Norme metodologice din 29 decembrie 1999

Norme metodologice din 29 decembrie 1999 · Legislație

Ordonanţa

─────────

Articolul 2

(2)Sunt, de asemenea, contribuabili, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe, persoanele fizice române fără domiciliu în România, precum şi persoanele fizice străine, care realizează venituri din România în alte condiţii decât cele menţionate la alin. (1) lit. b) şi c), potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri.

Norme metodologice

──────────────────

Sunt contribuabili, potrivit art. 2 alin. (2) din ordonanţa, persoanele fizice române fără domiciliu în România, precum şi persoanele fizice străine, rezidente ale unor state cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, care realizează venituri din România în următoarele condiţii:

–veniturile sunt obţinute din activităţi care nu se realizează prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României;

–veniturile sunt obţinute într-o perioadă care nu depăşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat, în condiţiile prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri.

Ordonanţa

─────────

Articolul 4

(1)Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:

a)venituri din activităţi independente;

b)venituri din salarii;

c)venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

d)venituri din dividende şi dobânzi;

e)alte venituri.

(2)În categoriile de venituri prevăzute la alin. (1) se includ atât veniturile în bani, cat şi echivalentul în lei al veniturilor în natură.

Norme metodologice

──────────────────

Veniturile din activităţi independente, din salarii şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt venituri care se supun procedurii de globalizare şi de determinare a impozitului pe venitul anual global.

Veniturile din dividende şi dobânzi şi cele cuprinse în categoria "alte venituri" se supun impozitării, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.

Ordonanţa

─────────

Articolul 5

Nu sunt venituri impozabile şi nu se impozitează, potrivit prezentei ordonanţe, următoarele:

a)ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeaşi natura primite de la terţe persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate şi pentru concediul plătit pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani, care sunt venituri de natura salariala;

Norme metodologice

──────────────────

În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obţinute de persoanele fizice, cum sunt:

–alocaţia de stat pentru copii;

–alocaţia de stat pentru copii cu handicap, în condiţiile şi în cuantumul prevăzute de lege, majorat cu 100%;

–alocaţia de întreţinere pentru copii cu handicap, aflaţi în plasament familial sau încredinţaţi, potrivit legii, unei familii sau persoane ori unui organism privat, autorizat potrivit legii, în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 50%;

–ajutorul special lunar acordat pe toată durata handicapului pentru cei care sunt inapti de muncă din cauza handicapului;

–alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii;

–indemnizaţia acordată începând cu cea de-a doua naştere;

–ajutoarele care se acordă sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;

–ajutorul social acordat potrivit legii;

–ajutorul de urgenta acordat de Guvern şi de primari în situaţii de necesitate, în limita fondurilor existente;

–alocaţia pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament familial;

–ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;

–ajutorul de şomaj;

–alocaţia de sprijin;

–ajutorul de integrare profesională;

–indemnizaţia lunară reparatorie, acordată urmaşilor sau părinţilor eroilor-martiri, mamelor care se pensionează din motive de sănătate survenite după pierderea copilului şi răniţilor;

–indemnizaţia lunară de îngrijire acordată persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi marilor mutilati;

–indemnizaţia lunară acordată persoanelor persecutate din motive politice;

–indemnizaţia lunară acordată magistraţilor inlaturati din justiţie din considerente politice;

–indemnizaţia de veteran de război, inclusiv sporul, acordate potrivit legii;

–renta lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război;

–ajutorul anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice;

–ajutorul de inmormantare;

–sprijinul material acordat soţului supravieţuitor sau urmaşilor membrilor Academiei Române;

–ajutoarele acordate emigrantilor politici greci;

–ajutorul pentru refugiati;

–ajutoarele umanitare, medicale şi sociale;

–ajutoarele sociale acordate în baza legislaţiei de pensii.

Ordonanţa

─────────

f)contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protecţie şi de lucru, alimentaţiei de protecţie, medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;

Norme metodologice

──────────────────

Nu sunt venituri impozabile:

–contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare în procesul muncii;

–contravaloarea echipamentului individual de protecţie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;

–contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizării lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrăcămintea şi încălţămintea;

–contravaloarea alimentaţiei de protecţie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în locuri de muncă cu condiţii grele şi vătămătoare;

–contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă al căror specific impune o igiena personală deosebită;

–contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate;

–contravaloarea echipamentului şi a materialelor de resortul echipamentului (materiale de spălat şi de igiena, materiale de gospodărie, materiale pentru atelierele de reparaţii şi întreţinere, rechizite şi furnituri de birou), primite în mod gratuit de personalul din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, în condiţiile legii;

–altele asemenea.

Ordonanţa

─────────

h)alocaţia individuală de hrana acordată sub forma tichetelor de masa, suportată integral de angajator, şi hrana acordată potrivit dispoziţiilor legale;

Norme metodologice

──────────────────

În această categorie se cuprind:

–alocaţia individuală de hrana acordată sub forma tichetelor de masa, primită de angajaţi şi suportată integral de angajator, potrivit legii;

–alocaţiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanţă, interna şi internationala, diferenţiată pe categorii de acţiuni;

–contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentaţiei de efort necesare în perioada de pregătire;

–drepturile de hrana în timp de pace primite de personalul din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala;

–alte drepturi de aceasta natura primite potrivit dispoziţiilor legale.

Ordonanţa

─────────

Articolul 6

Sunt venituri scutite de impozit pe venit, potrivit prezentei ordonanţe, următoarele:

d)premiile şi orice alte avantaje în bani şi/sau în natura, obţinute de elevi şi studenţi la concursuri interne şi internaţionale;

Norme metodologice

──────────────────

În această categorie se cuprind:

–premii obţinute la concursuri pe obiecte de învăţământ, pe meserii, cultural-ştiinţifice, tehnico-ştiinţifice, la campionate şi concursuri sportive, şcolare naţionale şi internaţionale;

–contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare şi transport;

–alte drepturi materiale primite de participanţi cu ocazia acestor manifestări.

Ordonanţa

─────────

Articolul 7

(1)Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2)Venitul impozabil realizat pe o fracţiune de an se considera venit anual impozabil.

Norme metodologice

──────────────────

Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri. Venitul impozabil ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an se considera venit anual impozabil.

Ordonanţa

─────────

Articolul 9

În aplicarea prezentei ordonanţe, în categoriile de venituri prevăzute la art. 4 se cuprind şi orice avantaje în bani şi/sau în natura primite de o persoană fizica, cu titlu gratuit sau cu plata parţială, precum şi folosirea în scop personal a bunurilor şi drepturilor aferente desfăşurării activităţii.

Avantajele acordate includ folosinţă în scop personal a vehiculelor de orice tip, hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice, diferenţa dintre dobânda practicată de aceeaşi banca la împrumuturi şi dobânda preferentiala, reduceri de preţuri sau tarife în cazul cumpărării unor bunuri sau prestări de servicii, gratuităţi de bunuri şi servicii, inclusiv sume acordate pentru distracţii sau recreere, precum şi altele asemenea.

Norme metodologice

──────────────────

1.În categoriile de venituri realizate de o persoană fizica se includ atât veniturile în bani, cat şi echivalentul în lei al veniturilor în natură.

Echivalentul în lei al veniturilor în natura se obţine prin evaluarea în lei la preţul pieţei la locul realizării acestora.

2.Avantajele în bani şi în natura sunt considerate a fi orice foloase primite de contribuabil, ca urmare a unei relaţii contractuale între părţi, sau de la terţi.

3.Tratamentul fiscal al avantajului va fi stabilit în aceeaşi maniera ca şi pentru categoria de venituri în care este încadrat, potrivit prevederilor cap. II din ordonanţa.

4.Avantajele în bani şi echivalentul în lei al avantajelor în natura sunt impozabile numai dacă acestea au fost considerate cheltuieli deductibile aferente activităţii desfăşurate de persoana sau de entitatea care le-a acordat. Fac excepţie de la aceste prevederi veniturile cuprinse la art. 5 şi 6 din ordonanţa.

5.Avantajele în natura pot fi primite cu titlu gratuit sau cu plata parţială şi pot avea, printre altele, şi următoarele forme:

–folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii în scop personal;

–folosirea unei locuinţe în scop personal;

–acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrica, termica şi altele;

–abonamente de radio şi televiziune, de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice;

–permise de călătorie pe diverse mijloace de transport;

–bilete de tratament şi odihnă, sume acordate pentru distracţii sau recreere;

–cadouri primite cu diverse ocazii.

Avantajele în bani pot fi:

–sumele primite pentru procurarea bunurilor şi serviciilor menţionate mai sus;

–diferenţa pozitiva dintre dobânda practicată pe piaţa de creditor şi dobânda preferentiala la creditul acordat contribuabilului;

–diferenţa dintre dobânda preferentiala plătită contribuabilului şi dobânda practicată pe piaţa de aceeaşi entitate.

6.Avantajele în natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preţul pieţei la locul acordării avantajului.

Avantajele primite cu plata parţială sunt evaluate ca diferenţa între preţul pieţei la locul acordării avantajului şi suma reprezentând plata parţială.

7.Evaluarea avantajelor în natura sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:

a)evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicând un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;

b)evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a locuinţei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafeţele locative deţinute de stat. Avantajele conexe (apa, gaz, electricitate, cheltuieli de întreţinere şi reparaţii etc.) sunt evaluate la valoarea lor efectivă;

c)evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul şi locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecărui bun pe unitate de măsura specifică sau la nivelul preţului practicat pentru terţi.

8.Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă se face astfel:

a)pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 7 lit. a) şi avantajul se determina proporţional cu numărul de kilometri parcursi în interes personal, justificat cu foaia de parcurs;

b)pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 7 şi avantajul se determina proporţional cu numărul de metri patrati folosiţi pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal.

9.Evaluarea utilizării bunurilor din patrimoniul personal cu folosinţă mixtă (pentru afacere şi în scop personal), în vederea determinării cheltuielilor deductibile, se face conform prevederilor pct. 7, iar cheltuiala deductibilă se determina, după caz, proporţional cu:

–numărul de kilometri parcursi în interes de afacere;

–numărul de metri patrati folosiţi în interes de afacere;

–numărul de unităţi de măsura specifice în alte cazuri.

Ordonanţa

─────────

Articolul 11

Venitul net obţinut din bunuri şi drepturi de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau alţi deţinători legali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc.

Norme metodologice

──────────────────

1.Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală deţinute în comun ca urmare a unor creatii comune se repartizează între coautori conform reglementărilor în vigoare specifice fiecărui domeniu.

În lipsa unor astfel de reglementări, repartizarea veniturilor se face proporţional cu contribuţia fiecărui autor la creaţia respectiva.

Dacă aceasta contribuţie nu este determinata, repartizarea se face în mod egal între coautori.

2.Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun pe cote-părţi se repartizează între coproprietari proporţional cu cotele deţinute de aceştia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun în devălmăşie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condiţiile în care în contractul de cedare a folosinţei se menţionează că partea contractantă care cedează folosinţă este reprezentată de coproprietari. În condiţiile în care coproprietarii decid asupra unei alte împărţiri, se va anexa la contract un act autentificat din care să rezulte voinţa părţilor.

Ordonanţa

─────────

Articolul 12

(1)Contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. a) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personală de baza şi deduceri personale suplimentare, acordate, pentru fiecare luna a perioadei impozabile.

(2)Deducerea personală de baza începând cu luna ianuarie 2000 este fixată la suma de 800.000 lei pe luna.

(3)Deducerea personală suplimentară se calculează în funcţie de deducerea personală de baza, astfel: a) 0,6 inmultit cu deducerea personală de baza pentru sotia/soţul aflată/aflat în întreţinere; b) 0,35 inmultit cu deducerea personală de baza pentru fiecare din primii doi copii şi 0,20 inmultit cu deducerea personală de baza pentru fiecare din următorii copii aflaţi în întreţinere; c) 0,20 inmultit cu deducerea personală de baza pentru fiecare alt membru de familie aflat în întreţinere.

(4)Contribuabilii mai beneficiază de deduceri personale suplimentare în funcţie de situaţia proprie sau a persoanelor aflate în întreţinere, în afară sumelor rezultate din calcul potrivit alin. (2) şi (3), astfel: a) 1,0 inmultit cu deducerea personală de baza pentru invalizii de gradul I şi persoanele cu handicap grav; b) 0,5 inmultit cu deducerea personală de baza pentru invalizii de gradul II şi persoanele cu handicap accentuat.

(5)Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere acele persoane ale căror venituri (impozabile, neimpozabile şi scutite) depăşesc sumele reprezentând deduceri personale conform alin. (3) şi (4). În cazul în care o persoană este intretinuta de mai mulţi contribuabili, conform alin. (3) lit. c), suma reprezentând deducere personală a acesteia se împarte în părţi egale între contribuabili, exceptând cazul în care ei se înţeleg asupra unui alt mod de împărţire a sumei. Copiii minori ai contribuabilului sunt consideraţi întotdeauna intretinuti, iar suma reprezentând deducerea personală suplimentară pentru fiecare copil se acordă integral unuia dintre părinţi/tutori conform înţelegerii acestora. Deducerea personală suplimentară se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului pentru acea perioada impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeste la luni întregi în favoarea contribuabilului.

(6)Sunt consideraţi alţi membri de familie, potrivit alin. (3) lit. c), rudele soţului/sotiei până la gradul al patrulea de rudenie inclusiv.

(7)Deducerile personale prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) se insumeaza. Suma deducerilor personale admisă pentru calculul impozitului nu poate depăşi 2,5 inmultit cu deducerea personală de baza şi se acordă în limita venitului realizat.

(8)Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanenta în străinătate, potrivit legii.

Norme metodologice

──────────────────

1.Determinarea coeficienţilor de deduceri personale suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectuează astfel:

a)de către angajatorii cu sediul sau domiciliul în România pentru veniturile din salarii realizate pe teritoriul României, la funcţia de baza;

b)de către organul fiscal pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii, altele decât cele prevăzute la lit. a), precum şi pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor.

2.Pentru determinarea coeficienţilor de deduceri personale suplimentare, contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal documente justificative care să ateste situaţia proprie şi a persoanelor aflate în întreţinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiza medicală, adeverinta de venit a persoanei întreţinute sau declaraţia pe propria răspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, angajatorul sau organul fiscal, după caz, păstrând copia după ce verifica conformitatea cu originalul. Contribuabilii care depun declaraţia de venit global prin posta vor anexa la aceasta declaraţie copii legalizate de pe documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.

Pentru copiii aflaţi în întreţinerea unei familii deducerea personală suplimentară va fi acordată părinţilor, conform înţelegerii dintre aceştia. Coeficientul de deducere personală suplimentară (0,35 sau 0,20) se va aloca în funcţie de data naşterii copilului aflat în întreţinere. Nu se va fractiona între părinţi deducerea personală suplimentară pentru fiecare copil aflat în întreţinere. Astfel, în situaţia în care într-o familie sunt mai mulţi copii aflaţi în întreţinere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre părinţi pentru toţi copiii sau fiecărui părinte pentru un număr de copii, conform înţelegerii dintre părinţi. În aceste situaţii angajaţii vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declaraţie pe propria răspundere din partea soţului/sotiei, fie o adeverinta emisă de angajatorul acestuia, după caz, din care să rezulte numărul de copii pentru care beneficiază de deduceri personale suplimentare, precum şi coeficientul de deducere personală suplimentară alocat pentru fiecare copil. Declaraţia/adeverinta va conţine în mod obligatoriu numele şi prenumele părintelui, calitatea acestuia (tata/mama), codul numeric personal al părintelui, numele şi prenumele copiilor pentru care se acordă deducere personală suplimentară, codul numeric personal al fiecărui copil, data naşterii fiecărui copil.

3.Deducerile personale suplimentare prevăzute la art. 12 alin. (3) şi (4) din ordonanţa se determina numai pentru acele persoane care sunt considerate întreţinute. Dacă venitul unei astfel de persoane depăşeşte plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este considerată intretinuta. Dacă sotia (persoana valida) are un venit în suma egala cu 0,8 inmultit cu deducerea personală de baza, soţului nu i se va acorda deducere suplimentară pentru persoanele aflate în întreţinere.

4.Veniturile care se iau în calcul conform pct. 3 sunt atât cele impozabile, cat şi veniturile care sunt scutite de impozit sau sunt neimpozabile, potrivit art. 5 şi 6 din ordonanţa. Pentru un copil student se va lua în considerare şi venitul primit sub forma unei burse, chiar dacă acesta este un venit neimpozabil.

5.Dacă o persoană, alt membru de familie, este intretinuta de mai multe persoane, deducerea personală suplimentară pentru aceasta se împarte în părţi egale între persoanele care contribuie la întreţinere, exceptând cazul în care aceste persoane doresc o alta împărţire a deducerii personale suplimentare. Persoanele care contribuie la întreţinere, precum şi cotele de participare la întreţinere convenite între acestea se dovedesc printr-un act autentificat. Este permisă şi repartizarea întregii deduceri personale suplimentare către o singura persoana care contribuie la întreţinere, dacă părţile convin astfel.

6.Deducerile personale suplimentare pot fi luate în considerare numai pentru perioade în care se îndeplinesc următoarele condiţii:

a)persoana pentru care se acordă deducerile suplimentare se afla efectiv în întreţinerea contribuabilului;

b)contribuabilul sau persoana în întreţinere s-a aflat în stare de invaliditate sau de handicap.

7.Perioada pentru care se acordă deducerile personale suplimentare se rotunjeste în favoarea contribuabilului la luni întregi. Cu titlu de exemplu, dacă un contribuabil are în întreţinere pe tatăl sau, în perioada cuprinsă între 20 aprilie şi 10 august, în cadrul aceluiaşi an fiscal, deoarece acesta nu are venit propriu, atunci deducerea personală suplimentară se va acorda în suma de 0,20 inmultit cu deducerea personală de baza pentru lunile aprilie - august inclusiv, în suma integrală.

8.Dacă la un angajat intervine o schimbare care are influenţa asupra deducerilor personale suplimentare acordate şi aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat sa înştiinţeze angajatorul în termen de 15 zile calendaristice.

Ordonanţa

─────────

Articolul 15

(1)În înţelesul prezentei ordonanţe, veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii liberale şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.

(2)Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii.

(3)Constituie venituri din profesii liberale veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert-contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii asemănătoare, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.

(4)Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrica şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.

Norme metodologice

──────────────────

1.Se supun impozitului pe veniturile din activităţi independente persoanele fizice române şi străine care realizează aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea realizării de activităţi producătoare de venit, asociere care se realizează potrivit dispoziţiilor legale şi care nu da naştere unei persoane juridice.

2.Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia în mod obişnuit, pe cont propriu şi urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activităţi independente sunt: libera alegere a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de desfăşurare a activităţii; riscul pe care şi-l asuma întreprinzătorul; activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienţi; activitatea se poate desfăşura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de intreprinzator.

3.Persoanele fizice române care nu au domiciliul în România şi persoanele fizice străine sunt supuse impozitării în România pentru veniturile obţinute din desfăşurarea în România, potrivit legii, a unei activităţi independente, printr-o baza fixa, sau într-o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat.

Prin baza fixa se înţelege locul prin intermediul căruia activitatea unei persoane fizice române care nu are domiciliul în România sau a unei persoane fizice străine pe teritoriul României se desfăşoară, în totalitate sau numai parţial, în scopul obţinerii de venit.

Definirea notiunii de baza fixa cuprinde elemente referitoare la un centru de activitate care are un caracter fix sau permanent. Se considera baza fixa spaţiul pentru acordarea de consultanţa pe diverse domenii, deţinut în proprietate sau închiriat, precum şi sediul unităţii beneficiare a serviciului prestat. În aceasta notiune se cuprinde şi biroul pentru exercitarea unei profesii independente.

4.Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comerţ de către persoane fizice sau asociaţii fără personalitate juridică, din prestări de servicii, altele decât cele realizate din profesii liberale, precum şi cele obţinute din practicarea unei meserii.

Principalele activităţi care constituie fapte de comerţ sunt:

–activităţi de producţie;

–activităţi de cumpărare efectuate în scopul revânzării;

–organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive şi altele asemenea);

–activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar (contract de comision, consignaţie);

–activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea);

–transport de bunuri şi de persoane;

–alte activităţi definite în Codul comercial.

5.Pentru persoanele fizice asociate, impunerea se face la nivelul fiecărei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică, potrivit contractului de asociere (inclusiv al societăţii civile profesionale), asupra venitului net distribuit.

6.Sunt considerate venituri din profesii liberale veniturile obţinute din prestări de servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniul ştiinţific, literar, artistic şi educativ.

7.Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale (brevete de invenţii, know-how, mărci înregistrate, franciza etc.), precum şi a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activităţi independente şi în situaţia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza şi altele asemenea, precum şi cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă (remuneraţie directa, remuneraţie secundară, onorariu, redeventa, tantieme etc.).

În situaţia în care titularul de drepturi este angajat ca salariat, se includ în această categorie numai veniturile rezultate din cesiunile de drepturi prevăzute în mod expres în contractul dintre angajat şi angajator. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală şi veniturile din cesiuni pentru care reglementările în materie stabilesc prezumţia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.

Sunt considerate venituri din activităţi independente şi veniturile obţinute de sportivii profesionisti.

Ordonanţa

─────────

Articolul 16

(1)Venitul net din activităţi independente se determina în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla.

(2)Venitul net din activităţi independente se determina ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile.

(3)Venitul brut cuprinde sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură. Nu sunt considerate venituri brute sumele primite sub forma de credite.

(4)Nu sunt cheltuieli deductibile:

a)amenzile, majorările de întârziere şi penalităţile, altele decât cele de natura contractuală;

b)donaţiile de orice fel;

c)cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, care depăşesc limitele prevăzute de lege;

d)cheltuielile pentru protocol, care depăşesc limita de 0,25% aplicată asupra bazei calculate conform alin. (5);

e)ratele aferente creditelor angajate;

f)dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizarii corporale potrivit prevederilor legale;

g)cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor şi drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

h)cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile;

i)sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;

j)sumele reprezentând perisabilitati care depăşesc limitele maxime stabilite prin legislaţia în vigoare;

k)impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

l)sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura indemnizaţiei zilnice de delegare sau de detaşare şi diurna, acordate pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului, care depăşesc limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului;

m)alte sume care depăşesc limitele cheltuielilor prevăzute prin legislaţia în vigoare.

(5)Baza de calcul la care se aplică limitele de cheltuieli prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d) se determina prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor aferente deductibile, exclusiv a celor pentru care se face calculul plafonului.

(6)Venitul net din activităţi independente, realizat de persoanele fizice în cadrul unor asociaţii fără personalitate juridică, se calculează la nivelul asociaţiei, conform prevederilor prezentului articol, cu respectarea regulilor prevăzute la cap. IV.

Norme metodologice

──────────────────

1.În venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în natura, cum sunt: venituri din vânzarea de produse şi de mărfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrari, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii şi orice alte venituri obţinute din exercitarea activităţii, precum şi veniturile din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilităţile băneşti aferente afacerii, din alte activităţi adiacente şi altele asemenea.

Prin activităţi adiacente se înţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.

În cazul încetării definitive a activităţii sumele obţinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar etc.), sunt incluse în venitul brut.

În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal, din punct de vedere fiscal se considera o înstrăinare, evaluarea urmând a se face la preţurile practicate pe piaţa, iar suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii.

Nu constituie venit brut următoarele:

–aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;

–sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

–sumele primite ca despăgubiri;

–sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizări sau de mecenat.

2.Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării venitului, astfel cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili.

Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:

a)să fie efectuate în interesul direct al activităţii;

b)sa corespundă unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente;

c)să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite.

Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:

–cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri;

–cheltuielile cu lucrări executate şi servicii prestate de terţi;

–cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru clienţi;

–chiria aferentă spaţiului în care se desfăşoară activitatea, cea aferentă utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere;

–dobânzile aferente creditelor bancare;

–dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, în limita dobânzii de refinantare a Băncii Naţionale a României, pe baza contractului încheiat între părţi;

–cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;

–cheltuielile cu primele de asigurare care privesc bunurile înscrise în Registrul-inventar sau de asigurare profesională;

–cheltuielile cu reclama şi publicitatea;

–cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii;

–cheltuielile cu energia şi apa;

–cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;

–cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare;

–cheltuielile de personal;

–cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;

–cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale de stat, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi alte contribuţii obligatorii;

–cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate potrivit legii asociaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;

–cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările în vigoare;

–valoarea rămasă neamortizata a bunurilor şi drepturilor amortizabile înstrăinate, determinata prin deducerea din preţul de cumpărare a amortizarii incluse pe costuri în cursul exploatării, în limita venitului realizat din înstrăinare;

–cheltuielile privind operaţiunile de leasing operational şi financiar;

–alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.

Cheltuielile cu sponsorizarea, mecenatul, protocolul, privind perisabilitatile sunt deductibile în limitele stabilite prin legislaţia în vigoare. De asemenea, sunt cheltuieli deductibile plafonat şi cheltuielile aferente bunurilor cu utilizare mixtă.

3.Veniturile şi cheltuielile exprimate în moneda străină se evalueaza în lei la cursul de schimb valutar din momentul încasării, respectiv al plăţii.

Ordonanţa

─────────

Articolul 17

(1)Pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi îşi desfăşoară activitatea singuri, într-un punct fix sau ambulant, venitul net se determina pe bază de norme de venit. Ministerul Finanţelor va stabili nomenclatorul activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe bază de norme de venit.

(2)Normele de venit se propun de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat teritoriale ale Ministerului Finanţelor şi se aproba prin hotărâre a consiliilor judeţene sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până cel târziu la 31 ianuarie a anului fiscal.

(3)Organul fiscal competent va comunică contribuabilului, până la data de 15 aprilie a anului fiscal, suma reprezentând venitul net şi nivelul plăţilor anticipate în contul impozitului anual.

(4)În cazul contribuabililor pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit şi care îşi desfăşoară activitatea pe perioade mai mici de un an, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrata.

Norme metodologice

──────────────────

1.În sensul acestui articol, pentru persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activităţi independente şi îşi desfăşoară activitatea pe cont propriu singuri, fără salariaţi sau colaboratori, într-un punct fix sau ambulant, având un singur obiect de activitate înscris pe autorizaţia de funcţionare, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit. Normele de venit se propun de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe baza nomenclatorului activităţilor independente, stabilit prin ordin al ministrului finanţelor, pentru domeniile pentru care se justifica stabilirea venitului net în acest sistem. Normele de venit vor fi aprobate prin hotărâre a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până cel târziu la data de 31 ianuarie a anului fiscal de impunere.

Prin punct fix se înţelege locul unde se desfăşoară activitatea în mod permanent.

2.Principalele criterii ce pot fi luate în calcul la stabilirea normelor de venit sunt următoarele:

–vadul comercial şi clientela;

–vârsta contribuabililor;

–activitatea se desfăşoară într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;

–realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului;

–folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forta motrica.

3.Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporţional cu:

–perioada de la începutul anului şi până la momentul autorizării din anul începerii activităţii;

–perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului.

4.Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii şi altor cauze obiective dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de funcţionare şi sa anunţe organele fiscale în a căror rază teritorială aceştia îşi desfăşoară activitatea.

5.Pentru contribuabilii impusi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numărul zilelor de activitate.

Ordonanţa

─────────

Articolul 18

(1)Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală reprezintă totalitatea încasărilor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura realizate din drepturi de proprietate intelectuală.

(2)Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 25%, aplicată la venitul brut.

(3)Venitul net din drepturi de autor aferente operelor de arta monumentala se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 40%, aplicată la venitul brut.

Norme metodologice

──────────────────

În cazul în care venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli prevăzute de ordonanţa, nu exista obligativitatea înregistrării şi prezentării de documente justificative pentru cheltuielile efectuate în vederea obţinerii venitului.

Cheltuielile forfetare prevăzute de ordonanţa includ şi comisioanele şi alte sume care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către aceştia din urma către titularii de drepturi.

Sunt considerate opere de arta monumentala următoarele:

–lucrări de decorare (pictura murala) a unor spaţii şi clădiri de mari dimensiuni, interior-exterior;

–lucrări de arta aplicată în spaţii publice (ceramica, metal, lemn, piatra, marmura etc.);

–lucrări de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spaţii publice;

–lucrări de restaurare a acestora.

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, obţinute din străinătate, se supun regulilor aplicabile veniturilor din străinătate, astfel cum acestea sunt prevăzute în secţiunea "Aspecte internaţionale", indiferent dacă acestea sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuală, potrivit legii.

Ordonanţa

─────────

Articolul 19

În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suita şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determina prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la art. 18 alin. (2) şi (3).

Norme metodologice

──────────────────

1.În următoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determina ca diferenţa între venitul brut şi comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care, conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi:

–venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune;

–venituri din exercitarea dreptului de suita;

–venituri reprezentând remuneraţia compensatorie pentru copia privată.

2.Dreptul de suita este dreptul acordat de lege autorului unei opere de arta plastica de a primi o cota de 5% din preţul de revânzare al operei respective, dacă revânzarea se face prin licitaţie sau prin intermediul unui agent comisionar ori de către un comerciant. Licitatorii, agenţii comisionari şi comercianţii au obligaţia reţinerii şi plăţii către autor a sumei corespunzătoare cotei de 5% din preţul de vânzare.

3.Remuneraţia compensatorie pentru copia privată este o sumă stabilită printr-o dispoziţie expresă a legii drept compensaţie pecuniară pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea (copierea) de către diverse persoane, în scop personal, a unor opere protejate (creatii şi prestaţii cuprinse într-o fixare comercială).

Aceasta remuneraţie este plătită de către fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor. Remuneraţia este de 5% din preţul de vânzare sau din valoarea înscrisă în documentele vamale pentru aceste aparate sau suporturi.

Remuneraţia compensatorie pentru copia privată se colectează prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, care repartizează sumele astfel colectate fiecărui beneficiar.

Ordonanţa

─────────

Articolul 20

(1)Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impusi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 16. (2) Opţiunea se face pe bază de cerere adresată organului fiscal competent înaintea începerii anului fiscal următor şi este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de cel puţin 2 ani. Opţiunea se considera reînnoită pentru o noua perioada de 2 ani, în cazul în care contribuabilul nu depune o cerere de renunţare la opţiune pentru determinarea venitului net potrivit art. 16, înaintea expirării celui de-al doilea an.

Norme metodologice

──────────────────

Cererea pentru opţiunea de a determina venitul net în sistem real se depune la organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul depune declaraţii speciale potrivit art. 59 din ordonanţa, înaintea începerii anului fiscal pentru care urmează să se aplice sistemul real, astfel încât contribuabilul să îşi îndeplinească obligaţiile contabile aplicabile sistemului real începând cu data de 1 ianuarie a acestui an.

Sistemul real de determinare a venitului net, ca urmare a opţiunii, este aplicabil în mod obligatoriu 2 ani fiscali consecutivi. O noua perioada de 2 ani poate fi începută, dacă nu se depune o cerere de renunţare la opţiune înaintea expirării celui de-al doilea an de aplicare a sistemului real.

Contribuabilii aflaţi în sistem real în urma opţiunii depuse potrivit ordonanţei au dreptul de a renunţa la opţiune pe baza unei cereri depuse înaintea expirării celui de-al doilea an al perioadei de aplicare a sistemului real. O dată cu cererea de opţiune contribuabilul va depune şi o declaraţie privind venitul estimat, cuprinzând veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza în anul de raportare.

Cererea depusa, cuprinzând opţiunea pentru sistemul real, precum şi cererea de renunţare la opţiune se considera aprobate de drept prin depunere şi înregistrare la organul fiscal. Cererea depusa după 1 ianuarie a anului fiscal pentru care se solicita aplicarea sistemului real sau renunţarea la opţiune nu este valabilă.

Ordonanţa

─────────

Articolul 21

(1)Beneficiarii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală datorează în cursul anului un impozit de 15% din venitul brut încasat, reprezentând plati anticipate în contul impozitului anual.

(2)Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală sunt obligaţi sa calculeze şi sa retina impozitul prevăzut la alin. (1) şi sa îl vireze la bugetul de stat până la data de 10 a lunii următoare celei în care se face plata venitului.

Norme metodologice

──────────────────

1.Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală au obligaţia de a calcula şi de a retine în cursul anului fiscal o sumă reprezentând 15% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuală ca urmare a exploatării drepturilor respective. Aceasta suma reprezintă plata anticipata în contul impozitului anual datorat de contribuabili.

2.Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cărora le revine obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat, sunt, după caz:

–utilizatorii de opere, invenţii, know-how etc., în situaţia în care titularii de drepturi îşi exercită drepturile de proprietate intelectuală în mod personal, iar relaţia contractuală între titularul de drepturi de proprietate intelectuală şi utilizatorul respectiv este directa;

–organismele de gestiune colectivă sau alte entităţi, care, conform dispoziţiilor legale, au atribuţii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală, a căror gestiune le este încredinţată de către titulari. În aceasta situaţie se încadrează şi producătorii şi agenţii mandataţi de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colectează şi se repartizează drepturile respective.

3.În situaţia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală se colectează prin mai multe organisme de gestiune colectivă sau prin alte entităţi asemănătoare, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectuează plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuală.

4.Impozitul anticipat se calculează şi se retine în momentul plăţii sumelor reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală către titularul de drepturi.

5.Impozitul reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 10 a lunii următoare celei în care se fac plata venitului şi reţinerea impozitului.

Ordonanţa

─────────

Articolul 22

Sunt considerate venituri din salarii, denumite în continuare salarii, toate veniturile în bani şi/sau în natura, obţinute de o persoană fizica ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate şi pentru concediul privind îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani.

Articolul 23

Sunt asimilate salariilor în vederea impunerii:

a)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

b)drepturile de solda lunară, indemnizaţii, prime, premii, sporuri şi alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

c)indemnizaţia lunară bruta, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

d)sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;

e)veniturile realizate din încadrarea în munca ca urmare a încheierii unei convenţii civile de prestări de servicii;

f)sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie şi în comisia de cenzori;

g)sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii;

h)alte drepturi şi indemnizaţii de natura salariala.

Norme metodologice

──────────────────

1.Veniturile de natura salariala, prevăzute la art. 22 şi 23 din ordonanţa, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităţi dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:

–părţile care intră în relaţia de muncă, denumite în continuare angajator şi angajat, stabilesc de la început: felul activităţii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii;

–partea care utilizează forta de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele de muncă (spaţii cu inzestrare corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de muncă etc.);

–persoana care activează contribuie numai cu forta ei fizica sau cu capacitatea ei intelectuală (nu şi cu capitalul propriu);

–plătitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile în interesul serviciului ale angajatului (diurna, alte cheltuieli de deplasare);

–plata indemnizaţiei de concediu de odihnă, precum şi a indemnizaţiei pentru concediu medical în caz de boala;

–persoana care activează lucrează sub îndrumarea unei alte persoane şi este obligată să respecte îndrumările acesteia.

2.În scopul determinării impozitului pe veniturile din salarii, se considera angajator persoana juridică sau persoana fizica şi orice alta entitate, la care îşi desfăşoară activitatea una sau mai multe persoane fizice care prestează munca în schimbul unei plati.

Angajatul este persoana fizica care îşi desfăşoară activitatea la un angajator în baza unei relaţii contractuale de muncă (contract individual de muncă, convenţie civilă de prestări de servicii) sau în baza unor legi speciale, în schimbul unei plati.

3.Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, precum şi orice sume de natura salariala primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt realizate din:

a)sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă şi a contractului colectiv de muncă:

a^1)salariile de baza;

a^2)sporurile şi adaosurile de orice fel;

a^3)indemnizaţiile de orice fel;

a^4)recompensele şi premiile de orice fel;

a^5)sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituţiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariaţilor agenţilor economici după aprobarea bilanţului contabil, potrivit legii;

a^6)sumele primite pentru concediul de odihnă;

a^7)sumele primite din fondul de asigurări sociale în caz de incapacitate temporară de muncă şi de maternitate;

a^8)sumele primite pentru concediul privind îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani;

a^9)sumele primite pentru concediul privind îngrijirea copilului cu handicap, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani;

a^10)sumele primite pentru concedii medicale privind îngrijirea copiilor cu handicap accentuat sau grav, până la împlinirea de către copii a vârstei de 18 ani;

a^11)orice alte câştiguri în bani şi în natura, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plata a muncii lor;

b)indemnizaţiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autorităţii publice, alese sau numite în funcţie potrivit legii, precum şi altora asimilate ca funcţii de demnitate publică stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publică;

c)drepturile cadrelor militare în activitate şi ale militarilor angajaţi pe bază de contract, reprezentând solda lunară compusa din solda de grad, solda de funcţie, gradatii şi indemnizaţii, precum şi prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaţiei speciale;

d)drepturile administratorilor, obţinute în baza contractului de administrare încheiat cu companiile/societăţile naţionale, societăţile comerciale, la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi indemnizaţia lunară bruta, suma cuvenită prin participare la profitul net al societăţii;

e)sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăţi comerciale constituite prin subscripţie publică, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilită de adunarea constitutivă, potrivit legislaţiei în vigoare;

f)veniturile realizate din activităţi desfăşurate în baza unei convenţii civile de prestări de servicii, plătite de agenţi economici, instituţii publice şi de alte entităţi;

g)sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor numiţi şi sumele primite de membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale;

h)sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii;

i)alte drepturi şi indemnizaţii de natura salariala.

Sumele de natura celor prevăzute la a^8) , a^9) şi a^10) sunt venituri impozabile şi pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii în baza unor legi speciale, după caz.

Ordonanţa

─────────

Articolul 24

(1)Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.

(2)Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut, determinat potrivit prevederilor alin. (1), a următoarelor cheltuieli, după caz:

a)contribuţiile reţinute, potrivit legii, pentru pensia suplimentară, pentru protecţia socială a şomerilor şi pentru asigurările sociale de sănătate;

b)o cota de 15% din deducerea personală de baza, acordată cu titlu de cheltuieli profesionale, o dată cu deducerea personală de baza la acelaşi loc de muncă.

(3)Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plati anticipate, care se calculează şi se retine la sursa de către plătitorii de venituri.

(4)Impozitul lunar prevăzut la alin. (3) se determina astfel:

a)la locul unde se afla funcţia de baza, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 alin. (2) asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul net din salarii aferent unei luni şi deducerile personale acordate pentru luna respectiva;

b)pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 alin. (2) asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate, pe fiecare loc de realizare a acestuia.

(5)Impozitul calculat pe veniturile menţionate la art. 23 lit. g) este final în situaţia în care contribuabilul care le-a realizat justifica cu documente virarea veniturilor la organizaţiile sindicale pe care le-a reprezentat.

(6)În cazul diferenţelor de salarii care privesc perioade anterioare lunilor în care se plătesc, în cadrul anului fiscal, acordate în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive, acestea se defalcheaza în vederea impunerii, pe lunile la care se referă.

(7)În cazul diferenţelor de salarii care privesc anii anteriori celui în care se plătesc, acordate în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive, recalcularea impozitului se efectuează de plătitorul de venit sau de organul fiscal competent pe baza documentaţiei transmise de plătitorul de venit, după caz.

Norme metodologice

──────────────────

1.Venitul brut din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate conform art. 22 şi 23 din ordonanţa, precum şi a avantajelor primite conform art. 9 din ordonanţa de o persoană fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

2.Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum şi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, indiferent unde este primită suma.

Sumele primite sub forma de venituri din salarii de persoanele fizice cu domiciliul în România, care desfăşoară activitate în străinătate şi sunt plătite de un angajator străin, se supun prevederilor convenţiilor şi acordurilor de evitarea a dublei impuneri pe care Guvernul român le-a încheiat cu alte state.

3.Pentru persoanele fizice străine şi cele române care nu au domiciliul în România [art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) din ordonanţa] se impozitează numai salariul obţinut din România.

4.Persoanele fizice române cu domiciliul în România se supun impunerii anuale atât pentru veniturile din salarii obţinute în ţara, cat şi pentru cele din străinătate, acordându-se credit fiscal extern potrivit art. 47 din ordonanţa. Veniturile din salarii primite de persoanele fizice române de la sucursalele, filialele, santierele de construcţii, reprezentantele, agenţiile, birourile şi alte asemenea unităţi, aparţinând persoanelor juridice cu sediul în România, altele decât instituţiile publice, şi care îşi desfăşoară activitatea în străinătate se impozitează conform dispoziţiilor ordonanţei, coroborate cu prevederile convenţiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri încheiate de Guvernul României cu statele în care îşi desfăşoară activitatea aceste unităţi.

5.Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează lunar impozit reprezentând plati anticipate în contul impozitului pe venitul anual, calculat şi reţinut de către plătitorul de venituri.

6.Evaluarea drepturilor salariale acordate în natura, precum şi a avantajelor acordate angajaţilor conform art. 9 din ordonanţa se face în momentul acordării şi se impozitează în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor şi avantajelor în natura primite de angajat se vor anexa la statul de plată.

7.Transformarea în lei a sumelor obţinute, potrivit legii, în valută, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. În situaţia în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă se utilizează cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României, în vigoare în ziua precedenta celei în care se face plata.

8.Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat baremul lunar de impozit se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:

a)asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scăderea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii reţinute şi a sumei reprezentând cheltuieli profesionale, diminuat cu deducerile personale de baza şi suplimentare acordate în luna respectiva, după caz, pentru veniturile din salarii la funcţia de baza;

b)asupra venitului net calculat ca diferenţa între venitul brut realizat într-o luna şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate, pe fiecare loc de realizare a acestuia, pentru veniturile din salarii, altele decât cele de la funcţia de baza.

9.Venitul net din salarii se determina potrivit art. 24 alin. (2) din ordonanţa, fără a se lua în considerare veniturile care, conform art. 6 lit. a), c), e) şi f) din ordonanţa, sunt scutite de impozit pe venit.

10.În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla funcţia de baza se înţelege:

a)pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc înscris în carnetul de muncă sau în documentele specifice care, potrivit reglementărilor legale, sunt asimilate acestora;

b)în cazul cumulului de funcţii, locul ales de persoanele fizice unde sunt achitate contribuţia de asigurări sociale de stat, contribuţia la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi alte sume datorate potrivit legii.

Ordonanţa

─────────

Articolul 25

Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a retine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale, efectuată pentru fiecare luna, dar nu mai târziu de data de 15 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se cuvin aceste drepturi.

Norme metodologice

──────────────────

1.Impozitul pe veniturile din salarii pentru fiecare luna se calculează şi se retine de angajatorii care au sediul sau domiciliul în România la data plăţii acestor venituri, indiferent de perioada la care se referă.

2.Veniturile în natura se considera plătite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor şi avantajelor în natura se retine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeaşi luna.

3.Calculul şi reţinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectuează de angajatori astfel:

a)în situaţia în care veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe luna sau sub forma de avans şi lichidare, calculul şi reţinerea se fac la data ultimei plati a drepturilor salariale aferente fiecărei luni (lichidare), conform prevederilor art. 24 din ordonanţa;

b)în situaţia în care în cursul unei luni angajatorii efectuează plati de venituri, altele decât cele cuprinse la lit. a), cum sunt premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat şi altele asemenea, denumite plati intermediare, impozitul se calculează la fiecare plata prin aplicarea baremului lunar asupra plăţilor intermediare cumulate până la data ultimei plati pentru care se face calculul.

Impozitul de reţinut la fiecare plata intermediara reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat potrivit alineatului precedent şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare anterioare.

La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni (lichidare) impozitul se calculează, potrivit art. 24 din ordonanţa, asupra veniturilor totale obţinute prin cumularea drepturilor respective cu plăţile intermediare.

Impozitul de reţinut la această dată reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare.

4.În cazul în care un angajat care obţine venituri din salariu la funcţia de baza se muta în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale şi ale cheltuielilor profesionale se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate pentru acea luna, până la data lichidării, recalcularea urmând să se efectueze o dată cu calculul impozitului anual.

5.Plătitorii de venituri din salarii au obligaţia sa vireze la bugetul de stat impozitul calculat şi reţinut pentru o luna la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva.

Termenul de plată a ultimei plati a drepturilor salariale pentru o luna poate fi cuprins între 1-15 ale lunii următoare plăţii acestora.

6.Contribuţiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determina conform reglementărilor legale în materie.

Ordonanţa

─────────

Articolul 26

(1)Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaţiilor cuprinse în fişa fiscală.

(2)Plătitorii de venituri au obligaţia să solicite organului fiscal, pe bază de cerere, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, formularul tipizat al fişelor fiscale pentru salariaţi şi pentru persoanele fizice care obţin venituri asimilate salariilor.

(3)Fişa fiscală va fi completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului, menţiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obţinute şi impozitul reţinut şi virat în cursul anului, precum şi rezultatul regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub forma de salarii. Până la completarea fisei fiscale cu datele personale necesare acordării deducerilor personale suplimentare, salariaţii vor beneficia de deducerea personală de baza, urmând ca angajatorii să efectueze regularizarea veniturilor salariale.

(4)Plătitorul de venituri are obligaţia sa completeze formularele prevăzute la alin. (1) pe întreaga durata de efectuare a plăţii salariilor, sa recalculeze şi sa regularizeze anual impozitul pe salarii.

(5)Plătitorul este obligat sa păstreze fişa fiscală pe întreaga durata a angajării şi sa transmită organului fiscal competent şi salariatului câte o copie pentru fiecare an până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

(6)Datele personale din fişele fiscale se vor completa pe bază de documente justificative. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acordă pe bază de declaraţie pe propria răspundere a contribuabilului, însoţită de documente justificative.

Norme metodologice

──────────────────

1.Calculul impozitului pe veniturile din salarii la locul unde se afla funcţia de baza se face pe baza informaţiilor cuprinse în fişa fiscală 1 (FF1).

2.Dacă la un angajat intervin schimbări care conduc la modificări ale deducerilor personale suplimentare, în urma înştiinţării angajatorului, acesta înscrie în fişa fiscală 1 (FF1) modificările intervenite. Modificarea se poate face şi pentru luni deja expirate din anul calendaristic în curs. Dacă angajatul a încheiat căsătoria la data de 25 martie şi înştiinţează organul fiscal la data de 28 aprilie şi dacă toate celelalte condiţii sunt întrunite, angajatorul va înscrie deducerea personală pentru sotie, cu valabilitate din luna martie.

3.Angajatorul poate face modificări referitoare la deducerea personală în fişa fiscală 1 (FF1) în cursul anului calendaristic şi în cazul în care se constată că înscrierile făcute sunt gresite.

4.În cazul încetării activităţii în timpul anului, angajatorul va elibera angajatului un exemplar al fisei fiscale la data lichidării, iar către organul fiscal unde acesta îşi are sediul va transmite fişa fiscală respectiva până la data de 31 ianuarie a anului următor, în vederea regularizării anuale a impozitului.

Ordonanţa

─────────

Articolul 27

(1)Plătitorii de venituri din salarii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (2), au obligaţia sa determine venitul anual impozabil din salarii, sa calculeze impozitul anual, precum şi să efectueze regularizarea sumelor ce reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi impozitul calculat şi reţinut lunar anticipat în cursul anului fiscal, pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a)au fost angajaţii permanenţi ai plătitorului în cursul anului;

b)nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil.

(2)Plătitorii de venituri din salarii care la data de 31 decembrie a anului fiscal au un număr de angajaţi permanenţi mai mic de 10 persoane inclusiv pot efectua calculul venitului şi impozitului anual şi regularizarea acestuia.

(3)În cazul angajaţilor pentru care angajatorii nu efectuează regularizarea anuală a impozitului pe salarii, determinarea venitului anual impozabil din salarii, calculul impozitului anual, precum şi regularizarea sumelor ce reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi impozitul calculat şi reţinut lunar anticipat se pot efectua, pe bază de cerere, de către organul fiscal competent.

(4)Operaţiunile prevăzute a fi efectuate de către angajator şi, respectiv, de organul fiscal, pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii, se realizează până în ultima zi a lunii februarie a anului fiscal următor.

Norme metodologice

──────────────────

1.Pentru angajaţii care obţin venituri din salarii numai la funcţia de baza, impozitul anual pe veniturile din salarii se calculează prin aplicarea baremului mediu anual, prevăzut la art. 8 din ordonanţa, asupra bazei de impozitare anuală determinata ca diferenţa între venitul net anual şi suma deducerilor personale acordate în acel an.

2.În vederea calculării impozitului anual şi a efectuării regularizarilor, angajatorii vor proceda astfel:

–fişele fiscale 1 (FF1) pentru care angajatorul nu este obligat să efectueze calculul anual al impozitului şi regularizarea acestuia, precum şi fişele fiscale 2 (FF2) vor fi transmise până la data de 31 ianuarie a anului următor unităţii fiscale în a carei raza teritorială angajatorul îşi are sediul sau domiciliul, după caz, sau unde este luat în evidenta fiscală, în vederea efectuării regularizării anuale a impozitului;

–pentru cazurile în care angajatorii au obligaţia să efectueze, pe baza fişelor fiscale 1 (FF1), calculul impozitului anual şi regularizarea sumelor rezultate, aceştia vor efectua, până la data de 31 ianuarie a anului următor, calculul impozitului anual şi vor stabili diferenţele dintre impozitul anual calculat potrivit pct. 1 şi suma impozitului calculat şi reţinut lunar pentru anul respectiv.

Impozitul rest de plată sau de restituit, rezultat în urma recalcularii anuale, se va regulariza cu angajatul şi va fi consemnat în fişa fiscală până la data de 28 februarie a anului următor celui de realizare a venitului.

3.Angajaţii permanenţi care au realizat şi alte venituri de natura celor care se globalizeaza (venituri din salarii, altele decât cele de la funcţia de baza, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor) sunt obligaţi sa înştiinţeze în scris angajatorul despre acest fapt în perioada 1-15 ianuarie a anului următor celui pentru care se face regularizarea. Sunt angajaţi permanenţi, în sensul ordonanţei, persoanele fizice care pe întreaga perioadă a anului fiscal şi-au desfăşurat activitatea la un singur angajator.

4.Angajatorii care la data de 31 decembrie a anului au mai puţin de 10 salariaţi permanenţi inclusiv nu sunt obligaţi, dar pot efectua regularizarea anuală.

Ordonanţa

─────────

Articolul 28

(1)Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în România şi obţin venituri sub forma de salarii din străinătate, precum şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în România au obligaţia ca, personal sau printr-un reprezentant fiscal, sa calculeze impozitul conform art. 24, sa îl declare şi sa îl plătească în termen de 15 zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul.

(2)Persoana juridică sau fizica la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea potrivit alin. (1) este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Norme metodologice

──────────────────

1.Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în România şi obţin venituri sub forma de salarii din străinătate care, potrivit ordonanţei, se impun în România, precum şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în România au obligaţia să depună lunar o declaraţie la organul fiscal competent.

Organul fiscal competent este:

–organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are domiciliul - pentru persoanele fizice române cu domiciliul în România;

–organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are reşedinţa - pentru persoanele fizice române care nu au domiciliul în România şi pentru persoanele fizice străine.

2.Contribuabilii trebuie să depună la organul fiscal competent o cerere prin care să solicite formularele de declaraţii. Cererea se depune de contribuabilii care încep o astfel de activitate în cursul anului, precum şi de cei care la data de 1 ianuarie 2000 desfăşoară o activitate începută anterior. La cerere se va anexa o copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă. Persoanele fizice române care nu au domiciliul în România şi persoanele fizice străine, care desfăşoară activitate în România şi obţin venituri din străinătate, vor anexa la cerere o traducere legalizată a contractului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea.

3.Contribuabilii, persoane fizice române cu domiciliul în România, care obţin venituri în baza unui raport de muncă (la funcţia de baza), vor depune o dată cu cererea şi documentele care le atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.

Documentele care atesta dreptul contribuabililor la deducere personală suplimentară sunt documentele prevăzute în normele metodologice, pentru operarea în fişa fiscală a deducerilor suplimentare în cazul în care acestea se stabilesc de angajator.

Copiile de pe documentele justificative vor fi certificate de organul fiscal pe baza originalelor prezentate de contribuabil.

Dacă în timpul anului intervin modificări care au influenţa asupra deducerilor personale suplimentare ale contribuabilului, acesta va înştiinţa organul fiscal în termen de 15 zile de la data la care s-a produs modificarea.

În cazul în care modificarea are ca efect creşterea coeficientului deducerilor personale suplimentare, contribuabilul va depune la organul fiscal copia de pe documentul justificativ care atesta modificarea.

În cazul în care modificarea are ca efect scăderea coeficientului deducerilor personale suplimentare, contribuabilul va înştiinţa în scris organul fiscal despre aceasta, menţionând persoana în întreţinere ori situaţia proprie sau a persoanelor în întreţinere la care se referă modificarea.

4.Persoanele fizice sau juridice la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii prevăzuţi la art. 28 alin. (1) din ordonanţa au obligaţia depunerii unei declaraţii informative privind începerea/încetarea activităţii acestor contribuabili.

Declaraţia informativa se depune la organul fiscal în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul sau sediul persoana fizica ori juridică la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul, ori de câte ori apar modificări de natura începerii/încetării activităţii în documentele care atesta raporturile de muncă, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Ordonanţa

─────────

Articolul 29

Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile în bani şi/sau în natura provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal.

Norme metodologice

──────────────────

1.În această categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri şi subinchirieri de bunuri mobile şi imobile, precum şi veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.

2.Veniturile obţinute din închirieri şi subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinţei locuinţei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor etc., a căror folosinţă este cedata în baza unor contracte de închiriere, inclusiv a unor părţi din acestea utilizate în scop de reclama, afisaj şi publicitate.

Ordonanţa

─────────

Articolul 30

Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor se stabilesc pe baza contractului încheiat între părţi, în forma scrisă, şi înregistrat la organul fiscal competent în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia.

Norme metodologice

──────────────────

1.Cedarea folosinţei bunurilor obliga la încheierea între părţi a unui contract în forma scrisă şi la înregistrarea acestuia la organul fiscal în a cărui raza teritorială este situat bunul generator de venit, în cazul bunurilor imobile, sau în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul contribuabilul, în cazul bunurilor mobile.

2.Obligaţia de a inregistra la organul fiscal contractul de cedare a folosinţei, în forma scrisă, revine proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinător legal, după caz.

Ordonanţa

─────────

Articolul 31

(1)Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor încasate în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura realizate de proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal.

(2)Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

Norme metodologice

──────────────────

În vederea determinării venitului brut, la sumele încasate (chirie, arenda) în bani şi/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natura se adauga, dacă este cazul, şi valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziţiilor legale sau înţelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

Ordonanţa

─────────

Articolul 32

Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 30%, aplicată la venitul brut, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.

Norme metodologice

──────────────────

1.Venitul net reprezintă diferenţa dintre sumele încasate în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura obţinute din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile (chirie, arenda) şi cota de cheltuiala forfetara de 30%, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.

2.Pentru cheltuielile deductibile stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative pentru efectuarea lor.

În cota forfetara de cheltuieli se cuprind şi impozitele şi taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reţinut de intermediari, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosinţă etc.

Ordonanţa

─────────

Articolul 33

(2)Se cuprind în această categorie de venit, în vederea impunerii, şi sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii.

Norme metodologice

──────────────────

În cazul fondurilor închise de investiţii se vor supune impunerii veniturile obţinute de persoanele fizice sub forma de dividende.

Ordonanţa

─────────

Articolul 34

Veniturile sub forma de dobânzi sunt venituri obţinute din titluri de creanţe de orice natura şi orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutaţi, precum şi din titluri de participare la fonduri deschise de investiţii pentru care preţul de răscumpărare este mai mare decât preţul de cumpărare. Este asimilată dobânzilor şi acea parte a sumelor asigurate obţinute din asigurări de viaţa prin produsele care au la baza principiul economisirii pure.

Norme metodologice

──────────────────

Sunt considerate venituri de aceasta natura:

–dobânzi obţinute din obligaţiuni;

–dobânzi obţinute pentru depozitele la termen (inclusiv la certificatele de depozit);

–componenta investitionala, în cazul asigurărilor de tipul economisirii pure;

–suma primită de deţinătorul de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii, stabilită ca diferenţa între preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare;

–suma primită sub forma de dobânda pentru împrumuturile acordate;

–alte venituri obţinute din titluri de creanta.

Ordonanţa

─────────

Articolul 36

(2)Veniturile sub forma de dobânzi se impun cu o cota de 1% din suma acestora.

Norme metodologice

──────────────────

1.Veniturile sub forma de dobânzi se impun cu cota de 1% asupra dobânzilor calculate începând cu data de 1 ianuarie 2000.

2.În cazul veniturilor realizate sub forma de dobânzi ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii, baza de calcul se determina ca diferenţa între preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare.

Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond şi este format din valoarea unitară a activului net din ziua anterioară depunerii cererii de răscumpărare, din care se scad comisioanele de răscumpărare.

Preţul de cumpărare (subscriere) este preţul plătit de investitor, persoana fizica, şi este format din valoarea unitară a activului net la care se adauga comisionul de cumpărare, dacă este cazul.

Pentru investiţiile în titluri de participare, efectuate anterior datei intrării în vigoare a ordonanţei, preţul de cumpărare este ultima valoare raportată la data de 31 decembrie 1999.

Ordonanţa

─────────

Articolul 37

(1)Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(2)Pentru veniturile sub forma de dobânzi impozitul se calculează şi retine de către plătitorii de astfel de venituri în momentul calculului acestora şi se virează de către aceştia, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face calculul dobânzii.

Norme metodologice

──────────────────

1.În cazul veniturilor realizate ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine:

–societăţii de investiţii, în cazul în care nu are încheiat un contract de administrare;

–societăţii de administrare, în cazul în care societatea de investiţii are încheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.

2.Pentru veniturile sub forma de dobânzi impozitul se calculează, se retine şi se virează de către plătitorii de astfel de venituri, cum ar fi: bănci, societăţi de asigurare, societăţi de administrare şi altele.

3.În cazul veniturilor realizate ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii, obligaţia calculării, reţinerii şi virarii revine societăţii de administrare. Impozitul datorat se retine de către societatea de administrare, în numele fondului.

Ordonanţa

─────────

Articolul 38

În această categorie se cuprind veniturile obţinute din jocuri de noroc, din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, din premii şi prime în bani şi/sau în natura, altele decât cele prevăzute la art. 6, 22 şi 23, precum şi diverse venituri care nu se regăsesc în mod expres menţionate în prezenta ordonanţă.

Norme metodologice

──────────────────

1.În această categorie se cuprind:

–venituri obţinute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip cazino, din jocuri tip bingo şi keno în sali de joc, pronosticuri (pariuri) sportive, jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel, loterii, inclusiv premiile de orice fel, în bani sau în natura;

–venituri sub forma de premii de orice fel, prime în bani şi/sau în natura, cum sunt: premiile pentru sportivi; premiile pentru antrenori şi alţi tehnicieni; primele de lot; premiile acordate oamenilor de cultura, ştiinţa şi arta la festivaluri sau la alte concursuri internaţionale, orice alte câştiguri de aceeaşi natura;

–venituri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale;

–diverse venituri.

2.Valori mobiliare pot fi acţiunile, obligaţiunile, precum şi instrumentele derivate sau orice alte titluri de credit, încadrate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare în această categorie.

Ordonanţa

─────────

Articolul 40

(1)Veniturile obţinute din jocuri de noroc, din premii şi prime în bani şi/sau în natura, prevăzute la art. 38, se impun prin reţinere la sursa cu o cota de 10% aplicată la venitul brut.

Norme metodologice

──────────────────

Contribuabilii, persoane fizice, care realizează venituri din jocuri de noroc, din premii în bani şi/sau în natura, datorează un impozit calculat prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între câştigul realizat şi suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39 din ordonanţa.

Ordonanţa

─────────

Articolul 41

În cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, impozitul se calculează prin reţinere la sursa, aplicându-se cota de 1% la valoarea tranzacţiei. Pentru tranzacţiile derulate prin intermediari cota de 1% se aplică asupra diferenţei dintre valoarea tranzacţiei şi comisionul reţinut de intermediari. Impozitul astfel calculat, reţinut şi vărsat de plătitorul de venit este final.

Norme metodologice

──────────────────

1.În cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare, obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului revine societăţii de valori mobiliare.

2.Pentru veniturile realizate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului revine dobânditorului de părţi sociale. În acest caz, termenul de plată a impozitului către bugetul de stat este data la care se face înscrierea transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale la registrul comerţului.

Ordonanţa

─────────

Articolul 44

Venitul este considerat din România, în înţelesul prezentei ordonanţe, dacă locul de provenienţă a veniturilor persoanei fizice, a exercitării activităţii sau locul de unde aceasta obţine venit se afla pe teritoriul României, indiferent dacă este plătit în România sau din/în străinătate.

Norme metodologice

──────────────────

Venitul este considerat din România, în înţelesul ordonanţei, dacă:

–plătitorul venitului îşi are sediul sau domiciliul pe teritoriul României (dobânda plătită unei persoane fizice de către o banca situata pe teritoriul României, salariile plătite unor persoane fizice de către un angajator care are sediul sau domiciliul pe teritoriul României şi altele asemenea);

–bunul generator de venituri se afla pe teritoriul României (veniturile din închirierea unor bunuri imobile situate pe teritoriul României şi altele asemenea);

–prestarea activităţii se desfăşoară pe teritoriul României (veniturile din salarii realizate ca urmare a desfăşurării unei activităţi dependente, plătite din străinătate, veniturile obţinute din reparaţii sau intretineri efectuate, asistenţa tehnica, studiul pieţei, precum şi orice alte prestaţii efectuate, plătite din străinătate).

Ordonanţa

─────────

Articolul 46

(1)Contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. a), care pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cat şi în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în limitele prevăzute în prezenta ordonanţă, denumit în continuare credit fiscal extern.

(2)Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a)impozitul aferent venitului realizat în străinătate a fost plătit direct sau prin reţinere la sursa, lucru dovedit cu documente care atesta plata, eliberate de autorităţile fiscale ale statului în care s-a realizat venitul;

b)impozitul datorat şi plătit în străinătate este de aceeaşi natura cu impozitul pe venit datorat în România.

Norme metodologice

──────────────────

1.Persoanele fizice române cu domiciliul în România sunt supuse impozitării în România pentru veniturile din România şi din străinătate. În situaţia în care pentru venitul din străinătate statul respectiv şi-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deducă din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit plătit în străinătate pentru acel venit, în condiţiile prevăzute de ordonanţa.

2.Creditul fiscal extern se acordă, dacă:

a)impozitul plătit în străinătate pentru venitul obţinut în străinătate a fost efectiv plătit în mod direct de către persoana fizica sau de către reprezentantul sau legal sau prin reţinere la sursa de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte prin document eliberat de autoritatea fiscală a statului străin respectiv;

b)venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 4 din ordonanţa.

3.Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, pentru care s-a plătit în străinătate impozit pe venit, se declara în România, în cadrul declaraţiei de venit global a anului de realizare a venitului, declaraţie care, potrivit art. 59 din ordonanţa, se completează şi se depune la organul fiscal până la data de 31 martie a anului următor celui de realizare a venitului.

Creditul fiscal extern nu va fi acordat în lipsa anexarii la declaraţia de venit global a documentului care atesta plata în străinătate a impozitului care se solicită să fie recunoscut.

Dacă documentul care atesta plata nu se depune o dată cu declaraţia de venit global la termenul stabilit prin ordonanţa, la momentul prezentării acestui document organele fiscale române vor declansa procedura de regularizare a impozitului pe venitul anual, rămas de achitat în România.

Ordonanţa

─────────

Articolul 47

(1)Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, potrivit prezentei ordonanţe, aferentă venitului din străinătate.

(2)Calculul creditului fiscal extern se face separat pentru veniturile realizate pe fiecare ţara, cu respectarea prevederilor alin. (3).

(3)În cazul veniturilor a căror impunere în România este finala, creditul fiscal extern se acordă pentru fiecare venit similar din România, potrivit prezentei ordonanţe.

(4)În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valută se transforma la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare comunicat de Banca Naţionala a României din anul de realizare a venitului.

Norme metodologice

──────────────────

1.Impozitul plătit în străinătate care se deduce din impozitul pe venitul anual global datorat în România este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România, calculat astfel:

venit din sursa

credit fiscal din străinătate impozit

extern = ───────────────── x pe venit

venit mondial anual global

Prin venit mondial se înţelege suma veniturilor din România şi din străinătate din categoriile de venituri din activităţi independente, salarii şi cedarea folosinţei bunurilor, realizate de o persoană fizica română cu domiciliul în România.

2.Dacă suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mare decât impozitul plătit în străinătate, atunci suma recunoscută care se deduce este la nivelul impozitului plătit în străinătate. În situaţia în care suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mica decât impozitul plătit în străinătate, atunci suma recunoscută reprezentând creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 1.

3.Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare natura de venit, prin raportarea la venitul mondial.

În situaţia în care contribuabilul în cauza obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula potrivit procedurii de mai sus pentru fiecare natura de venit şi pe fiecare ţara.

4.Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, a căror impunere în România este finala, se supun impozitării în România, recunoscandu-se impozitul plătit în străinătate, sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.

5.Creditul fiscal extern pentru veniturile din străinătate a căror impunere în România este finala se va acorda astfel:

a)în situaţia în care în străinătate cota de impozit este mai mare decât cea prevăzută în ordonanţa pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat aplicând cota prevăzută în ordonanţa;

b)în situaţia în care cota de impozit este mai mica în străinătate decât cota de impozit pentru un venit similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului plătit în străinătate, iar impozitul anual rămas de achitat în România se calculează ca diferenţa între impozitul pe venit calculat aplicând cota de impozit din ordonanţa şi impozitul pe venit plătit în străinătate pentru venitul realizat în străinătate.

6.Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, precum şi impozitul aferent a cărui plata în străinătate este atestata cu document eliberat de autoritatea fiscală a statului străin, exprimate în unităţile monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţionala a României din anul de realizare a venitului respectiv.

Ordonanţa

─────────

Articolul 48

(1)Pentru veniturile realizate de contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 2 alin. (2), prevederile cap. II se aplică în mod corespunzător, aceste venituri necumulandu-se în vederea impunerii în România.

(2)Contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (2), care realizează venituri din România în calitate de artişti de spectacol, cum sunt artiştii de teatru, de film, de radio sau televiziune, ori ca interpreţi muzicali sau ca sportivi, din activităţile lor personale desfăşurate în aceasta calitate, precum şi cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală se impun cu o cota de 15% aplicată la venitul brut, prin reţinere la sursa, impozitul fiind final. Impozitul reţinut la sursa de către plătitorii venitului se vărsa la bugetul de stat în aceeaşi zi în care se efectuează plata venitului supus impunerii.

(3)Contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 2 alin. (2), pentru perioada în care sunt absenţi din România au obligaţia sa desemneze un reprezentant fiscal rezident în România, împuternicit sa îndeplinească obligaţiile acestora faţă de organele fiscale.

(4)Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri, beneficiarul venitului va prezenta organelor fiscale din România certificatul de rezidenţă fiscală, în original, eliberat de organul fiscal din ţara de rezidenţă, prin care să se ateste ca este rezident al statului respectiv şi ca îi sunt aplicabile prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri.

Norme metodologice

──────────────────

1.Veniturile din România, indiferent de categoria din care fac parte şi de locul de realizare, obţinute de contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) din ordonanţa, se impozitează separat pe fiecare categorie de venit. Pentru veniturile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), b) şi c) din ordonanţa impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului net aferent fiecărui loc de realizare a fiecărei categorii de venituri, astfel:

–pentru veniturile din salarii, impozitul se va calcula lunar, sumele reprezentând plati anticipate în contul impozitului anual pe venit. Organul fiscal va recalcula impozitul anual pe baza baremului anual şi va elibera documentul care să ateste venitul realizat şi impozitul plătit;

–pentru calculul impozitului pe venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor, din profesii liberale, altele decât cele prevăzute la art. 48 alin. (2) din ordonanţa, se aplică baremul anual.

2.La determinarea impozitului se va avea în vedere principiul celor 183 de zile care încep sau sfârşesc în anul calendaristic vizat.

Veniturile din salarii realizate de persoanele fizice române care nu au domiciliul în România sau de persoanele fizice străine pentru activitatea desfăşurată în România vor fi impozitate astfel:

a)dacă persoana fizica este prezenta în România o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat, veniturile din salarii se impozitează începând cu prima zi de la data sosirii lor, dovedită cu viza de intrare în România de pe pasaport. Organele fiscale române vor elibera documentul care atesta plata impozitului în România, la cererea contribuabilului, pentru fiecare an fiscal;

b)dacă persoana fizica este prezenta în România o perioadă mai mica de 183 de zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat, dar este rezidenţă într-un stat cu care Guvernul României a încheiat o convenţie sau un acord de evitare a dublei impuneri, veniturile din salarii vor fi impozitate în străinătate, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

–persoana fizica care beneficiază de salariu sta în România o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile într-o perioadă de 12 luni calendaristice începând sau sfârşind în anul fiscal vizat;

–salariul este plătit de un angajator care nu este rezident al României;

–salariul nu este suportat de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care angajatorul o are în România.

3.Contribuabilii prevăzuţi la pct. 2 lit. b) sunt obligaţi ca în termen de 15 zile de la data începerii activităţii să se adreseze organului fiscal în a cărui raza teritorială îşi au reşedinţa, în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, în conformitate cu prevederile convenţiilor şi acordurilor de evitare a dublei impuneri încheiate de Guvernul României cu alte state.

Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal următoarele:

–cerere;

–copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă;

–certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competenţa a statului al cărui rezident este.

Dacă persoanele fizice străine şi persoanele fizice române care nu au domiciliul în România nu prezintă în termenul stabilit documentele prevăzute la alineatul precedent, acestea datorează impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfăşurare a activităţii. În situaţia în care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului plătit.

În cazul în care contribuabilii prevăzuţi la pct. 2 lit. b) îşi prelungesc perioada de prezenta în România la peste 183 de zile, aceştia sunt obligaţi sa declare organului fiscal competent, caz în care se aplică regimul fiscal prevăzut la pct. 2 lit. a).

4.Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicându-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi ale prezentei sale pe baza datelor din documentele de transport, pasaport şi alte documente prin care atesta intrarea în România. În calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare şi toate celelalte zile petrecute pe teritoriul României. Orice fracţiune de zi în care contribuabilul este prezent în România conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.

Ordonanţa

─────────

Articolul 50

(1)În aplicarea prezentei ordonanţe, pentru fiecare asociaţie fără personalitate juridică constituită potrivit legii asociaţii au obligaţia sa încheie contracte de asociere în forma scrisă, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:

a)părţile contractante;

b)obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;

c)contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi;

d)cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asociaţiei;

e)desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice;

f)condiţiile de încetare a asocierii.

(2)Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal teritorial în raza căruia îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze înregistrarea contractelor în cazul în care acestea nu cuprind date solicitate conform alin. (1).

Norme metodologice

──────────────────

1.Sunt supuse obligaţiei de încheiere şi înregistrare a unui contract de asociere atât asociaţiile fără personalitate juridică, a căror constituire şi funcţionare sunt reglementate prin acte normative speciale (asociaţii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilă medicală, cabinete asociate de avocaţi, societate civilă profesională de avocaţi, notari publici asociaţi, asociaţii în participaţiune constituite potrivit legii), precum şi orice asociere fără personalitate juridică constituită în baza Codului civil.

2.Asociatul desemnat conform prevederilor art. 50 lit. e) din ordonanţa are şi următoarele obligaţii:

–să asigure organizarea şi conducerea evidentelor contabile;

–sa determine venitul net/pierderea obţinut/obţinută în cadrul asociaţiei, precum şi distribuirea venitului net/pierderii pe asociaţi;

–să depună o declaraţie privind veniturile şi cheltuielile estimate, în termen de 15 zile de la începerea activităţii producătoare de venit, la organul fiscal teritorial în raza căruia îşi are sediul asociaţia;

–sa înregistreze contractul de asociere, precum şi orice modificare a acestuia la organul fiscal teritorial în raza căruia îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia;

–sa reprezinte asociaţia în controalele efectuate de organele fiscale, precum şi în ceea ce priveşte depunerea de obiecţiuni, contestaţii, plângeri asupra actelor de control încheiate de organele fiscale;

–sa răspundă la toate solicitarile organelor fiscale, atât cele privind asociaţia, cat şi cele privind asociaţii, legate de activitatea desfăşurată de asociaţie;

–sa completeze Registrul pentru evidenta aportului şi rezultatului distribuit;

–alte obligaţii ce decurg din aplicarea ordonanţei.

Ordonanţa

─────────

Articolul 52

Asociaţiile au obligaţia să depună la organul fiscal competent declaraţii anuale de venit conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi, până la data de 15 martie a anului următor.

Norme metodologice

──────────────────

Asociaţia, prin asociatul desemnat, depune până la data de 15 martie a anului următor, la organul fiscal în a cărui raza teritorială îşi are sediul, o declaraţie anuală care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizată pe asociaţie, precum şi distribuţia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.

O copie de pe declaraţie se transmite de către asociatul desemnat fiecărui asociat. Pe baza acestei copii asociaţii vor cuprinde în declaraţia de venit global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociaţiei.

Ordonanţa

─────────

Articolul 53

Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asociaţiei, se distribuie asociaţilor proporţional cu cota procentuală de participare, conform contractului de asociere.

Norme metodologice

──────────────────

1.Venitul net/pierderea asociaţiei se distribuie asociaţilor în funcţie de cota lor de participare. Venitul net se considera distribuit şi dacă acesta rămâne la asociaţie sau este pus la dispoziţie asociaţilor.

2.În cazul modificării cotelor de participare în cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:

a)se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la sfârşitul lunii în care s-au modificat cotele pe baza venitului brut şi a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt înregistrate în evidentele contabile;

b)venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecărui asociat, în funcţie de cotele de participare, până la data modificării acestora;

c)la sfârşitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuală se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenţa se aloca asociaţilor în funcţie de cotele de participare ulterioare modificării acestora;

d)venitul net/pierderea anual/anuală distribuit/distribuita fiecărui asociat se determina prin însumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) şi c).

Ordonanţa

─────────

Articolul 56

Venitul anual global impozabil este format din suma veniturilor nete a categoriilor de venituri prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-c), determinate conform prevederilor cap. II din prezenta ordonanţă, şi a veniturilor de aceeaşi natura, obţinute de persoanele fizice române din străinătate, din care se scad, în ordine, pierderile fiscale reportate şi deducerile personale.

Norme metodologice

──────────────────

1.Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:

–venituri din activităţi independente, pentru care venitul net anual se determina potrivit prevederilor art. 16-21 din ordonanţa;

–venituri din salarii, pentru care venitul net se determina potrivit art. 24 din ordonanţa;

–venituri din cedarea folosinţei bunurilor, pentru care venitul net se determina potrivit art. 32 din ordonanţa.

Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculează pentru veniturile din România şi/sau din străinătate pe care o persoană fizica română cu domiciliul în România le realizează în cursul aceluiaşi an calendaristic.

2.Următoarele venituri nu se cuprind în venitul anual global impozabil:

–veniturile din dividende şi dobânzi;

–veniturile din jocuri de noroc, din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, din premii şi prime, precum şi diverse venituri, astfel cum sunt prevăzute la art. 38 din ordonanţa.

3.Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedează astfel:

a)se determina venitul net/pierderea fiscală pentru activitatea desfăşurată în cadrul fiecărei categorii de venit supuse globalizarii, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuală luat/luată în calcul la determinarea venitului anual global impozabil este venitul net/pierderea distribuita;

b)se insumeaza veniturile nete, avându-se în vedere şi pierderile admise la compensare pentru anul fiscal de impunere. Din rezultatul obţinut se deduc, în ordine, pierderile fiscale reportate, acesta reprezentând venitul anual global. Dacă pierderile sunt mai mari decât suma veniturilor nete, rezultatul reprezintă pierdere de reportat;

c)din venitul anual global se scad deducerile personale determinate potrivit art. 12 din ordonanţa, rezultând venitul anual global impozabil.

Ordonanţa

─────────

Articolul 57

(1)Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităţi independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii şi asimilate salariilor, obţinute în cursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea care rămâne necompensata în cursul aceluiaşi an fiscal devine pierdere reportata.

(2)Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice române se compensează cu veniturile de aceeaşi natura, din străinătate, pe fiecare ţara, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal, sau se reportează pe următorii 5 ani asupra veniturilor realizate din ţara respectiva.

Norme metodologice

──────────────────

1.Rezultatul negativ dintre venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile înregistrate pentru fiecare loc de realizare la o categorie de venituri reprezintă pierdere fiscală obţinută dintr-un loc de desfăşurare a activităţii pentru acea categorie de venit.

2.Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizează astfel:

a)pierderea fiscală obţinută dintr-un loc de desfăşurare a unei activităţi independente se poate compensa cu venitul net obţinut în alt loc de desfăşurare a unei activităţi independente. Dacă pierderea fiscală obţinută dintr-un loc de desfăşurare a unei activităţi independente se compensează numai parţial cu venitul net obţinut în alt loc de desfăşurare a unei activităţi independente, suma rămasă necompensata reprezintă pierdere fiscală anuală din activităţi independente;

b)pierderea fiscală anuală din activitate independenta din România nu se poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile nete din cedarea folosinţei bunurilor obţinute, în cursul aceluiaşi an fiscal;

c)pierderea fiscală anuală din activităţi independente înregistrată de un contribuabil în România nu poate fi compensata cu veniturile realizate de acesta din străinătate;

d)pierderea fiscală din străinătate se compensează cu veniturile din străinătate, de aceeaşi natura şi din aceeaşi ţara, în cursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea anuală necompensata se reportează pe următorii 5 ani şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natura şi din aceeaşi ţara obţinute în cursul perioadei respective.

Ordonanţa

─────────

Articolul 58

Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:

a)reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;

b)dreptul la report este personal şi netransmisibil;

c)pierderea reportata, necompensata după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului;

d)compensarea pierderii reportate se efectuează numai din veniturile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi c).

Norme metodologice

──────────────────

1.Dacă în urma compensărilor admise pentru anul fiscal rămâne o pierdere necompensata, aceasta reprezintă pierdere fiscală reportata pe anii următori până la al cincilea an inclusiv. Astfel, pierderea fiscală înregistrată în anul 2000 poate fi reportata, dacă nu a putut fi compensata cu veniturile obţinute în anul 2000, până în anul 2005. Dacă aceasta pierdere nu va fi compensata cu veniturile realizate până în anul 2005, atunci diferenţa de pierdere care nu a putut fi compensata în limita de 5 ani va reprezenta pierdere definitivă.

2.Regulile de compensare şi reportare a pierderilor sunt următoarele:

a)reportarea pierderilor se va face an după an, începând cu pierderea cea mai veche;

b)dreptul la reportul pierderii este personal şi supus identităţii contribuabilului; nu poate fi transmis moştenitorilor sau oricărei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acestora, şi reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului decedat.

Ordonanţa

─────────

Articolul 59

(1)Contribuabilii au obligaţia sa completeze şi să depună la organul fiscal în raza căruia îşi au domiciliul o declaraţie de venit global, precum şi declaraţii speciale, în mod eşalonat până la 31 martie a anului următor celui de realizare a venitului.

(2)Declaraţiile speciale se completează pentru fiecare categorie de venit şi pe fiecare loc de realizare a acestuia şi se depun la organul fiscal unde se afla sursa de venit.

(3)La propunerea Ministerului Finanţelor, Guvernul aproba criteriile şi termenele de depunere esalonata a declaraţiei de venit global şi a declaraţiilor speciale.

(4)Contribuabilii care realizează venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii, nu sunt obligaţi să depună declaraţie de venit global. De asemenea, nu se va depune declaraţie specială pentru acele venituri a căror impunere este finala.

Norme metodologice

──────────────────

1.Declaraţia de venit global este documentul prin care contribuabilii declara veniturile obţinute în anul fiscal de raportare, în vederea calculării de către organul fiscal a venitului anual global impozabil şi a impozitului pe venitul anual global.

2.Declaraţia de venit global se depune de către contribuabilii, persoane fizice române cu domiciliul în România, care obţin, atât din România, cat şi din străinătate, venituri care, potrivit art. 56 din ordonanţa, se globalizeaza.

3.Nu depun declaraţie de venit global contribuabilii care:

a)obţin venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii, de la funcţia de baza, pentru activităţi desfăşurate în România;

b)obţin numai venituri din România de natura dividendelor, dobânzilor, precum şi de natura celor prevăzute la art. 38 din ordonanţa, a căror impunere este finala;

c)contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) din ordonanţa.

4.Declaraţia se depune până la data de 31 martie a anului următor celui de realizare a venitului, la organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilii îşi au domiciliul.

Contribuabilii care îşi schimba domiciliul în cursul anului fiscal depun declaraţia de venit global la organul fiscal în a cărui raza teritorială îşi au domiciliul la data depunerii declaraţiei.

5.Contribuabilii, cu excepţia celor pentru care deducerile personale suplimentare sunt calculate de angajatori, au obligaţia de a anexa la declaraţia de venit global şi documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.

6.Declaraţiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile şi cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit şi pe fiecare sursa în parte, în vederea stabilirii de către organul fiscal a plăţilor anticipate.

7.Declaraţiile speciale se depun de toţi contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) din ordonanţa, care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor.

Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.

Nu se depun declaraţii speciale pentru următoarele categorii de venituri:

a)venituri sub forma de salarii şi venituri asimilate salariilor, obţinute de la funcţia de baza. Pentru aceste venituri informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale, care se depun de plătitorul de venit până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat, cu excepţia celor prevăzute la art. 28 din ordonanţa;

b)venituri de natura dividendelor, dobânzilor, precum şi veniturile de natura celor prevăzute la art. 38 din ordonanţa, a căror impunere este finala.

8.Declaraţiile speciale se depun, în funcţie de tipul venitului şi de forma de organizare, la organul fiscal teritorial competent, care se stabileşte după cum urmează:

a)pentru venituri din activităţi independente - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla sediul desfăşurării activităţii.

În cazul persoanelor fizice care au şi puncte de lucru situate în raza teritorială a altor organe fiscale, declaraţiile speciale se depun la organul fiscal unde se găseşte sediul principal.

Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sursa venitului este considerată domiciliul contribuabilului;

b)pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor imobile - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla bunul;

c)pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor mobile - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul contribuabilului;

d)pentru veniturile din străinătate - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul contribuabilului sau reşedinţa, în cazul persoanelor fizice străine;

e)pentru veniturile obţinute dintr-o formă de asociere - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla sediul asociaţiei.

9.În cazul în care sediul principal şi domiciliul contribuabilului se afla în raza teritorială a aceluiaşi organ fiscal, contribuabilul va depune atât declaraţia de venit global, cat şi declaraţia specială la organul fiscal de domiciliu.

10.Contribuabilul care obţine venituri din mai multe surse sau categorii de venituri va depune câte o declaraţie specială pentru fiecare sursa sau categorie de venit în parte.

11.Contribuabilii pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit nu depun declaraţii speciale.

Ordonanţa

─────────

Articolul 60

(1)Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal, sunt obligate să depună la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile acestui alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursa.

(2)Contribuabilul care încetează sa mai aibă domiciliul în România are obligaţia să depună la organul fiscal competent o declaraţie a veniturilor impozabile cuprinzând veniturile realizate până la acel moment.

Norme metodologice

──────────────────

1.Declaraţiile privind venitul estimat cuprind informaţii despre veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza în anul la care se referă declaraţia.

Declaraţiile privind venitul estimat se depun de contribuabili şi de asociaţiile fără personalitate juridică, în cazul realizării unei categorii sau surse noi de venit în cursul anului sau în cazurile prevăzute la art. 63 alin. (6) din ordonanţa.

2.Contribuabilii care încep o activitate independenta în vederea obţinerii de venituri comerciale sau de venituri din profesii liberale au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat, la organul fiscal unde se afla sursa venitului, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Aceasta obligaţie revine atât contribuabililor care determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din evidenţa contabilă în partida simpla, cat şi celor pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit.

În cazul în care contribuabilul obţine venituri de aceasta natura într-o formă de asociere, fiecare asociat va completa şi va depune, individual, o declaraţie privind veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asociaţiei.

Asociaţiile fără personalitate juridică, ce încep o activitate independenta, au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul la organul fiscal în a cărui raza teritorială îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la încheierea contractului de asociere, o dată cu înregistrarea acestui contract la organul fiscal.

3.Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părţi.

Declaraţia privind venitul estimat se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părţi.

Organul fiscal la care se înregistrează contractul între părţi şi se depune declaraţia privind venitul estimat este:

a)pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor imobile - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla bunul;

b)pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor mobile - organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul contribuabilului.

4.Contribuabilii care încetează sa mai aibă domiciliul în România vor depune la organul fiscal de domiciliu, în cel mult 5 zile de la încetarea activităţii, o declaraţie de venit global, însoţită de declaraţii speciale.

5.Declaraţiile vor cuprinde veniturile şi cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în România.

6.În termen de 5 zile de la depunerea declaraţiei, organul fiscal de domiciliu va emite decizia de impunere şi va comunică contribuabilului eventualele sume de plată sau de restituit.

7.Certificatul de atestare fiscală va fi eliberat numai după plata integrală a impozitului datorat de contribuabil.

Ordonanţa

─────────

Articolul 63

(1)Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt obligaţi să efectueze plati anticipate cu titlu de impozit, în baza deciziei de impunere emise de organul fiscal competent, exceptându-se cazul reţinerilor la sursa.

(2)Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal, luând ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul din decizia de impunere pentru anul fiscal precedent. Dacă impunerea definitivă se realizează după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), contribuabilul va plati cu titlu de impozit anticipat o sumă egala cu cuantumul impozitului aferent trimestrului IV al anului precedent.

(3)Plăţile anticipate se efectuează în patru rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

(4)Organul fiscal are dreptul de a stabili din oficiu plăţile anticipate, în următoarele cazuri:

a)contribuabilul nu a depus declaraţia de venit global pentru anul fiscal încheiat;

b)contribuabilul nu conduce o evidenţa contabilă sau datele din contabilitatea condusă nu sunt certe;

c)contribuabilul nu a furnizat date referitoare la venitul estimat.

(5)Organul fiscal are dreptul de a modifica o decizie de plată anticipata, emisă conform alin. (1), şi de a stabili alte plati anticipate fie în baza unui control ulterior, fie în baza unor date deţinute, referitoare la activitatea contribuabilului.

(6)Contribuabilul are dreptul să solicite emiterea unei noi decizii de plată anticipata cu titlu de impozit, dacă prezintă organului fiscal noi acte justificative referitoare la veniturile realizate din activitatea desfăşurată. Aceasta modificare a plăţilor anticipate se poate solicita numai dacă venitul se modifica cu mai mult de 20% faţă de venitul luat în calculul impozitului, o singură dată pe an, în cursul semestrului II.

Norme metodologice

──────────────────

1.Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt obligaţi să efectueze plati anticipate cu titlu de impozit.

Plăţile se vor efectua la organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are domiciliul, indiferent de locul unde obţine venitul respectiv şi pentru care a întocmit şi depus declaraţia specială prevăzută la art. 59 alin. (2) din ordonanţa.

Pentru stabilirea plăţilor anticipate organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, în cazul în care contribuabilul este în primul an de activitate, precum şi în cazul în care în anul precedent a înregistrat pierdere, sau venitul din decizia de impunere pentru anul fiscal precedent, când acesta se afla cel puţin în al doilea an de activitate.

Dacă impunerea definitivă se realizează după expirarea termenelor de plată stabilite de organul fiscal la primul termen de plată anticipata al anului următor, contribuabilul va achită cu titlu de impozit anticipat o sumă egala cu impozitul aferent trimestrului IV al anului precedent.

2.Plăţile anticipate se efectuează în patru rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie.

Dacă contribuabilul începe o activitate independenta sau cedează folosinţă unor bunuri în cursul anului, primul termen de plată stabilit de organul fiscal competent va fi data de 15 a ultimei luni a trimestrului următor depunerii primei declaraţii speciale.

3.Organele fiscale competente au dreptul de a stabili din oficiu, folosind metoda estimarii, obligaţia de plată, dacă:

a)contribuabilul nu se prezintă în termen de 15 zile de la termenul stabilit de organul fiscal pentru efectuarea corecturilor, în cazul depunerii unei declaraţii în a carei completare au fost constatate erori;

b)contribuabilul nu depune declaraţia în termen de 15 zile de la primirea înştiinţării prin care organul fiscal îi notifica depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei;

c)contribuabilul nu conduce evidenţa contabilă sau datele din evidenţa contabilă condusă nu sunt certe;

d)contribuabilul nu depune declaraţii.

4.Estimarea obligaţiei de plată se va face pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului, referitoare la perioada de raportare anterioară:

–declaraţii depuse pentru perioada anterioară;

–procese-verbale de control.

În cazul în care la dosarul fiscal al contribuabilului nu exista astfel de documente, contribuabilul în cauza va fi supus de îndată unui control fiscal.

5.Din documentele prevăzute la pct. 4 se vor selecta ultimele venituri şi cheltuieli cunoscute ale contribuabilului, care vor fi folosite drept etalon în cadrul procedurii de estimare.

6.Prima etapa în stabilirea obligaţiei de plată va fi actualizarea veniturilor şi cheltuielilor folosite drept etalon, avându-se în vedere rata inflaţiei comunicată de Comisia Naţionala pentru Statistica, aferentă perioadei cuprinse între data stabilirii debitului folosit drept etalon şi data stabilirii obligaţiei fiscale din oficiu.

Rezultatul astfel obţinut va fi ajustat pe baza oricăror date şi informaţii deţinute de organele fiscale (date şi informaţii obţinute în urma controalelor efectuate la alţi contribuabili care au legături de afaceri cu plătitorul în cauza, date din dosarul fiscal al plătitorului, informaţii de la terţi).

7.Debitul stabilit conform pct. 6 va fi majorat cu 20% .

8.În aplicarea acestei proceduri organul fiscal va întocmi o nota de constatare, care va cuprinde, în mod obligatoriu, elementele care au fost avute în vedere la stabilirea din oficiu, modul de calcul al debitului, precum şi penalităţile aplicate pentru nedepunerea la termen a declaraţiei.

Nota de constatare va fi aprobată de către conducătorul unităţii fiscale.

Pe baza notei de constatare organul fiscal va emite o decizie de impunere, care va fi comunicată contribuabilului.

9.Impozitele stabilite din oficiu de organele fiscale competente se corecteaza:

a)la data depunerii efective de către contribuabil a declaraţiei referitoare la impozitele care au fost stabilite din oficiu;

b)la data efectuării unui control fiscal care se desfăşoară pentru impozitele care au fost stabilite din oficiu.

10.Penalităţile calculate la suma impozitelor stabilite din oficiu sunt datorate asa cum au fost stabilite, indiferent de modalitatea de regularizare ulterioară a impozitelor.

Ordonanţa

─────────

Articolul 64

(1)Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de 30 de zile pentru sume de până la 1.000.000 lei şi într-un interval de 60 de zile, în cel mult două rate egale lunare, pentru sume ce depăşesc 1.000.000 lei, de la data comunicării deciziei.

(2)În cazul în care din decizia de impunere rezultă diferenţe de impozit de restituit de la bugetul de stat, sumele plătite în plus se compensează cu obligaţii neachitate în termen, din anul fiscal curent, iar diferenţa se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

Norme metodologice

──────────────────

1.Decizia de impunere anuală se stabileşte, în baza documentelor necesare, de către organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are domiciliul.

Dacă sumele plătite anticipat cu titlu de impozit, insumate, sunt mai mici decât suma rezultată din decizia de impunere anuală, diferenţa se plăteşte astfel:

–în termen de 30 de zile de la data comunicării, pentru sume de până la 1.000.000 lei;

–în interval de 60 de zile, în cel mult două rate lunare egale, pentru sume ce depăşesc 1.000.000 lei.

2.Pentru neplata la termen a acestor diferenţe, contribuabilul datorează majorări de întârziere, calculate conform legii.

3.Dacă sumele plătite anticipat cu titlu de impozit, prin însumare sunt mai mari decât sumele rezultate din decizia de impunere anuală, diferenţele plătite în plus se compensează cu obligaţii neachitate în termen din anul fiscal curent, potrivit legii.

4.Diferenţele rămase după compensare se restituie de organul fiscal în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuale.

Ordonanţa

─────────

Articolul 73

Asociaţiile fără personalitate juridică care au început activitatea înainte de 1 ianuarie 2000 trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute la art. 50 până la 1 februarie 2000.

Norme metodologice

──────────────────

1.Asociaţiile fără personalitate juridică, constituite înainte de 1 ianuarie 2000 şi care nu au contracte de asociere încheiate potrivit art. 50 din ordonanţa, vor îndeplini aceasta obligaţie până la data de 1 februarie 2000.

2.Asociaţiile fără personalitate juridică, constituite înainte de 1 ianuarie 2000, care au contracte de asociere care însă nu cuprind toate elementele prevăzute la art. 50 din ordonanţa, vor încheia un act adiţional cuprinzând elementele nou-introduse, pe care îl vor depune la organul fiscal în a cărui raza teritorială îşi are sediul asociaţia, la termenul menţionat în ordonanţa.

Ordonanţa

─────────

Articolul 77

Persoanele fizice şi asociaţiile fără personalitate juridică care la data de 31 decembrie 1999 au înregistrat pierderi vor depune, o dată cu declaraţia anuală de impunere pentru anul fiscal 1999, şi o declaraţie privind venitul estimat pentru anul fiscal 2000, în scopul determinării plăţilor anticipate.

Norme metodologice

──────────────────

1.Persoanele fizice care desfăşoară o activitate independenta, în mod individual, şi au înregistrat pierderi în anul 1999 vor depune o declaraţie privind venitul estimat pentru anul 2000, la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla sursa venitului, o dată cu declaraţia de impunere pentru anul fiscal 1999.

2.Asociaţiile fără personalitate juridică, ce au înregistrat pierderi în anul 1999, au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat pentru anul 2000 şi distribuţia acestuia pe asociaţi, la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla sediul asociaţiei, o dată cu declaraţia de impunere pentru anul 1999.

3.Persoanele fizice care obţin venituri dintr-o formă de asociere înfiinţată înainte de 1 ianuarie 2000 vor depune o declaraţie privind venitul estimat pentru anul 2000 la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla sediul asociaţiei.

În cazul în care asociaţia din care face parte contribuabilul a obţinut venit în anul 1999, declaraţia privind venitul estimat se completează având în vedere veniturile nete ale asociaţiei la data de 31 decembrie 1999 şi cota de participare a asociatului stabilită prin contractul de asociere.

În cazul în care asociaţia din care face parte contribuabilul a înregistrat pierderi în anul 1999, declaraţia se completează având în vedere veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asociaţiei.

Ordonanţa

─────────

Articolul 84

Prevederile referitoare la întocmirea şi depunerea declaraţiilor, plata obligaţiilor bugetare, soluţionarea obiectiunilor, contestaţiilor şi plangerilor, controlul fiscal, executarea creanţelor bugetare, precum şi cele referitoare la evaziunea fiscală sunt aplicabile şi impozitului pe venit.

Norme metodologice

──────────────────

1.Declaraţia de venit global, declaraţiile speciale şi declaraţiile privind venitul estimat, denumite în continuare declaraţii se întocmesc prin completarea unui formular pus la dispoziţie contribuabililor, în mod gratuit, de către Ministerul Finanţelor.

2.Declaraţiile trebuie să conţină:

a)datele necesare pentru stabilirea identităţii contribuabilului şi, după caz, a reprezentantului fiscal:

–numele şi prenumele contribuabilului;

–domiciliul;

–codul numeric personal;

b)baza de impunere;

c)semnatura contribuabilului sau a reprezentantului fiscal, după caz.

3.Declaraţiile se depun de către contribuabil la organul fiscal, direct la registratura acestuia, sau la oficiul poştal, prin scrisoare cu valoare declarata.

Data de depunere a declaraţiei este considerată data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data de expediţie a poştei, după caz.

În cazul în care ultima zi de depunere este zi nelucrătoare, declaraţia se considera a fi depusa în termen dacă se face în ziua lucrătoare imediat următoare termenului de depunere.

4.Contribuabilii au obligaţia de a întocmi corect declaraţiile, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, inscriind clar, lizibil şi complet informaţiile prevăzute de formulare.

5.Organul fiscal va verifica modul de completare a declaraţiilor, iar în cazul în care constata erori în completarea acestora, va solicita, în scris, contribuabilului să se prezinte la sediul sau, pentru efectuarea corecturilor necesare.

6.Contribuabilul este obligat să se prezinte în termenul stabilit de organul fiscal competent, pentru efectuarea corecturilor.

Dacă contribuabilul nu s-a prezentat în 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor, organul fiscal va stabili din oficiu obligaţia de plată.

7.Declaraţiile de venit global şi declaraţiile speciale anuale depuse pot fi corectate de contribuabili din proprie iniţiativă.

În cazul în care contribuabilul rectifica o declaraţie specială, acesta trebuie să rectifice şi declaraţia de venit global.

Declaraţia rectificativa se întocmeşte pe acelaşi model de formular ca şi declaraţia care se corecteaza, înscriindu-se "X" în casuta prevăzută în acest scop.

Declaraţia rectificativa va fi completată înscriindu-se toate datele şi informaţiile prevăzute de formular, inclusiv cele care nu diferă faţă de declaraţia iniţială. Randurile şi coloanele care conţin date şi informaţii modificate vor fi marcate printr-un asterisc [*)].

Declaraţia rectificativa va fi semnată şi se va depune la acelaşi organ fiscal la care a fost depusa declaraţia iniţială, fie direct la registratura acestuia, fie la oficiul poştal, prin scrisoare cu valoare declarata.

Depunerea declaraţiei rectificative în termenul de prescripţie a dreptului organelor fiscale de a stabili diferenţe de impozite conduce la întreruperea prescripţiei. De la data depunerii declaraţiei rectificative începe să curgă o noua prescripţie pentru perioada la care aceasta se referă.

Depunerea declaraţiei rectificative după expirarea termenului de prescripţie constituie o recunoaştere voluntara a impozitelor şi diferenţelor de impozite stabilite pe baza datelor declarate, acestea fiind considerate legal stabilite şi datorate.

Declaraţia rectificativa poate fi depusa ori de câte ori contribuabilul constata erori în declaraţia iniţială.

Dacă contribuabilul depune declaraţia rectificativa în 15 zile de la termenul stabilit de organul fiscal competent pentru efectuarea corecturilor -, termen comunicat în scris contribuabilului -, acesta va fi sancţionat cu avertisment pentru întocmirea incorectă a declaraţiei iniţiale.

Declaraţia rectificativa nu mai poate fi depusa în cazul în care organele de control fiscal se prezintă la domiciliul contribuabilului pentru desfăşurarea unei acţiuni de control fiscal pentru impozitele aferente perioadelor supuse controlului.

8.În cazul nedepunerii declaraţiei de venit global sau a declaraţiilor speciale anuale, organul fiscal va transmite contribuabilului o înştiinţare, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, prin care îi va notifica depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei.

Dacă, în termen de 15 zile de la data primirii înştiinţării, contribuabilul nu depune declaraţia, organul fiscal competent va stabili din oficiu obligaţia de plată.

9.Depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite şi taxe se penalizeaza după cum urmează:

a)cu 10% din impozitul datorat sau stabilit din oficiu, după caz, dacă declaraţia este depusa cu o întârziere de până la 30 de zile inclusiv faţă de termenul legal stabilit;

b)cu 30% din impozitul datorat sau stabilit din oficiu, după caz, dacă declaraţia este depusa cu o întârziere de până la 60 de zile faţă de termenul legal stabilit;

c)cu 50% din impozitul datorat sau stabilit din oficiu, după caz, dacă declaraţia este depusa cu o întârziere de peste 60 de zile faţă de termenul legal stabilit.

Penalităţile calculate la suma impozitelor şi taxelor stabilite din oficiu sunt datorate asa cum au fost stabilite, indiferent de modalitatea de regularizare ulterioară a impozitelor sau taxelor.

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Textul actului · 50 de articole