Statut din 17 februarie 1949

DISPOZIŢIUNI GENERALE

Articolul 1

Biserica Ortodoxa Română cuprinde pe toţi credinciosii de religie creştină ortodoxa din Republica Populara Română.

Articolul 2

Biserica Ortodoxa Română este autocefala şi unitară în organizarea sa.

Ea îşi păstrează unitatea dogmatica, canonica şi a cultului cu Biserica ecumenica a Rasaritului.

Articolul 3

Biserica Ortodoxa Română are conducere sinodala ierarhica, potrivit invataturii şi canoanelor Bisericii ecumenice a Rasaritului şi Traditiei sale şi se administrează în mod autonom prin organe proprii reprezentative, alese din cler şi popor, prin votul credinciosilor şi constituite în conformitate cu dispoziţiunile prezentului Statut.

Articolul 4

Controlul Statului, prevăzut de Constituţia Republicii Populare Române şi de legea pentru regimul general al Cultelor, se exercită prin Ministerul Cultelor.

Partea IOrganizarea

Articolul 5

Biserica Ortodoxa Română, organizată ca Patriarhie, cu titulatura "Patriarhia Română", sub raportul oranduirii canonice şi administrative, cuprinde:

I. Mitropolia Ungro-Vlahiei, cu eparhiile:

1.Arhiepiscopia Bucureştilor, cu reşedinţa în Bucureşti.

2.Episcopia Buzaului, cu reşedinţa în Buzau.

3.Episcopia Dunării de Jos, cu reşedinţa în Galaţi.

II. Mitropolia Moldovei şi Sucevei, cu eparhiile:

4.Arhiepiscopia Iasilor, cu reşedinţa în Iaşi.

5.Episcopia Romanului şi Husilor, cu reşedinţa în Roman.

III. Mitropolia Ardealului, cu eparhiile:

6.Arhiepiscopia Alba-Iuliei şi Sibiului, cu reşedinţa în Sibiu.

7.Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului, cu reşedinţa în Cluj.

8.Episcopia Oradiei, cu reşedinţa în Oradia.

IV. Mitropolia Olteniei, cu eparhiile:

9.Arhiepiscopia Craiovei, cu reşedinţa în Craiova.

10.Episcopia Ramnicului şi Argesului, cu reşedinţa în Ramnicu Valcea.

V. Mitropolia Banatului, cu eparhiile:

11.Arhiepiscopia Timisoarei şi Caransebesului, cu reşedinţa în Timişoara.

12.Episcopia Aradului, Ienopolei şi Halmagiului, cu reşedinţa în Arad.

Articolul 6

Asistenţa religioasă, organizarea bisericeasca, cum şi trimiterea de conducatori pentru Românii ortodocsi de peste hotare, se reglementează de Patriarhia Română, cu aprobarea Guvernului.

Articolul 7

Titlul mitropolitilor, arhiepiscopilor şi episcopilor este cel al eparhiei pe care o pastoresc.

Schimbarea titulaturii mitropoliilor, arhiepiscopiilor şi episcopiilor, intinderilor teritoriale, precum şi înfiinţarea de noi eparhii, ca şi desfiinţarea de eparhii, se va face prin hotărîrea Adunării Naţionale Bisericesti, confirmată prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, dat la propunerea Ministerului Cultelor.

Capitolul 1Organizarea Centrala

Articolul 8

Biserica Ortodoxa Română are ca organe centrale deliberative:

a)Sfantul Sinod, şi b) Adunarea Naţionala Bisericeasca;

iar ca organe centrale executive:

a)Consiliul Naţional Bisericesc;

b)Administraţia Patriarhala.

Hotărîrile organelor centrale sînt obligatorii pentru întreaga Biserica Ortodoxa Română.

SECŢIA I

A. Sfantul Sinod

Articolul 9

Sfantul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române pentru toate chestiunile spirituale şi canonice, precum şi pentru cele bisericesti de orice latura date în competenţa sa.

Articolul 10

Atribuţiunile Sfantului Sinod sînt:

a)A păstra unitatea dogmatica, canonica şi a cultului cu Biserica ecumenica a Rasaritului şi cu celelalte Biserici ortodoxe;

b)A păstra unitatea dogmatica, canonica şi a cultului în Biserica Ortodoxa Română;

c)A trata orice chestiune dogmatica, canonica şi a cultului şi a o rezolva în conformitate cu învăţătura Bisericii ecumenice a Rasaritului;

d)A-şi da avizul asupra proiectelor de legi referitoare la Biserica Ortodoxa Română;

e)A examina dacă alegerile de Patriarh, Mitropoliti, Arhiepiscopi şi Episcopi s-au săvârşit cu respectarea normelor legale în vigoare şi dacă cei aleşi îndeplinesc condiţiunile canonice;

f)A emite gramata pentru intronizarea Patriarhului;

g)A alege, cînd ar fi cazul, pe episcopii Românilor ortodocsi de peste hotare;

h)A hotărî asupra cererilor de retragere a membrilor săi;

i)A acorda concedii mai mari de trei luni membrilor săi;

j)A judeca cu competenţa exclusiva şi în conformitate cu dispoziţiile sfintelor canoane, pe membrii săi pentru abaterile bisericesti de orice natura;

k)A judeca recursurile clericilor în materie de caterisire;

l)A îndrumă şi supraveghea ca activitatea organelor executive din eparhii, mitropolii şi de la Patriarhie să se desfăşoare potrivit normelor legale;

m)A iniţia, autoriza şi supraveghea tipărirea de cărţi de ritual şi de icoane religioase pentru trebuinţele cultului;

n)A executa toate atribuţiunile legale cu privire la învăţămîntul pentru pregătirea personalului cultului de toate gradele;

o)A stabili programele şi normele activităţii de catehizare;

p)A lua măsuri pentru promovarea vieţii religioase şi a moralităţii clerului;

r)A iniţia, autoriza şi supraveghea traducerea, editarea şi răspândirea Sfintei Scripturi, atît pentru uzul clerului, cat şi al credinciosilor;

s)A iniţia, autoriza şi supraveghea răspândirea a tot felul de cărţi şi obiecte cu caracter religios, pentru întărirea moralităţii şi religiozitatii credinciosilor;

t)A supraveghea şi controla, din punct de vedere dogmatic, moral şi artistic, operele de literatura şi arta bisericeasca ortodoxa;

u)A hotărî conform canoanelor asupra chestiunilor de orice natura care intră în competenţa sa, precum şi asupra celor care nu sînt date prin legi, statute sau regulamente în competenţa vreunui alt organ bisericesc;

v)A interpreta cu caracter obligatoriu pentru toate organele bisericesti, dispoziţiunile statutare sau regulamentare proprii.

Articolul 11

Sfantul Sinod se compune din Patriarh, ca preşedinte şi toţi mitropolitii, episcopii şi Vicarii Patriarhiei în funcţiune, ca membri.

În lipsa Patriarhului, preşedinte al Sfantului Sinod este Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, iar în lipsa acestuia, Mitropolitul Ardealului, urmând apoi al Olteniei, al Banatului, sau cel mai vechi episcop în hirotonie.

Articolul 12

Sfantul Sinod se întruneşte în sesiune ordinară o dată pe an, iar în sesiune extraordinară ori de câte ori va fi nevoie.

Convocarea, cu arătarea ordinei de zi, se va face de Preşedintele Sfantului Sinod, cu 14 zile înainte şi va fi adusă la cunoştinţa Ministerului Cultelor.

Articolul 13

Deschiderea şi închiderea sesiunilor Sfantului Sinod se va face prin decizie data de Ministerul Cultelor.

Articolul 14

Sfantul Sinod este valabil constituit cu prezenta a cel puţin 12 membri.

El ia hotărîri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Ministrul cultelor poate asista şi lua parte la dezbateri.

Articolul 15

Sfantul Sinod poate chema la consfatuire pe reprezentanţii clerului, ai mănăstirilor şi ai învăţămîntului teologic.

B. Sinodul Permanent

Articolul 16

În timpul dintre sesiunile Sfantului Sinod, funcţionează Sinodul Permanent.

Sinodul Permanent exercita atribuţiunile Sfantului Sinod, cu excepţia celor prevăzute în art. 10, punctele: a, e, f, g, j, k, u şi v.

În ce priveşte însă atribuţiunile de sub punctele b, c, l, ele nu pot fi exercitate decât în probleme care nu suferă întârzieri, iar hotărîrile luate vor fi supuse ratificării Sfantului Sinod.

Aproba concedii pînă la trei luni membrilor Sfantului Sinod.

Sinodul Permanent exercita orice alte atributiuni ce i se vor da de Sfantul Sinod sau prin legi şi regulamente.

Articolul 17

Sinodul Permanent se compune din Patriarh, ca preşedinte, mitropolitii şi arhiepiscopii în funcţiune ca membri.

În lipsa Patriarhului, şedinţele Sinodului vor fi prezidate de către unul din mitropoliti, în ordinea prevăzută în art. 11, alin. 2.

Articolul 18

Sinodul Permanent se întruneşte la convocarea Preşedintelui sau, ori de câte ori va fi nevoie.

El ia hotărîri valabile, cu votul majorităţii membrilor săi.

Dispoziţiunile art. 15 se aplică şi cu privire la Sinodul Permanent.

SECŢIA II

A. Adunarea Naţionala Bisericeasca

Articolul 19

Adunarea Naţionala Bisericeasca este organul reprezentativ central al Bisericii Ortodoxe Române, pentru toate chestiunile economico-administrative, precum şi pentru cele care nu intră în competenţa Sfantului Sinod.

Articolul 20

Atribuţiunile Adunării Naţionale Bisericesti sînt:

a)A susţine interesele şi drepturile Bisericii Ortodoxe Române;

b)A reglementa şi conduce treburile patrimoniale, culturale, fundationale şi epitropesti ale întregii Biserici;

c)A susţine aşezămintele culturale, filantropice şi economice ale Bisericii;

d)A stabili mijloacele de ajutorare a organelor şi aşezămintelor bisericesti şi de cultura religioasă, precum şi pentru Institutul Biblic;

e)A hotărî asupra schimbării titulaturii Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor şi Episcopiilor, a întinderii lor teritoriale şi a infiintarilor de noi eparhii;

f)A alege pe membrii Consiliului Naţional Bisericesc;

g)A examina raportul general anual, întocmit de Consiliul Naţional Bisericesc şi a hotărî măsurile ce trebuiesc luate pentru o buna chivernisire a treburilor bisericesti;

h)A hotărî asupra administrării bunurilor bisericesti, a fundaţiilor şi institutiunilor centrale ale Bisericii, în conformitate cu dispoziţiunile legale în vigoare;

i)A vota bugetul general al Patriarhiei, a verifica şi aproba contul de gestiune dimpreuna cu bugetele şi conturile de gestiune anexe ale Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Fondului de asigurare, Fondului de credit şi ajutor al Bisericii Ortodoxe Române etc.;

j)A îndrumă, verifica şi controla administraţia şi gestiunea bunurilor părţilor componente ale Bisericii;

k)A exercita orice atributiuni care îi sînt date prin legi şi regulamente.

Articolul 21

Adunarea Naţionala Bisericeasca se compune din câte trei reprezentanţi ai fiecărei eparhii, un cleric şi doi mireni, delegaţi din adunările eparhiale respective, pe termen de patru ani.

Membrii Sfantului Sinod fac parte de drept din Adunarea Naţionala Bisericeasca.

Preşedintele Adunării Naţionale Bisericesti este Patriarhul, iar în lipsa unul dintre Mitropolitii sau Episcopii în funcţiune, în ordinea prevăzută de art. 11 alin. 2 din prezentul Statut.

Articolul 22

Adunarea Naţionala Bisericeasca se întruneşte la convocarea Preşedintelui, în sesiune ordinară, o dată pe an, iar în sesiuni extraordinare ori de câte ori va fi nevoie.

Articolul 23

Deschiderea şi închiderea sesiunilor Adunării Naţionale Bisericesti se face prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R.

Articolul 24

Adunarea Naţionala Bisericeasca este valabil constituită cu prezenta majorităţii membrilor săi şi ia hotărîri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Dispoziţiunile alin. 3 al art. 14 se aplică şi cu privire la Adunarea Naţionala Bisericeasca.

B. Consiliul Naţional Bisericesc

Articolul 25

Consiliul Naţional Bisericesc este organul suprem administrativ pentru afacerile întregii Biserici şi totdeodată organul executiv al Sfantului Sinod şi al Adunării Naţionale Bisericesti. El se compune din noua membri, trei clerici şi şase mireni, aleşi de Adunarea Naţionala Bisericeasca pe termen de patru ani şi din consilierii administrativi, ca membri permanenţi şi care nu pot ocupa alta funcţiune.

Articolul 26

Consiliul Naţional Bisericesc exercita atribuţiunile Adunării Naţionale Bisericesti, cu excepţia celor prevăzute în art. 20, lit. e, f, g, întocmeşte darea de seama anuală asupra mersurilor treburilor bisericesti şi exercită orice alte atributiuni ce i se vor da de Adunarea Naţionala Bisericeasca prin regulamente, cum şi cele de la art. 34.

Preşedintele Consiliului Naţional Bisericesc este Patriarhul, iar în lipsa locţiitorul sau. Membrii Sfantului Sinod pot participa cu vot deliberativ la şedinţele Consiliului Naţional Bisericesc.

Articolul 27

Consiliul Naţional Bisericesc se întruneşte la Convocarea Preşedintelui, ori de câte ori va fi nevoie.

El este valabil constituit cu majoritatea membrilor aleşi şi ia hotărîri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

SECŢIA III

Organe executive centrale

A. Patriarhul

Articolul 28

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este şi Arhiepiscopul Bucureştilor şi Mitropolitul Ungro-Vlahiei.

Patriarhul este întâiul statator între ierarhii Bisericii Ortodoxe Române.

Articolul 29

Patriarhul se bucura de toate drepturile stabilite în sfintele canoane, în statutul de faţa şi în regulamentele bisericesti.

Titulatura sa este: "Înalt Prea Sfintitul Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei şi Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române".

Pomenirea numelui sau la serviciile religioase se face în conformitate cu sfintele canoane şi cu practica Bisericii noastre.

El poarta ca semn distinctiv doua engolpioane şi o cruce, culion şi camilafca alba cu cruce.

Articolul 30

Patriarhul are următoarele atributiuni:

a)Convoacă şi prezidează organele deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Române;

b)Aduce la îndeplinire hotărîrile organelor deliberative centrale ale Bisericii Ortodoxe Române;

c)Reprezintă Patriarhia Română în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin împuterniciţi legali;

d)Întreţine raporturi cu celelalte Biserici crestine ortodoxe în chestiunile bisericesti;

e)Da pastorale pentru întreaga Biserica Ortodoxa Română cu încuviinţarea Sinodului Permanent sau a Sinodului Plenar;

f)Trimite sfaturi fratesti ierarhilor din Ţara şi împacă neînţelegerile personale dintre aceştia;

g)Se îngrijeşte de îndeplinirea la timp a formelor pentru completarea eparhiilor vacante;

h)Viziteaza colegial cînd va găsi de bine pe ierarhii Bisericii;

i)Prezidează colegiul electoral pentru alegerea Mitropolitilor;

j)Hirotoneste, împreună cu alţi ierarhi, potrivit sfintelor canoane, pe Mitropoliti;

k)Emite gramate pentru instalarea Mitropolitilor;

l)Acorda concedii Mitropolitilor pînă la 30 zile;

m)Numeşte loctiitori de Mitropoliti în cazul vacantelor mitropolitane;

n)Primeşte plângerile aduse împotriva chiriarhilor şi cu autorizaţia Sinodului Permanent dispune cercetarea lor, iar rezultatul celor constatate îl aduce la cunoştinţa Sfantului Sinod;

o)În conformitate cu dispoziţiunile canon. 11 al Sinodului VII ecumenic, exercita dreptul de devolutiune;

p)Executa orice alte atributiuni date lui prin canoane, legi şi regulamente.

B. Administraţia Patriarhala

Articolul 31

În exercitarea atributiunilor sale executive, Patriarhul este ajutat de:

–Doi vicari arhierei, asimilaţi în drepturile de salarizare, pomenire şi cinstire cu episcopii eparhioti;

–Şase consilieri administrativi, care fac parte de drept din Consiliul Naţional Bisericesc;

–Cancelaria Patriarhala;

–Corpul de inspecţie şi control.

Articolul 32

Vicarii se aleg de Sfantul Sinod la propunerea Patriarhului, dintre doctorii sau licentiatii în teologie, care îndeplinesc condiţiunile prevăzute de sfintele Canoane, pentru treapta de arhiereu.

Ei îndeplinesc atribuţiunile delegate prin decizie de Patriarh.

Articolul 33

Consilierii administrativi se aleg de Adunarea Naţionala Bisericeasca, cu aprobarea Patriarhului, dintre preotii definitivi de categoria I-a, doctori sau licentiati în Teologie.

Articolul 34

Consiliul Naţional Bisericesc exercita, prin consilierii administrativi, ca membri permanenţi, următoarele atributiuni:

a)Studierea şi întocmirea referatelor asupra problemelor ce urmează a fi dezbătute de organele deliberative ale Bisericii sau a fi rezolvate de Patriarh;

b)Editarea Buletinului Oficial al Patriarhiei;

c)Editarea revistei Institutelor de Teologie;

d)Executarea oricăror alte atributiuni date de către organele deliberative ale Bisericii sau de Patriarh;

Fiecărui consilier administrativ i se va fixa de către Patriarh, prin decizie, sfera de activitate în probleme de ordin:

a)Bisericesc;

b)Cultural, misionar şi al legăturilor cu strainatatea;

c)Învăţământ teologic;

d)Economic;

e)Manastiresc.

În problemele mai însemnate, referatele se întocmesc de consilierii administrativi în şedinţa comuna.

Consilierii administrativi participa la şedinţele organelor deliberative centrale cu vot consultativ, în afară de cazul cînd sînt membri.

Articolul 35

Cancelaria patriarhala executa toate lucrările administrative ale organelor deliberative şi executive centrale ale Bisericii.

Ea este condusă de un director, ajutat de doi subdirectori.

Articolul 36

Cancelaria patriarhala are următoarele servicii:

a)Secretariatul, registratura şi arhiva;

b)Personalul;

c)Învăţămîntul pentru pregătirea personalului bisericesc;

d)Administrarea bunurilor bisericesti;

e)Contabilitatea şi casieria;

f)Tehnic;

g)Contencios;

h)Cabinetul Patriarhului;

i)Corpul de inspecţie şi control.

Articolul 37

Corpul de inspecţie şi control este încadrat cu:

a)Un inspector general bisericesc, numit dintre preotii definitivi de categoria I-a, licentiati sau doctori în teologie, cu atributiuni generale de control şi acuzator la consistoriul central bisericesc;

b)Un inspector pentru şcolile de cantareti şi seminariile monahale;

c)Un inspector general, un subinspector general şi un inspector pentru controlul financiar şi gestionar.

Articolul 38

Consilierii administrativi, membrii corpului de inspecţie şi control şi personalul cancelariei patriarhale, se bucura de dispoziţiunile generale privitoare la funcţionari, în ceea ce priveşte salarizarea.

Consiliul Naţional Bisericesc, administraţia şi cancelaria patriarhala vor funcţiona conform unui regulament întocmit de Consiliul Naţional Bisericesc şi votat de Adunarea Naţionala Bisericeasca.

Capitolul 2Organizaţia locală

Articolul 39

Părţile componente şi organele locale ale Bisericii Ortodoxe Române sînt:

a)Parohia;

b)Protopopia;

c)Manastirea;

d)Eparhia;

e)Mitropolia.

Articolul 40

Fiecare din părţile componente ale Bisericii, în conformitate cu dispoziţiunile prezentului Statut, are dreptul a se conduce şi administra, independent de altă parte componenta de acelaşi grad şi a participa, prin reprezentanţii săi, la lucrările părţilor componente superioare.

Modul de constituire şi funcţionare a părţilor componente şi al organelor locale de acelaşi grad, sînt identice pentru întreaga Biserica Ortodoxa Română.

SECŢIA I

A. Parohia

Articolul 41

Parohia este comunitatea bisericeasca a credinciosilor, clerici şi mireni, de religie creştină ortodoxa asezati pe un anume teritoriu, sub conducerea unui preot paroh.

Articolul 42

Membrii parohiei au îndatorirea: a susţine, întări şi răspândi credinţa Bisericii Ortodoxe; a lucra astfel ca toţi credinciosii sa vietuiasca potrivit invataturilor acestei credinţe; a cerceta sfanta biserica, a participa la sfintele slujbe; a se impartasi cu sfintele taine; a îndeplini faptele milei crestine; a întreţine şi ajuta Biserica şi pe slujitorii ei.

Articolul 43

Comunitatea credinciosilor, care nu poate susţine cu mijloace proprii o parohie, se alătură la o comunitate vecina, împreună cu care formează o parohie.

În acest caz, comunitatea care se alătură poarta denumirea de filiala, iar membrii săi au aceleaşi îndatoriri şi drepturi faţă de parohie, ca şi cei din comunitatea la care se alătură.

Articolul 44

Pentru înfiinţarea unei parohii, este necesar un număr de cel puţin 500 familii la oraşe şi 400 familii la sate. Numai în cazuri excepţionale şi la cererea credinciosilor, se vor putea admite parohii cu un număr mai mic de credinciosi, ţinându-se seama de posibilităţile lor de a susţine biserica.

Articolul 45

După insemnatatea lor, parohiile sînt de trei categorii.

Toate parohiile din oraşele resedinte de regiune şi raion sînt de categoria I-a.

Parohiile din comunele suburbane de la oraşele resedinte de regiuni şi raioane şi cele din oraşele neresedinta, sînt de categoria I-a şi a II-a.

Parohiile din comunele rurale sînt de categoria I, II şi III.

Categoria parohiilor din suburbane, din oraşele neresedinta şi din comunele rurale, va fi stabilită de Adunarea Eparhiala.

Aceste categorii nu se aplică la salarizare, care se face în conformitate cu normele generale în vigoare.

Articolul 46

Înfiinţarea, desfiinţarea şi modificarea teritorială a unei parohii, se aproba de Adunarea Eparhiala, la cererea credinciosilor şi cu avizul protopopului.

B. Parohul

Articolul 47

Parohul, ca împuternicit al Episcopului, este conducătorul sufletesc al credinciosilor din parohie, iar în oranduirea administrativă este conducătorul administraţiei parohiale şi organ executiv al adunării parohiale şi al consiliului parohial.

Articolul 48

Atribuţiunile şi obligaţiunile parohului, în afară de cele harismatice, didactice şi de conducere spirituală a parohiei, sînt următoarele:

a)Aduce la îndeplinire toate dispoziţiunile Statutului şi regulamentelor în ceea ce priveşte parohia;

b)Reprezintă parohia în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi, legal împuterniciţi;

c)Convoacă şi prezidează adunarea parohiala şi consiliul parohial;

d)Aduce la îndeplinire dispoziţiunile organelor superioare;

e)Îngrijeşte de aducerea la îndeplinire a hotărîrilor adunării parohiale şi ale consiliului parohial;

f)Tine un registru despre toţi parohienii, însemnând: numele, prenumele, ocupaţia, data naşterii, botezului, cununiei, morţii şi data eventualei mutari în alta parohie;

g)Controlează administrarea averii bisericesti, instituţiilor culturale şi fundationale bisericesti din parohie;

h)Întocmeşte şi tine la zi inventarul averii parohiale.

Articolul 49

Pe lîngă preotul paroh, într-o parohie, pot fi unul sau mai mulţi preoti slujitori şi diaconi. Numărul acestora se stabileşte la propunerea adunării parohiale, de către Adunarea Eparhiala, cu aprobarea Ministerului Cultelor, ţinînd seama de necesităţile parohiei, numărul credinciosilor şi mijloacele de întreţinere.

De fiecare post nou de preot este obligatoriu un număr de minimum 400 familii la sate şi 500 familii la oraşe.

Parohul, preotii slujitori, diaconii şi personalul bisericesc inferior, trebuie să locuiască în parohie.

Articolul 50

La parohiile cu mai mulţi preoti slujitori, aceştia sînt egali în drepturile şi datoriile lor harismatice, didactice şi de conducere spirituală.

Fiecare preot slujitor va avea în cuprinsul parohiei un sector bine definit de către Chiriarh.

Articolul 51

În localităţile în care sînt mai multe parohii, Episcopul va putea delega pe unul din preoti, proistos, cu coordonarea activităţii bisericesti, culturale şi economice din acea localitate.

C. Adunarea Parohiala

Articolul 52

Parohia are ca organ deliberativ adunarea parohiala.

Adunarea parohiala este compusa din toţi bărbaţii credinciosi majori ai parohiei, de sine statatori, nepatati şi care îşi îndeplinesc îndatoririle morale şi materiale, faţă de biserica şi aşezămintele ei.

Articolul 53

Adunarea parohiala are următoarele atributiuni:

a)Desemnează prin alegere pe preotii şi diaconii din parohie, precum şi pe cantareti, în cazurile cînd Chiriarhul va cere;

b)Alege membrii consiliului parohial şi pe cei ai comitetului parohial;

c)Verifica activitatea consiliului parohial;

d)Întocmeşte bugetul parohial;

e)Ia hotărîri cu privire la zidirea, repararea şi inzestrarea bisericii, a casei parohiale şi a altor clădiri parohiale;

f)Hotărăşte înfiinţarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau filantropic şi stabileşte normele pentru adunarea mijloacelor băneşti necesare parohiei;

g)Fixează cuantumul maximal al taxelor benevole de cult în favoarea parohiei;

h)Examinează şi completează raportul anual despre mersul tuturor treburilor parohiei;

i)Verifica şi aproba gestiunea anuală a parohiei;

j)Hotărăşte cu privire la cumpărarea de imobile şi la vînzarea şi grevarea imobilelor parohiei;

k)Administrează averea parohiala, ingrijind de buna întreţinere a edificiilor bisericesti, culturale şi fundationale;

l)Înzestrează biserica cu odajdii, icoane, obiecte sfintite, cărţi şi cele trebuincioase pentru serviciul religios (ex.: pâine, vin, etc.), precum şi instituţiile ei, iar prin pangarul şi colportajul parohial aprovizioneaza pe credinciosi cu cele necesare exercitării practicilor religioase ortodoxe (ex.: lumanari, icoane, cărţi religioase, etc.).

Hotărîrile adunării parohiale şi ale consiliului parohial cu privire la atribuţiunile arătate sub literele c, d, e, h, i şi j, sînt supuse verificării şi aprobării consiliului eparhial.

Articolul 54

Adunarea parohiala va fi convocată de preşedinte, cu cel puţin o săptămîna înainte de data fixată pentru întrunire, instiintand despre aceasta şi pe protopop.

Convocarea va cuprinde locul şi data adunării, precum şi chestiunile ce se vor discuta.

Ea va fi citită în biserica, îndată după terminarea Sfintei Liturghii şi va fi afişată la usa bisericii.

Articolul 55

Adunarea parohiala se întruneşte în şedinţa ordinară o dată pe an şi anume în primul trimestru al anului şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori va fi nevoie.

Articolul 56

Preşedintele adunării parohiale este preotul paroh sau locţiitorul sau. În cazul în care la adunare ia parte şi protopopul, acesta va prezida şedinţa.

Articolul 57

Adunarea parohiala este valabil constituită cu prezenta a cel puţin o zecime din totalul membrilor înscrişi în lista membrilor adunării.

Dacă la data fixată pentru adunare, nu se întruneşte numărul necesar de membri, adunarea va avea loc fără vreo alta convocare, în Duminica următoare, în acelaşi loc şi la aceeaşi ora, cînd adunarea va fi valabil constituită, cu prezenta unui număr de membri, cel puţin egal cu acela al membrilor din consiliul parohial.

Articolul 58

Adunarea parohiala ia hotărîri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Articolul 59

Împotriva hotărîrilor adunării parohiale sau ale consiliului parohial, se pot face contestaţii la consiliul eparhial.

Contestaţiile se introduc în termen de 14 zile libere, la protopopiat, care le va inregistra şi inainta, odată cu avizul sau, consiliului eparhial.

D. Consiliul parohial

Articolul 60

Adunarea parohiala alege dintre membrii săi un număr de şapte, noua sau 12 membri, - după cum parohia are pînă la 1.500, 2.500 şi peste 2.500 de suflete - care formează consiliul parohial.

Tatăl şi fiul, fraţii, socrul şi ginerele nu pot fi împreună membri ai consiliului parohial.

Fac parte de drept din consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca preşedinte, ceilalţi preoti şi diaconi din parohie şi primul cantaret al bisericii parohiale, ca membri.

Articolul 61

Membrii consiliului parohial şi doi supleanţi se aleg pe termen de patru ani.

Ei sînt onorifici şi pot fi realeşi.

Articolul 62

Pentru activitate potrivnica bisericii sau parohiei, membrii consiliului parohial pot fi revocaţi de consiliul eparhial la cererea intemeiata a parohului.

Articolul 63

Consiliul parohial exercita pe timpul cat adunarea parohiala nu este întrunită, atribuţiunile acesteia, prevăzute în art. 53, în afară de cele de sub literele a, b, c, h, i şi j.

În afară de acestea, consiliul parohial alege dintre membrii adunării parohiale respective pe delegatul pentru alegerea membrilor adunării eparhiale, din circumscripţia respectiva.

Articolul 64

Consiliul parohial ia hotărîri valabile cu votul majorităţii membrilor săi.

Şedinţele consiliului parohial sînt prezidate de preotul paroh.

E. Epitropia

Articolul 65

Consiliul parohial va delega unul, doi sau trei dintre membrii săi aleşi, spre a îndeplini sarcinile de epitrop fixate de consiliu.

Alegerea epitropului va fi supusă aprobării protopopului.

Articolul 66

Epitropul este administratorul averii parohiale, sub controlul parohului.

El are următoarele atributiuni:

a)A administra averea mişcătoare şi nemişcătoare a bisericii, instituţiilor culturale şi fundatiunilor, sau fondurilor pe care le va primi cu inventar de la consiliul parohial, pangar, colportaj, etc.

Administrarea se va face în conformitate cu hotărîrile adunării parohiale sau ale consiliului parohial şi potrivit normelor şi regulamentelor în vigoare;

b)A păstra într-o lada sau casa de fier, banii şi hârtiile de valoare ale parohiei;

c)A tine un registru de venituri şi cheltuieli, iar cînd parohia are venituri mai mari, a înfiinţa un oficiu de cassa şi contabilitate;

d)A prezenta la sfarsitului anului un raport documentat asupra veniturilor şi cheltuielilor bisericesti, culturale şi fundationale;

e)A îngriji ca edificiile bisericesti, cele ale instituţiilor culturale şi fundationale şi alte bunuri bisericesti, precum şi curtea bisericii, a casei parohiale şi cimitirul să fie bine întreţinute;

f)A incasa sumele cuvenite parohiei şi a face plăţile curente cu aprobarea parohului.

Articolul 67

Epitropul este răspunzător cu întreaga sa avere, pentru buna administrare şi gestionare a averii parohiale ce i-a fost încredinţată.

Răspunderea civilă nu exclude răspunderea penală.

Aprobarea gestiunii nu-l descarca de răspundere, pentru neregulile descoperite ulterior.

F. Comitetul parohial

Articolul 68

Pe lîngă consiliul parohial se va constitui un comitet parohial pentru:

a)Inzestrarea şi infrumusetarea bisericilor, a curţilor bisericesti şi a cimitirelor şi pentru ţinerea lor în cea mai buna randuiala;

b)Formarea şi susţinerea corului bisericii;

c)Ajutorarea saracilor şi ocrotirea orfanilor şi a văduvelor;

d)Cercetarea şi ajutorarea bolnavilor;

e)Înfiinţarea şi susţinerea bibliotecii parohiale, organizarea colportajului în parohie;

f)A ajuta pe preot la catehizare şi înfiinţarea cercurilor misionare, în vederea intaririi credinţei şi simtului moral al credinciosilor;

g)Înfiinţarea şi susţinerea oricăror opere de mila creştină.

Unde mijloacele parohiei nu vor fi suficiente pentru o atare activitate proprie, organele parohiale pot, cu aprobarea chiriarhului, să se asocieze cu comitetele similare din alte parohii, pentru reciprocă sustinere.

Articolul 69

Comitetul parohiei, care va putea avea mai multe secţii, va lucra sub preşedinţia parohului sau a delegatului sau, cleric sau mirean.

Femeile majore din parohii pot fi alese membre în comitet.

Numărul membrilor în comitet nu va fi mai mare decât indoitul numărului membrilor din consiliul parohial. Comitetul parohial poate fi compus şi numai din femei. Nici un alt comitet sau asociaţie nu va putea lua fiinta, afară de cel prevăzut la art. 68 şi 69 din statut.

Articolul 70

Comitetul parohial nu are gestiune proprie. Veniturile şi cheltuielile lui se administrează prin epitropia parohiala.

SECŢIA II

A. Protopopiatul

Articolul 71

Protopopiatul este o circumscripţie administrativă bisericeasca, care cuprinde mai multe parohii din aceeaşi eparhie.

Protopopiatul cuprinde cel puţin 20 şi cel mult 50 parohii.

Întinderea teritorială a protopopiatului se determina de adunarea eparhiala, ţinînd seama de întinderea teritorială a unităţilor administrative (raion şi regiune).

Fiecare protopopiat are o cancelarie, condusă de protopop, ajutat de un secretar.

B. Protopopul

Articolul 72

Protopopul este conducătorul protopopiatului şi organul de legătură între parohie şi eparhie.

El are următoarele atributiuni:

a)Indrumeaza, coordonează şi supraveghează activitatea bisericeasca a parohiilor din protopopiat;

b)Inspecteaza cel puţin o dată pe an, parohiile din protopopiat, verificand registrele, arhiva şi biblioteca, starea bisericii, a clădirilor bisericesti, precum şi a cimitirelor şi a altor bunuri bisericesti, observând în acelaşi timp starea religioasă, morala şi socială a parohienilor;

c)Întocmeşte proces-verbal amănunţit asupra constatărilor făcute.

Procesele-verbale vor fi consemnate în registrele de inspecţiuni ale parohiilor şi se vor inainta autorităţii eparhiale, cu raport şi propuneri;

d)Supraveghează şi calauzeste activitatea catehetica, pastorala, culturală, şi socială a preotimii;

e)Îngrijeşte ca ordinele şi dispoziţiunile autorităţilor superioare să fie executate;

f)Face propuneri Chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de preoti, diaconi şi cantareti;

g)Avizează asupra cererii credinciosilor pentru înfiinţarea, desfiinţarea sau modificarea teritorială a parohiilor;

h)Aproba clericilor din protopopiat concediu pînă la 8 zile pe an;

i)Executa însărcinările primite de la autoritatea eparhiala;

j)Întocmeşte un raport anual general despre întreaga viaţa bisericeasca din protopopiat, pe care îl înaintează consiliului eparhial;

k)Avizează asupra tuturor lucrărilor organelor parohiale, care urmează a fi supuse aprobării organelor eparhiale;

l)Îndeplineşte orice alte atributiuni ce-i vor fi date de organele eparhiale.

Articolul 73

Protopopul, cu sediul în localitatea de reşedinţa a raionului, este reprezentantul oficial al Bisericii, faţă de autorităţile Statului şi îndeplineşte sarcinile publice ce-i sînt atribuite prin legi, regulamente şi alte dispoziţii în aceasta calitate.

SECŢIA III

Manastirile

Articolul 74

Manastirea este un asezamant, în care trăieşte o comunitate religioasă de calugari sau calugarite, hotariti a-şi petrece viaţa în infranare, saracie şi ascultare necondiţionată.

Articolul 75

Manastirea depinde întru toate, direct şi exclusiv de Chiriarhul respectiv, care este conducătorul ei canonic.

Articolul 76

Manastiri noi se pot întemeia numai cu binecuvantarea Sfantului Sinod, la propunerea episcopului respectiv, fie ca intemeietorul este un calugar, sau un particular, care să asigure mijloacele necesare pentru susţinerea manastirii şi a personalului ei, fie ca aceasta s-ar face din iniţiativa unor asociaţiuni bisericesti, care şi-ar lua angajamentul de a pune la dispoziţie mijloacele necesare.

Desfiinţarea unei manastiri se poate face tot numai cu încuviinţarea Sfantului Sinod.

Articolul 77

Fiecare manastire este datoare:

a)A-şi întocmi astfel viaţa în interiorul ei, încît sa devină un loc de aleasă şi desavarsita viaţa bisericeasca, de frumoase virtuti crestinesti, de evlavioase slujbe religioase, de bogata mangaiere sufleteasca şi pilda de viaţa crestineasca, atît pentru convietuitorii ei, cat şi pentru cei ce o vor vizita;

b)Sa practice ocupatiuni şi îndeletniciri potrivite cu sfintenia locului, spre a fi de folos poporului, dovedind o dragoste impreunata cu fapte bune faţă de obstea tarii.

Articolul 78

În scopul arătat în articolul precedent, manastirile de calugari vor înfiinţa:

a)Cursuri monahale pentru monahi, la manastiri mai mari, unde se vor trimite şi fraţii din alte manastiri;

b)Cursuri de misionari pentru răspândirea şi întărirea vieţii religioase;

c)Tipografii de cărţi bisericesti, religioase şi morale;

d)Legatorii de cărţi;

e)Ateliere pentru icoane;

f)Ateliere pentru pictura, strungarie, sculptura şi argintarie bisericeasca, etc.;

g)Cultura de albine, de vie, de viermi de mătase;

h)Ateliere pentru meserii, potrivite cu indeletnicirile tagmei.

Iar în cele de maici:

a)Cursuri monahale pentru pregătirea specială a maicilor;

b)Cursuri speciale profesionale şi de menaj;

c)Ateliere pentru tesaturi şi cusaturi naţionale;

d)Ateliere pentru confecţionarea stofelor preotesti şi ornate bisericesti şi pentru croirea şi cusutul vesmintelor preotesti;

e)Ateliere pentru brodatul ornatelor şi mitrelor arhieresti.

Fără absolventa a 7 clase primare şi a şcolii monahale cu certificarea calificării unei meserii invatata în atelier, nu poate fi tuns în monahism nimeni, frate sau sora.

Calugarii şi calugaritele sînt datori sa lucreze în atelierele din manastiri, unde exista.

Articolul 79

Conducătorul suprem al oricărei manastiri este Chiriarhul, iar în lipsa lui, sta la faţa locului staretul, care este conducătorul direct al întregii manastiri.

Staretul este ajutat la conducerea manastirii de soborul manastiresc, consiliul duhovnicesc şi consiliul economic.

Articolul 80

Dacă în vreo manastire s-ar afla vreun arhiereu retras sau pensionar, el poate fi ales staret, cu aprobarea Chiriarhului.

Pentru cazul cînd nu este staret, soborul are să-i facă toate înlesnirile traiului şi să-i dea toată cinstea cuvenită demnităţii arhieresti.

Articolul 81

Staretul sau stareta, ori împuterniciţii lor legali, reprezintă, cu aprobarea episcopului, manastirea înaintea instanţelor judecătoreşti, a tuturor autorităţilor administrative şi faţă de terţi.

Articolul 82

Gradele monahale sînt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah, sincel, protosincel, arhimandrit.

La maici se disting starete fără cruce şi starete cu cruce.

Gradele superioare se dau de Chiriarhi pe baza unei recomandări a consiliului duhovnicesc, numai celor cu merite deosebite şi cu pregătire.

Gradul de protosincel se va conferi de chiriarhul respectiv cu aprobarea Sinodului mitropolitan, iar gradul de arhimandrit se va conferi cu aprobarea Sfantului Sinod.

Articolul 83

În temeiul canonului 6 al sinodului II, care porunceste "Monahii nu trebuie să aibă nimic al lor propriu, ci toate ale lor se inchina manastirii", - monahii trebuie să ducă o viaţa chinoviala (de obşte), iar acolo unde o astfel de viaţa lipseşte, conducătorii mănăstirilor trebuie să o introducă.

Articolul 84

Manastirile cu mijloacele lor materiale vin în ajutor la nevoie eparhiei şi tuturor institutiunilor ei, după normele stabilite de adunarea eparhiala şi de chiriarh.

Articolul 85

Dispoziţiunile cuprinse în prezentul statut, cu privire la manastirile de calugari (monahi), se aplică prin asemănare şi manastirile de calugarite (monahii).

Articolul 86

Organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor se face printr-un regulament interior, întocmit de Sfantul Sinod.

SECŢIA IV

A. Eparhia

Articolul 87

Eparhiile sînt unităţi teritoriale bisericesti sub conducerea unui episcop, constituite dintr-un număr de parohii, grupate în protopopiate şi din manastirile aflate pe acel teritoriu.

Eparhiile sînt Episcopii sau Arhiepiscopii, după cum sînt conduse respectiv de către un Episcop sau Arhiepiscop.

Articolul 88

Eparhiile au ca organ de conducere harismatica, catehetica şi jurisdicţională, pe un Episcop sau Arhiepiscop, ca organ deliberativ, Adunarea eparhiala, iar ca organ executiv Consiliul Eparhial.

B. Episcopul şi Arhiepiscopul

Articolul 89

Episcopul şi Arhiepiscopul se bucura de toate drepturile prevăzute de sfintele canoane, statutul de faţa şi regulamentele bisericesti.

Articolul 90

Drepturile şi îndatoririle Episcopului sau Arhiepiscopului sînt:

a)Conduce eparhia în marginile prescrise de canoane şi de normele în vigoare;

b)Se îngrijeşte de bunul mers al vieţii bisericesti din eparhie şi de funcţionarea normală a organelor ei;

c)Convoacă şi prezidează organele deliberative ale eparhiei şi îngrijeşte de aducerea la îndeplinire a hotărîrilor acestora;

d)Reprezintă eparhia în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi legal împuterniciţi;

e)Hirotoneste clerici şi conferă distinctiuni bisericesti;

f)Numeşte personalul bisericesc sau îl confirma, în caz de alegere, cu respectarea normelor legale;

g)Aproba sau respinge motivat sentinţele pronunţate de consistoriul eparhial;

h)Face cat mai des vizite canonice în eparhia sa, pentru a controla mersul treburilor bisericesti, a mangaia şi a lumina direct pe credinciosi, referind despre cele constatate Sfantului Sinod şi Adunării eparhiale;

i)Acorda dispense bisericesti de căsătorie şi desface căsătoria bisericeasca, după ce s-a pronunţat divorţul de către judecătoria civilă;

j)În cazuri de vinovăţie grava şi vădită, poate suspenda din funcţiune personalul bisericesc de orice fel, din eparhia sa, chiar înainte de începerea cercetărilor, care însă vor fi făcute în termen de cel mult 30 zile de la data suspendării;

k)Episcopul este dator a sta neintrerupt la eparhie, afară de cazul cînd ia parte la şedinţele Sfantului Sinod sau alte întruniri oficiale, sau cu încuviinţarea primită de la mitropolit;

i)Acorda concediile mai mari de 8 zile pe an personalului bisericesc şi didactic.

C. Adunarea eparhiala

Articolul 91

Adunarea eparhiala este organul deliberativ pentru toate chestiunile administrative, culturale şi economice ale eparhiei, precum şi pentru cele care nu intră în competenţa episcopului sau arhiepiscopului.

Articolul 92

Adunarea eparhiala se compune din reprezentanţii clerului şi ai credinciosilor, în proporţie de 1/3 clerici şi 2/3 mireni.

Numărul membrilor Adunării Eparhiale este de 30.

Articolul 93

Membrii Adunării Eparhiale se aleg pe termen de 4 ani, de către delegaţii consiliilor parohiale pentru membrii mireni şi de către preoti şi diaconi pentru membrii clerici, pe circumscripţii stabilite de Consiliul Eparhial şi ratificate de Adunarea Eparhiala.

Articolul 94

Atribuţiunile Adunării Eparhiale sînt:

a)Susţine interesele religioase şi drepturile Bisericii, conform legilor tarii;

b)Deleagă un cleric şi doi mireni ca reprezentanţi eparhiali în Adunarea Naţionala Bisericeasca;

c)Alege pe membrii Consiliului Eparhial;

d)Alege pe membrii Consistoriului Eparhial cu aprobarea Episcopului sau Arhiepiscopului;

e)Examinează raportul general anual întocmit de Consiliul Eparhial şi hotărăşte asupra măsurilor ce trebuiesc luate pentru o buna chivernisire a treburilor bisericesti;

f)Hotărăşte asupra administrării bunurilor bisericesti eparhiale şi fundationale;

g)Întocmeşte bugetul eparhiei şi instituţiilor sale;

h)Verifica şi aproba gestiunea financiară;

i)Ia măsuri pentru procurarea mijloacelor necesare propasirii culturale şi educative bisericesti din eparhie;

j)Înfiinţează tipografii bisericesti, turnatorii de lumanari pentru cult în bisericile eparhiei şi depozite de aprovizionarea bisericilor şi credinciosilor cu cele necesare cultului ortodox (icoane, cărţi religioase, vin şi făina pentru liturghii, cruciulite, etc.);

k)Ajuta bisericile sarace;

l)Acorda burse şi subvenţii;

m)Hotărăşte asupra infiintarii, desfiinţării şi delimitării teritoriale a protopopiatelor şi parohiilor;

n)Îngrijeşte ca organele parohiale şi protopopesti să-şi îndeplinească îndatoririle legale;

o)Îngrijeşte de bunul mers al învăţămîntului pentru pregătirea personalului bisericesc din eparhie;

p)Sprijină catehizarea;

r)Hotărăşte asupra achiziţionării şi înstrăinării de bunuri mobile şi imobile, culturale şi fundationale ale eparhiei.

Articolul 95

Adunarea eparhiala se întruneşte în sesiune ordinară o dată pe an, la Duminica Samarinencii şi în sesiuni extraordinare, ori de câte ori va fi nevoie.

Convocarea Adunării se face de către preşedinte.

Articolul 96

Adunarea eparhiala este valabil constituită cu prezenta majorităţii membrilor săi şi hotărăşte valabil cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Articolul 97

Episcopul sau Arhiepiscopul este preşedintele Adunării eparhiale. În caz de împiedicare sau vacanta, Adunarea este prezidata de locţiitorul Episcopului.

Articolul 98

Adunarea se convoacă de preşedintele acesteia sau locţiitorul sau, cu 14 zile înainte de ziua fixată pentru întrunire.

Articolul 99

Hotărîrile Adunării eparhiale sau ale Consiliului eparhial, care, după aprecierea Episcopului sau Arhiepiscopului, ar putea vătăma interesele Bisericii sau Statului, vor fi trimise cu raport motivat Consiliului Naţional Bisericesc, în termen de cel mult o luna. Executarea acestor hotărîri se face numai după confirmarea lor de către Consiliul Naţional Bisericesc.

Modul de alegere, funcţionare şi dizolvare al Adunărilor eparhiale va fi prevăzut printr-un regulament.

D. Consiliul eparhial

Articolul 100

Consiliul eparhial este organul executiv al Adunării eparhiale şi conduce afacerile administrative bisericesti, culturale, economice şi fundationale pentru eparhia întreaga, iar în timpul dintre sesiunile Adunării eparhiale, atribuţiunile acesteia, prevăzute de art. 94, cu excepţia celor de sub literele h, c, d, e, g şi h, şi celor care prin legi şi regulamente sînt rezervate exclusiv Adunării eparhiale. El de asemenea verifica respectarea normelor legale cu privire la alegerile de personal bisericesc; suspenda sau dizolva consiliile parohiale şi revoca pe epitropii care s-au făcut vinovaţi de grave abateri, dispunând instituirea unei comisiuni interimare pînă la alegerea unor noi organe.

Articolul 101

Consiliul eparhial se compune din Episcop ca preşedinte, din vicarul eparhial, din consilieri administrativi ca membri permanenţi, numiţi de Chiriarh cu avizul Consiliului eparhial şi din 9 membri: trei clerici şi 6 mireni, aleşi pe termen de patru ani de Adunarea Eparhiala.

Mandatul membrilor este revocabil.

Şedinţele pot fi prezidate şi de către locţiitorul sau delegatul Episcopului.

Articolul 102

Consiliul eparhial se convoacă de către preşedintele sau, ori de câte ori va fi nevoie.

El ia hotărîri valabile, cu votul majorităţii membrilor săi.

E. Administraţia eparhiala

Articolul 103

În exercitarea atributiunilor sale executive, Episcopul sau Arhiepiscopul este ajutat de:

Vicarul eparhial:

3 - 6 consilieri administrativi permanenţi;

Cancelaria eparhiala;

Corpul de inspecţie şi control.

Articolul 104

Vicarul eparhial se numeşte de episcop dintre preotii definitivi din categoria I-a, doctori sau licentiati în teologie, sau dintre arhimandritii, doctori sau licentiati în teologie.

El are atribuţiunile ce-i sînt delegate prin decizie de Chiriarh, conduce cancelaria eparhiala şi participa de drept la şedinţele organelor deliberative eparhiale, cu vot consultativ iar în Consiliul eparhial cu vot deliberativ.

Articolul 105

Consilierii administrativi permanenţi se numesc de Chiriarh, cu avizul Consiliului eparhial, dintre preotii definitivi din categoria I-a, licentiati sau doctori în teologie. Ei nu pot ocupa alta funcţiune.

Articolul 106

Consiliul eparhial exercita prin consilierii administrativi următoarele atributiuni:

a)Studierea şi întocmirea referatelor asupra problemelor ce urmează a fi dezbătute de organele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de Chiriarh;

b)Editarea buletinului oficial al eparhiei;

c)Executarea oricăror alte atributiuni date de către organele deliberative eparhiale sau de Chiriarh.

Fiecărui consilier administrativ, prin decizie i se va fixa de către Chiriarh, sfera de activitate în problemele de ordin:

a)Bisericesc;

b)Cultural şi de învăţămînt teologic şi catehetic;

c)Economic.

În problemele mai însemnate, referatele se întocmesc de consilierii administrativi, în şedinţa comuna.

Consilierii administrativi participa fără drept de vot la şedinţele Adunării eparhiale, în afară de cazul cînd sînt membri.

Articolul 107

Cancelaria eparhiala executa toate lucrările administrative ale organelor deliberative şi executive eparhiale.

Ea este condusă de Vicarul eparhial.

Articolul 108

Cancelaria eparhiala are următoarele servicii:

a)Secretariatul, personalul, registratura şi arhiva;

b)Administrarea bunurilor bisericesti;

c)Contabilitatea, casieria şi corpul de inspecţie şi control;

d)Tehnic.

Articolul 109

Corpul de inspecţie şi control este încadrat cu următorii inspectori, numiţi de Chiriarh:

a)Un inspector bisericesc, numit dintre preotii definitivi, de categoria I-a, licentiati sau doctori în teologie, cu atributiuni generale de control şi de acuzator la Consistoriul eparhial;

b)Exarhul mănăstirilor numit dintre arhimandriti, cu atributiuni generale de inspecţie şi control a mănăstirilor şi de referent pentru problemele manastiresti.

Articolul 110

Vicarul, consilierii administrativi, membrii corpului de inspecţie şi control şi personalul cancelariei eparhiale se bucura de dispoziţiunile generale cu privire la funcţionari în ceea ce priveşte salarizarea.

SECŢIA V

A. Mitropolia

Articolul 111

Sub raportul oranduirii canonice şi administrative, eparhiile sînt grupate în Mitropolii.

Ele sînt conduse de către un Mitropolit.

Articolul 112

Episcopii sufragani dintr-o Mitropolie alcătuiesc Sinodul mitropolitan, care conduce treburile comune ale eparhiilor din Mitropolie şi care nu cad în competenţa Sfantului Sinod, în marginile prescrise de canoane şi de normele în vigoare.

Articolul 113

Sinodul Mitropolitan este prezidat de Mitropolit, care îl convoacă ori de câte ori este nevoie.

El ia hotărîri valabile, cu votul majorităţii membrilor săi.

C. Mitropolitul

Articolul 114

Mitropolitul se bucura de toate drepturile stabilite de sfintele canoane şi în traditia bisericeasca poarta ca semn distinctiv cruce pe culion, cu camilafca neagra şi are următoarele atributiuni:

a)Convoacă şi prezidează Sinodul mitropolitan;

b)Prezidează alegerea de Episcopi sufragani;

c)Hirotoneste, împreună cu ceilalţi Episcopi, conform canoanelor, pe Episcopii sufragani;

d)Emite gramata pentru inscaunarea Episcopilor sufragani;

e)Numeşte loctiitori de Episcopi, în caz de vacanta, la eparhiile sufragane;

f)Acorda concedii Episcopilor sufragani, pînă la 30 zile;

g)Viziteaza colegial, cînd va găsi de bine, Episcopii din Mitropolie;

h)Primeşte plângerile aduse împotriva Episcopilor sufragani, dispune cercetarea şi aduce la cunoştinţa Sfantului Sinod rezultatul acestora.Partea II Despre cler

Capitolul 1Pregătirea clerului

Articolul 115

Pregătirea personalului bisericesc se face în:

a)Şcoli de cantareti;

b)Seminarii monahale;

c)Institute teologice de grad universitar.

Articolul 116

Organizarea, modul de funcţionare, recrutarea personalului didactic, condiţiunile de admitere, programele de învăţămînt, scolaritatea şi drepturile pe care le conferă diplomele de absolvirea fiecărei şcoli, se vor determina printr-un regulament special, întocmit de Sfantul Sinod.

Articolul 117

Organizarea învăţămîntului pentru pregătirea personalului bisericesc şi recrutarea corpului didactic, se va face după criterii asemănătoare cu cele privitoare la învăţămîntul public pentru şcolile de grad corespunzător.

Articolul 118

Jurisdicţiunea canonica şi învăţătura dogmatica, precum şi îndrumarea şi controlul învăţămîntului şi al gestiunii în şcolile pentru pregătirea personalului bisericesc de orice grad, aparţin organelor Bisericii Ortodoxe Române, stabilite în statut şi prin regulament.

Capitolul 2Recrutarea personalului bisericescSECŢIA I

Numirea clerului din parohii

Articolul 119

Cantaretii bisericesti se recruteaza dintre absolvenţii şcolilor de cantareti bisericesti şi se numesc sau se confirma, în caz de alegere, de Episcop, la propunerea Consiliului eparhial.

Articolul 120

Diaconii şi preotii slujitori se recruteaza dintre licentiatii sau doctorii în Teologie, care au depus examenul de capacitate preoteasca la propunerea Consiliului eparhial sau la propunerea adunării parohiale, în cazurile cînd Chiriarhul va cere.

Articolul 121

Diaconii şi preotii slujitori, pentru a putea fi numiţi, trebuie să fie majori, cetăţeni români şi sa întrunească condiţiunile canonice, bucurandu-se de toate drepturile civile şi politice.

Articolul 122

La parohiile de categoria I se numesc sau se aleg doctorii în teologie şi licentiati în teologie, care au obţinut diploma de capacitate preoteasca cu nota "foarte bine".

La parohiile de categoria II se numesc sau se aleg cu precădere cei de la aliniatul precedent şi cei cu diploma de capacitate preoteasca cu nota "bine".

La parohiile de categoria III se numesc sau se aleg cu precădere cei de la aliniatele precedente şi cei cu diploma de capacitate preoteasca cu nota "suficient".

Articolul 123

Numirea în posturi a preoţilor şi diaconilor se face cu titlu provizoriu.

După cinci ani de activitate şi după audierea unor cursuri speciale, clericii provizorii vor depune examenul de definitivare în faţa comisiunilor instituite de Sfantul Sinod, pe lîngă fiecare Institut Teologic de grad universitar (Centru de Îndrumare respectiv).

Cei care vor obţine calificative superioare categoriei parohiei pe care o ocupa, pot fi mutati - la cerere - în parohii corespunzătoare calificativului obţinut.

Cei care vor obţine calificativul corespunzător parohiei pe care o ocupa, vor fi mentinuti în acele parohii sau mutati - la cerere - în parohii de aceeaşi categorie.

Cei care vor obţine un calificativ inferior categoriei parohiei pe care o ocupa, vor fi mutati în parohii corespunzătoare calificativului obţinut.

Cei care nu vor obţine calificativul de trecere sau cei care nu s-au prezentat la cursurile şi examenele seriilor anului obligator, cu aprobarea Chiriarhului, vor putea fi mentinuti, cu titlu provizoriu, la o parohie de categoria III pînă la un nou examen, ce-l vor da după doi ani de la data primului examen.

Cei care nu vor reusi sau nu se vor prezenta nici la al doilea examen, vor fi eliminati definitiv din cler.

Articolul 124

După un nou termen de cinci ani de la examenul de definitivare şi după audierea unor cursuri speciale, clericii vor depune examenul de promovare în faţa comisiunilor instituite de Sfantul Sinod, pe lîngă Institutele Teologice de grad universitar.

Dispoziţiunile art. 123, alin. 3, 4, 5 şi 7 se aplică şi cu privire la examenul de promovare.

Articolul 125

Transferarile la cerere ale preoţilor şi diaconilor, în parohii de categorie superioară, se fac numai după examenul de definitivare sau de promovare şi conform notelor calificative specificate la art. 123 şi 124.

În Municipiul Bucureşti nu vor putea fi transferati decât preotii cu examenul de promovare din categoria I cu o activitate preoteasca excepţionala de 15 ani şi după urmarea unor cursuri speciale şi a unui examen special, depus în faţa unei comisiuni la Institutul Teologic de grad universitar din Bucureşti (Centrul de îndrumare preoteasca).

Articolul 126

Protopopul se recruteaza dintre preotii definitivi de categoria I, licentiati sau doctori în teologie.

El se numeşte de Chiriarh dintre cei trei preoti recomandaţi de un colegiu, constituit din toţi preotii, diaconii şi cantaretul I, de la fiecare parohie, din protopopiatul respectiv.

Articolul 127

Un regulament va determina în amănunt normele speciale şi procedura de urmat pentru recrutarea şi transferarea cantaretilor, diaconilor şi preoţilor slujitori.

Regulamentul va fi întocmit de Sfantul Sinod.

Articolul 128

Cantaretii şi ceilalţi slujitori bisericesti, precum şi preotii şi diaconii de la catedralele episcopale, arhiepiscopale, mitropolitane şi Patriarhie, se aleg şi se numesc de către Chiriarh.

SECŢIA II

Alegerea clerului superior

Articolul 129

Episcopii şi mitropolitii se aleg dintre licentiatii sau doctorii în Teologie, mitropoliti, arhiepiscopi, episcopi, arhierei, monahi sau preoti din categoria I, vaduvi prin deces, care sînt cetăţeni români, îndeplinesc condiţiunile canonice şi sînt bine pregatiti pentru aceasta treapta. Patriarhul se alege dintre episcopii, arhiepiscopii sau mitropolitii în funcţiune.

Articolul 130

Episcopii, mitropolitii şi Patriarhul se aleg prin vot secret, de un Colegiu electoral, constituit din membrii Adunării Naţionale Bisericesti şi cei ai Adunării Eparhiale a eparhiei vacante.

Din colegiu fac parte ca membri de drept: Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ministrul Cultelor sau delegaţii lor, un delegat al Marii Adunări Naţionale, întrucât ar fi bărbaţi şi ortodocsi şi rectorii Institutelor Teologice de grad universitar.

Colegiul electoral se convoacă cel mai târziu în trei luni de la declararea vacantei, de către Patriarh, pentru alegerile de episcop, arhiepiscop şi mitropolit şi de către Patriarhul locotenent pentru alegerile de Patriarh.

Colegiul este valabil constituit cu prezenta majorităţii membrilor săi şi hotărăşte valabil cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi. El va fi prezidat de Mitropolit pentru alegerile de episcopi şi arhiepiscopi din eparhiile sufragane, de Patriarh pentru alegerile de mitropoliti şi de Patriarhul locotenent pentru alegerile de Patriarh.

Alegerile vor fi conduse de preşedinte, ajutat de doi secretari şi doi bărbaţi de încredere, desemnaţi de Colegiu, cu care formează biroul Colegiului.

Fiecare alegator scrie pe un buletin numele aceluia pe care îl socoteşte vrednic de a fi ales.

Buletinele se vor depune în urna de alegatori, în ordinea chemării lor de preşedinte.

Preşedintele, împreună cu secretarii, numara buletinele, luându-le unul câte unul şi punându-le în alta urna goala.

În cazul în care numărul buletinelor corespunde cu acela al membrilor votanti, preşedintele, în vazul tuturor, scoate pe rând buletinele din urna, citind cu glas tare numele înscrise. Secretarii vor insemna voturile. Rezultatul va fi proclamat de preşedinte şi consemnat într-un proces-verbal.

În cazul în care nimeni nu a întrunit majoritatea absolută de voturi, se va proceda la o noua votare pentru alegerea unuia dintre cei doi care au obţinut cele mai multe voturi la primul scrutin.

În caz de paritate de voturi, decid sortii.

Procesul-verbal, semnat de preşedinte, secretari şi bărbaţii de încredere, se înaintează Sfantului Sinod pentru examinarea şi cercetarea canonica a alegerii.

Articolul 131

Examinarea canonica a celor aleşi se face de Sfantul Sinod, iar confirmarea se face prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dat la propunerea Guvernului în urma recomandarii Ministrului Cultelor.

Inscaunarea şi instalarea se fac potrivit datinelor Tarii.

Gramata de instalare a episcopilor se da de către mitropolit, a mitropolitilor de către Patriarh şi a Patriarhului de care Sfantul Sinod.

În cazul în care cel ales nu este arhiereu, el se sfinteste de către mitropolitul locului, asistat de cel puţin doi episcopi sau arhierei, numai după aceasta putând primi decretul de confirmare de la Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi gramata de instalare.

Articolul 132

În cazul în care alegerea nu va fi aprobată de Sfantul Sinod sau de Prezidiul Marii Adunări Naţionale, se va proceda la o noua alegere, în termenul fixat de Sfantul Sinod în acest scop.

SECŢIA III

Despre vacante

Articolul 133

În caz de vacante, Episcopii - pentru parohii şi protopopiate -, Mitropolitii - pentru eparhii - şi Patriarhul pentru mitropolii -, vor numi loctiitori pînă la instalarea unui nou titular.

În caz de vacanta a scaunului de Patriarh, devine Patriarh, locotenent de drept unul din mitropoliti, sau episcopi, luati în ordinea lor prevăzută în art. 11 din prezentul statut.

Capitolul 3Secția i

Despre obligaţiile şi drepturile clerului şi ale cantaretilor din parohie

Articolul 134

Preotii, diaconii şi cantaretii, care au absolvit şcolile de cantareti bisericesti, sînt obligaţi a face catehizare, conform normelor ce se vor stabili de Sfantul Sinod în înţelegere cu Ministerul Cultelor.

Articolul 135

Membrii clerului, preoti, diaconi şi cantareti, sînt obligaţi a acorda asistenţa şi servicii religioase ostasilor, ori de câte ori li se va cere.

Articolul 136

Spitalele, orfelinatele, şcolile corecţionale, penitenciarele, azilele, vor avea la cerere asistenţa religioasă pentru credinciosii ortodocsi din aceste instituţii.

Sarcina acordării asistenţei religioase o are parohul parohiei pe teritoriul căreia se găsesc aceste instituţii, sau preot delegat de Chiriarh.

Articolul 137

Preotii, diaconii şi cantaretii de enorie beneficiază, pe lîngă salariu şi de locuinta şi sesie, acolo unde exista.

SECŢIA II

Despre conferinţele clerului

Articolul 138

Clericii vor tine în fiecare an conferinţe pe protopopii sau eparhii, după cum va hotărî Chiriarhul.

Conferinţele vor avea un caracter teoretic şi practic pentru realizarea următoarelor scopuri:

a)Perfecţionarea preoţilor în slujbele bisericesti;

b)Îndrumarea preoţilor în toate ramurile de activitate parohiala:

c)Lămurirea problemelor de actualitate, interesand Biserica şi clerul;

d)Cunoaşterea şi îndrumarea activităţii pastorale;

e)Aprofundarea cunoştinţelor teologice;

f)Perfecţionarea preoţilor ca predicatori şi duhovnici:

g)Combaterea ratacirilor de la credinţa.

De asemenea, se vor tine anual pe protopopiate conferinţe ale cantaretilor bisericesti, în scopul perfecţionării lor profesionale.

Conferinţele vor fi prezidate de delegatul Chiriarhului respectiv.

SECŢIA III

Distinctiuni bisericesti

Articolul 139

Pentru activitate deosebită pe teren bisericesc, sub raport harismatic, didactic, misionar, cultural, social sau economic, preotii de mir pot primi următoarele distinctiuni onorifice bisericesti:

a)Sachelar;

b)Iconom;

c)Iconom stavrofor.

Articolul 140

Distinctiunea de sachelar se acordă de către Chiriarhul respectiv preoţilor care au avut o activitate deosebită şi au depus examenul de definitivat.

Sachelarul poarta ca semn distinctiv brau albastru.

Articolul 141

Distinctiunea de iconom se acordă de sinodul mitropolitan, la propunerea Chiriarhului respectiv, preoţilor sachelari, care au avut o activitate deosebită şi au depus examenul de promovare.

Iconomul poarta ca semn distinctiv brau albastru şi captuseala albastra la giubea (greaca), iar la slujbele divine bedernita.

Articolul 142

Distinctiunea de iconom stavrofor se acordă de sinodul mitropolitan, la propunerea Chiriarhului respectiv, preoţilor iconomi, care au avut o activitate deosebită de cel puţin 15 ani de la hirotonie.

Iconomul stavrofor poarta ca semn distinctiv, pe lîngă cele de iconom, sfanta cruce pe piept.

Articolul 143

În caz de abateri grave, aceste distinctiuni pot fi retrase pe bază de sentinta consistoriala.

Articolul 144

Protopopii, în timpul funcţiunii lor în aceasta calitate, vor purta ca semn distinctiv brau roşu.

Consilierii administrativi şi inspectorii de la eparhii, precum şi inspectorii din administraţia patriarhala vor purta ca semn distinctiv brau ciclamen.

Consilierii administrativi patriarhali, directorul Sfantului Sinod şi inspectorul consistorial din administraţia patriarhala poarta brau violet.

Culionul şi captuseala giubelei (greaca) vor fi în culoarea braului.

Aceste semne distinctive vor putea fi purtate şi după ieşirea din aceste funcţiuni de cei amintiti mai sus, numai cu aprobarea Sinodului Permanent, la propunerea Chiriarhului, pentru activitatea excepţionala.

Capitolul 4Disciplina clerului

Articolul 145

Organele disciplinare şi de judecată pentru clericii de mir, preoti diaconi şi cantaretii, în chestiunile pur bisericesti sînt:

1.Consistoriul disciplinar protopopesc;

2.Consistoriul eparhial;

3.Consistoriul central bisericesc.

Articolul 146

Pe lîngă protopopiate funcţionează consistoriul disciplinar protopopesc.

Consistoriul disciplinar protopopesc are un preşedinte şi trei membri, dintre care doi membri clerici, numiţi pe termen de patru ani, de către Chiriarh, dintre preotii cu examenul de promovare din categoria I, din protopopiat, cu cunoştinţe canonice şi un cantaret.

În cazurile cînd se judeca chestiuni privitoare numai la preoti, membrul cantaret nu participa.

Articolul 147

Consistoriul disciplinar protopopesc funcţionează ca organ disciplinar şi de judecată pentru personalul bisericesc inferior şi ca organ de impaciuire pentru neînţelegerile ivite în sanul personalului bisericesc, cu privire la taxele de epitrahil, neînţelegerile dintre parohieni şi preotime, precum şi pentru cele privitoare la micşorarea veniturilor preotesti de către adunarea parohiala.

Dacă părţile nu s-au declarat impacate prin hotărîrea data, cauza se transpune spre judecare, în ultima instanţa, la consistoriul eparhial.

Hotărîrile Consistoriului disciplinar protopopesc, privind personalul bisericesc inferior, sînt definitive după aprobarea lor de Chiriarh şi nu pot fi atacate cu recurs la consistoriul eparhial, decât cele care prevăd pedeapsa destituirii pentru cantaretii bisericesti.

Articolul 148

Consistoriul eparhial funcţionează la fiecare eparhie şi este format din: trei membri titulari, doi membri supleanţi. Membrii sînt toţi preoti cu examenul de promovare, din categoria I, doctori sau licentiati în teologie, cu cunoştinţe canonice şi juridice.

Ei se aleg de Adunarea Eparhiala, pe termen de patru ani şi se aproba de Chiriarh, putând fi realeşi.

Preşedintele consistoriului se numeşte de către Chiriarh dintre membrii titulari ai acestuia.

Consistoriul va avea un grefier numit de Chiriarh la propunerea preşedintelui.

Articolul 149

Consistoriul eparhial da hotărîri definitive şi executorii, prin simpla lor aprobare de către Chiriarh, sau hotărîri supuse recursului, după criterii ce se vor stabili prin regulament.

Articolul 150

Consistoriul Central Bisericesc funcţionează la Patriarhie şi este format din cinci membri şi un grefier. Fiecare membru titular poate avea câte un supleant.

Membrii sînt toţi preoti, cu examenul de promovare din categoria I, doctori sau licentiati în teologie, cu cunoştinţe canonice şi juridice, avînd o vechime de cel puţin 15 ani în preotie.

Ei se aleg pe un termen de 4 ani de către Adunarea Naţionala Bisericeasca cu aprobarea Patriarhului, putând fi realeşi.

Preşedintele Consistoriului se numeşte dintre membrii titulari ai acestuia de către Patriarh.

Articolul 151

Consistoriul Central Bisericesc este organul de recurs pentru hotărîrile consistoriilor eparhiale, cu excepţia celor prin care s-a aplicat pedeapsa caterisirii.

Articolul 152

Sfantul Sinod ca organ de recurs judeca toate cauzele sancţionate de consistoriile eparhiale cu caterisirea.

Articolul 153

Hotărîrile instanţelor disciplinare şi de judecată devin executorii numai după investirea lor cu formula executorie de către Chiriarh.

Articolul 154

Hotărîrile instanţelor disciplinare şi de judecată se executa prin organele Bisericii.

Articolul 155

Membrii Sfantului Sinod şi arhiereii vicari sînt supuşi jurisdicţiei executive a acestuia, pentru toate abaterile disciplinare bisericesti.

Articolul 156

Episcopul ca şef ierarhic poate aplica singur sancţiuni disciplinare personalului bisericesc al eparhiei, în măsura şi în condiţiunile ce se vor fixa prin regulament.

Articolul 157

Împricinaţii pot fi apăraţi în faţa tuturor organelor disciplinare şi de judecată bisericeasca de către apărătorii bisericesti, recrutati conform dispoziţiunilor din regulament.

Articolul 158

Constituirea şi competenţa organelor disciplinare, precum şi procedura de judecată, se vor determina printr-un regulament special, întocmit de Sfantul Sinod şi aprobat la propunerea Ministrului Cultelor, prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române.

Regulamentul va determina normele şi condiţiunile de revizuire a sentinţelor date de organele disciplinare şi de judecată.

Partea IIIInstituţii anexe ale Bisericii Ortodoxe Române

Articolul 159

Pe lîngă Patriarhia Română, funcţionează cu patrimoniu distinct:

a)Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române;

b)Fondul de asigurare al bunurilor Bisericii Ortodoxe Române;

c)Fondul de credit şi ajutor pentru clerul ortodox român;

1.Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxa

Articolul 160

Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxa al Bisericii Ortodoxe Române, cu sediul în localul Sf. Sinod şi Manastirea Antim din Bucureşti, are ca scop editarea, tipărirea şi răspândirea Sfintei Scripturi, a cărţilor de ritual, a lucrărilor şi revistelor de ştiinţa teologica şi a literaturii pentru întărirea religiozitatii credinciosilor, precum şi pentru confecţionarea şi răspândirea icoanelor şi obiectelor sacre şi a celor cu caracter religios, necesare bisericilor şi credinciosilor.

Toate produsele Institutului Biblic şi de Misiune se distribuie bisericilor şi credinciosilor prin magazinele bisericesti eparhiale.

Articolul 161

Institutul Biblic şi de Misiune funcţionează sub îndrumarea Patriarhului, fiind administrat de Consiliul Naţional Bisericesc şi Administraţia Patriarhala, ajutaţi de un comitet tehnic compus din 4 membri şi un preşedinte, aleşi de Sinodul Permanent şi de Consiliul Naţional Bisericesc, în şedinţa comuna, pe termen de patru ani.

Articolul 162

Organizarea, funcţionarea şi constituirea patrimoniului Institutului Biblic se vor determina prin regulamentul de funcţionare al Consiliului Naţional Bisericesc, Administraţiei şi Cancelariei Patriarhale.

Tipografia Cărţilor Bisericesti, tipografiile de la manastirile Neamtu şi Cernica, atelierele de confectionat icoane, cruci şi alte obiecte bisericesti din manastiri, precum şi atelierele pentru confectionat stofe preotesti şi odajdii bisericesti de la manastirea Tiganesti şi alte manastiri, fac parte integrantă din Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxa. Toate tipografiile eparhiale se încadrează în Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxa.

2.Fondul de asigurare al bunurilor Bisericii Ortodoxe Române

Articolul 163

Fondul de asigurare al bunurilor Bisericii Ortodoxe Române are ca scop asigurarea bunurilor bisericesti.

Articolul 164

Fondul este condus şi administrat de Serviciul economic al Administraţiei Patriarhale.

Organizarea, funcţionarea şi constituirea patrimoniului se vor introduce în regulamentul special întocmit pentru funcţionarea Consiliului Naţional Bisericesc, Administraţiei şi Cancelariei Patriarhale.

3.Fondul de credit şi ajutor pentru clerul ortodox român

Articolul 165

Fondul de credit şi ajutor are de scop acordarea de împrumuturi clerului şi parohiilor, cum şi ajutoare pentru personalul bisericesc, în cazuri de boala sau deces.

Articolul 166

Acest fond este condus şi administrat de Serviciul economic al Administraţiei Patriarhale, printr-un consiliu special din cinci membri, ales de către Consiliul Naţional Bisericesc şi aprobat de Patriarh, pe termen de patru ani.

Organizarea, funcţionarea şi constituirea patrimoniului se vor introduce în regulamentul special întocmit pentru funcţionarea Consiliului Naţional Bisericesc, Administraţiei şi Cancelariei Patriarhale.

Dispoziţiuni comune

Articolul 167

Funcţionarii Institutului Biblic şi de Misiune, ai Fondului de Asigurare a Bunurilor Bisericii Ortodoxe Române, precum şi ai Fondului de credit şi ajutor pentru clerul ortodox Roman, se bucura de dispoziţiunile generale cu privire la funcţionari în ceea ce priveşte salarizarea, fie ca sînt plătiţi de Stat, fie ca sînt plătiţi din fonduri proprii şi numirea lor se comunică Ministerului Cultelor.

Partea IVDispoziţiuni diverse

Despre averea bisericeasca

Articolul 168

Totalitatea bunurilor aparţinînd Patriarhiei, Mitropoliilor, Episcopiilor, Protopopiatelor, Parohiilor şi Mănăstirilor constituie averea bisericeasca.

Articolul 169

Din punct de vedere al destinaţiei sale, averea bisericeasca cuprinde bunuri sacre şi bunuri comune.

Bunurile sacre sînt cele destinate prin sfintire sau binecuvantare cultului divin. Ele nu pot fi înstrăinate şi nici urmărite.

Bunurile comune sînt cele afectate întreţinerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor culturale şi de caritate şi îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii.

Articolul 170

Averea fundatiunilor şi asociaţiunilor, care au personalitate juridică, este proprietatea acestora şi se administrează de Biserica în limita şi în condiţiunile actelor constitutive şi conform dispoziţiunilor acestui statut.

Donatiunile cu destinaţie fac parte din averea bisericeasca şi se administrează ca atare.

Articolul 171

Dobândirea, înstrăinarea, grevarea şi administrarea averii bisericesti, precum şi controlul ierarhic şi verificarea gestionara se vor face după normele ce se vor stabili printr-un regulament special, întocmit de Adunarea Naţionala Bisericeasca.

Dispoziţiuni cu privire la edificiile şi la cimitirele rurale

Edificiile bisericesti

Articolul 172

Bisericile sînt:

a)Parohiale şi filiale;

b)De cimitir;

c)Fundationale;

d)Izolate;

e)Paraclise;

f)Catedrale;

g)De manastiri;

h)Din străinătate.

Articolul 173

Biserica parohiala aparţine parohiei. Dacă într-o parohie sînt mai multe biserici, episcopul desemnează pe cea de căpetenie ca biserica parohiala.

În oraşele cu reşedinţa episcopala, ca şi în oraşele de reşedinţa de regiune sau raion, episcopul va designa biserica catedrala.

Articolul 174

Bisericile din cimitire - întrucât nu sînt de sine stătătoare - sînt pendinte de biserica parohiala cea mai apropiată.

Unde împrejurările locale o pretind, episcopul poate dispune şi altfel.

Articolul 175

Bisericile ctitoresti, întemeiate pe baza actelor de fundaţii, se conduc de epitropii speciale, potrivit acelor acte, sub preşedinţia Chiriarhului sau delegatului sau; stau însă şi ele sub jurisdicţiunea şi controlul autorităţilor bisericesti din punct de vedere administrativ, gestionar şi religios, ca şi bisericile parohiale, supunându-se aceloraşi obligaţiuni faţă de eparhie.

Actele de funcţiune ale acestor biserici pot fi - dacă e cazul - cercetate şi puse de acord cu dispoziţiunile acestui statut de către autorităţile bisericesti. În caz de refuz, biserica, cu toate bunurile ei mobile şi imobile, trece în administraţia eparhiei.

Articolul 176

Dacă o fundaţie filantropica sau culturală, cu biserica separată de clădirile fundatiunii, s-ar desfiinta, biserica ei trece în posesiunea parohiei sau eparhiei pe teritoriul căreia se afla.

Articolul 177

O biserica particulară, imediat după sfintirea ei, trece în proprietatea şi folosinţă eparhiei, cu tot terenul şi clădirile afectate ei şi cade sub dispoziţiunile acestui statut, ţinându-se bineînţeles seama de actele de fundatiune. Eventualele condiţii testamentare contrare acestui statut se vor considera nule.

Articolul 178

Bisericile izolate care nu se afla pe un teritoriu locuit de vreo aşezare omeneasca, bisericile monumente istorice, cum şi toate monumentele istorice cu caracter religios aparţin eparhiei pe teritoriul căreia se afla şi cad în grija şi administrarea acelei eparhii.

Articolul 179

Afară de paraclisele de la resedinte sau biserici principale, mai sînt paraclise de sine stătătoare.

Acestea sînt pendinte de autoritatea în serviciul căreia stau, avînd însă ca autoritate suprema bisericeasca pe episcop.

Pe preotul lor îl numeşte pretutindeni episcopul, după propunerea motivată a consiliului eparhial.

Articolul 180

Biserici de orice categorie se pot ridica numai cu învoirea şi binecuvantarea episcopului, fie ca se cladesc din nou, fie ca se transforma dintr-un alt edificiu.

Obiectele de cult de la bisericile desfiinţate nu se pot folosi decât conform dispoziţiunilor episcopului.

Cimitirele rurale

Articolul 181

Fiecare parohie rurală are dreptul la un cimitir pentru ingroparea morţilor, care este proprietatea parohiei.

Articolul 182

Cimitirul şi locul sau se administrează de organele parohiale.

Articolul 183

Cimitirul se supraveghează de paroh şi consiliul parohial, care este dator a se îngriji de imprejmuirea lui şi de ţinerea lui în buna ordine.

Articolul 184

Locurile de morminte se dau cu plata sau gratuit, după hotărîrea consiliului parohial şi potrivit legii ce ar reglementa aceasta.

Articolul 185

Cimitirele noi se înfiinţează în înţelegere cu autorităţile sanitare şi administrative.

Despre personalitatea juridică

Articolul 186

Parohiile, protopopiatele, manastirile, episcopiile, mitropoliile şi patriarhia, sînt persoane juridice de drept public*).

Notă *) Asupra sensului acestei notiuni a se vedea art. 28 al Decretului nr. 177 din 4 August 1948.

Despre incompatibilităţi

Articolul 187

În întreaga Biserica Ortodoxa Română nimeni nu poate fi în acelaşi timp:

a)Membru al consiliului eparhial şi al consistoriului eparhial;

b)Protopop şi membru al consistoriului eparhial;

c)Membru al Consistoriului Naţional Bisericesc şi al Consistoriului central bisericesc;

d)Asemenea nu pot fi aleşi membri ai Consistoriului protopopesc, ai consiliului eparhial şi ai consistoriului eparhial cei ce sînt înrudiţi între ei, sau cu Chiriarhul respectiv, pînă la al patrulea grad de sânge şi al doilea de cuscrie;

e)Funcţionar în administraţia şi controlul bisericesc şi membru în forurile de disciplina bisericesti.

Articolul 188

Nici un membru al vreunui corp bisericesc reprezentativ, administrativ, de control şi de disciplina bisericeasca nu poate lua parte la deciderea următoarelor cauze:

a)A cauzei lor proprii sau a celor ce le pot aduce pagube sau câştig personal;

b)A cauzelor rudeniilor, pînă la al patrulea grad de sânge sau al doilea de cuscrie;

c)A cauzelor părinţilor sau copiilor adoptivi, precum şi a cauzelor celor ce stau sub tutoratul sau curatela lor;

d)A cauzelor la care au fost martori, procuratori, experţi, sau pe care le-au anchetat;

e)A cauzelor la a căror decidere au luat odată parte în instanţa inferioară.

Despre cheltuieli şi ajutorul Statului

Articolul 189

Cheltuielile pentru întreţinerea cultului ortodox vor fi acoperite în contribuţii consimţite de credinciosi şi din venituri proprii ale Bisericii. Salariile slujitorilor şi ale funcţionarilor bisericesti şi aşezămintelor Bisericii Ortodoxe, precum şi cheltuielile pentru centrele eparhiale şi patriarhale, sînt plătite de către Stat, în conformitate cu bugetul sau anual.

Articolul 190

Salarizarea personalului Bisericii Ortodoxe se face conform normelor generale în vigoare pentru funcţionarii publici.

Articolul 191

Numirile în orice funcţiuni bisericesti vor fi comunicate Ministerului Cultelor.

Articolul 192

Terenurile agricole parohiale (sesii, donaţii, etc.) şi terenurile agricole (arabil, pasune, islaz, livezi etc.) ale eparhiilor, schiturilor şi mănăstirilor vor fi folosite de proprietari şi uzufructuari, conform normelor stabilite de forurile competente ale Statului.

Despre asociaţii de eparhii

Articolul 193

Fiecare eparhie sau în unire cu altele din Mitropolia de care ţin, are dreptul de a înfiinţa tipografii bisericesti şi ateliere pentru confecţionarea obiectelor de cult, necesare bisericilor şi aşezămintelor lor, încadrate Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxa, precum şi turnatorii de lumanari necesare cultului. Toate produsele se vor distribui bisericilor şi credinciosilor prin magazinele bisericesti eparhiale şi prin pangarul şi colportajul parohiilor.

Dreptul de succesiune al ierarhilor şi monahilor

Articolul 194

Eparhiile au vocatiune asupra întregii averi succesorale a ierarhilor lor şi se socotesc succesoare rezervatare a 1/2 din aceasta avere, în cazul în care vin în concurs cu succesorii sesinari sau testamentari.

Drepturile succesorilor sesinari sau testamentari se vor raporta numai asupra jumătăţii nerezervata eparhiilor şi sînt reglementate conform dispoziţiunilor Codului Civil.

Articolul 195

Biblioteca ierarhilor, precum şi toate odajdiile şi obiectele de cult ale acestora nu intră în masa succesorală şi se dobîndesc de drept în întregime de către eparhie.

Articolul 196

Averea monahilor şi monahiilor adusă cu dânşii în manastiri, ca şi cea dobandita în orice mod în timpul monahismului, rămîne întreaga manastirii de care tine.

Articolul 197

Ierarhii pensionaţi, retrasi sau demisionaţi sînt obligaţi a locui în manastirea de la care au metania, sau în aceea ce li se va destina de Sf. Sinod, iar după moarte averea lor e supusă dispoziţiunilor din art. 194 şi 195.

Despre stemele eparhiale

Articolul 198

Stema Patriarhiei, precum şi stemele Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor şi Episcopiilor se vor stabili de Sfantul Sinod.

Buletinul Oficial

Articolul 199

Patriarhia Română publică Revista:

I. Buletinul sau Oficial, "Biserica Ortodoxa Română", în care vor fi inserate în mod obligator:

a)Dezbaterile organelor deliberative centrale ale Bisericii;

b)Deciziile şi dispoziţiile cu caracter normativ date pentru întreaga Biserica Ortodoxa Română;

c)Toate celelalte dispoziţii şi incunostintari pentru care este necesară publicitatea;

d)Teme (subiecte) de îndrumare pastorala, recensii, etc.

II. Revista "Ortodoxia" pentru problemele de ordin extern ortodox şi interconfesional.

III. Revista "Studii Teologice" a celor trei Institute Teologice universitare, cu prelegerile şi studiile profesorilor.

Buletinul Oficial şi cele doua reviste sînt obligatorii pentru toate parohiile din cuprinsul Patriarhiei Române.

Dispoziţiuni finale şi transitorii

Articolul 200

Adunările eparhiale constituite în baza prezentului Statut vor proceda, în şedinţele primei întruniri, la clasificarea parohiilor şi fixarea protopopiatelor din eparhia respectiva, în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în Statutul de faţa.

Articolul 201

Actualele organe reprezentative în parohii, protopopii, eparhii, mitropolii şi Patriarhie încetează pe data constituirii noilor organe deliberative instituite prin prezentul Statut.

Articolul 202

Absolvenţii fostelor Institute sau Academii teologice din Ardeal, care au la baza bacalaureatul, diploma de seminar teologic sau de şcoala normală cu opt clase, precum şi examenul de calificatie preoteasca, sînt asimilaţi în drepturi cu licentiatii în teologie.

Articolul 203

Preotii şi diaconii în funcţiune la data publicării prezentului Statut, cu o vechime de 5 - 10 ani de preotie, sînt socotiţi provizorii, urmând a depune examenul de definitivat în condiţiunile art. 123, iar cei cu o vechime în preotie de peste zece ani sînt dispensaţi de examenul de definitivat, urmând să depună numai examenul de promovare în condiţiunile art. 124 din statutul de faţa.

Articolul 204

Chiriarhii, în termen de cel mult trei luni de la publicarea prezentului Statut, vor revizui toate distincţiunile onorifice bisericesti ale clerului din eparhia respectiva.

Vor menţine distincţiunile de sachelar, pentru cei care se încadrează în dispoziţiunile art. 140 din acest Statut şi vor face propuneri motivate Sinodului Mitropolitan pentru menţinerea distinctiunilor respective de iconom sau iconom stavrofor.

Distincţiunile care nu vor fi menţinute şi publicate în "Buletinul Oficial" al eparhiei respective sînt anulate.

Aceeaşi revizuire se va face şi pentru rangurile monahale.

Se considera anulate toate rangurile de arhimandrit şi mitrofor, care au fost acordate fără aprobarea Sfantului Sinod.

Articolul 205

Consilierii administrativi eparhiali şi patriarhali în funcţiune, recunoscuţi de Ministerul Cultelor la data publicării prezentului Statut, precum şi toţi funcţionarii definitivi din administraţia eparhiala şi centrala, clerici sau mireni, se pot încadra în posturile echivalente, prevăzute în noua organizare bisericeasca la centrele respective.

Dacă vreunii din aceştia nu pot fi încadraţi la centrul respectiv, ei pot fi transferati şi încadraţi la alt centru, în posturi egale.

Clericii din această categorie, la cerere, pot fi transferati la posturi de preot sau protopop.

Cei care nu accepta transferarea la alt centru administrativ bisericesc, se considera demisionaţi.

Incadrarile şi transferarile consilierilor administrativi patriarhali şi ale funcţionarilor administrativi de la Sfantul Sinod, Consiliul Naţional Bisericesc, Institutul Biblic, Tipografia Cărţilor Bisericesti şi Casa Clerului, se face de către Consiliul Naţional Bisericesc.

Noile incadrari şi transferări se comunică Ministerului Cultelor pentru recunoaştere.

Modificarea Statutului

Articolul 206

Acest Statut, întocmit de Biserica, pe temeiul principiilor şi dispoziţiunilor generale, cuprinse în canoanele Bisericii şi în legea pentru regimul general al cultelor religioase, pentru a determina modalităţile după care Patriarhia Română îşi reglementează, conduce şi administrează afacerile sale religioase, culturale, fundationale şi epitropesti, este şi rămîne obligatoriu pentru întreaga Biserica Ortodoxa Română.

Toate dispoziţiunile prezentului Statut sînt aplicabile în cadrul şi în conformitate cu legea regimului general al cultelor, prevăzută de Constituţia Republicii Populare Române, iar regulamentele de aplicare a Statutului vor fi aprobate prin decizie de Ministerul Cultelor.

Adunarea Naţionala Bisericeasca poate aduce modificări prezentului Statut numai cu o majoritate de 2/3 voturi din totalul membrilor săi.

Modificările acestea vor trebui însă aprobate printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, la propunerea Guvernului, prin Ministerul Cultelor.

Articolul 207

Toate dispoziţiunile de orice fel, contrarii acestui Statut, sînt şi rămîn abrogate.

Votat cu unanimitate de Sfantul Sinod, în şedinţele de la 19 şi 20 Octombrie 1948.