privind diagnosticul, profilaxia, supravegherea şi combaterea influentei aviare (pesta aviara clasica)
Prezenta norma sanitară veterinara defineste măsurile de control care se aplică în cazul apariţiei unui focar de influenţa aviara la:
a)păsări domestice;
b)păsări sălbatice: fazani, pauni, potarnichi ţinute în captivitate.
Prezenta norma sanitară veterinara nu se aplică atunci când influenţa aviara a fost diagnosticata la păsările sălbatice care trăiesc în libertate; totuşi în acest caz România va informa Comisia Europeană despre măsurile luate.
În România influenţa aviara nu a evoluat din anul 1942, nu s-a produs vaccin şi nu s-a practicat vaccinarea pasarilor împotriva acestei boli.
În sensul prezentei norme sanitare veterinare se înţelege prin:
a)păsări sanatoase clinic - păsările care nu prezintă semne clinice de boala şi care provin din tari, teritorii sau ferme indemne de influenţa aviara;
b)păsări condiţionat sanatoase - păsările care nu prezintă semne clinice de boala, dar care provin din teritorii sau ferme în care au fost diagnosticate cazuri de influenţa aviara;
c)păsări infectate - păsările la care s-a confirmat oficial diagnosticul de influenţa aviara pe baza unui buletin de analiza emis de un laborator sanitar veterinar oficial;
d)păsări suspecte de infectie - păsările care prezintă semne clinice care pot fi atribuite influentei aviare;
e)păsări suspecte de contaminare - păsările care au fost expuse direct sau indirect la contactul cu virusul influentei aviare;
f)zona de protecţie - o zona cu o raza de 3 km în jurul exploatatiei infectate, stabilită de autoritatea sanitară veterinara competenţa teritorial;
g)zona de supraveghere - o zona cu o raza de 10 km care include zona de protecţie din jurul exploatatiei infectate, stabilită de autoritatea sanitară veterinara competenţa teritorial;
h)exploatatie de păsări - orice adapost sau construcţie în care sunt cazate, întreţinute sau exploatate păsările;
i)gospodărie - totalitatea membrilor de familie - părinţi, copii, fraţi - sau a altor persoane care locuiesc şi gospodăresc împreună, având buget comun şi care, după caz, lucrează terenul aferent sau ingrijesc animalele, consuma şi valorifica în comun produsele obţinute;
j)proba pozitiva - organe, fragmente de organe sau produse biologice provenite de la păsări, la care prin examene de laborator s-a confirmat diagnosticul de influenţa aviara;
k)proba negativa - organe, fragmente de organe sau produse biologice provenite de la păsări, la care, prin examenul de laborator nu s-a confirmat diagnosticul de influenţa aviara;
l)efectiv de păsări indemn - dacă în teritoriul respectiv păsările existente îndeplinesc criteriul de sanatoase clinic sau condiţionat sanatoase; dacă la examenele de laborator nu s-au înregistrat cazuri pozitive, iar efectivele sunt supravegheate epidemiologic pentru influenţa aviara în conformitate cu recomandările Oficiului Internaţional de Epizootii, aplicându-se sistemul de supraveghere, monitorizare şi diagnostic;
m)efectiv de păsări suspect de contaminare - efectivul în care se suspecteaza ca au fost introduse surse potenţiale de contaminare: păsări, cutii de transportat păsări, oua, cofraje, furaje, echipamente şi altele asemenea provenite din efective de păsări în care a fost diagnosticata anterior influenţa aviara;
n)efectiv de păsări suspect de infectie - efectivele de păsări în care au apărut semne clinice de boala, scăderea procentului de ouat şi creşterea mortalitatii, care, pe baza leziunilor anatomopatologice, pot fi atribuite influentei aviare;
o)efectiv de păsări contaminat - efectivul în care au fost depistate cazuri clinice de boala, iar rezultatele examenelor de laborator au fost pozitive pentru influenţa aviara;
p)administraţia veterinara centrala - serviciul veterinar central - Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, care are competenţa asupra teritoriului tarii în domeniul sanitar veterinar, notifica bolile animalelor Oficiului Internaţional de Epizootii şi ţărilor cu care România are încheiate convenţii sau acorduri interguvernamentale de colaborare în domeniul sanitar veterinar, asigura, monitorizează şi controlează punerea în aplicare a normelor şi măsurilor sanitare veterinare;
r)autoritatea sanitară veterinara - serviciul veterinar de stat direct responsabil de aplicarea măsurilor sanitare veterinare;
s)medic veterinar oficial - medicul veterinar de libera practica, împuternicit în condiţiile legii sa îndeplinească unele atribuţii publice.
România trebuie să declare în mod obligatoriu şi imediat Comisiei Europene orice suspiciune de influenţa aviara pe teritoriul sau.
Supravegherea pasarilor domestice şi a pasarilor sălbatice ţinute în captivitate pentru influenţa aviara este o problemă de stat.
Administraţia sanitară veterinara centrala reprezentată de Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara coordonează toate activităţile de supraveghere prin:
a)Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala;
b)Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar;
c)laboratoarele sanitare veterinare de stat judeţene;
d)autoritatea sanitară veterinara competenţa teritorial care va supraveghea sanitar veterinar transportul şi comercializarea pasarilor, oualor şi puilor;
e)proprietarul sau crescatorul de păsări domestice ori de păsări ţinute în captivitate, care este obligat sa informeze autoritatea sanitară veterinara competenţa teritorial asupra fiecărei intrari sau iesiri de păsări din exploatatia sa sau despre concursuri ori expoziţii la care are intenţia sa participe;
f)Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara, care prenotifica la solicitarea direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti toate importurile şi exporturile de păsări, produse şi subproduse provenite de la acestea, de furaje sau de alte materii prime care pot influenţa sănătatea acestora.
Recoltarea probelor în scop de diagnostic se efectuează de medicul veterinar oficial.
Examenele de laborator pentru depistarea prezentei virusului influentei aviare - Orthomyxovirus încadrat în grupa A a genului Influenzae se efectuează în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la prezenta norma sanitară veterinara.
Pentru supravegherea şi prevenirea introducerii influentei aviare în exploatatiile avicole se vor institui şi se vor menţine permanent următoarele măsuri de profilaxie generală:
a)evidenta efectivelor de păsări pe categorii şi supravegherea clinica şi anatomopatologica permanenta a tuturor pasarilor de ferma şi de agrement aflate pe teritoriul României;
b)respectarea regulilor sanitare veterinare şi de zooigiena privind popularea, hranirea, exploatarea şi transportul pasarilor;
c)imprejmuirea exploataţiilor avicole astfel încât în incinta acestora sa nu poată pătrunde persoane, vehicule şi animale decât printr-o intrare special amenajată, aflată sub control sanitar veterinar;
d)construirea şi amenajarea la intrarea în exploatatia avicola a unui filtru sanitar veterinar, dimensionat în raport cu numărul personalului, în care să se efectueze schimbarea obligatorie a hainelor şi incaltamintei de strada cu echipament de protecţie antiepizootica;
e)interzicerea intrării în exploatatia avicola a persoanelor care nu lucrează direct în procesul de producţie, cu excepţia organelor de control, care vor respecta condiţiile obligatorii de filtru sanitar;
f)interzicerea introducerii în ferme a altor animale decât cele care constituie proprietatea exploatatiei - precum şi a desfăşurării altor activităţi diferite de specificul acesteia;
g)menţinerea obligatorie în carantina profilactica a pasarilor care urmează să fie introduse în exploatatie;
h)asigurarea mijloacelor de transport care vor fi folosite numai în incinta;
i)organizarea şi amenajarea conform regulilor sanitare veterinare a locurilor de depozitare a produselor de origine animala şi a furajelor;
j)evacuarea dejectiilor şi depozitarea lor astfel încât sa nu constituie surse de poluare;
k)aplicarea periodică a măsurilor de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie;
l)solicitarea avizului autorităţii sanitare veterinare teritoriale la fiecare introducere de noi efective în exploatatiile avicole, la livrarea şi trecerea pasarilor de la o categorie la alta, lotizari şi alte miscari de efective;
m)anunţarea imediata a medicului veterinar oficial la apariţia sau la suspiciunea existenţei unei boli transmisibile;
n)până la sosirea medicului veterinar oficial se vor lua măsuri de izolare a pasarilor bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate;
o)se interzic vânzarea şi scoaterea din incinta a produselor de origine animala, a furajelor, gunoiului şi a altor materiale, până la clarificarea situaţiei epidemiologice a exploatatiei;
p)se va urmări permanent şi în mod sistematic starea de sănătate a efectivelor prin examene clinice şi necropsice în vederea depistarii la timp a primelor suspiciuni de boala, luându-se măsuri pentru stabilirea rapida a diagnosticului, prin examene de laborator;
r)în exploatatiile indemne se vor introduce oua pentru incubat, pui de o zi şi tineret de înlocuire numai din unităţi indemne;
s)în zona de protecţie a exploatatiei cu o raza de cel puţin 3 km se vor asigura supravegherea şi menţinerea sănătăţii efectivelor de păsări din gospodăriile populaţiei prin depistari periodice şi vaccinari de întreţinere;
s)orice mişcare interjudeteana a efectivelor de păsări va fi avizată de Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara prin direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti implicate;
t)exploatatiile avicole au obligaţia să respecte tehnologia de creştere şi tehnologia sanitară veterinara, conform legislaţiei în vigoare;
t)se va organiza supravegherea sanitară veterinara permanenta a pasarilor care se aduc în târguri, pieţe, expoziţii;
u)periodic, la intervale de cel mult o săptămâna, din exploatatiile avicole şi, după caz, din gospodăriile populaţiei se vor trimite probe la laborator pentru examene de supraveghere sanitară veterinara;
v)expedierea probelor şi interpretarea rezultatelor revin autorităţii sanitare veterinare competente prin medicul veterinar oficial;
x)în cazul diagnosticarii influentei aviare în exploatatia avicola sau în zonele de protecţie ale acesteia, cu o raza de minimum 3 km, medicii veterinari care asigura asistenţa sanitară sunt obligaţi să se informeze reciproc în mod operativ, pentru a stabili şi a aplica, cu sprijinul comandamentelor antiepizootice locale şi al celui judeţean, măsurile ce se impun.
În gospodăriile populaţiei supravegherea efectivelor de păsări se realizează prin măsuri severe privind circulaţia pasarilor şi a produselor avicole care provin din acest sector, astfel:
a)medicii veterinari oficiali care asigura asistenţa sanitară în acest sector sunt obligaţi sa supravegheze teritoriul prin examinari clinice şi anatomopatologice ale tuturor pasarilor din gospodăriile populaţiei;
b)păsările achiziţionate de proprietar nu se vor introduce în efectivele constituite decât după o perioadă de cel puţin 15 zile, cat vor fi ţinute izolate într-un adapost separat;
c)cu ocazia vânzării, a trecerii în proprietatea altor persoane, în cazul tăierii pentru consum public, organizării de expoziţii şi în cazul oricăror transporturi cu mijloace auto, feroviare, navale, aeriene deţinătorii de păsări sunt obligaţi sa posede acte care să adevereasca proprietatea şi sănătatea pasarilor;
d)proprietarul are obligaţia să permită medicului veterinar oficial sa verifice starea de sănătate a pasarilor din gospodărie şi sa îl sprijine în efectuarea operaţiunilor sanitare veterinare;
e)proprietarul este obligat sa anunţe medicului veterinar oficial apariţia unor semne de boala, de la primele cazuri de moarte sau tăieri de necesitate, iar până la sosirea personalului sanitar veterinar, sa izoleze păsările bolnave, sa păstreze pe loc cadavrele, carnea, organele sau alte produse rezultate de la păsările tăiate de necesitate, fiind interzisă folosirea sau comercializarea acestora;
f)proprietarul are obligaţia să respecte regulile sanitare veterinare privind condiţiile de tăiere a pasarilor şi de valorificare a produselor obţinute de la acestea;
g)se va organiza supravegherea sanitară veterinara permanenta a pasarilor care se aduc în pieţe, târguri, expoziţii etc.
1.Atunci când efectivele de păsări dintr-o exploatare sunt suspectate de infectie sau de contaminare cu virusul influentei aviare, medicul veterinar oficial responsabil de exploatare va întreprinde măsuri oficiale de investigaţii care să confirme sau sa infirme prezenta bolii, va preleva probe necesare pentru examenul de laborator şi va asigura notificarea obligatorie şi imediata a suspiciunii influentei aviare către autoritatea sanitară veterinara teritorială.
2.De îndată ce a fost notificată suspiciunea de infectie, autoritatea sanitară veterinara teritorială va plasa sub supraveghere oficială exploatarea şi va cere, în special, ca:
a)să se instituie evidenta pe categorii de păsări, din care să reiasă numărul de păsări existente, numărul de păsări moarte, numărul de păsări cu semne clinice şi fără semne clinice; aceste date se vor tine la zi pentru a se tine seama de păsările eclozionate sau care au murit pe parcursul perioadei de suspiciune; datele acestor înregistrări vor fi actualizate şi vor fi prezentate la cererea medicului veterinar de stat sau a autorităţii sanitare veterinare;
b)păsările din exploatatia suspecta vor rămâne în adăposturile existente, evitandu-se contactul cu alte păsări;
c)nici o pasare nu va intra sau nu va ieşi din exploatatie;
d)toate miscarile de persoane, animale, vehicule, ustensile din şi spre exploatatie, de carne de pasare ori carcase, de furaje, deşeuri, asternut, gunoi de grajd sau orice altceva, care ar putea transmite influenţa aviara, se vor face cu avizul autorităţii sanitare veterinare teritoriale;
e)întreaga producţie de oua obţinută, indiferent de profilul fermei contaminate - de selecţie, reproducţie sau producţie pentru consum -, va fi dirijata până la elucidarea diagnosticului spre o întreprindere abilitata pentru fabricarea şi/sau prelucrarea produselor din oua, în condiţii de supraveghere de către autoritatea sanitară veterinara teritorială. Transportul oualor menţionate anterior se va autoriza conform anexei nr. 2 la prezenta norma sanitară veterinara de către autoritatea sanitară veterinara competenţa teritorial;
f)se vor folosi mijloace corespunzătoare de dezinfecţie la intrarea şi ieşirea din halele de păsări, precum şi din exploataţii;
g)se va efectua o ancheta epidemiologica în conformitate cu art. 9 lit. g).
3.Atâta timp cat măsurile oficiale stabilite de autoritatea sanitară veterinara competenţa sunt în vigoare, proprietarul oricăror exploatări la care este suspectata boala va lua toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea prevederilor pct. 2, cu excepţia lit. g).
4.Autoritatea sanitară veterinara competenţa poate aplica orice măsură prevăzută la pct. 2 pentru alte exploataţii dacă situarea lor, configuraţia lor sau contactele cu alte exploatări oferă motive pentru a suspecta posibila contaminare.
5.Măsurile menţionate la pct. 1 şi 2 nu vor fi ridicate până când suspiciunea de influenţa aviara nu va fi infirmata de medicul veterinar oficial.
1.După confirmarea oficială a diagnosticului de influenţa aviara se notifica imediat boala prin telefon, fax, telex la direcţia sanitară veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala, Oficiul Internaţional de Epizootii şi la Comisia Europeană.
Din momentul în care prezenta influentei aviare a fost confirmată oficial în exploatatie autoritatea sanitară veterinara teritorială se va asigura ca autoritatea sanitară veterinara locală instituie, pe lângă măsurile prezentate la art. 8 pct. 2, următoarele măsuri:
a)toate păsările din exploatatie se sacrifica pe loc fără întârziere; toate păsările care au murit sau care au fost sacrificate, precum şi toate ouăle se distrug; aceste operaţiuni se vor efectua astfel încât sa reducă riscul răspândirii bolii;
b)orice material sau deseu, cum ar fi: furajele, asternutul sau gunoiul de grajd susceptibil de a fi contaminat, va fi distrus sau tratat în mod corespunzător. Acest tratament va asigura distrugerea virusului influentei aviare şi va fi efectuat în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial;
c)atunci când păsările domestice dintr-o exploatatie au fost sacrificate în cursul perioadei probabile de incubaţie a bolii, carnea provenită de la aceste păsări va fi, oriunde este posibil, identificata şi distrusa;
d)ouăle de incubaţie livrate sau transferate din exploatatie în cursul perioadei probabile de incubaţie vor fi identificate şi distruse; puii care au eclozionat din aceste oua vor fi plasati sub supraveghere sanitară veterinara oficială; ouăle de consum livrate în timpul perioadei probabile de incubaţie a bolii care au fost transferate din exploatatie vor fi identificate şi distruse, cu excepţia celor care au fost anterior dezinfectate în mod corespunzător;
e)după efectuarea operaţiunilor prezentate la lit. a) şi b) spaţiile folosite pentru cazarea pasarilor, împrejurimile lor, vehiculele utilizate pentru transport şi toate echipamentele posibil să fie contaminate vor fi curatate şi dezinfectate în conformitate cu prevederile art. 14 şi ale anexei nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara;
f)nici o pasare nu va fi reintrodusa în exploatatie decât după cel puţin 21 de zile de la terminarea acţiunilor prevăzute la lit. e);
g)efectuarea anchetei epidemiologice care va avea în vedere: perioada în care influenţa aviara ar fi putut exista în exploatatie; originea posibila a influentei aviare în exploatatie şi identificarea altor exploataţii în care se găsesc păsări domestice sau alte păsări ţinute în captivitate, care ar putea fi infectate sau contaminate din aceeaşi sursa; circulaţia personalului, a pasarilor domestice sau a altor păsări ţinute în captivitate, a altor animale, vehiculelor, oualor, carnii şi carcaselor, precum şi a oricăror ustensile sau materiale care pot vehicula virusul influentei aviare din sau spre exploatatia respectiva.
2.Autoritatea sanitară veterinara competenţa poate extinde măsurile prevăzute la pct. 1 la alte exploataţii invecinate dacă localizarea, configuraţia lor sau contactul cu exploatatia în care boala a fost confirmată oferă suficiente motive pentru a suspiciona posibila contaminare.
3.În cazul în care exploatatiile sunt constituite din două sau din mai multe efective separate, autoritatea sanitară veterinara locală, în conformitate cu criteriile stabilite de autoritatea sanitară veterinara teritorială, poate acorda o derogare de la cerinţele art. 9 pct. 1 lit. a)-f). Aceasta derogare se acordă numai pentru efectivele sanatoase din exploatatia infectata, cu condiţia ca medicul veterinar oficial sa confirme ca operaţiunile de cazare, creştere şi hranire sunt complet separate, astfel încât virusul sa nu poată difuza de la un efectiv la altul.
4.Pentru a se asigura coordonarea integrală a măsurilor necesare în vederea eradicarii influentei aviare cat mai repede posibil, va fi constituit un grup de criza.
5.Acolo unde medicul veterinar oficial are motive sa suspicioneze ca păsările dintr-o unitate au fost contaminate ca urmare a circulaţiei persoanelor, animalelor şi vehiculelor sau în orice alt mod, acesta are calitatea sa plaseze aceste exploataţii sub control sanitar veterinar oficial conform pct. 6.
6.Scopul controlului sanitar veterinar oficial este de a depista imediat orice suspiciune de influenţa aviara, de a numara păsările şi de a monitoriza circulaţia lor, iar dacă este cazul se vor efectua acţiunile prevăzute la pct. 7.
7.Când o exploatatie este supusă controlului sanitar veterinar oficial sub incidenţa prevederilor pct. 5 şi 6, autoritatea sanitară veterinara competenţa teritorial va institui măsuri prohibitive cu privire la transferul pasarilor din exploatatie, cu excepţia transportului direct la abator, făcut sub supraveghere sanitară veterinara oficială, cu destinaţia sacrificarii imediate. Înaintea acordării unei astfel de autorizari medicul veterinar oficial trebuie să execute examenul clinic al pasarilor pentru a exclude prezenta influentei aviare în exploatatie. Restricţiile de circulaţie la care se face referire în acest punct se impun pe o perioadă de 21 de zile de la ultima data a posibilei contaminari; totuşi aceste restrictii se vor aplica pentru o perioadă de cel puţin 7 zile.
În cazul confirmării influentei aviare în gospodăriile populaţiei boala se declara oficial, se instituie măsurile de carantina şi se dispune sacrificarea pasarilor din curtea sau curţile contaminate, sub supravegherea medicului veterinar oficial.
Păsările sacrificate şi ouăle vor fi distruse în scopul reducerii la minimum a riscului de răspândire a bolii.
Adăposturile şi curtea sau curţile respective vor fi dezinfectate.
Nici o pasare nu va fi reintrodusa în gospodărie decât la cel puţin 21 de zile după terminarea operaţiunilor de dezinfecţie.
Pe perioada de carantina se interzice vânzarea în pieţe şi târguri a pasarilor vii şi a oualor.
Angajaţii exploataţiilor avicole în ale căror gospodării a fost depistata boala nu vor mai fi admişi la lucru decât după 7 zile de la lichidarea pasarilor din gospodărie şi după efectuarea dezinfectiei finale.
Activitatea de depistare va continua până la ridicarea măsurilor de carantina.
1.Atunci când medicul veterinar oficial are motive sa suspicioneze ca păsările domestice din orice exploatatie ar putea fi contaminate ca rezultat al miscarilor de personal, animale, vehicule sau în orice alt mod, acea exploatatie va fi plasata sub control oficial în conformitate cu prevederile pct. 2.
2.Scopul controlului oficial este de a detecta imediat orice suspiciune de influenţa aviara, de a face recensământul pasarilor, de a monitoriza miscarile lor şi, dacă este necesar, de a lua orice măsură care să limiteze extinderea bolii.
3.Atunci când o exploatatie este supusă controlului oficial în condiţiile pct. 1 şi 2, autoritatea sanitară veterinara competenţa va interzice orice transfer de păsări din exploatatie, cu excepţia transportului direct spre un abator sub supraveghere oficială, în scopul sacrificarii imediate. Înaintea acordării unei astfel de autorizaţii medicul veterinar oficial trebuie să efectueze un examen clinic al tuturor pasarilor pentru a exclude prezenta în exploatatie a influentei aviare. Restricţiile de transfer la care se face referire în acest articol vor fi impuse pentru o perioadă de 21 de zile de la ultima data a posibilei contaminari; totuşi aceste restrictii trebuie să se aplice pentru o perioadă de cel puţin 7 zile.
4.Atunci când se considera ca este posibil, autoritatea competentă poate limita măsurile prevăzute în acest articol la o parte a exploatatiei şi la păsările din aceasta, cu condiţia ca păsările sa fi fost cazate, crescute şi furajate complet separat de către personal separat.
1.Autoritatea sanitară veterinara va institui în jurul exploatatiei infectate o zona de protecţie cu o raza de cel puţin 3 km, care este inclusă într-o zona de supraveghere cu o raza de cel puţin 10 km. La instituirea acestor zone se va ţine seama de factorii geografici, administrativi, ecologici şi epidemiologici legaţi de influenţa aviara, precum şi de posibilităţile de monitorizare.
2.În zona de protecţie se aplică următoarele măsuri:
a)identificarea tuturor exploataţiilor din zona care deţin păsări domestice şi păsări sălbatice în captivitate;
b)inspecţii periodice la toate exploatatiile din zona care deţin păsări, examinarea clinica a acestor păsări, iar dacă este necesar, recoltarea de probe pentru examen de laborator; se va tine o evidenta stricta a inspecţiilor şi a constatărilor făcute;
c)păsările trebuie să fie crescute în hale sau în adaposturi care să poată fi izolate;
d)la intrarea şi la ieşirea din exploatatie trebuie să existe mijloace de dezinfecţie corespunzătoare;
e)trebuie să fie puse sub control circulaţia persoanelor care manipuleaza păsări, carcase de pasare şi oua, vehiculele cu care se transporta păsările, carcasele şi ouăle în interiorul zonei; transportul pasarilor va fi interzis, cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau pe calea ferată;
f)se va interzice transferul de păsări sau oua de incubat din exploatatia de origine, cu excepţia celui autorizat de autoritatea sanitară veterinara, astfel:
–păsările vor fi tăiate imediat într-un abator, de preferinta localizat în zona infectata, sau dacă acest lucru nu este posibil, într-un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinara şi situat în afară zonei infectate; un marcaj special de salubritate - constând într-o cruce diagonala formată din două linii drepte, incrucisate în unghi drept, cu punctele de intersectie în centrul ştampilei - trebuie să fie aplicat pe aceasta carne de pasare;
–puii în vârsta de o zi şi puicutele înainte de ouat se transporta spre o exploatatie aflată în zona de supraveghere în care nu se mai găsesc alte păsări;
–ouăle de incubat destinate unei staţii de incubaţie desemnate de autoritatea sanitară veterinara; înaintea expedierii ouăle şi ambalajele lor trebuie să fie dezinfectate;
–toate aceste transferuri permise se vor executa direct sub control oficial; ele vor fi autorizate numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat inspecţia sanitară a exploatatiei; mijloacele de transport folosite trebuie să fie curatate şi dezinfectate înainte şi după folosire;
g)transportul asternutului sau al dejectiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar;
h)vor fi interzise târgurile, pieţele, expoziţiile sau alte forme de aglomerari de păsări domestice sau de alte păsări.
3.Măsurile aplicate în zona de protecţie se vor menţine cel puţin 21 de zile de la efectuarea operaţiunilor de curatare şi dezinfecţie preliminară în exploatatia infectata; după această perioadă zona de protecţie va fi inclusă în zona de supraveghere sanitară veterinara.
4.În zona de supraveghere sanitară veterinara se aplică următoarele măsuri:
a)identificarea tuturor exploataţiilor din zona, care deţin păsări domestice;
b)controlul circulaţiei pasarilor şi oualor de incubat din interiorul zonei;
c)interzicerea circulaţiei pasarilor domestice în afară zonei pe parcursul primelor 15 zile, cu excepţia transportului direct către un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinara, situat în afară zonei de supraveghere; carnea provenită de la aceste păsări va fi însoţită de un marcaj special de salubritate;
d)interzicerea circulaţiei oualor de incubat în afară zonei de supraveghere sanitară veterinara, cu excepţia celor destinate unei staţii de incubaţie desemnate de autoritatea sanitară veterinara; înainte de expediere ouăle şi ambalajele lor trebuie să fie dezinfectate;
e)interzicerea circulaţiei asternutului şi a dejectiilor în afară zonei de supraveghere sanitară veterinara;
f)interzicerea targurilor, pieţelor, expoziţiilor şi a altor aglomerari de păsări domestice sau de alte păsări;
g)fără a aduce prejudicii dispoziţiilor lit. a) şi b), se interzice transportul pasarilor, cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau cai ferate.
5.Măsurile care se aplică în zona de supraveghere sanitară veterinara se menţin cel puţin 30 de zile de la efectuarea operaţiunilor de curatare şi dezinfecţie în exploatatia infectata.
Toţi deţinătorii de păsări, indiferent de forma de proprietate, sunt obligaţi să aplice şi să respecte prevederile prezentei norme sanitare veterinare.
Autoritatea sanitară veterinara teritorială stabileşte planurile care să îi permită sa identifice circulaţia oualor, pasarilor domestice şi pasarilor ţinute în captivitate.
Proprietarul sau crescatorul pasarilor domestice şi/sau al pasarilor ţinute în captivitate este obligat să prezinte autorităţii sanitare veterinare teritoriale, la cererea acesteia, informaţii cu privire la păsările domestice şi la ouăle care au intrat sau au ieşit din exploatatia sa, precum şi despre concursurile sau expoziţiile la care au participat.
Persoanele juridice şi fizice implicate în transportul sau comercializarea pasarilor domestice, oualor sau a pasarilor ţinute în captivitate sunt obligate să prezinte autorităţii sanitare veterinare informaţii cu privire la circulaţia pasarilor domestice, oualor şi pasarilor ţinute în captivitate, pe care le-au transportat sau le-au comercializat, şi sa furnizeze toate detaliile cu privire la aceste informaţii.
Dezinfectantele care se vor utiliza şi concentratiile lor sunt cele aprobate de autoritatea sanitară veterinara teritorială.
Operaţiunile de curatare şi dezinfecţie se vor efectua sub supravegherea medicului veterinar oficial, în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar de stat, conform reglementărilor în vigoare şi prevederilor anexei nr. 3 la prezenta norma sanitară veterinara.
Folosirea în hrana pasarilor domestice a resturilor culinare care provin de la mijloacele de transport internaţional - vapoare, autovehicule sau avioane - este interzisă. Aceste resturi culinare vor fi colectate şi distruse sub control sanitar veterinar.
Folosirea resturilor culinare sau a resturilor de păsări poate fi avizată pentru hranirea pasarilor domestice numai după o prelucrare termica corespunzătoare, care asigura distrugerea virusului influentei aviare în condiţiile prevăzute de legislaţia sanitară veterinara.
Autoritatea sanitară veterinara locală va lua toate măsurile pentru informarea persoanelor stabilite în zona de protecţie şi supraveghere sanitară veterinara despre restricţiile impuse şi stabileşte planul de măsuri.
1.Laboratorul sanitar veterinar naţional de referinţa pentru influenţa aviara este Laboratorul de patologie aviara din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animala (I.D.S.A.), care confirma rezultatele laboratoarelor sanitare veterinare de stat judeţene şi al municipiului Bucureşti, şi testeaza reagentii folosiţi de aceste laboratoare.
2.Institutul naţional pentru verificarea calităţii şi valabilităţii vaccinurilor este Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar (I.C.P.B.M.V.).
3.Institutele naţionale de referinţa I.D.S.A. şi I.C.P.B.M.V. sunt responsabile pentru aplicarea şi coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic, pentru utilizarea reagentilor şi testarea produselor biologice.
4.Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala va fi responsabil pentru aplicarea şi respectarea standardelor şi metodelor în fiecare laborator sanitar veterinar de stat judeţean şi al municipiului Bucureşti pentru diagnosticul influentei aviare. În acest scop:
a)va organiza periodic teste comparative;
b)va păstra izolatele de virus ale influentei aviare provenind de la cazurile confirmate;
c)va asigura confirmarea rezultatelor pozitive obţinute de laboratoarele sanitare veterinare de stat pentru diagnostic.
5.Laboratoarele naţionale de referinţa I.D.S.A. şi I.C.P.B.M.V. vor păstra legătură cu laboratoarele veterinare comunitare de referinţa la care se face referire în anexele nr. 4 şi 5 la prezenta norma sanitară veterinara.
1.Decizia de a introduce vaccinarea în completarea măsurilor de control va fi luată de autoritatea sanitară veterinara centrala în colaborare cu Comisia Europeană şi cu celelalte state membre. Aceasta decizie va avea în vedere următoarele:
a)singurele vaccinuri permise sunt cele care au primit avizul de comercializare din partea autorităţii sanitare veterinare competente;
b)caracteristicile şi compozitia vaccinului care se va folosi;
c)procedurile pentru supravegherea distribuirii, depozitarii şi folosirii vaccinurilor;
d)densitatea pasarilor din zona afectată;
e)speciile şi categoriile de păsări care vor fi supuse vaccinarii;
f)zonele în care se va efectua vaccinarea.
2.Prin derogare de la prevederile pct. 1 decizia de introducere a vaccinarii de urgenta în jurul focarului poate fi luată de autoritatea sanitară veterinara centrala, după notificarea către Comisia Europeană, cu condiţia ca interesele fundamentale ale Comunităţii Europene sa nu fie puse în pericol.
3.Atunci când autoritatea sanitară veterinara teritorială este autorizata de către autoritatea sanitară veterinara centrala sa recurgă la vaccinarea de urgenta într-o regiune limitată a teritoriului sau, statutul teritoriului rămas nu va fi afectat, cu condiţia ca circulaţia efectivelor de păsări vaccinate să fie interzisă timp de 3 luni.
1.România va stabili un plan de contingenta specificand măsurile naţionale ce vor fi implementate în eventualitatea apariţiei unui focar de influenţa aviara. Acest plan trebuie să permită accesul la dotări, echipamente, personal şi la alte materiale corespunzătoare, necesare pentru eradicarea rapida şi eficienta a focarului de boala.
2.Criteriile care se vor aplica la stabilirea acestui plan sunt cele prevăzute în anexa nr. 6 la prezenta norma sanitară veterinara.
3.Planurile stabilite în conformitate cu criteriile prezentate în anexa nr. 6 vor fi prezentate Comisiei Europene nu mai târziu de 6 luni de la punerea în aplicare a prezentei norme sanitare veterinare.
4.Comisia Europeană va examina planurile pentru a determina dacă permit realizarea obiectivelor dorite şi va sugera României orice amendament, în special pentru a se asigura ca ele sunt compatibile cu planurile celorlalte state membre. Planurile pot fi ulterior amendate sau completate în funcţie de evoluţia situaţiei.
Experţii Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, în colaborare cu autorităţile competente locale, în măsura în care este necesar pentru a asigura aplicarea uniforma a prezentei norme sanitare veterinare, vor efectua controale la faţa locului. Pentru a realiza acest lucru ei pot controla un procentaj reprezentativ al unităţilor pentru a verifica dacă autorităţile sanitare veterinare competente locale controlează şi dacă unităţile avicole îndeplinesc cerinţele acestei norme sanitare veterinare.
Fondurile necesare pentru controlul aplicării prezentei norme sanitare veterinare se asigura conform legislaţiei în vigoare.
Prezenta norma sanitară veterinara este armonizata în totalitate cu Directiva 1992/40/CEE .
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.
la norma sanitară veterinara
METODE DE DIAGNOSTIC
pentru confirmarea diagnosticului şi pentru
diagnosticul diferential al influentei aviare
Virusul responsabil de producerea influentei aviare este virusul prototip al familiei Orthomyxoviridae tip A. În prezent sunt clasificate serologic 15 subtipuri pe baza hemaglutininei (H1-H15) şi 9 subtipuri pe baza neuraminidazei (N1-N9). Toate subtipurile au fost identificate la păsări, însă subtipurile H5 şi H7 au patogenitate mare pentru păsări, producand boala sistemica cu mortalitate mare. În scopul procedeelor de diagnostic pentru confirmare şi pentru diagnostic diferential influenţa aviara este definită astfel:
Influenţa aviara este infectia pasarilor produsă de orice virus din genul influenţa virus tip A, care are un indice de patogenitate intravenoasa (IPIV) mai mare de 1,2, efectuat pe pui în vârsta de 6 săptămâni, sau orice infectie cu virusul influentei tip A subtipul H5 sau H7, pentru care secventele de nucleotide au demonstrat prezenta de multiple baze de aminoacizi la situsul de clivaj al hemaglutininei.
1.Probe: tampoane cloacale sau fecale şi tampoane traheale de la păsări bolnave; fecale sau conţinut de organe: intestin, encefal, trahee, pulmon, ficat, splina şi altele, afectate evident, provenind de la cadavre proaspete.
2.Prelucrarea probelor
Organele şi tesuturile menţionate la pct. 1 pot fi comasate, dar materiile fecale trebuie să fie tratate separat. Tampoanele vor fi puse în mediu tampon fosfat salin cu antibiotice, în cantitate suficienta, astfel încât să asigure întreaga imersie. Probele de organe şi fecale se vor omogeniza cu ajutorul unui omogenizator închis sau cu un mojar cu nisip steril într-un mediu cu antibiotice până la obţinerea unei suspensii de 10-20% g/volum. Se lasă în repaus suspensia circa 2 ore la temperatura ambianta sau mai mult timp la temperatura de 4°C apoi se clarifica prin centrifugare, de exemplu, la 800-1.000 rotatii/minut timp de 10 minute.
3.Mediul tampon fosfat salin cu antibiotice. Diferite laboratoare utilizează cu succes diverse formule de mediu tampon fosfat salin cu antibiotice, iar laboratoarele sanitare veterinare naţionale sunt în măsura să ofere recomandări în acest sens. Sunt necesare concentratii mărite de antibiotice pentru esantioanele de fecale. Este tipica utilizarea următoarelor antibiotice: 10.000 UI/ml penicilina, 10 mg/ml streptomicina, 0,25 mg/ml gentamicina şi 5.000 UI/ml micostatin într-o soluţie tampon fosfat salin. Aceste niveluri pot fi de 5 ori mai mici pentru tesuturi şi tampoane traheale. Pentru controlul clamydiilor este acceptată adăugarea a 50 mg/ml oxitetraciclina. Pe parcursul preparării mediilor TFS cu antibiotice este necesar ca pH să fie controlat după adăugarea antibioticelor şi ajustat pentru obţinerea unui pH cuprins între 7,0-7,4.
Se inoculeaza 0,1-0,2 ml din supernatantul clarificat în cavitatea alantoidiana de la cel puţin 4 oua embrionate de gaina puse la incubat timp de 8-10 zile. Ideal ar fi ca aceste oua sa provină de la un efectiv liber de germeni specifici patogeni, dar, dacă nu este posibil, este admisă utilizarea oualor provenite de la un efectiv recunoscut liber de anticorpi contra influentei aviare. Ouale inoculate sunt incubate la temperatura de 37°C şi se efectuează zilnic mirajul. Pe măsura ce embrionii mor, ouăle conţinând embrioni morţi sau muribunzi, precum şi toate ouăle rămase după 6 zile de la inoculare vor fi refrigerate la temperatura de 4°C şi vor face obiectul unor depistari ale hemaglutininei, plecandu-se de la lichidul alantoidian/amniotic. În absenta hemaglutinarii se va repeta aceasta procedura utilizându-se ca inoculum lichid alantoidian/amniotic nediluat.
În cazul prezentei bacteriilor în lichidele hemaglutinante, acestea se exclud prin filtrare printr-o membrana cu porii de 450 nm, se adauga un supliment de antibiotice şi se reinoculeaza pe oua embrionate.
1.Diferentiere preliminară. Toate virusurile hemaglutinante trebuie să fie prezentate Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animala, în scopul identificarii complete, al caracterizarii şi al efectuării testelor de patogenitate. Este important ca prin măsurile sanitare veterinare privind controlul influentei aviare să se limiteze propagarea virusului, iar laboratorul sanitar veterinar naţional de referinţa trebuie să identifice orice tulpina hemaglutinanta de virus izolata din subtipurile H5 şi H7. Lichidele hemaglutinante se utilizează într-o reactie de hemaglutinare descrisă la cap. 5 şi 6. Reactia de inhibare a hemaglutinarii pozitiva cu un titru de 2^4 sau mai mare, efectuată cu un antiser policlonal specific pentru subtipurile H5 sau H7 ale virusului influentei aviare tip A cu titru de cel puţin 2^9, da posibilitatea identificarii virusului şi instituirii unor măsuri preliminare de control al bolii.
2.Confirmarea identificarii
Laboratorul sanitar veterinar naţional de referinţa trebuie:
a)sa confirme ca izolatul este un virus influenţa A, utilizând testul de dubla imunodifuzie pentru detectarea antigenelor de grup, astfel cum este descris la cap. 9; tehnicile de imunofluorescenta sau ELISA pentru detectarea antigenelor de grup pot fi utilizate dacă sunt preferate de laboratoarele naţionale;
b)sa determine dacă izolatele fac parte din subtipurile H5 sau H7;
c)să efectueze indexul patogenitatii intravenoase - IPIV pe pui în vârsta de 6 săptămâni, astfel cum este descris la cap. 7.
Indexul patogenitatii intravenoase mai mare de 1,2 indica prezenta virusului şi necesita aplicarea măsurilor de control; ar fi util ca laboratoarele sanitare veterinare naţionale să efectueze şi teste în vederea determinării capacităţii unui izolat de a produce plaje în culturile celulare, astfel cum este descris la cap. 8.
Laboratoarele sanitare veterinare naţionale trebuie să trimită imediat toate izolatele H5 şi H7 de influenţa aviara la laboratoarele veterinare comunitare de referinţa pentru caracterizare.
3.Tipizarea suplimentară şi caracterizarea izolatelor
Laboratorul veterinar comunitar de referinţa trebuie să primească toate virusurile hemaglutinante de la laboratoarele naţionale, pentru studii suplimentare atingenice şi genetice, care vor permite înţelegerea superioară a epidemiologiei bolii din Comunitatea Europeană, în cadrul competentelor şi sarcinilor laboratorului veterinar comunitar de referinţa. Acesta trebuie să efectueze tipizarile antigenice pentru toate virusurile influenţa primite. Pentru virusurile H5 şi H7 care nu au IPIV mai mare de 1,2 trebuie să fie efectuată şi secventializarea nucleotidelor genei, care codifica hemaglutinina cu scopul de a determina prezenta multiplelor baze de aminoacizi la situsul de clivare a hemaglutininei.
1.Pe durata programelor de eradicare, acolo unde subtipul H al virusului responsabil este cunoscut, sau prin utilizarea virusului omolog ca antigen, monitorizarea serologica pentru evidentierea infectiei poate fi facuta pe baza testelor de inhibare a hemaglutinarii descrise la cap. 5 şi 6. Dacă subtipul hemaglutininic nu este cunoscut, evidentierea infectiei cu virusul influenţa A poate fi facuta prin detectarea anticorpilor directionata spre grupul de antigene specifice. În acest scop poate fi folosit fie un test de dubla imunodifuzie (cap. 9), fie un test ELISA. Păsările sălbatice de apa dau rar rezultate pozitive la testul de dubla imunodifuzie şi, în afară de faptul când subtipul este cunoscut, este probabila examinarea aceloraşi păsări pentru prezenta anticorpilor contra subtipurilor H5 şi H7.
2.a) Probe
Probele de sânge trebuie luate de la toate păsările, dacă mărimea efectivului este mai mica de 20, şi de la 20 de păsări de la efective mai mari; aceasta va da o probabilitate de 99% în detectarea a cel puţin unor probe pozitive, dacă 25% sau mai mult din efectiv este pozitiv. Serurile trebuie separate de cheag şi trimise pentru testare.
b)Examinarea pentru anticorpi
Probe individuale de ser trebuie testate pentru capacitatea inhibarii hemaglutinarii antigenului influentei aviare într-un test standard descris la cap. 6. Exista discuţii asupra utilizării în testul de inhibare a hemaglutinarii - IH a 4 sau 8 unităţi hemaglutinante. Oricare dintre cele doua variante este valabilă, iar alegerea trebuie facuta de laboratoarele sanitare veterinare naţionale; totuşi antigenul utilizat va influenţa nivelul la care un ser este considerat pozitiv pentru 4 unităţi hemaglutinante; un ser pozitiv este cel care are un titru egal sau mai mare de 2^4; pentru 8 unităţi hemaglutinante un ser pozitiv este serul cu un titru de 2^3 sau mai mare.
Reactivi:
1.Tampon fosfat salin 0,05 M cu un pH cuprins între 7,0 şi 7,4
2.Se recolteaza eritrocitele de la cel puţin 3 pui de gaina liberi de germeni specifici patogeni; dacă nu avem la dispoziţie, se recolteaza sangele de la 3 păsări controlate regulat şi recunoscute ca fiind libere de anticorpi contra virusului influentei aviare şi se pun într-un volum egal de soluţie Alsever. Se spala eritrocitele de 3 ori cu tampon fosfat salin înainte de utilizare. Pentru test este recomandată o suspensie de 1% valoarea hematocritului în tampon fosfat salin.
3.Laboratorul de referinţa comunitar va recomanda utilizarea ca antigene standard virusurile H5 şi H7 cu virulenta scăzută.
Metoda de lucru:
a)se distribuie câte 0,025 ml tampon fosfat salin în fiecare godeu al unei microplaci din material plastic - se utilizează cele cu fundul în forma de V;
b)se adauga 0,025 ml suspensie de virus, adică lichid alantoidian în primul godeu;
c)se utilizează un microdilutor şi se realizează dilutii binare de la 1/2 la 1/4096 din godeu în godeu;
d)se adauga 0,025 ml tampon fosfat salin în fiecare godeu;
e)se adauga 0,025 ml eritrocite 1% în fiecare godeu;
f)se amesteca agitand uşor şi se lasă în repaus la temperatura de 4°C;
g)se citesc plăcile după 30-40 de minute de la terminarea sedimentarii martorilor. Se citesc plăcile prin inclinare, pentru a observa prezenta sau absenta unui flux de hematii în forma de lacrima;
h)titrul hemaglutinant corespunde dilutiei celei mai mari care a determinat aglutinarea completa a hematiilor. Aceasta dilutie este considerată ca având o unitate hemaglutinanta. O metoda mai precisa pentru determinarea titrului hemaglutinant consta în realizarea reacţiei de hemaglutinare cu virusul într-o gama completa de dilutii iniţiale de tip 1/3, 1/4, 1/5, 1/6... etc. Aceasta metoda este recomandată pentru prepararea precisa a antigenului destinat reacţiei de inhibare a hemaglutinarii.
Reactivi (vezi cap. 5):
a)tampon fosfat salin;
b)lichid alantoidian conţinând virus, diluat în tampon fosfat salin şi având 4 sau 8 unităţi hemaglutinante/0,025 ml;
c)eritrocite 1% de pui;
d)ser de pui martor negativ;
e)ser martor pozitiv.
Metoda de lucru:
a)se distribuie 0,025 ml tampon fosfat salin în toate godeurile unei microplaci din material plastic - godeurile au fundul în forma de V;
b)se adauga 0,025 ml ser în primul godeu al placii;
c)se utilizează un microdilutor pentru realizarea dilutiilor duble din godeu în godeu;
d)se adauga 0,025 ml lichid alantoidian conţinând 4 sau 8 unităţi hemaglutinante;
e)se amesteca agitand uşor şi se lasă în repaus placa la temperatura de 4°C minimum 60 de minute sau la temperatura ambianta cel puţin 30 de minute;
f)se adauga 0,025 ml din suspensia de eritrocite 1% în toate godeurile;
g)se amesteca agitand uşor şi se lasă în repaus la temperatura de 4°C;
h)se citeşte placa după 30-40 de minute, la sedimentarea hematiilor martor. Se face citirea prin inclinarea placii pentru a se observa prezenta sau absenta unui flux în forma de lacrima, care se inclina în acelaşi mod cu godeurile martor care conţin numai hematii - 0,025 ml şi tampon fosfat salin - 0,025 ml;
i)titrul inhibohemaglutinant corespunde dilutiei celei mai mari de antiser care a determinat o inhibare completa a 4 sau 8 unităţi de virus - pentru fiecare test de inhibare a hemaglutinarii trebuie să fie inclusă titrarea hemaglutinarii pentru confirmarea numărului cerut de unităţi hemaglutinante;
j)validarea rezultatelor depinde de obţinerea unui titru mai mic de 2^3 în cazul folosirii a 4 unităţi hemaglutinante sau de 2^2 pentru 8 unităţi hemaglutinante, cu serul martor negativ şi un titru al dilutiei imediat superioare sau inferioare titrului cunoscut al serului martor pozitiv.
1.Se dilueaza 1:10 lichid alantoidian cu reactie pozitiva la hemaglutinare, proaspăt recoltat, în ser fiziologic steril - titrul hemaglutinant trebuie să fie mai mare de 2^4.
2.Se injecteaza pe cale intravenoasa 0,1 ml din suspensia diluata de virus la 10 pui în vârsta de 6 săptămâni; puii trebuie să fie obţinuţi din oua provenind de la efective libere de germeni specifici patogeni.
3.Se examinează puii la interval de 24 de ore timp de 10 zile.
4.La fiecare examinare se atribuie fiecărui pui un coeficient:
0 = normal, 1 = bolnav, 2 = grav bolnav şi 3 = mort.
5.Se înregistrează rezultatele şi se calculează indicele după exemplul indicat mai jos:
| Semne clinice | Zile după inoculare | |||||||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | Total scor | ||
| Normali | 10 | 2 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 12x0=0 | |
| Bolnavi | 0 | 4 | 2 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 6x1=6 | |
| Grav bolnavi | 0 | 2 | 2 | 2 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 6x2=12 | |
| Morţi | 0 | 2 | 6 | 8 | 10 | 10 | 10 | 10 | 10 | 10 | 76x3=228 | |
| Total = 246 | ||||||||||||
| Indice = rezultatul mediu pe pasăre şi pe observaţie = 246/100 = 2,46 | ||||||||||||
Aceasta evaluare clinica este subiectiva, dar de obicei ea presupune ca păsările prezintă mai multe dintre simptomele următoare: tulburări respiratorii, abatere, diaree, cianoza pielii sau a barbitelor, edemul fetei şi/sau al capului, tulburări nervoase.
1.În general se prefera utilizarea unei game de dilutii ale virusului, astfel încât să se obţină un număr optim de plaje pe placa. Sunt suficiente 10 dilutii seriate în tampon fosfat salin, mergand până la 10^-7.
2.În plăci Petri de 5 cm diametru se prepara culturi celulare în monostrat confluent: celule de embrioni de gaina sau o linie celulara corespunzătoare, de exemplu: Madin-Darby, bovine kidney.
3.Se adauga câte 0,2 ml din fiecare dilutie de virus în câte doua plăci Petri şi se lasă în repaus 30 de minute pentru absorbtia virusului.
4.După ce au fost spalate de 3 ori în tampon fosfat salin celulele infectate sunt acoperite cu un mediu corespunzător conţinând agar 1% g/v şi eventual 0,01 mg/ml tripsina. Este important sa nu se adauge deloc ser în mediul de imersie.
5.După o incubaţie de 72 de ore la temperatura de 37°C plajele trebuie să fie de o mărime suficienta. Pentru o mai buna observare se inlatura stratul de agar şi se coloreaza monostratul cu o soluţie de cristal violet - 0,5% g/v în etanol soluţie 25% g/v.
6.Toate virusurile trebuie să formeze plaje clare atunci când au fost incubate într-un mediu ce conţine tripsina. În cazul în care mediile de acoperire nu au conţinut tripsina, numai virusurile virulente pentru pui de gaina vor forma plaje.
Metoda preferata pentru demonstrarea prezentei virusului influentei A este demonstrarea prezentei nucleocapsidei sau matricei antigenice pe care o deţin toate virusurile influentei A.
Aceasta se realizează în general prin teste de dubla imunodifuzie, utilizându-se preparate concentrate de virus sau extracte din membrane corioalantoice infectate.
Prepararea concentratelor de virus se poate realiza prin simpla centrifugare a lichidelor alantoice infectate şi fragmentarea virusului pentru obţinerea nucleocapsidei şi matricei antigenice prin tratarea cu detergentul lauril sodium sarcosinat. Precipitarea acida poate fi, de asemenea, utilizata prin adăugarea de soluţie de acid clorhidric 1 N la lichidul alantoic infectat până la un pH final de 3,5-4,0, urmată de refrigerare la temperatura de 0√C timp de o ora şi apoi de centrifugare la 1.000 turatii/minut timp de 10 minute.
Supernatantul este înlăturat, iar precipitatul care conţine virusul este resuspendat într-un volum minim de tampon glycil-sarkosyl - 1% tampon sodium lauril sarcosinat la pH 9,0 cu 0,5 M glicina. Acest preparat conţine atât nucleocapsida, cat şi matricea antigenica.
Beard - 1970 a descris prepararea antigenului îmbogăţit cu nucleocapsida din membrane corioalantoice provenite de la oua infectate. Aceasta metoda implica: recoltarea membranelor de la oua infectate cu hemaglutinare pozitiva, omogenizarea lor, congelare-decongelare de 3 ori, urmată de centrifugare la 1.000 turatii/minut timp de 10 minute. Depozitul este înlăturat, iar supernatantul este tratat cu 0,1% formalina şi este utilizat ca antigen. Pentru ambele antigene se poate utiliza fie testul de dubla imunodifuzie, utilizând agaroza 1%, fie geluri conţinând 8% clorura de sodiu în tampon fosfat 0,1 M la pH 7,2.
Prezenta virusului influentei aviare tip A este confirmată prin apariţia liniilor de precipitare formate între antigenul de testat, antigenul pozitiv cunoscut şi antiserul pozitiv cunoscut.
la norma sanitară veterinara
AUTORIZAREA
scoaterii oualor dintr-o exploatatie supusă condiţiilor prevăzute la art. 8 lit. e)
Autorizarea emisă de autoritatea competentă pentru transportul oualor dintr-o exploatatie supusă condiţiilor prevăzute la art. 8 lit. e) către o întreprindere autorizata (unitate desemnată), pentru fabricarea şi prelucrarea produselor din oua, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
1.pentru producerea de produse din oua pot fi folosite numai oua care nu au fost incubate şi care sunt bune pentru consum uman; coaja acestora trebuie să fie întreaga, fără fisuri;
2.ouăle şi produsele din oua care sunt improprii consumului uman trebuie eliminate şi denaturate astfel încât sa nu fie posibila refolosirea lor pentru consum uman;
3.pentru a permite transportul dintr-o exploatatie suspecta ouăle trebuie să fie ambalate şi expediate direct de la aceasta spre unitatea desemnată; fiecare transport trebuie să fie sigilat înainte de expediere de către medicul veterinar oficial responsabil de exploatatia suspecta şi sa rămână sigilat pe tot parcursul transportului către unitatea desemnată;
4.medicul veterinar oficial responsabil de exploatatia suspecta va informa autoritatea competentă a unităţii desemnate despre intenţia sa de a expedia ouăle către aceasta;
5.autoritatea sanitară veterinara competenţa, responsabilă de unitatea desemnată, se va asigura ca:
–ouăle la care se face referire la pct. 1 trebuie să fie izolate de celelalte oua din momentul sosirii lor şi până la prelucrarea lor;
–cojile provenite de la aceste oua vor fi considerate ca material de risc înalt şi vor fi distruse;
–ambalajele, vehiculele utilizate pentru transportul oualor şi toate incintele care au venit în contact cu ouăle vor fi curatate şi dezinfectate astfel încât să fie distrus virusul influentei aviare;
–medicul veterinar oficial responsabil de exploatatia suspecta va fi informat despre toate transporturile de oua prelucrate.
la norma sanitară veterinara
PROCEDURA
pentru curatarea şi dezinfectia unei exploataţii infectate
1.Curatarea şi dezinfectia primara
De îndată ce carcasele de păsări domestice au fost transportate pentru a fi distruse, acele părţi ale incintelor în care au fost cazate păsările şi orice parte a celorlalte clădiri, terenuri etc., contaminate în cursul sacrificarii sau examenului post-mortem, vor fi aspersate cu dezinfectantele aprobate de legislaţia sanitară veterinara în vigoare.
a)Resturile de păsări sau de oua, care ar putea contamina clădirile, terenurile, instrumentele etc., vor fi colectate şi distruse împreună cu carcasele.
b)Dezinfectantul folosit trebuie să rămână pe suprafeţele menţionate la lit. a) cel puţin 24 de ore.
2.Curatarea şi dezinfectia finala
a)Grasimea şi murdaria vor fi indepartate de pe toate suprafeţele prin aplicarea unui agent de degresare şi vor fi spalate cu apa.
b)După spalare se va aplica dezinfectant.
c)După 7 zile incintele vor fi tratate cu un agent degresant, clatite cu apa rece, aspersate cu dezinfectant şi spalate din nou cu apa.
d)Asternutul folosit şi gunoiul de grajd trebuie să fie prelucrate printr-o metoda care permite distrugerea virusului. Aceasta metoda va cuprinde una dintre următoarele practici:
–incinerarea sau tratamentul cu abur la o temperatura de 70°C;
–ingroparea la o adancime suficienta pentru a preveni accesul insectelor şi al pasarilor sălbatice;
–depozitarea şi umezirea (dacă este necesar pentru a favoriza fermentarea), acoperirea pentru a păstra căldură, astfel încât să fie atinsa o temperatura de 20°C, şi menţinerea lor acoperite timp de 42 de zile pentru a preveni accesul insectelor şi al pasarilor sălbatice.
la norma sanitară veterinara
LABORATORUL VETERINAR COMUNITAR DE REFERINŢA
pentru influenţa aviara
Denumirea laboratorului: Central Veterinary Laboratory
New Haw
UK-Weybridge
Surrey KT 15 3 NB
la norma sanitară veterinara
LISTA
cuprinzând laboratoarele internaţionale pentru diagnosticul influentei aviare
| Belgia | Institut National de Recherches Veterinaires Groeselenberg 99, B-1180 Bruxelles | |
| Danemarca | National Veterinary Laboratory Poultry Disease Division, Hangovej 2, DK-8200 Aarhus N. | |
| Germania | Bundesforschungsanstal fur Viruskrankheiten der Tiere Anstaltsteil Riems (Fiedrich Loffler Institut), D-O-2201 Insel Riems | |
| Franţa | Centre National d'Etudes Veterinaires et Alimentaires, Laboratoire central de recherches agricoles et porcines, BP 53, F-22440 Ploufragan | |
| Grecia | Institute of Infections and Parasitological Diseases, 66, 26(th) October Street, 54627 Thessaloniki | |
| Irlanda | Veterinary Research Laboratory Abbotstown, Castleknock, IRL-Dublin 15 | |
| Italia | Istituto Zooprofilattico Sperimentale di Padova, via G. Orus n. 2, I-35100 Padova | |
| Luxemburg | Institut National de Recherches Veterinaires, Groeselenberg 99, B-1180 Bruxelles | |
| Olanda | Centraal Diergeneeskunding Institut Vestiging Virologie, Houtribweg 39, NL-8221 RA Lelystad | |
| Portugalia | Laboratorio Nacional de Investigacao Vetrinaria (LNIV), Estrada de Benfica 701, 1500 Lisboa | |
| Spania | Laboratorio de Sanidad y Produccion Animal, Zona Franca, Circunvalacion-Tramo 6, Esquina Calle 3, E-08004 Barcelona | |
| Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord | Central Veterinary Laboratory, New Haw, Weybridge GB-Surrey KT 15 3 NB | |
| Austria | Bundesanstalt fur Virusseuchenbekampfung, Wien-Hetzendorf | |
| Finlanda | Elainlaakinta ja elintarvikelaitos, Helsinki/Anstalten for veterinarmedicin, Och Livsmedel, Helsingfors | |
| Suedia | Statens veterinarmedicinska anstalt, Uppsala. |
la norma sanitară veterinara
CRITERII MINIME
pentru planul de contingenta
Planurile de contingenta trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele criterii:
1.constituirea unui centru de criza la nivel naţional, care să coordoneze toate măsurile de control în România;
2.furnizarea unei liste cuprinzând centrele locale de control al bolii care dispun de posibilităţi adecvate pentru a coordona măsurile de control al bolii la nivel local;
3.furnizarea de informaţii detaliate cu privire la personalul implicat în aplicarea măsurilor de control, calificarea şi responsabilităţile lui;
4.fiecare centru local de control al bolii trebuie să fie în măsura sa contacteze rapid persoanele sau organizaţiile implicate direct sau indirect în lichidarea focarului;
5.echipamentele şi materialele să fie disponibile pentru efectuarea măsurilor corespunzătoare de control al bolii;
6.furnizarea de informaţii detaliate cu privire la măsurile ce se vor lua atunci când infectia sau contaminarea este suspicionata sau confirmată, inclusiv metodele propuse pentru distrugerea carcaselor;
7.instituirea programelor de pregătire pentru menţinerea şi dezvoltarea abilităţilor în domeniul procedurilor de teren şi administrative;
8.laboratoarele de diagnostic trebuie să aibă posibilităţi pentru examinarea post-mortem, capacitatile necesare pentru examenul serologic, histologic etc. şi trebuie să fie capabile să execute teste rapide de diagnostic. Trebuie să se întocmească planurile pentru transportul rapid al probelor;
9.furnizarea de detalii cu privire la cantitatea de vaccin contra influentei aviare, estimată ca fiind necesară în eventualitatea reinstituirii vaccinarii de urgenta;
10.elaborarea de dispoziţii pentru a asigura competentele legale necesare pentru implementarea planurilor de contingenta.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
