Decizia nr. 850 din 12 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în anexa nr. VIII capitolul I subcapitolul A pct. II - Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale lit. a) și b) în raport cu cele cuprinse în subcapitolul A pct. I - Salarii pentru administrația publică centrală lit. c) și d) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Gabriela Brici în Dosarul nr. 625/91/2018 al Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.421D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției a depus, la dosar, o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

4.Președintele Curții dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.422D/2018, nr. 1.479D/2018 și nr. 1.541D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în pct. I - Salarii pentru administrația publică centrală lit. c) și d) în raport cu cele cuprinse în pct. II - Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale lit. a) și b) din subcapitolul A, capitolul I, anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Mihaela Florea în Dosarul nr. 657/91/2018 și de Ana Dinica în Dosarul nr. 617/91/2018, dosare ale Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și de Vasilichia Sinescu în Dosarul nr. 2.395/109/2018 al Tribunalului Argeș - Secția civilă - Completul specializat de contencios administrativ și fiscal.

5.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

6.Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și învederează Curții că, în dosarele nr. 1.422D/2018 și nr. 1.479D/2018, autorii excepției de neconstituționalitate au depus o cerere de judecare a cauzei în lipsă, iar în Dosarul nr. 1.541D/2018, autoarea excepției a depus o cerere precizatoare a obiectului excepției de neconstituționalitate.

7.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.422D/2018, nr. 1.479D/2018 și nr. 1.541D/2018 la Dosarul nr. 1.421D/2018, care a fost primul înregistrat.

8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului în materia salarizării personalului din administrația publică centrală și teritorială, plătit din fonduri publice, fără a încălca principiul egalității în drepturi.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

9.Prin Încheierile din 26 septembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 625/91/2018, nr. 657/91/2018 și nr. 617/91/2018, Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor din anexa nr. VIII capitolul I subcapitolul A pct. II - Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale lit. a) și b) în raport cu prevederile din subcapitolul A pct. I - Salarii pentru administrația publică centrală lit. c) și d) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepțiile au fost ridicate de Gabriela Brici, Mihaela Florea și Ana Dinica în cauze având ca obiect litigii privind funcționarii publici - drepturi salariale.

10.Prin Încheierea din 8 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.395/109/2018, Tribunalul Argeș - Secția civilă - Completul specializat de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor din anexa nr. VIII capitolul I litera A pct. I - Salarii pentru administrația publică centrală în raport cu prevederile din anexa nr. VIII capitolul I litera A pct. II - Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale. Excepția a fost ridicată de Vasilichia Sinescu într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii de salarizare și stabilirea drepturilor salariale în plată la nivel similar cu cele din Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură - aparatul central.

11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că salarizarea diferită a funcționarilor publici din cadrul aparatului central al Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, pe de o parte, față de funcționarii publici din cadrul centrelor județene ale aceleiași instituții, pe de altă parte, este discriminatorie și neconstituțională. În materie de salarizare, existența unor situații analoage sau comparabile trebuie analizată în raport cu atribuțiile de serviciu ale diferitelor categorii de personal, care sunt diferențiate atât din punctul de vedere al funcției, cât și din punctul de vedere al reglementărilor privind organizarea, cu incidență în ceea ce privește condițiile necesare pentru ocuparea unei anumite funcții, conținutul concret al atribuțiilor de serviciu și complexitatea acestora. Două fișe de post identice din punctul de vedere al atribuțiilor, respectiv al condițiilor de încadrare nu justifică salariul diferențiat. În aceste condiții, diferența de tratament juridic este discriminatorie, dacă nu se bazează pe o discriminare rezonabilă și obiectivă, adică nu urmărește un scop legitim, sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. Invocând prevederile cuprinse în anexa nr. VIII, capitolul I, litera A punctul I și punctul II din Legea-cadru nr. 153/2017, nota de subsol*), prin care se precizează înțelesul noțiunilor de „funcții publice de stat“ și „funcții publice teritoriale“, autoarele excepției consideră că se încalcă principiul remunerării egale și al egalității de tratament, astfel cum a fost conturat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

12.Autoarele excepției susțin, de asemenea, că, potrivit legii, salariații Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură din centrele județene au funcții publice de stat (și nu teritoriale) și, în consecință, trebuie să se aplice grila de salarizare prevăzută de punctul I - Salarii pentru administrația publică centrală, litera A, capitolul I, anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017.

13.Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece principiul egalității nu înseamnă uniformitate, iar opțiunea legiuitorului cu privire la edictarea unor norme de drept material este conformă cu prevederile art. 16 din Constituție, întrucât posturile din administrația publică centrală prezintă specificitățile lor față de cele din administrația teritorială.

14.Tribunalul Argeș - Secția civilă - Completul specializat de contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile lit. c) și d) cuprinse în pct. I „Salarii pentru administrația publică centrală“ și ale lit. a) și b) cuprinse în pct. II „Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale“, litera A. „Salarizarea funcționarilor publici“, capitolul I, anexa nr. VIII „Familia ocupațională de funcții bugetare «Administrație»“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare.

19.În opinia autoarelor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi.

20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, critica autoarelor excepției de neconstituționalitate vizează, pe de o parte, încălcarea principiului egalității în drepturi prin stabilirea unor reguli diferite de salarizare pentru funcționarii publici din administrația publică centrală (funcții publice de stat) față cei din unitățile teritoriale (funcții publice teritoriale) și, pe de altă parte, aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii-cadru în ceea ce privește salarizarea funcționarilor publici din cadrul centrelor județene ale Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură.

21.Referitor la susținerea privind pretinsele discriminări sub aspect salarial, existente între funcționarii publici care își desfășoară raporturile de serviciu în aparatul unei autorități publice la nivel central față de personalul din unitățile teritoriale, Curtea constată că aceasta nu este întemeiată. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007).

22.De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În același sens, este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz și alții împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15.23. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalității și nediscriminării existând doar atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002, Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001).

24.De asemenea, potrivit jurisprudenței constituționale și de contencios al drepturilor omului, principiul egalității justifică dreptul la diferențiere, tocmai pentru că egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situațiile diferite sub aspect obiectiv și rezonabil impun diferențe de tratament juridic (a se vedea, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, Decizia nr. 14 din 22 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 20 martie 2013, sau jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, Hotărârea din 8 iunie 1976, pronunțată în Cauza Engel și alții împotriva Olandei, paragraful 72, sau Hotărârea din 28 noiembrie 1984, pronunțată în Cauza Rasmussen împotriva Danemarcei, paragrafele 38 și 40).

25.În raport cu aceste considerente, Curtea reține că instituirea prin prevederile de lege criticate a unor reguli diferite aplicabile diferitelor categorii de personal plătit din fonduri publice nu constituie o discriminare. Opțiunea legiuitorului pentru stabilirea unui tratament juridic diferențiat sub aspectul salarizării între funcționarii publici din administrația publică centrală și cei din unitățile teritoriale este justificată având în vedere că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate pot fi diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare. Prin urmare, existența unor diferențe în ceea ce privește salarizarea este în mod obiectiv justificată, legiuitorul urmărind eliminarea dezechilibrelor și a disfuncționalităților existente în sistemul public de salarizare. Astfel, prevederile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie principiul ierarhizării sistemului de salarizare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, iar cele ale art. 6 lit. h) din legea-cadru consacră principiul sustenabilității financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat.

26.În consecință, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate reprezintă expresia opțiunii legiuitorului în materia personalului plătit din fonduri publice, justificată în raport cu situația diferită a celor două categorii de personal vizate de ipotezele normelor juridice, fără a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituție.

27.În fine, Curtea reține că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 și încadrarea funcționarilor publici, care își exercită raporturile de serviciu în centrele județene ale Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură, în categoria funcționarilor publici din administrația publică centrală sau din unitățile teritoriale, în vederea stabilirii salariilor lunare, reprezintă o operațiune de interpretare și aplicare a legii, ce revine autorității publice care are calitatea de angajator, iar în caz de litigiu, instanței judecătorești, fără a fi de resortul controlului de constituționalitate, exercitat de Curtea Constituțională.

28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriela Brici, Mihaela Florea și Ana Dinica în dosarele nr. 625/91/2018, nr. 657/91/2018 și nr. 617/91/2018 ale Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, precum și de Vasilichia Sinescu în Dosarul nr. 2.395/109/2018 al Tribunalului Argeș - Secția civilă - Completul specializat de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile lit. c) și d) cuprinse în punctul I: Salarii pentru administrația publică centrală și ale lit. a) și b) cuprinse în punctul II: Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale, litera A, capitolul I, anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Argeș - Secția civilă - Completul specializat de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin