresul cooperaţiei meşteşugăreşti. Acestea sînt conduse de organe alese potrivit statutelor.

Articolul 10

Recunoaşterea infiintarii cooperativelor meşteşugăreşti şi a uniunilor de cooperative se face de către consiliul organizaţiei cooperatiste meşteşugăreşti ierarhic superioare. Acestea dobîndesc personalitate juridică prin înregistrare la organele de stat competente, potrivit legii.

Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti dobîndeşte personalitate juridică, în temeiul prezentului decret-lege, prin adoptarea statutului sau de către Congresul cooperaţiei meşteşugăreşti.

Articolul 11

Unităţile de producţie şi de prestări servicii ale organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti se înfiinţează de acestea prin hotărîre a adunării generale a fiecăreia dintre aceste organizaţii.

Articolul 12

În vederea satisfacerii unor nevoi proprii ale organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti şi ale membrilor acestora se pot înfiinţa pe lîngă cooperative, uniuni şi Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti:

a)şcoli pentru pregătirea personalului;

b)unităţi de perfecţionare şi specializare a personalului şi a cadrelor de conducere;

c)unităţi de cercetare, proiectare şi inginerie tehnologică;

d)unităţi de documentare tehnico-ştiinţifică şi economică;

e)unităţi de prelucrare automată a datelor şi informaţiilor;

f)unităţi de prezentare, reclama şi marketing;

g)unităţi de asistenţa tehnica şi service;

h)unităţi de asistenţa medicală;

i)case de odihnă şi unităţi de agrement;

j)cantine, restaurante, bufete şi anexe de aprovizionare a acestora;

k)case de cultura, biblioteci, cluburi, asociaţii sportive şi baze de practicare a sporturilor;

l)crese şi grădiniţe;

m)alte unităţi.

Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti poate organiza organe de presa şi edituri, banca centrala şi întreprinderi de comerţ exterior. Acestea dobîndesc personalitate juridică potrivit legii.

Articolul 13

Cooperativele meşteşugăreşti îşi desfăşoară activitatea prin munca membrilor lor. Acestea pot folosi şi persoane încadrate cu contracte de muncă sau convenţie, potrivit legislaţiei în vigoare. La cererea lor, aceste persoane pot deveni membri cooperatori în condiţiile prevăzute în statut.

Articolul 14

Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti îndrumă şi sprijină întreaga activitate a cooperaţiei meşteşugăreşti.

Cooperativele meşteşugăreşti pot fi reprezentate prin organele lor proprii, precum şi de uniunile la care sînt asociate şi de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti, în faţa organelor de stat şi a instanţelor judecătoreşti.

Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti poate reprezenta, de asemenea, uniunile cooperaţiei meşteşugăreşti.

Articolul 15

Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti emite, în condiţiile legii, norme obligatorii pentru toate organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti cu privire la:

a)constituirea şi utilizarea fondurilor proprii;

b)efectuarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale;

c)organizarea conducerii şi a muncii;

d)raporturile de muncă, normarea, salarizarea şi cointeresare materială pentru membrii cooperatori şi angajaţi;

e)protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor;

f)asigurările sociale şi pensiile membrilor cooperatori;

g)alte domenii ale organizării şi funcţionarii cooperaţiei meşteşugăreşti.

Articolul 16

Organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti stabilesc, potrivit competentei prevăzute de lege, preţuri şi tarife.

Articolul 17

Litigiile dintre organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti se rezolva de organele competente potrivit legii.

Articolul 18

Organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti păstrează fondurile disponibile în conturi deschise la unităţile bancare, ce efectuează operaţiunile lor de decontare.

Articolul 19

Organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti vărsa la bugetul de stat impozite şi taxe pentru activitatea ce o desfăşoară în temeiul reglementărilor legale.

Articolul 20

Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti poate reprezenta organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti din România în relaţiile cu organizaţiile cooperatiste din alte tari, cu organizaţiile cooperatiste cu caracter internaţional, precum şi cu alte organizaţii internaţionale, putindu-se afilia la acestea.

Capitolul 3Regimul juridic al bunurilor organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti

Articolul 21

Bunurile mobile şi imobile, mijloace fixe, proprietatea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti pot fi transmise în proprietate sau date în folosinţă numai cu plata, în condiţiile prevăzute în statute.

Bunurile prevăzute în alineatul precedent nu pot fi urmărite de creditorii organizaţiilor cooperatiste şi de creditorii personali ai membrilor cooperatori.

Bunurile imobile mijloace fixe, proprietatea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti, nu pot fi dobîndite de terţi prin prescripţie achizitiva, iar bunurile mobile mijloace fixe, proprietatea aceloraşi organizaţii, nu pot fi dobîndite de terţi prin posesia de buna-credinţa.

Acţiunea în revendicarea bunurilor arătate în alineatele precedente este imprescriptibila.

Dispoziţiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător şi mijloacelor circulante.

Mijloacele circulante excedentare pot fi transmise cu plata potrivit reglementărilor Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti.

Articolul 22

Creditorii organizaţiilor cooperatiste pot urmări disponibilul în bani al organizaţiei debitoare, în limita soldurilor creditoare la fondurile în legătură cu destinaţia cărora s-a născut creanta. În cazul în care creanta nu poate fi realizată în acest mod, creditorii vor putea urmări produsele organizaţiei cooperatiste debitoare, care nu sînt necesare acesteia pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale existente la începutul urmăririi, precum şi partea excedentară a mijloacelor circulante.

Capitolul 4Sprijinul acordat de stat cooperaţiei meşteşugăreşti

Articolul 23

Proprietatea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti este ocrotită de lege.

Statul, prin organele sale, sprijină organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti prin:

a)acordarea de credite;

b)aprovizionarea cu materii prime, materiale, piese de schimb, utilaje şi mijloace de transport;

c)atribuirea de terenuri în folosinţă din fondul funciar de stat;

d)vînzarea sau închirierea de imobile din fondul de stat;

e)stabilirea unui sistem de impozitare care să stimuleze dezvoltarea producţiei şi a activităţii de servire a populaţiei;

f)protejarea producţiei cooperativelor şi secţiilor de invalizi şi nevăzători, inclusiv prin reduceri şi scutiri de impozite pentru acestea şi pentru alte categorii de unităţi;

g)alte măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii cooperaţiei meşteşugăreşti.

Articolul 24

Abaterile de la regulile interne de disciplina financiară şi de la regulile de disciplina a muncii săvîrşite de membrii cooperativelor meşteşugăreşti şi angajaţi se constata de către organele proprii de control, iar sumele provenite prin aplicarea sancţiunilor de către aceste organe se vărsa la fondurile organizaţiilor cooperatiste.

Articolul 25

Datoriile organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti, inclusiv părţile sociale, faţă de membrii cooperatori, foştii membri şi angajaţii acestor organizaţii, nevalorificate de titularii creanţelor în termenul prevăzut de lege, se prescriu şi se virează la fondurile cooperatiste.

Articolul 26

Contractele încheiate de cooperativele meşteşugăreşti cu persoanele fizice în cadrul servirii populaţiei, contractele de executări de lucrări la domiciliu, precum şi contractele încheiate între cooperativele meşteşugăreşti şi mestesugarii cu ateliere proprii, au caracterul de titluri executorii, organizaţiile creditoare putind proceda, în temeiul acestora, la executarea creanţelor băneşti în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de către debitori.

Articolul 27

Organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti pot sa urmărească şi să execute creanţele lor băneşti prin executori proprii.

Capitolul 5Asigurările sociale în cooperatia mestesugareasca

Articolul 28

Cooperatia mestesugareasca îşi organizează sistemul sau propriu de asigurări sociale, de asistenţa medicală şi socială.

Articolul 29

Dreptul la asigurare materială se realizează în cadrul asigurărilor sociale din cooperatia mestesugareasca prin pensii, ajutoare sociale, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, maternitate şi deces, precum şi pentru trimiterea la tratament balneoclimateric şi la odihna.

Membrii de familie ai asiguraţilor beneficiază de pensii şi ajutoare sociale de urmaş, precum şi de ajutoare materiale în caz de deces al susţinătorului.

Elevii şi ucenicii din cooperatia mestesugareasca, deveniti invalizi în timpul şi din cauza efectuării practicii profesionale, beneficiază de pensii de invaliditate, cauzate de accident de muncă sau boala profesională.

Articolul 30

Drepturile de asigurări sociale din cooperatia mestesugareasca se acordă prin organe proprii stabilite de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti.

Condiţiile de acordare, cuantumul şi procedura de stabilire a drepturilor ce se cuvin asiguraţilor, precum şi organele competente sa judece contestaţiile privind aceste drepturi, sînt cele prevăzute în regulamentele aprobate de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti.

Regulamentele se elaborează pe baza principiilor din reglementările referitoare la asigurările sociale de stat, ţinînd seama de specificul cooperaţiei meşteşugăreşti.

Încadrarea în grade de invaliditate se face de organele şi cu procedura prevăzută de normele legale ce se aplică asigurărilor sociale de stat.

Articolul 31

Asiguraţii din asigurările sociale ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi membrii lor de familie beneficiază, în condiţiile legii, de asistenţa medicală, întreţinere, medicamente şi materiale sanitare pe tot timpul internării, precum şi de asistenţa medicală ambulatorie.

Articolul 32

Mestesugarii cu ateliere proprii şi persoanele care, potrivit legii, lucrează împreună cu aceştia pot fi înscrişi în asigurările sociale din cooperatia mestesugareasca, plătind o cotizatie de asigurări sociale calculată la venitul profesional impozabil.

Ucenicii ce se pregătesc în atelierele mestesugarilor asiguraţi beneficiază de pensii de invaliditate plătite din fondurile de asigurări sociale ale cooperaţiei meşteşugăreşti, dacă au devenit invalizi în timpul şi din cauza efectuării practicii profesionale.

Articolul 33

Fondurile asigurărilor sociale din cooperatia mestesugareasca provin din contribuţia de asigurări sociale a cooperativelor, contribuţia pentru pensia suplimentară a membrilor cooperatori şi cotizaţiile mestesugarilor cu ateliere proprii, înscrişi în asigurările sociale din cooperatia mestesugareasca, precum şi din alte venituri prevăzute de statute. Aceste fonduri nu pot fi înstrăinate.

Articolul 34

Stabilirea cuantumului contribuţiilor, cotizaţiilor de asigurare, precum şi a majorărilor acestora, în caz de neplata în termenele stabilite, se va face de către Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti.

Articolul 35

Pensiile şi ajutoarele sociale acordate în cadrul asigurărilor sociale din cooperatia mestesugareasca nu sînt impozabile şi nu pot fi cedate cu nici un titlu, nici total, nici parţial.

Dreptul la pensie şi ajutor social este imprescriptibil. Sumele plătite fără temei, cu titlu de pensie, ajutor social sau alte drepturi aferente, precum şi cele plătite în plus ca ajutoare materiale, se recuperează, reintregindu-se fondurile de asigurări sociale din cooperatia mestesugareasca din care au fost acordate.

Capitolul 6Dispoziţii finale

Articolul 36

Legea nr. 14 din 15 mai 1968, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret-lege, se abroga.

PREŞEDINTELE

CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE

ION ILIESCU