Decizie nr. 635 din 27 octombrie 2016

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Şofronea.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Consultant Insolvenţă - S.P.R.L. şi YNA Consulting - S.P.R.L. (administrator judiciar al Izometal Magellan - S.R.L.) în Dosarul nr. 6.902/101/2012 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 293D/2016.

2.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 282 din 23 aprilie 2015 şi Decizia nr. 294 din 22 mai 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4.Prin Sentinţa nr. 2 din 12 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.902/101/2012, Tribunalul Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicată de Consultant Insolvenţă - S.P.R.L. şi YNA Consulting - S.P.R.L. (administrator judiciar al Izometal Magellan - S.R.L.) cu ocazia judecării unei cauze privind cererea de înlocuire a administratorului judiciar.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că, potrivit textului de lege criticat, judecătorul-sindic se poate sesiza din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor cu privire la înlocuirea administratorului/lichidatorului judiciar. Aceştia susţin că, deşi legiuitorul a înţeles să limiteze persoanele care au calitate procesuală activă, în practica instanţelor de judecată s-a permis şi altor persoane să formuleze cereri de "autosesizare" a judecătorului-sindic cu privire la înlocuirea administratorului/lichidatorului judiciar. În opinia autorilor excepţiei, aceasta se datorează faptului că legiuitorul nu a definit în mod clar sintagma "din oficiu", în sensul că textul nu defineşte modalităţile prin care judecătorul-sindic stabileşte "motivele temeinice", respectiv constatări proprii, informaţii din mass-media, cereri ale creditorilor, respectiv ale persoanelor neparticipante la procedură. Totodată, apreciază că legiuitorul nu a stabilit reguli de procedură aplicabile prin care judecătorul-sindic stabileşte motivele temeinice ce le pune în discuţia comitetului creditorilor şi a administratorului/ lichidatorului judiciar, raportat la prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. Într-o astfel de situaţie, pe lângă faptul că se oferă posibilitatea formulării unui număr mare de astfel de cereri de către orice persoană (altele decât comitetul creditorilor şi judecătorul-sindic) încălcându-se principiul celerităţii desfăşurării procedurii insolvenţei, administratorul/lichidatorul judiciar este pus în imposibilitatea de a-şi formula o apărare efectivă.

6.Prin urmare, faptul că legiuitorul nu a impus "constatarea motivelor temeinice" de către judecătorul-sindic prin încheiere, anterior citării administratorului/lichidatorului judiciar şi comitetului creditorilor, aduce atingere dispoziţiilor art. 24 din Constituţie, în sensul că practicianul în insolvenţă este lipsit de apărare, necunoscând "motivele temeinice" privind înlocuirea sa. În acelaşi sens, apreciază că şi membrii comitetului creditorilor se află, practic, în imposibilitatea de a formula puncte de vedere temeinic argumentate faţă de "motivele temeinice" de înlocuire a administratorului/lichidatorului judiciar, atât timp cât acestea nu sunt aduse la cunoştinţă prin încheiere şi citaţie transmisă de instanţa de judecată, fiind încălcate astfel drepturi esenţiale precum egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, accesul liber la justiţie şi o justiţie unică, imparţială şi egală pentru toţi.

7.Tribunalul Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 sunt conforme normelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. În acest sens instanţa de judecată invocă Decizia nr. 294 din 22 mai 2014, prin care Curtea Constituţională a statuat că specificul procedurii insolvenţei a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 nu conţin norme care să limiteze accesul la justiţie, ci instituie posibilitatea judecătorului-sindic să ia măsuri în cazul în care administratorul judiciar nu îşi îndeplineşte atribuţiile.

8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9.Guvernul apreciază că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate formulată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 1.067 din 20 noiembrie 2007, prin care s-a reţinut că art. 22 din Legea nr. 85/2006 prevede măsurile şi sancţiunile pe care judecătorul-sindic le poate aplica administratorului judiciar în cazul în care acesta nu îşi îndeplineşte sau îşi îndeplineşte defectuos ori cu întârziere sarcinile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic. Textul de lege criticat prevede una dintre aceste măsuri, şi anume înlocuirea administratorului judiciar de către judecătorul-sindic. Înlocuirea practicianului în insolvenţă operează din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, judecătorul-sindic fiind obligat să se pronunţe printr-o încheiere care să cuprindă motivele temeinice care au condus la adoptarea unei astfel de măsuri. Guvernul remarcă, totodată, că potrivit art. 20 alin. (2) teza a doua din lege, încheierea de înlocuire se pronunţă în camera de consiliu, de urgenţă, cu citarea administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor. Într-un atare context, practicianul în insolvenţă are posibilitatea de a-şi expune punctul de vedere cu privire la cererea de înlocuire şi de a formula apărări în contradictoriu cu comitetul creditorilor, astfel că susţinerea potrivit căreia textul de lege criticat lasă la aprecierea exclusivă şi pur subiectivă a judecătorului-sindic îndeplinirea condiţiilor necesare luării unei astfel de măsuri apare ca fiind neîntemeiată.

10.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, potrivit cărora "În orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronunţă în camera de consiliu, de urgenţă, cu citarea administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor."

13.Curtea constată că Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei a fost abrogată expres prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, interpretând sintagma "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanţiază controlul de constituţionalitate numai la legile şi ordonanţele în vigoare, Curtea Constituţională a reţinut că acest control vizează "dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei îşi produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei potrivit art. 343 din Legea nr. 85/2014, în conformitate cu care "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", aşa încât, în aceste condiţii, Curtea urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederilor legale care fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.

14.Curtea constată, totodată, că soluţia legislativă criticată a fost preluată în art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, în sensul că "În orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau ca urmare a adoptării unei hotărâri a adunării creditorilor în acest sens, cu votul a mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot, îl poate înlocui pe administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, pentru motive temeinice. Înlocuirea se judecă în camera de consiliu, de urgenţă, cu citarea administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor. Împotriva încheierii se poate formula apel în termen de 5 zile de la comunicare."

15.Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, coroborat cu art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 care consacră dreptul la apărare, precum şi art. 124 alin. (2) care prevede că "Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi".

16.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine faptul că prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi norme constituţionale, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 282 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 19 iunie 2015, şi Decizia nr. 294 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 10 iulie 2014, prin care s-a statuat că prevederile de lege criticate nu sunt contrare Legii fundamentale.

17.Prin aceste decizii, Curtea a reţinut, în esenţă, că "prevederile art. 22 din Legea nr. 85/2006 prevăd măsurile şi sancţiunile pe care judecătorul-sindic le poate aplica administratorului judiciar în cazul în care acesta nu îşi îndeplineşte sau îşi îndeplineşte defectuos ori cu întârziere sarcinile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic, una dintre aceste măsuri fiind înlocuirea administratorului judiciar de către judecătorul-sindic." Curtea a constatat că "specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, fără ca prin acestea să fie aduse atingeri accesului liber la justiţie. Or, astfel cum reiese din prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, acestea nu conţin norme care să limiteze accesul la justiţie, ci instituie posibilitatea judecătorului-sindic să ia măsuri în cazul în care administratorul judiciar nu îşi îndeplineşte atribuţiile, sens în care, potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, acesta din urmă poate fi sancţionat cu amendă judiciară dacă, din culpă sau rea-credinţă, nu îşi îndeplineşte ori îndeplineşte cu întârziere atribuţiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic".

18.Curtea apreciază ca fiind neîntemeiată şi critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia posibilitatea înlocuirii administratorului judiciar de către judecătorul-sindic, din oficiu, ar contraveni dispoziţiilor art. 24 şi celor ale art. 124 alin. (2) din Constituţie, întrucât această atribuţie a judecătorului-sindic se circumscrie, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, controlului judecătoresc al activităţii administratorului judiciar şi/sau al lichidatorului, control exercitat de judecătorul-sindic. În cazul înlocuirii administratorului judiciar la cererea creditorilor, cât şi în cazul înlocuirii acestuia, din oficiu, judecătorul-sindic va lua această măsură numai pentru motive temeinice, iar încheierea de înlocuire se pronunţă în camera de consiliu, de urgenţă, cu citarea administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor. Această încheiere a judecătorului-sindic poate fi atacată, separat, în condiţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006. Într-un atare context, acesta are posibilitatea de aşi expune punctul de vedere cu privire la cererea de înlocuire şi de a formula apărări în contradictoriu cu comitetul creditorilor, astfel că susţinerea potrivit căreia textul de lege criticat lasă la aprecierea exclusivă şi pur subiectivă a judecătorului-sindic îndeplinirea condiţiilor necesare luării unei astfel de măsuri apare ca fiind neîntemeiată.

19.De asemenea, Curtea reţine că "motivele temeinice" ce pot fi avute în vedere pentru înlocuirea administratorului judiciar sunt elemente obiective, verificabile, care vizează modul de îndeplinire a atribuţiilor stabilite prin lege în sarcina acestuia. Împrejurarea că din motive care îi sunt imputabile administratorului judiciar acesta poate fi înlocuit din dosarul de insolvenţă, în orice stadiu al procedurii, nu poate fi interpretată ca o îngrădire nejustificată a dreptului de a-şi exercita activitatea profesională, soluţia aleasă de legiuitor fiind una clară, aceste dispoziţii aplicându-se tuturor practicienilor în insolvenţă aflaţi în situaţii similare, fără discriminare.

20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Consultant Insolvenţă - S.P.R.L. şi YNA Consulting - S.P.R.L. (administrator judiciar al Izometal Magellan - S.R.L.) în Dosarul nr. 6.902/101/2012 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora