Decizie nr. 493 din 29 mai 2007

Ion Predescu - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gheorghe Dumitru în Dosarul nr. 18.131/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială, de Societatea Comercială "Florion Service" - S.R.L. din Borş în Dosarul nr. 3.684/35/CA/2006 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Andreea Nagua Anichiţei şi Laurenţiu Mihai Anichiţei în Dosarul nr. 31.400/299/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

La apelul nominal răspund, prin avocaţi, Gheorghe Dumitru şi Societatea Comercială "Florion Service" - S.R.L. din Borş, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 79D/2007, nr. 266D/2007 şi nr. 370D/2007, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Avocaţii autorilor excepţiei sunt de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 370D/2007 şi nr. 266D/2007 la Dosarul nr. 79D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorului excepţiei Gheorghe Dumitru solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece textul de lege criticat aduce atingere dreptului la apărare.

Avocatul autorului excepţiei Societatea Comercială "Florion Service" - S.R.L. din Borş solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat contravine principiului egalităţii în faţa legii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 10 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 18.131/3/2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gheorghe Dumitru.

Prin Încheierea din 15 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 3.684/35/CA/2006, Curtea de Apel Oradea - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Florion Service" - S.R.L. din Borş.

Prin Încheierea din 20 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 31.400/299/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Andreea Nagua Anichiţei şi Laurenţiu Mihai Anichiţei.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 24 alin. (2) din Constituţie, deoarece se limitează dreptul la apărare al părţilor, acestea fiind constrânse să îşi aleagă avocatul nu în funcţie de pregătirea profesională a acestuia, ci în funcţie de onorariu. Dreptul avocatului de a fi remunerat prin plata onorariului pentru activitatea de asistenţă juridică prestată este încălcat prin posibilitatea judecătorului de a interveni în contractul încheiat între avocat şi client, acest fapt contravenind dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, se susţine că textul criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece se creează o discriminare între două categorii de liber profesionişti, şi anume experţii, pe de o parte, şi avocaţii, pe de altă parte.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială arată că dispoziţiile de lege criticate nu pun în discuţie dreptul la apărare al părţii, ci consacră o prerogativă a instanţei de a cenzura motivat, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocaţial cuvenit, prin prisma proporţionalităţii cu amplitudinea şi complexitatea activităţii depuse.

Curtea de Apel Oradea - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal arată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că dreptul prevăzut de art. 274 din Codul de procedură civilă este acordat judecătorului în considerarea rolului pe care acesta îl are în desfăşurarea procesului şi care îi oferă posibilitatea unei imagini de ansamblu asupra complexităţii cauzei şi muncii îndeplinite de avocat şi nu este de natură să împiedice părţile de a fi asistate în tot cursul procesului de un avocat ales sau numit din oficiu. Dispoziţia de lege criticată vine în completarea prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, obligând judecătorul să asigure exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce le revin participanţilor la proces, în deplină conformitate cu legea.

Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 401/2005 şi nr. 746/2006.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat."

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) referitoare la universalitate, art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 24 referitoare la dreptul la apărare, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată şi art. 45 referitoare la libertatea economică.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 492 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 5 iulie 2006, s-a reţinut că în cazul experţilor organul care numeşte expertul este chiar instanţa de judecată, care fixează şi onorariul provizoriu al expertului, iar în cazul muncii prestate de avocat, cei care stabilesc onorariul acestuia sunt partea şi avocatul respectiv, prin înţelegere. Astfel, Curtea a statuat că situaţiile respective sunt diferite, tratamentul diferit aplicat fiind justificat, iar faptul că judecătorii au dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii ori munca îndeplinită de avocat, nu contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.

De asemenea, prin Decizia nr. 401 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 septembrie 2005, Curtea Constituţională a reţinut că prerogativa instanţei de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocaţial convenit, prin prisma proporţionalităţii sale cu amplitudinea şi complexitatea activităţii depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenţii, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa faţă de partea potrivnică, care este terţ în raport cu convenţia de prestare a serviciilor avocaţiale, este consecinţa însuşirii sale de instanţă prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanţa dobândeşte caracter cert, lichid şi exigibil.

În sensul celor arătate este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, învestită fiind cu soluţionarea pretenţiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse şi onorariile avocaţiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute în limita unui cuantum rezonabil.

Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gheorghe Dumitru în Dosarul nr. 18.131/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială, de Societatea Comercială "Florion Service" - S.R.L. din Borş în Dosarul nr. 3.684/35/CA/2006 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Andreea Nagua Anichiţei şi Laurenţiu Mihai Anichiţei în Dosarul nr. 31.400/299/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2007.

PREŞEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent şef,

Doina Suliman