Acord
Acord din 17 aprilie 1996
între Guvernul României şi Guvernul Canadei pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 19 din 6 februarie 1997
Textul actului · 18 articole
100%
între Guvernul României şi Guvernul Canadei pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor
Guvernul României şi Guvernul Canadei, denumite în cele ce urmează părţi contractante,
recunoscind ca promovarea şi protejarea investiţiilor investitorilor unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante vor fi favorabile stimulării iniţiativei în afaceri şi dezvoltării cooperării economice între ele,
au convenit cele ce urmează:
În sensul prezentului acord:
a)întreprindere desemnează:
(i)orice entitate constituită sau organizată în conformitate cu legea aplicabilă, indiferent dacă este cu scop profitabil sau nonprofitabil, proprietate particulară sau de stat, inclusiv orice corporatie, trust, parteneriat, drept de proprietate exclusiva, societate mixtă sau alta asociaţie; şi
(îi) o sucursala a unei astfel de entităţi;
b)măsura existenta desemnează o măsura existenta la data la care acest acord intră în vigoare;
c)serviciu financiar înseamnă un serviciu de natura financiară, inclusiv asigurarea, şi un serviciu accesoriu sau auxiliar unui serviciu de natura financiară;
d)instituţie financiară desemnează orice intermediar financiar sau alta întreprindere care este autorizata să facă afaceri şi este reglementată sau condusă ca o instituţie financiară, în conformitate cu legea părţii contractante pe teritoriul căreia este situata;
e)drepturi de proprietate intelectuală înseamnă dreptul de autor şi drepturile conexe, drepturi la mărci de comerţ, drepturi la brevete, drepturi la topografii de semiconductori cu circuite integrate, drepturi la secrete comerciale, drepturi ale amelioratorilor de soiuri de plante, drepturi la indicaţii geografice şi drepturi de design industrial;
f)investiţie desemnează orice fel de activ deţinut sau controlat, direct sau indirect, printr-un investitor al unui stat terţ, de către un investitor al unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante, în conformitate cu legile acesteia din urma, şi include în special, dar nu exclusiv:
(i)drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile şi orice drepturi asociate, cum sunt ipoteci, sechestre sau gajuri;
(îi) acţiuni, părţi sociale, obligaţiuni şi titluri de creanta sau orice alta forma de participare la o societate, întreprindere de afaceri sau societate mixtă;
(iii)sume de bani, drepturi de creanta şi drepturi privind prestaţii pe baza contractuală, având o valoare financiară;
(iv)goodwill;
(v)drepturi de proprietate intelectuală;
(vi)drepturi, conferite prin lege sau prin contract, de a întreprinde orice activitate economică şi comercială, inclusiv orice drepturi de prospectare, cultivare, extracţie sau exploatare a resurselor naturale, dar nu desemnează bunuri imobiliare sau altele, corporale sau necorporale, care nu sunt dobîndite în vederea sau utilizate cu scopul unui profit economic sau în alte scopuri de afaceri.
Orice modificare în forma unei investiţii nu va afecta caracterul sau de investiţie;
g)investitor înseamnă:
* în ceea ce priveşte România:
(i)orice persoană fizica care, în conformitate cu legislaţia română, este considerată a fi cetăţeanul sau şi care nu poseda cetăţenia Canadei;
(îi) orice persoană juridică, incluzind orice societate comercială, corporatie, asociaţie de afaceri sau alta organizaţie, care este constituită sau altfel organizată, în mod corespunzător, în conformitate cu legislaţia română, şi îşi are sediul împreună cu activităţile economice efective pe teritoriul României, care efectuează o investiţie pe teritoriul Canadei, şi
* în ceea ce priveşte Canada:
(i)orice persoană fizica care poseda cetăţenia sau rezidenţă permanenta în Canada, în conformitate cu legile sale; sau
(îi) orice întreprindere înregistrată sau constituită în mod corespunzător, în conformitate cu legea în vigoare în Canada, care face o investiţie pe teritoriul României;
h)măsura include orice lege, reglementare, procedura, cerinţa sau practica;
i)venituri desemnează toate sumele produse de o investiţie şi include, în special, dar nu exclusiv, profituri, dobinzi, cresteri în valoare ale capitalului, dividende, redevenţe, onorarii sau alte venituri curente, indiferent de forma în care sunt plătite veniturile;
j)întreprindere de stat înseamnă o întreprindere care este proprietate de stat sau care, prin participarea la capital, este controlată de guvern;
k)teritoriu desemnează:
(i)cu privire la Canada, teritoriul Canadei, precum şi acele zone maritime, inclusiv solul şi subsolul adiacente limitei exterioare a marii teritoriale, asupra cărora Canada exercita, conform dreptului internaţional, drepturi suverane în scopul explorării şi exploatării resurselor naturale ale acestor zone;
(îi) cu privire la România, teritoriul României, inclusiv marea teritorială şi zona economică exclusiva, asupra cărora România îşi exercită, în conformitate cu legislaţia interna şi dreptul internaţional, suveranitatea, drepturi suverane şi jurisdicţia.
(1)Fiecare parte contractantă va incuraja crearea condiţiilor favorabile pentru investitorii celeilalte părţi contractante, pentru efectuarea investiţiilor pe teritoriul sau.
(2)Fiecare parte contractantă va acorda investiţiilor sau veniturilor investitorilor celeilalte părţi contractante:
a)un tratament just şi echitabil, în conformitate cu principiile dreptului internaţional şi legislaţia naţionala, prevazind totuşi ca, în cazul unui conflict între principiile dreptului internaţional şi legislaţia naţionala, principiile dreptului internaţional vor prevala, şi b) protecţie şi securitate deplina.
(3)Fiecare parte contractantă va permite înfiinţarea unei noi întreprinderi de afaceri sau dobindirea unei întreprinderi de afaceri existente sau unei părţi dintr-o astfel de întreprindere de către investitori sau potenţiali investitori ai celeilalte părţi contractante, pe o baza nu mai puţin favorabilă decît cea care permite, în situaţii asemănătoare, o astfel de înfiinţare sau dobândire de către:
a)investitorii sau potentialii săi investitori interni; sau b) investitorii sau potentialii investitori ai unui stat terţ. (4) a) Hotărârile oricărei părţi contractante, potrivit măsurilor care nu sunt în contradictie cu acest acord, de a permite sau nu o dobândire, nu se vor supune prevederilor art. XIII sau XV ale acestui acord.
b)Hotărârile oricărei părţi contractante de a nu permite înfiinţarea unei noi întreprinderi de afaceri sau dobindirea unei întreprinderi de afaceri existente sau a unei părţi dintr-o astfel de întreprindere de către investitori sau potenţiali investitori, în conformitate cu legile şi reglementările sale, nu se vor supune prevederilor art. XIII al acestui acord.
(1)Fiecare parte contractantă va acorda investiţiilor sau veniturilor investitorilor celeilalte părţi contractante un tratament nu mai puţin favorabil decît cel pe care îl acorda, în situaţii asemănătoare, investiţiilor sau veniturilor investitorilor oricărui stat terţ.
(2)Fiecare parte contractantă va acorda investitorilor celeilalte părţi contractante, cu privire la managementul, utilizarea, fructificarea sau înstrăinarea investiţiilor sau veniturilor lor, un tratament nu mai puţin favorabil decît cel pe care îl acorda, în situaţii asemănătoare, investitorilor unui stat terţ.
(3)Subparagraful (3) b) al art. II şi paragrafele (1) şi (2) ale acestui articol nu se aplică tratamentului acordat de o parte contractantă potrivit oricărui acord bilateral sau multilateral, existent sau viitor:
a)de înfiinţare, consolidare sau extindere a unei zone de comerţ liber sau uniuni vamale;
b)negociat în cadrul G.A.T.T. ori în cadrul organizaţiei sale succesoare şi care liberalizeaza comerţul cu servicii; sau c) cu privire la:
(i)aviatie;
(îi) reţele de transport în telecomunicaţii şi servicii de transport în telecomunicaţii;
(iii)drepturi de pescuit;
(iv)probleme maritime, inclusiv operaţiuni de salvare a unei nave, sau
(v)servicii financiare.
(1)Fiecare parte contractantă va acorda investiţiilor sau veniturilor investitorilor celeilalte părţi contractante un tratament nu mai puţin favorabil decît cel pe care îl acorda, în situaţii asemănătoare, investiţiilor sau veniturilor propriilor investitori, în ceea ce priveşte extinderea, managementul, conducerea, desfăşurarea şi vânzarea sau înstrăinarea investiţiilor.
(2)Subparagraful (3) a) al art. II, paragraful (1) al acestui articol şi paragrafele (1) şi (2) ale art. V nu se aplică la: a) (i) orice măsuri existente neconforme, menţinute în cadrul teritoriului unei părţi contractante. În aceasta privinta şi pentru o siguranţa ulterioară este recunoscut ca, potrivit Constituţiei României şi Legii fondului funciar nr. 18/1991, persoanele fizice care nu au cetăţenia română şi domiciliul în România, precum şi persoanele juridice care nu au naţionalitate română şi sediul în România nu pot dobîndi în proprietate terenuri de orice fel, prin acte întocmite între vii; şi
(îi) orice măsură menţinută sau adoptată după data intrării în vigoare a acestui acord, care, în momentul vinzarii sau al altei înstrăinări a capitalurilor de stat sau a activelor dintr-o întreprindere de stat existenta ori dintr-o entitate guvernamentală existenta, interzice sau impune restrictii referitoare la dreptul de proprietate asupra capitalurilor sau activelor ori impune condiţii privind naţionalitatea personalului de conducere sau a membrilor consiliului director;
b)continuarea sau reluarea prompta a oricărei măsuri neconforme la care se face referire în subparagraful a);
c)un amendament la orice măsură neconforma la care se face referire în subparagraful a), în măsura în care amendamentul nu diminuează, cu aceste obligaţii, conformitatea măsurii, în forma în care exista imediat înainte de amendament;
d)dreptul fiecărei părţi contractante de a face sau de a menţine excepţii în cadrul sectoarelor sau problemelor enumerate în anexa la acest acord.
(1)a) O parte contractantă nu poate pretinde ca o întreprindere a acelei părţi contractante, care este o investiţie în baza acestui acord, sa numească în funcţiile cele mai înalte de conducere persoane de o anumită naţionalitate.
b)O parte contractantă poate pretinde, în conformitate cu legile şi reglementările sale, ca o majoritate a consiliului director sau orice comitet al acestuia, al unei întreprinderi care este o investiţie în baza acestui acord să fie de o anumită naţionalitate sau rezident pe teritoriul părţii contractante, cu condiţia ca aceasta cerinţa sa nu împiedice în mod substanţial capacitatea investitorului de a exercita controlul asupra investiţiei sale.
(2)Nici o parte contractantă nu poate impune vreuna dintre următoarele condiţii în legătură cu permisiunea de înfiinţare sau de dobândire a unei investiţii, ori nu poate aplica vreuna dintre următoarele măsuri în legătură cu reglementarea ulterioară a acelei investiţii:
a)de a exporta un anumit nivel sau procent de mărfuri;
b)de a realiza un anumit nivel sau procent din produs intern;
c)de a cumpara, folosi sau acordă prioritate bunurilor produse sau serviciilor asigurate pe teritoriul sau, sau de a cumpara bunuri sau servicii de la persoane de pe teritoriul sau;
d)de a raporta în orice fel volumul sau valoarea importurilor la volumul sau valoarea exporturilor ori la suma încasărilor valutare asociate unei astfel de investiţii; sau e) de a transfera tehnologie, un proces de producţie sau alte cunoştinţe brevetate către o persoană de pe teritoriul sau, neafiliata cu cel care efectuează transferul, cu excepţia cazului în care pretenţia este impusa ori angajamentul sau sarcina este dispusă de către o instanţa judecătorească, un tribunal administrativ sau o autoritate privind concurenta, fie pentru repararea unei pretinse încălcări a legilor relative la concurenta, fie actionarea într-o maniera care nu este incompatibilă cu celelalte prevederi ale acestui acord.
(3)Sub rezerva legilor, reglementărilor şi politicilor sale, referitoare la intrarea străinilor, fiecare parte contractantă va permite intrarea temporară a cetăţenilor celeilalte părţi contractante, angajaţi de către o întreprindere, care cauta să ofere servicii acelei întreprinderi ori unei sucursale sau filiale a acesteia, în calitate managerială sau executivă.
(1)a) În ceea ce priveşte drepturile de proprietate intelectuală, o parte contractantă poate deroga de la prevederile art. III şi IV într-un anumit mod care să fie compatibil cu Actul final cuprinzând rezultatele Rundei Uruguay privind negocierile comerciale multilaterale, încheiat la Marrakesh la 15 aprilie 1994. b) Prevederile art. VIII nu se aplică la eliberarea licenţelor obligatorii acordate cu privire la drepturile de proprietate intelectuală sau la revocarea, limitarea sau crearea de drepturi de proprietate intelectuală, în măsura în care aceasta eliberare, revocare, limitare sau creare este în concordanta cu Actul final cuprinzând rezultatele Rundei Uruguay privind negocierile comerciale multilaterale, încheiat la Marrakesh la 15 aprilie 1994. (2) Prevederile art. II, III, IV şi V ale acestui acord nu se aplică la:
a)achiziţiile guvernului sau ale întreprinderilor de stat;
b)subvenţiile sau alocaţiile asigurate de un guvern sau o întreprindere de stat, inclusiv împrumuturi, garanţii şi asigurări guvernamentale;
c)orice măsură care nu recunoaşte investitorilor celeilalte părţi contractante şi investiţiilor lor orice drepturi sau preferinţe acordate populaţiei aborigene a Canadei; sau d) orice program extern, prezent sau viitor, de sprijinire a promovării dezvoltării economice, fie bazat pe un acord bilateral, fie potrivit unui aranjament sau acord multilateral, cum ar fi acordul O.E.C.D. privind creditele de export.
(3)Investiţiile în industriile culturale sunt exceptate de la prevederile acestui acord. Industrii culturale desemnează persoane fizice sau întreprinderi angajate în oricare dintre următoarele activităţi:
a)publicarea, distribuirea sau vânzarea de cărţi, reviste, periodice sau ziare tipărite sau scrise la masina, în forma lizibila, dar neincluzând numai activitatea de tipărire sau zetarie a celor mai sus menţionate;
b)producerea, distribuirea, vânzarea sau prezentarea filmelor sau a înregistrărilor video;
c)producerea, distribuirea, vânzarea sau prezentarea de înregistrări muzicale audio sau video;
d)publicarea, distribuirea, vânzarea sau prezentarea de muzica, tiparita sau scrisă la masina, în forma lizibila; sau e) radiocomunicatii în care transmisiunile sunt destinate receptionarii directe de către publicul larg şi toate activităţile de transmisie prin radio, televiziune sau cablu, precum şi toate serviciile de programe prin satelit şi reţele de transmisiuni.
Investitorilor unei părţi contractante, care au suferit pierderi deoarece investiţiile sau veniturile lor de pe teritoriul celeilalte părţi contractante au fost afectate de un conflict armat, de o stare de necesitate naţionala sau de o calamitate naturala pe acel teritoriu, li se va acorda de către aceasta din urma parte contractantă, în ceea ce priveşte restituirea, indemnizaţia, despăgubirea sau alta reglementare, un tratament nu mai puţin favorabil decît cel pe care îl acorda propriilor investitori sau investitorilor oricărui stat terţ.
(1)Investiţiile sau veniturile investitorilor oricărei părţi contractante nu vor fi naţionalizate, expropriate sau supuse măsurilor având un efect echivalent cu naţionalizarea sau exproprierea, denumite în cele ce urmează expropriere, pe teritoriul celeilalte părţi contractante, decît dacă măsurile sunt luate în interes public, în conformitate cu procedura legală, într-o maniera nediscriminatorie şi în schimbul unei despăgubiri prompte, adecvate şi efective. Aceasta despăgubire va fi bazată pe valoarea reală a investiţiei sau a veniturilor expropriate, imediat înaintea exproprierii sau în momentul în care exproprierea propusă a devenit cunoscută public, oricare dintre situaţii survine prima, va fi platibila de la data exproprierii, la o rata comercială normală a dobinzii, va fi plătită fără întârziere şi va fi efectiv realizabila şi liber transferabila.
(2)Investitorul afectat va avea dreptul, conform legislaţiei părţii contractante care face exproprierea, la o examinare prompta, de către o autoritate judecătorească sau o alta autoritate independenta a acelei părţi, a cazului sau şi a evaluării investiţiei sau a veniturilor sale, în conformitate cu principiile expuse în acest articol.
(1)Fiecare parte contractantă va garanta unui investitor al celeilalte părţi contractante transferul fără restrictii al investiţiilor şi al veniturilor. Fără a limita consideraţia cu caracter general de mai sus, fiecare parte contractantă va garanta, de asemenea, investitorului transferul fără restrictii al:
a)fondurilor pentru rambursarea împrumuturilor legate de o investiţie;
b)sumelor provenind din lichidarea totală sau parţială a unei investiţii;
c)salariilor şi altor remuneraţii ale unui cetăţean al celeilalte părţi contractante, căruia i s-a permis sa lucreze, în legătură cu o investiţie, pe teritoriul celeilalte părţi contractante;
d)oricărei despăgubiri datorate unui investitor, în virtutea prevederilor art. VII sau VIII al acordului.
(2)Transferurile se vor efectua fără întârziere în valută convertibilă în care a fost investit iniţial capitalul sau în orice alta valuta convertibilă, convenită de investitor şi partea contractantă implicata. Dacă nu s-a stabilit altfel cu investitorul, transferurile se vor efectua la cursul de schimb în vigoare la data transferului.
(3)Fără a încalcă prevederile paragrafelor (1) şi (2), o parte contractantă poate împiedica un transfer, prin aplicarea echitabila, nediscriminatorie şi de buna-credinţa a legilor sale, referitoare la:
a)bancruta, insolvabilitate sau protejarea drepturilor creditorilor;
b)emisiunea, comercializarea sau tranzacţionarea titlurilor de valoare;
c)infracţiuni penale;
d)raportări de transferuri ale valutei sau ale altor instrumente monetare; sau e) executarea hotărîrilor date în cadrul procedurilor judiciare.
(4)Nici o parte contractantă nu poate cere investitorilor săi sa transfere sau nu îi poate penaliza pe investitorii săi pentru neefectuarea transferului veniturilor atribuite investiţiilor de pe teritoriul celeilalte părţi contractante.
(5)Paragraful (4) nu va fi înţeles ca impiedicind o parte contractantă de la impunerea oricărei măsuri, prin aplicarea echitabila, nediscriminatorie şi de buna-credinţa a legilor sale referitoare la problemele expuse în subparagrafele a)-e) ale paragrafului (3).
(1)Dacă o parte contractantă sau orice agenţie a acesteia face plati către oricare dintre investitorii săi, pe baza unei garanţii sau contract de asigurare pe care l-a încheiat în legătură cu o investiţie, cealaltă parte contractantă va recunoaşte valabilitatea subrogarii în favoarea acestei părţi contractante sau agenţii a acesteia, pentru orice drept sau titlu deţinut de către investitor.
(2)O parte contractantă sau orice agenţie a acesteia, care este subrogată în drepturile unui investitor, în conformitate cu prevederile paragrafului (1) al acestui articol, va fi indreptatita, în toate cazurile, la aceleaşi drepturi ca şi investitorul, cu privire la investiţia respectiva şi veniturile conexe. Aceste drepturi pot fi exercitate de către partea contractantă sau orice agenţie a acesteia ori de către investitor, dacă partea contractantă sau orice agenţie a acesteia îl autorizeaza în acest sens.
(1)Nimic din acest acord nu va fi interpretat ca impiedicind o parte contractantă de la adoptarea sau menţinerea unor măsuri rezonabile din ratiuni prudentiale, cum ar fi:
a)protejarea investitorilor, deponentilor, participanţilor pe piaţa financiară, deţinătorilor de poliţe de asigurare, solicitanţilor în baza unei poliţe sau persoanelor cărora le este datorată o obligaţie fiduciara de către o instituţie financiară;
b)menţinerea siguranţei, trainiciei, integrităţii sau responsabilităţii financiare a instituţiilor financiare; şi c) asigurarea integrităţii şi stabilitatii sistemului financiar al unei părţi contractante.
(2)Fără a încalcă prevederile paragrafelor (1), (2) şi (4) ale art. IX şi fără a limita aplicabilitatea prevederilor paragrafului (3) al art. IX, o parte contractantă poate împiedica sau limita transferurile efectuate de o instituţie financiară către, sau în beneficiul unei filiale sau persoane asociate la o astfel de instituţie sau deponent, prin aplicarea echitabila, nediscriminatorie şi de buna-credinţa a măsurilor referitoare la menţinerea siguranţei, trainiciei, integrităţii sau responsabilităţii financiare a instituţiilor financiare. (3) a) În cazul în care un investitor supune arbitrajului o plîngere, în baza art. XIII, şi partea contractantă în diferend invoca paragrafele (1) sau (2) de mai sus, tribunalul, constituit conform art. XIII, va cere, la solicitarea acelei părţi contractante, un raport scris de la părţile contractante, din care să reiasă dacă şi în ce măsura paragrafele respective constituie o apărare intemeiata la plîngerea investitorului. Tribunalul nu va acţiona înainte de primirea unui raport în baza acestui articol.
b)Potrivit cererii primite în conformitate cu subparagraful (3) a), părţile contractante vor proceda, în conformitate cu prevederile art. XV, la pregătirea unui raport scris fie pe baza acordului ulterior consultărilor, fie prin intermediul completului de arbitraj. Consultarile se vor tine între autorităţile serviciilor financiare ale părţilor contractante. Raportul va fi transmis tribunalului şi va fi obligatoriu pentru tribunal.
c)În cazul în care, în termen de 70 de zile de la trimiterea la tribunal, nu s-a făcut nici o cerere de constituire a completului de judecată, conform subparagrafului (3) b), şi nici raportul nu a fost primit de către tribunal, tribunalul va decide asupra problemei.
(4)Completele de judecată pentru diferende în cauze prudentiale şi alte probleme financiare vor fi în posesia expertizei necesare cu privire la serviciul financiar specific în diferend.
(5)Subparagraful (3) b) al art. II nu se aplică cu privire la serviciile financiare.
(1)Cu excepţia celor prezentate în acest articol, nimic din acest acord nu se va aplica măsurilor fiscale.
(2)Nimic din acest acord nu va afecta drepturile şi obligaţiile părţilor contractante în baza oricărei convenţii privind fiscalitatea. În eventualitatea în care exista vreo neconcordanta între prevederile acestui acord şi o astfel de convenţie, prevederile acelei convenţii se aplică până la neconcordanta respectiva.
(3)Sub rezerva paragrafului (2), o plîngere a unui investitor, referitoare la faptul ca o măsura fiscală a unei părţi contractante reprezintă o încălcare a unei înţelegeri între autorităţile guvernamentale centrale ale unei părţi contractante şi investitor cu privire la o investiţie, va fi considerată ca o plîngere pentru încălcarea acestui acord, cu excepţia cazului în care autorităţile fiscale ale părţilor contractante hotărăsc în comun, nu mai tirziu de 6 (şase) luni de la notificarea plingerii investitorului, ca măsura nu contravine unei astfel de înţelegeri.
(4)Articolul VIII se poate aplica unei măsuri fiscale în afară de cazul în care autorităţile fiscale ale părţilor contractante hotărăsc, de comun acord, nu mai tirziu de 6 (şase) luni de la notificarea facuta de către investitorul care contesta o măsura fiscală, ca măsura nu reprezintă o expropriere.
(5)Dacă autorităţile fiscale ale părţilor contractante nu reuşesc sa ia în comun hotărârile specificate în paragrafele (3) şi (4), în termen de 6 (şase) luni de la efectuarea notificării, investitorul poate supune plîngerea sa spre soluţionare conform art. XIII.
(1)Orice diferend între o parte contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante, referitor la plîngerea investitorului ca o măsura adoptată sau neadoptata de către prima parte contractantă reprezintă o încălcare a acestui acord şi ca investitorul a suferit pierderi sau pagube datorate sau decurgind din aceasta încălcare, va fi reglementat, pe cît posibil, pe cale amiabila.
(2)Dacă un diferend nu se poate reglementa pe cale amiabila în termen de 6 (şase) luni de la data la care a fost deschis, acesta poate fi supus arbitrajului de către investitor, conform paragrafului (4). În sensul acestui paragraf, un diferend se considera a fi deschis atunci când investitorul unei părţi contractante a transmis o notificare scrisă celeilalte părţi contractante prin care pretinde ca o măsura adoptată sau neadoptata de către cea din urma parte contractantă reprezintă o încălcare a acestui acord şi ca investitorul a suferit pierderi sau pagube datorate sau care decurg din aceasta încălcare. S-a convenit ca, potrivit prevederilor acestui articol, părţile contractante sa încurajeze investitorii sa folosească instanţele judecătoreşti şi tribunalele interne pentru soluţionarea diferendelor.
(3)Un investitor poate supune diferendul, asa cum se face referire în paragraful (1), arbitrajului, în conformitate ci paragraful (4), numai dacă:
a)investitorul a consimţit în scris la aceasta;
b)investitorul a renunţat la dreptul sau de a iniţia sau continua orice alte proceduri, cu privire la măsura pretinsa a fi o încălcare a acestui acord, înaintea instanţelor judecătoreşti sau tribunalelor părţii contractante respective sau prin orice fel de procedura de reglementare a diferendului;
c)dacă problema în cauza implica fiscalitatea, condiţiile specificate în paragraful (5) al art. XII au fost îndeplinite; şi d) nu au trecut mai mult de 3 (trei) ani de la data la care investitorul a obţinut sau ar fi trebuit să obţină, pentru prima oara, informaţii referitoare la pretinsa încălcare şi informaţii ca investitorul a suferit pierderi sau pagube.
(4)Diferendul poate fi supus, la alegerea investitorului interesat, arbitrajului la:
a)Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID), constituit conform Convenţiei pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965 (Convenţia ICSID), cu condiţia ca atât partea contractantă aflată în diferend, cît şi partea contractantă a investitorului să fie părţi ale Convenţiei ICSID; sau b) Regulile privind facilităţile suplimentare ale ICSID, cu condiţia ca, fie partea contractantă în diferend, fie partea contractantă a investitorului, dar nu amindoua, să fie parte a Convenţiei ICSID; sau c) Un arbitru internaţional sau tribunal arbitral ad-hoc constituit pe baza Regulilor de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL).
(5)Fiecare parte contractantă consimte necondiţionat, prin aceasta, sa supună diferendul arbitrajului internaţional în conformitate cu prevederile acestui articol. (6) a) Consimţământul dat conform paragrafului (5), împreună fie cu consimţământul dat conform paragrafului (3), fie cu consimţământul dat conform paragrafului (12), va satisface cerinţele pentru:
(i)consimţământul scris al părţilor în diferend, în sensul prevederilor cap. 11 (Jurisdicţia Centrului) al Convenţiei ICSID şi în sensul Regulilor privind facilităţile suplimentare; şi
(îi) un "acord în scris" în sensul prevederilor art. II al Convenţiei Naţiunilor Unite pentru recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine, încheiată la New York la 10 iunie 1958 (Convenţia de la New York).
b)Orice arbitraj, conform acestui articol, se va tine într-un stat care este parte a Convenţiei de la New York, iar plingerile supuse arbitrajului vor fi considerate ca decurgind dintr-o relaţie sau tranzacţie comercială, în sensul prevederilor art. I al acestei convenţii.
(7)Un tribunal constituit pe baza acestui articol va decide asupra problemelor în diferend în conformitate cu acest acord şi cu regulile aplicabile ale dreptului internaţional.
(8)Un tribunal poate stabili o măsura temporară de protejare în scopul de a prezerva drepturile unei părţi aflate în diferend sau de a se asigura ca jurisdicţia tribunalului este pe deplin efectivă, incluzind un ordin de păstrare a probatoriului în posesia sau sub controlul unei părţi în diferend ori de a proteja jurisdicţia tribunalului. Un tribunal nu poate ordonă încetarea sau interzicerea aplicării măsurii pretinse a constitui o încălcare a acestui acord. În sensul acestui paragraf, un ordin se circumscrie unei recomandări.
(9)Un tribunal poate acorda, separat sau în asociere, numai:
a)compensaţii pecuniare şi orice dobinda aferentă;
b)restituirea proprietăţii, caz în care hotărârea va prevedea ca partea contractantă în diferend să poată plati compensaţii pecuniare şi orice dobinda aferentă în schimbul restituirii.
Un tribunal poate, de asemenea, hotărî asupra cheltuielilor în conformitate cu regulile de arbitraj aplicabile.
(10)O hotărâre de arbitraj va fi definitivă şi obligatorie şi va fi executorie pe teritoriul fiecăreia dintre părţile contractante.
(11)Orice proceduri bazate pe prevederile acestui articol nu vor prejudicia drepturile părţilor contractante conform art. XIV şi XV. (12) a) O plîngere asupra faptului ca o parte contractantă încalcă acest acord şi ca o întreprindere, care este persoana juridică înregistrată sau corect constituită, în conformitate cu legile în vigoare ale acelei părţi contractante, a suferit pierderi sau pagube datorate sau decurgind din aceasta încălcare, poate fi facuta de către un investitor al celeilalte părţi contractante care acţionează în interesul unei întreprinderi pe care investitorul o deţine sau o controlează direct sau indirect. În acest caz:
(i)va fi data o hotărâre arbitrală întreprinderii afectate;
(îi) va fi cerut consimţământul pentru arbitraj atât al investitorului, cît şi al întreprinderii;
(iii)atât investitorul, cît şi întreprinderea trebuie să renunţe la orice drept de iniţiere sau de continuare a oricăror proceduri cu privire la măsura presupusa a fi o încălcare a acestui acord, în faţa instanţelor judecătoreşti sau tribunalelor părţii contractante respective sau prin orice fel de procedura de reglementare a diferendului; şi
(iv)investitorul nu poate face plîngere, dacă au trecut mai mult de 3 (trei) ani de la data la care întreprinderea a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoască, pentru prima oara, informaţii referitoare la pretinsa încălcare şi informaţii ca a suferit pierderi sau pagube.
b)Fără a încalcă prevederile subparagrafului (12) a), atunci când o parte contractantă în diferend priveaza un investitor aflat în diferend de la controlul unei întreprinderi, nu vor fi cerute următoarele:
(i)consimţământul pentru arbitraj al întreprinderii conform subparagrafului (12) a) (îi); şi
(îi) renunţarea de către întreprindere conform subparagrafului (12) a) (iii).
Fiecare parte contractantă poate solicita consultări cu privire la interpretarea sau aplicarea acestui acord. Cealaltă parte contractantă va acorda deplina consideraţie acestei solicitări. Pe baza cererii oricărei părţi contractante, se vor face schimburi de informaţii cu privire la măsurile adoptate de cealaltă parte contractantă, ce ar putea avea impact asupra noilor investiţii, investiţiilor sau veniturilor cuprinse în acest acord.
(1)Orice diferend între părţile contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord va fi reglementat, oricând este posibil, pe cale amiabila, prin consultări.
(2)Dacă un diferend nu poate fi soluţionat prin consultări, va fi supus, la cererea oricărei părţi contractante, unui complet de arbitraj spre reglementare.
(3)Un complet de arbitraj va fi constituit pentru orice diferend. În termen de 2 (doua) luni de la primirea, prin canale diplomatice, a cererii de arbitraj, fiecare parte contractantă va numi un membru pentru completul de arbitraj. Cei doi membri vor alege apoi un naţional al unui stat terţ care, cu aprobarea celor două părţi contractante, va fi numit preşedinte al completului de arbitraj. Preşedintele va fi numit în termen de 2 (doua) luni de la data numirii celorlalţi doi membri ai completului de arbitraj.
(4)Dacă în perioadele menţionate la paragraful (3) al acestui articol, nu au fost făcute numirile necesare, oricare parte contractantă poate, în absenta oricărui alt acord, sa invite pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie să facă numirile necesare. Dacă preşedintele este naţional al unei părţi contractante sau este altfel împiedicat de la îndeplinirea numitei funcţii, vicepreşedintele va fi invitat să facă numirile necesare. Dacă vicepreşedintele este naţional al unei părţi contractante sau este împiedicat sa îndeplinească acea funcţie, membrul Curţii Internaţionale de Justiţie, care urmează imediat în funcţie, care nu este naţional al unei părţi contractante, va fi invitat să facă numirile necesare.
(5)Completul de arbitraj îşi va stabili propria procedura. Completul de arbitraj îşi va lua hotărârea cu majoritatea de voturi. Aceasta hotărâre va fi obligatorie pentru ambele părţi contractante. Dacă nu s-a convenit altfel, hotărârea completului de arbitraj va fi data în termen de 6 (şase) luni de la numirea preşedintelui, în conformitate cu prevederile paragrafelor (3) sau (4) ale acestui acord.
(6)Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile propriului membru în completul de arbitraj şi pe cele ale reprezentării sale în procedurile arbitrale; cheltuielile preşedintelui şi celelalte cheltuieli vor fi suportate în mod egal de părţile contractante. Completul de arbitraj poate totuşi, direct prin hotărârea sa, sa dispună ca o proporţie mai mare a cheltuielilor să fie suportată de către una dintre cele doua părţi contractante, iar aceasta hotărâre va fi obligatorie pentru ambele părţi contractante.
(7)Părţile contractante vor ajunge, în termen de 60 de zile de la hotărârea completului, la o înţelegere pentru rezolvarea diferendului lor. Aceasta înţelegere va pune în aplicare hotărârea completului. Dacă părţile contractante nu ajung la o înţelegere, partea contractantă care a deschis diferendul va fi indreptatita la compensaţie sau la suspendarea beneficiilor în valoare echivalenta cu cele hotărîte de către completul de arbitraj.
(1)Părţile contractante vor schimba, în termen de 2 (doi) ani de la intrarea în vigoare a acestui acord, scrisori cuprinzând, pe cît posibil, orice măsuri existente, neconforme cu obligaţiile specificate în subparagraful (3) a) al art. II, în art. IV sau în paragrafele (1) şi (2) ale art. V. (2) Fiecare parte contractantă va asigura, în măsura posibilităţilor practice, ca legile, reglementările, procedurile şi hotărârile sale administrative de aplicabilitate generală, referitoare la orice problema cuprinsă în acest acord, să fie publicate prompt sau altfel făcute accesibile, încât să permită cunoaşterea lor de către persoanele interesate şi de către cealaltă parte contractantă.
(1)Acest acord se va aplica oricărei investiţii efectuate de un investitor al unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante, anterior sau după intrarea în vigoare a acestui acord. Totuşi acest acord nu se va aplica în cazul diferendelor care au apărut înainte de intrarea sa în vigoare.
(2)Nimic din acest acord nu va fi interpretat ca impiedicind o parte contractantă de la adoptarea, menţinerea sau aplicarea oricăror măsuri conforme cu acest acord, pe care le considera potrivite pentru a asigura ca activitatea investitionala de pe teritoriul sau să fie întreprinsă într-o maniera adecvată problematicii mediului înconjurător.
(3)Cu condiţia ca aceste măsuri sa nu fie aplicate într-o maniera arbitrară sau nejustificată, ori sa nu constituie o restrictie deghizată pentru comerţul internaţional sau pentru investiţie, nimic din acest acord nu va fi interpretat ca impiedicind o parte contractantă de la adoptarea sau menţinerea unor astfel de măsuri, inclusiv a măsurilor legate de mediul înconjurător:
a)necesare pentru a asigura conformitatea cu legile şi reglementările care nu sunt în contradictie cu prevederile acestui acord;
b)necesare pentru a proteja viaţa sau sănătatea umană, animala sau vegetala; sau c) referitoare la conservarea resurselor naturale epuizabile, de orice fel, dacă aceste măsuri sunt puse în practica ţinând seama de restricţiile privind producţia sau consumul intern.
(1)Fiecare parte contractantă va notifica celeilalte părţi, în scris, cu privire la îndeplinirea procedurilor cerute pe teritoriul sau pentru intrarea în vigoare a acestui acord. Acest acord va intra în vigoare la data ultimei dintre cele doua notificări.
(2)Acest acord va rămâne în vigoare în afară de cazul în care oricare parte contractantă va notifica celeilalte părţi contractante, în scris, intenţia sa de încetare a acestuia. Încetarea acestui acord va deveni efectivă la un an după ce notificarea încetării a fost primită de către cealaltă parte contractantă. Referitor la investiţiile sau angajamentele de investire, făcute anterior datei la care încetarea acestui acord devine efectivă, prevederile art. I-XVII, inclusiv ale acestui acord, vor rămâne în vigoare pentru o perioadă de 15 (cincisprezece) ani.
Drept pentru care, subsemnaţii, pe deplin autorizaţi de către guvernele respective, au semnat acest acord.
Încheiat în doua exemplare la Bucureşti la 17 aprilie 1996, în limbile română, franceza şi engleza, toate textele fiind egal autentice.
Pentru Guvernul României,
Florin Georgescu,
ministru de stat,
ministrul finanţelor
Pentru Guvernul Canadei,
Gilles Duguay,
ambasadorul Canadei în România
Anexă (1) În conformitate cu prevederile art. IV subparagraful (2) d), Canada îşi rezerva dreptul de a face şi de a menţine excepţii în sectoarele sau problemele enumerate mai jos:
–servicii sociale (respectiv aplicarea legilor privind ordinea publică; servicii corecţionale; protecţia sau asigurarea veniturilor; protecţia sau asigurările sociale; asistenţa socială; învăţământ public; instruire publică; îngrijirea sănătăţii şi a copilului);
–servicii în orice alt sector;
–titluri de valoare guvernamentale - asa cum sunt descrise în SIC 8152;
–condiţii de rezidenţă pentru dreptul de proprietate asupra terenului de pe coasta oceanului;
–măsurile care pun în aplicare acordurile privind teritoriile nord-vestice şi teritoriul Yukon asupra ţiţeiului şi gazelor.
(2)În conformitate cu prevederile art. IV subparagraful (2) d), România îşi rezerva dreptul de a face şi de a menţine excepţii în sectoarele şi problemele enumerate mai jos:
–servicii sociale (respectiv aplicarea legilor privind ordinea publică; servicii corecţionale; protecţia sau asigurarea veniturilor; protecţia sau asigurările sociale; asistenţa socială; învăţământ public; instruire publică; îngrijirea sănătăţii persoanelor; protecţia copilului);
–servicii în orice alt sector, inclusiv cele compatibile cu oferta României din Runda Uruguay.
(3)În sensul acestei anexe, SIC înseamnă, în ceea ce priveşte Canada, numerotatia Clasificatiei Standardului Industrial, asa cum este definită în Statistica Canadei, Clasificatia Standardului Industrial, editia a IV-a, 1980.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.