Decret nr. 183 din 30 aprilie 1949

PREZIDUL MARII ADUNĂRII NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE

În temeiul art. 44, pct. 2, şi art. 45 din Constituţia Republicii Populare Române,

Văzând decizia Consiliului de Miniştri Nr. 399 din 28 aprilie 1949,

Emite următorul decret:

Capitolul IDispoziţiuni generale

Articolul 1

Pentru a asigura dezvoltarea economiei naţionale în sectorul de Stat, cooperatist sau particular, precum şi executarea Planului de Stat*1) şi buna gospodărire a bunurilor Statului, se vor pedepsi faptele care urmăresc sau pot avea ca urmare stânjenirea eforturilor oamenilor muncii pentru construirea economiei socialiste în Republica Populară Română.

*1) Legea nr. 1 din 1 Ianuarie 1949, pentru Planul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1949.

Capitolul IIInfracţiuni şi sancţiuni

Articolul 2

Se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 1-12 ani şi amendă dela 10.000-100.000 lei, următoarele fapte, dacă nu constituesc infracţiuni supuse altor pedepse prin decretul de faţă:

a)Nerespectarea deciziunilor luate de Consiliul de Miniştri, ministere, de organele locale ale puterii de Stat, cu privire la executarea Planului de Stat, precum şi nerespectarea deciziunilor referitoare la dirijarea, organizarea şi controlul producţiei, circulaţiei, distribuţiei şi consumului mărfurilor şi produselor de orice fel, neprevăzute în Planul de Stat;

b)Nerespectarea deciziunilor luate cu privire la blocarea sau rechiziţionarea bunurilor necesare activităţii economice;

c)Plăsmuirea sau falsificarea de note, facturi, cartele, bonuri de produse ori mărfuri, sau folosirea acestora ştiind că sînt falşe;

d)Instigarea la nerespectarea individuală sau colectivă, a angajamentelor luate prin contractul colectiv cu privire la îndeplinirea sarcinilor ce revin salariaţilor în vederea asigurării producţiei, circulaţiei, distribuţiei şi consumului mărfurilor şi produselor de orice fel, în sectorul de Stat, cooperatist sau particular;

e)Faptul de a da urmare instigării prevăzute la aliniatul precedent, sau călcarea intenţionată a angajamentelor luate prin contractul colectiv cu privire la sarcinile arătate mai sus.

Articolul 3

Se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 6 luni-6 ani şi amendă dela 4.000-100.000 lei, următoarele fapte:

a)Nerespectarea deciziunilor prin care se reglementează regimul preţurilor şi al beneficiilor, precum şi nerespectarea preţurilor stabilite;

b)Provocarea în orice mod a urcării preţurilor;

c)Producerea, expunerea spre vânzare sau vinderea de bunuri cu lipsă la cîntar sau măsurătoare;

d)Falşificarea sau substituirea de mărfuri sau produse, expunerea unor asemenea mărfuri sau produse;

e)Vinderea sau predarea unor mărfuri sau produse de altă fabricaţie sau calitate decât cea declarată;

f)Nerespectarea dispoziţiunilor privitoare la standardele de Stat, la calcularea şi vărsarea beneficiilor, amortismentelor sau redevenţilor, schimbarea destinaţiunii fondurilor alocate de Stat şi nerespectarea dispoziţiunilor cu privire la evidenţa contabilă;

g)Reaua gospodărire cu voinţă sau gravă neglijenţă a bunurilor aparţinînd unităţilor economice ale Statului sau cooperativelor;

h)Sustragerea sau furtul de produse, materii prime, semifabricate sau finite, maşini, instrumente sau aparate, unelte sau orice alte materiale sau piese ale întreprinderilor de Stat şi oricăror alte unităţi economice ale Statului ori cooperativelor, precum şi degradarea cu voinţă sau din gravă neglijenţă a oricăror mijloace de producţie.

Articolul 4

Se pedepsesc cu muncă silnică dela 5-15 ani şi amendă dela 50.000-200.000 lei următoarele fapte:

a)Comunicarea sau înscrierea cu rea credinţă de date necorespunzătoare realităţii, denaturate ori confuze, în scripte sau în formularele privind Planul de Stat;

b)Divulgarea oricăror date sau elemente privind elaborarea ori executarea Planului de Stat, care nu au fost aduse la cunoştinţa publică de către autorităţile competente, dacă nu constitue o infracţiune mai gravă;

c)Delapidarea fondurilor alocate de Stat unităţilor sale economice;

d)Dosirea, distrugerea ori denaturarea produselor şi mărfurilor.

Articolul 5

Tentativa se pedepseşte ca şi infracţiunea consumată.

Complicii şi tăinuitorii se pedepsesc ca şi autorii.

Articolul 6

În caz de circumstanţe atenuante, în infracţiunile pedepsite conform acestui decret cu închisoare corecţională şi amendă, pedeapsa nu va putea fi coborîtă sub minimul amenzii prevăzute pentru infracţiunea respectivă, iar în infracţiunile pedepsite cu muncă silnică şi amendă, pedeapsa nu va putea fi coborîtă sub un an închisoare corecţională.

Suspendarea executării pedepsii nu poate fi acordată pentru infracţiunile pedepsite în conformitate cu prezentul decret.

Articolul 7

Dacă infracţiunile au fost săvîrşite de persoane însărcinate cu reprezentarea sau administrarea unei societăţi particulare, sau de orice prepus al acesteia în afară de pedepsele penale aplicate, instanţa va putea pronunţa contra societăţii o amendă civilă de 20.000-500.000 lei, care se va încasa şi urmări potrivit dispoziţiunilor din Codul de procedură fiscală.

Capitolul IIIProcedura

Articolul 8

Infracţiunile pedepsite în temeiul prezentului decret, sînt de competenţa tribunalelor.

Articolul 9

Constatarea infracţiunilor sancţionate în conformitate cu acest decret, se face prin încheierea de procese-verbale de către procurorii parchetelor tribunalelor, precum şi de organele miliţiei, cu delegaţie specială dată de ministrul afacerilor interne sau împuternicitul său, fie din oficiu, fie la sezisarea organelor ministerelor interesate, în care caz acestea sînt obligate a da tot concursul la efectuarea cercetărilor.

Procesele-verbale încheiate de organele prevăzute prin prezentul articol fac dovada pînă la înscrierea la falş pentru constatările personale. Ele vor fi înaintate de îndată parchetelor tribunalelor respective.

Articolul 10

Cercetarea, urmărirea şi judecarea tuturor infracţiunilor, pedepsite în conformitate cu acest decret, precum şi a infracţiunilor conexe, se vor face potrivit dispoziţiunilor prevăzute în codul de procedură penală pentru delictele flagrante. În cazul infracţiunilor pedepsite cu muncă silnică, parchetul va putea trimite cauza direct tribunalului, oridecâteori apreciază că instrucţia nu mai este necesară.

Articolul 11

În cazul cînd fapta nu prezintă pericol social, deoarece este lipsită în mod vădit de importanţă şi nu produce urmări dăunătoare, parchetul va putea clasa, dând învinuitului avertisment.

Articolul 12

Odată cu sesizarea instanţei, parchetul va indica şi unitatea economică de Stat, unitatea cooperatistă sau ministerul interesat, ce vor fi citate ca părţi civile.

Părţile civile indicate, conform alineatului precedent, nu vor putea fi înlocuite prin altele.

În instanţa de judecată poate oricînd interveni şi altă unitate economică sau minister.

Articolul 13

În toate procesele ce se cercetează, se urmăresc şi se judecă, conform prezentului decret, unitatea economică de Stat, unitatea cooperatistă sau ministerul interesat, au calitatea de parte civilă, chiar fără de o constituire în termen şi formală; calea de atac exercitată de partea civilă învesteşte instanţa cu dreptul de a se putea pronunţa şi asupra pedepsei.

Articolul 14

Citarea inculpatului regulat făcută pentru oricare din termenele de judecată, acoperă procedura şi pentru termenele următoare, la care nu va fi citat, afară de cazul cînd inculpatul este arestat.

Inculpatul care vrea să se servească de proba cu martori, va trebui să o ceară la primul termen cînd procedura este completă şi va fi obligat să aducă martorii la termenul următor, sub pedeapsa decăderii.

Articolul 15

În caz de clasare, cu sau fără avertisment, instanţa poate fi sesizată direct de partea civilă, în termen de 30 zile dela comunicarea clasării.

Articolul 16

Mărfurile sau produsele care au făcut obiectul cercetării, vor fi administrate şi folosite, potrivit normelor anume stabilite.

Mărfurile sau produsele proprietate particulară, care au făcut obiectul infracţiunii, vor fi confiscate prin hotărîrea instanţei de judecată şi se va dispune de ele, potrivit aceloraşi norme.

Capitolul IVDispoziţiuni transitorii şi finale

Articolul 17

Prezentul decret, precum şi celelalte decrete, legi şi deciziuni care au de scop executarea Planului de Stat, reglementarea regimului preţurilor şi beneficiilor*1), precum şi dirijarea, organizarea şi controlul producţiei, circulaţiei, distribuţiei şi consumului mărfurilor, produselor şi prestaţiunilor de servicii ori locaţiunilor de servicii şi bunuri, au caracter temporar, în raport cu art. 3, alin. 2 din codul penal.

*1) A se vedea: Decret nr. 24 din 22 Ianuarie 1949, pentru reglementarea regimului de formare a preţurilor şi înfiinţarea "Oficiului Central al Preţurilor" şi Decret nr. 51 din 10 Februarie 1949, pentru vărsarea beneficiilor.

Articolul 18

Cauzele în curs de judecată în faţa instanţelor speciale, prevăzute de art. 54 din Legea Nr. 351 din 3 mai 1945, pentru reprimarea speculei ilicite şi sabotajului economic, se vor judeca de tribunalele sau secţiunile pe lîngă care au funcţionat. La tribunalele unde numărul instanţelor de sabotaj nu corespundea cu numărul secţiunilor penale, cauzele vor fi repartizate între secţiunile penale existente.

Cauzele care se găsesc în curs de judecată la judecătoriile populare, vor fi trimise de îndată tribunalului respectiv, fără a mai fi necesară o hotărîre declinatorie de competenţă.

Probele administrate rămîn câştigate cauzei.

Cauzele în care, pînă la data publicării prezentului decret, a intervenit o hotărîre a judecătoriei populare, vor fi judecate de tribunalul respectiv, ca instanţă de recurs.

Cererile de revizuire a hotărârilor judecătoriilor populare, precum şi contestaţiile împotriva acestor hotărîri sau a executării lor, vor fi judecate de tribunalul respectiv.

Articolul 19

Dispoziţiunile din legile speciale şi din deciziunile care trimit la Legea Nr. 351 din 1945, vor fi înţelese în sensul că trimiterea se face la prevederile corespunzătoare din prezentul decret, atît în ceea ce priveşte procedura, cât şi în ceea ce priveşte sancţiunea. În lipsa unor prevederi corespunzătoare cu privire la sancţiune, trimiterea se înţelege a fi făcută la art. 2.

Articolul 20

Infracţiunile prevăzute de Legea Nr. 16 din 15 Ianuarie 1949 pentru sancţionarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului şi propăşirea economiei naţionale, rămîn supuse dispoziţiunilor acelei legi.

Articolul 21

Constatarea infracţiunilor la legile şi dispoziţiunilor cu caracter fiscal, pedepsite în conformitate cu prezentul decret, rămîne supusă dispoziţiunilor din acele legi sau - în lipsa lor - dispoziţiunilor din codul de procedură fiscală.

Articolul 22

Se abrogă Legea Nr. 351 din 3 Mai 1945, pentru reprimarea speculei ilicite şi a sabotajului economic; Decretul Nr. 58 din 8 Iunie 1948 pentru stabilirea unui regim represiv special; Decretul Nr. 116 din 1 Iulie 1948 pentru stabilirea şi reprimarea unor noi crime de sabotaj; Decretul Nr. 260 din 25 Septemvrie 1948 pentru trecerea unor atribuţiuni pe seama Consiliului de Miniştri; art. 11 din Decretul Nr. 51 din 10 Februarie 1949 pentru vărsarea beneficiilor; art. 19 din decretul Nr. 52 din 10 Februarie 1949 pentru constituirea fondului pentru finanţarea lucrărilor de investiţiuni şi pentru vărsarea amortismentelor.

C.I. PARHON

MARIN FLOREA IONESCU

Ministrul justiţiei,

A. Bunaciu

Dat în Bucureşti la 29 aprilie 1949.

Nr. 461.