privind modul de determinare a zonelor de protecție și zonelor de siguranță pentru capacitățile termice din sistemele de alimentare centralizată cu energie termică
(1)Prezenta normă tehnică are drept scop stabilirea regulilor și principiilor necesare pentru:
a)instituirea zonelor de protecție și zonelor de siguranță ale capacităților termice din cadrul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică;
b)determinarea dimensiunilor/limitelor zonelor/distanțelor de protecție, zonelor/distanțelor de siguranță și distanțelor minime de amplasare pentru fiecare tip de capacitate termică;
c)coexistența capacităților termice cu elemente naturale, construcții sau instalații din vecinătatea lor.
(2)Distanțele de protecție și distanțele de siguranță pentru construcțiile, instalațiile și amenajările aferente centralelor termice se stabilesc conform prevederilor din anexa nr. 1.
(3)Regulile și distanțele minime aferente amplasării rețelelor termice sunt prevăzute în anexa nr. 2.
Prin aplicarea prezentei norme tehnice în proiectarea, construirea, exploatarea și mentenanța capacităților termice se urmărește să se asigure:
a)protecția și buna funcționare a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică;
b)evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului;
c)minimizarea timpilor de intervenție și a costurilor aferente refacerii zonelor de domeniu public afectate de lucrări de întreținere/reparații, remedierea avariilor sau realizarea unor proiecte de investiții în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică.
Norma tehnică se aplică la:
a)proiectarea, construirea, verificarea, mentenanța și reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea capacităților termice instalate în regim definitiv sau temporar;
b)emiterea de către operatorii serviciului public de alimentare cu energie termică a avizelor de amplasament pentru obiective (construcții/instalații/amenajări peisagistice) care se realizează în vecinătatea capacităților termice;
c)stabilirea de restricții și interdicții pentru plantarea de arbori/pomi fructiferi și realizarea de construcții/instalații/ amenajări peisagistice în vecinătatea capacităților termice;
d)urmărirea de către operatorii serviciului public de alimentare cu energie termică a îndeplinirii condițiilor de coexistență a capacităților termice cu elementele naturale (arbori/pomi fructiferi) și alte obiective (construcții/instalații/ amenajări peisagistice) din vecinătate.
Prezenta normă tehnică nu se aplică centralelor electrice de cogenerare, pentru care determinarea zonelor de protecție și zonelor de siguranță se realizează în conformitate cu prevederile Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și zonelor de siguranță aferente capacităților energetice, aprobată prin ordin al președintelui ANRE.
Adaptarea capacităților termice existente, aflate în fază de execuție sau în funcțiune la data intrării în vigoare a prezentei norme tehnice, pentru conformarea la prevederile acesteia este obligatorie în situația în care se stabilește că exploatarea respectivelor capacități termice prezintă probleme deosebite, precum pericole pentru oameni, pentru siguranța construcțiilor sau pentru alimentarea cu energie termică a consumatorilor, astfel:
a)cu ocazia lucrărilor de reabilitare, modernizare sau retehnologizare;
b)prin aplicarea în cel mai scurt timp a unor soluții tehnice cu caracter provizoriu sau, în măsura în care este posibil, cu caracter definitiv.
Aplicarea prezentei norme tehnice se face cu respectarea prevederilor tuturor actelor normative aplicabile în sectorul energiei termice și în sectoarele adiacente. Cerințele prezentei norme tehnice sunt minimale.
În cuprinsul prezentei norme tehnice se utilizează următoarele abrevieri:
| ANRE | Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei |
|---|---|
| CET | centrală electrică de cogenerare |
| CT | centrală termică |
| MT | modul termic |
| PT/ST | punct termic/stație termică |
| RT | rețea termică (Poate fi rețea termică de transport sau rețea termică de distribuție.) |
| SACET | sistem de alimentare centralizată cu energie termică |
| SPAET | serviciu public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat |
| SR | standard românesc |
(1)Termenii utilizați în prezenta normă tehnică au semnificațiile prevăzute în:
a)Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare;
b)Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare;
c)Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d)Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;
e)Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
f)Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
g)Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 239/2019 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților energetice, cu modificările și completările ulterioare;
h)Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
i)Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare;
j)Instrucțiunile ministrului afacerilor interne nr. 9/2013 privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităților ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările ulterioare.
(2)În înțelesul prezentei norme tehnice, termenii specifici utilizați au următoarele semnificații:
| ampriza drumului | suprafața de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru cicliști, acostamente, șanțuri, rigole, taluzuri, șanțuri de gardă, ziduri de sprijin și lucrări de artă, precum poduri, viaducte, tuneluri, pasaje etc. |
| aviz de amplasament | răspunsul scris al operatorului SPAET la cererea unui solicitant, în care se precizează punctul de vedere față de propunerea de amplasare a unui obiectiv al solicitantului, din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor de coexistență a obiectivului cu capacitățile termice ale SACET |
| canal termic | construcție subterană pentru pozarea conductelor de agenți termici, asigurând protecția mecanică și hidrofugă a acestora |
| capacitate termică | centrală termică, rețea termică, stație/punct/modul termic și/sau alte echipamente, construcții, instalații, amenajări aferente unor centrale/stații/ puncte/module termice, cuprinse în incinta acestora sau în exterior |
| centrală termică | ansamblu de echipamente, instalații și aparate utilizate pentru producerea centralizată a energiei termice, împreună cu incinta și amenajările constructive care le adăpostesc |
| legea aplicabilă | Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare |
| modul termic | ansamblul instalațiilor prin care se realizează transformarea și/sau adaptarea parametrilor agentului termic, conform necesităților de consum ale unui utilizator, amplasate în imediata apropiere a locului de consum al acestuia |
| operator SPAET | operator economic titular al unei licențe de operator al serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat sau al unei licențe de transport, distribuție și furnizare a energiei termice |
| stație termică/punct termic | ansamblul instalațiilor prin care se realizează transformarea și/sau adaptarea parametrilor agentului termic, conform necesităților de consum ale unuia sau mai multor utilizatori |
| rețea termică | ansamblu de conducte interconectate, echipamente și instalații auxiliare cu ajutorul cărora energia termică se transportă și/sau distribuie, în regim continuu și controlat, de la sursa de producere centralizată la utilizatori |
| riscuri naturale | riscuri determinate de manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremure, furtuni, inundații, secetă etc., care au o influență directă asupra vieții persoanelor, asupra bunurilor, societății și a mediului înconjurător, în ansamblu |
| riscuri rezultate ca urmare a unor activități umane | riscuri determinate de interacțiunea între om și natură, declanșate sau favorizate de activitățile umane desfășurate cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural în interes propriu: activități agricole, miniere, industriale, de construcții sau de transport, conflicte militare etc. și care au o influență directă asupra societății în ansamblu |
| riscuri tehnologice | riscuri determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiații, surpări de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului |
| zonă de protecție a capacității termice | zona adiacentă unei capacități termice, extinsă în spațiu, în care se aplică interdicții privind accesul persoanelor, regimul construcțiilor și regimul de exploatare a fondului funciar, în scopul protejării acesteia |
| zonă de siguranță a capacității termice | zona adiacentă unei capacități termice, extinsă în spațiu, în care se aplică restricții și/sau interdicții, în scopul protejării și asigurării bunei funcționări a acesteia, precum și pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului |
| zonă de siguranță comună | zona unde pot coexista mai multe capacități termice care nu impietează una asupra celeilalte, nici în ceea ce privește siguranța în funcționare și nici din punctul de vedere al exploatării și mentenanței acestora |
(1)Aplicarea prezentei norme tehnice se face cu respectarea dispozițiilor următoarelor acte normative:
1.Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare;
2.Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare;
3.Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
4.Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;
5.Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare;
6.Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, cu modificările și completările ulterioare;
7.Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
8.Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările ulterioare;
9.Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
10.Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare;
11.Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
12.Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
13.Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
14.Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
15.Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
16.Legea nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
17.Legea nr. 163/2015 privind standardizarea națională;
18.Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;
19.Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare;
20.Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă, cu modificările și completările ulterioare;
21.Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare;
22.Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică;
23.Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
24.Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea și funcționarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, cu modificările și completările ulterioare;
25.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
26.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;
27.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare;
28.Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
29.Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Dispozițiile prezentei norme se coroborează/completează cu prevederile următoarelor normative, standarde, prescripții și îndrumare de proiectare:
1.I13-2015 Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de încălzire centrală (revizuire și comasare normativele I 13-2002 și I 13/1-2002), aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 845/2015;
2.NP 058-02 Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică (rețele și puncte termice), aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 931/2002*);
*)Ordinele ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 931/2002, 926/2002 și 940/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
3.NP 059-02 Normativ privind exploatarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică - rețele și puncte termice, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 926/2002*);
4.NP 029-02 Normativ de proiectare, execuție și exploatare pentru rețele termice cu conducte preizolate, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 940/2002*);
5.Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 239/2019 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților energetice, cu modificările și completările ulterioare;
6.Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;
7.Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.294/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale;
8.Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 118/2013 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de transport gaze naturale, cu modificările și completările ulterioare;
9.Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 38/2008 pentru aprobarea Normativului pentru proiectarea și executarea rețelelor de cabluri electrice;
10.Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 27/1999**) pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ de siguranță la foc a construcțiilor„ indicativ P118/99;
**)Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 27/1999 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
11.Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 2.465/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri“ - indicativ P 100-1/2013, cu modificările și completările ulterioare;
12.Ordinul ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri nr. 663/2010 pentru aprobarea Prescripțiilor tehnice PT C 1-2010 „Cazane de abur, cazane de apă fierbinte, supraîncălzitoare și economizoare independente“, PT C 4-2010 „Recipiente metalice stabile sub presiune“, PT C 6-2010 „Conducte metalice sub presiune pentru fluide“, PT C 7-2010 „Dispozitive de siguranță“, PT C 8-2010 „Instalații de distribuție gaze petroliere lichefiate“, PT C 9-2010 „Cazane de apă caldă și cazane de abur de joasă presiune“, PT C 10-2010 „Conducte de abur și conducte de apă fierbinte sub presiune“, cu modificările ulterioare;
13.Ordinul ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri nr. 1.007/2010 pentru aprobarea prescripțiilor tehnice PT A1-2010 „Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri nominale ≤ 400 kW“, PT C2-2010 „Arzătoare cu combustibili gazoși și lichizi“ și PT C11-2010 „Sisteme de automatizare aferente centralelor termice și instalații de ardere aferente cazanelor“;
14.Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, indicativ NP 125:2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2.688/2010;
15.SR 4369:2012 Instalații de încălzire și ventilare. Terminologie;
16.SR 8591 Rețele edilitare subterane. Condiții de amplasare;
17.SR EN 253:2020 Conducte pentru sisteme de încălzire urbană. Sisteme legate de conducte pentru rețele de apă caldă îngropate direct în pământ. Ansamblu prefabricat de țeavă de serviciu din oțel, izolație termică de poliuretan și manta de polietilenă;
18.STAS 3417-85 Coșuri și canale de fum pentru instalații de încălzire centrală;
19.STAS 7132-86 Instalații de încălzire centrală. Măsuri de siguranță la instalațiile de încălzire centrală cu apă având temperatura maximă de 115°C;
20.SR ISO 3864-1:2016 - Simboluri grafice. Culori și semne de securitate. Partea 1: Principii de proiectare pentru semne de securitate și marcaje de securitate;
21.SR ISO 3864-2:2017 - Simboluri grafice. Culori și semne de securitate. Partea 2: Principii de proiectare pentru etichetarea de securitate a produselor;
22.SR ISO 3864-3:2017 - Simboluri grafice. Culori și semne de securitate. Partea 3: Principii de proiectare pentru simbolurile grafice utilizate în semnele de securitate;
23.SR ISO 3864-4:2018 - Simboluri grafice. Culori și semne de securitate. Partea 4: Caracteristici colorimetrice și fotometrice ale materialelor semnelor de securitate;
24.SR EN ISO 7010:2020 - Simboluri grafice. Culori de securitate și semne de securitate. Semne de securitate înregistrate.
Pentru protecția și buna funcționare a SACET, precum și pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului se instituie zonele de protecție și zonele de siguranță ale capacităților termice din cadrul SACET, în conformitate cu prevederile prezentei norme tehnice.
În vederea protejării și bunei funcționări a capacităților termice din SACET se instituie pentru terți, persoane fizice sau juridice, interdicțiile prevăzute de legea aplicabilă.
Capacitățile termice pentru care se instituie zone de protecție și zone de siguranță sunt:
a)centralele termice;
b)stațiile termice/punctele termice/modulele termice;
c)rețelele termice de transport și de distribuție, subterane și supraterane.
Prin delimitarea zonelor de protecție ale capacităților termice se asigură:
a)exploatarea corespunzătoare a capacităților termice;
b)mentenanța capacităților termice;
c)minimizarea expunerii capacităților termice la riscuri tehnologice, la riscuri rezultate ca urmare a unor activități umane și la riscuri naturale;
d)minimizarea timpilor de intervenție și a costurilor aferente refacerii zonelor de domeniu public afectate de lucrări de întreținere/reparații, remediere avarii sau realizare a unor proiecte de investiții în SACET.
Prin delimitarea zonelor de siguranță ale capacităților termice se urmărește evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului în apropierea capacităților termice.
La delimitarea zonelor de protecție și zonelor de siguranță ale capacităților termice se ține seama inclusiv de cerințele privind siguranța unor obiective învecinate cu capacitățile termice, și anume:
a)cerințe privind protecția arborilor/pomilor fructiferi plantați pe domenii publice și/sau private, în zona de trecere a rețelelor termice sau în proximitatea acestora;
b)cerințe privind regimul drumurilor și al căilor ferate;
c)reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public;
d)cerințe privind stabilirea zonelor de protecție și zonelor de siguranță aferente capacităților energetice;
e)cerințe privind stabilirea zonelor de protecție și zonelor de siguranță pentru obiective din sectorul gazelor naturale.
În vederea minimizării expunerii capacităților termice, respectiv a vecinătăților acestora, la riscurile prevăzute la art. 13. lit. c), delimitarea zonelor de protecție și zonelor de siguranță ale capacităților termice se face având în vedere:
a)caracteristicile tehnice și constructive specifice fiecărei capacități termice sau componentelor acesteia, stabilite prin proiecte, aprobări, acorduri și avize;
b)gradul de rezistență la foc a construcțiilor;
c)categoria de pericol de incendiu a construcțiilor și instalațiilor;
d)clasele de importanță a construcțiilor;
e)clasele de periculozitate a materialelor și substanțelor depozitate;
f)clasele de risc seismic ale construcțiilor;
g)zonarea mediilor cu pericol de explozie;
h)cerințe de sănătate și securitate a muncii;
i)cerințe de protecție sanitară;
j)asigurarea stabilității terenului pe care se amplasează capacitățile termice;
k)asigurarea condițiilor de coexistență cu vegetația (arbori/pomi fructiferi, perdele de protecție a drumurilor etc., din domeniul public sau privat) situată în zona de trecere a rețelei termice.
(1)Pentru partea unei centrale termice care cuprinde echipamente, construcții, instalații și amenajări din incinta împrejmuită a centralei, zona de protecție este delimitată de împrejmuirea incintei centralei. Zona de siguranță este aceeași cu zona de protecție, cu excepția căilor de acces unde se extinde cu 5 m pe lățimea căii de acces.
(2)Pentru construcții, instalații și amenajări aferente unei centrale termice și situate în afara incintei împrejmuite a acesteia se stabilesc distanțe de protecție și distanțe de siguranță conform prevederilor din anexa nr. 1.
(1)Pentru o stație termică/un punct termic neîmprejmuit(ă), zona de protecție este suprafața construită a stației termice/punctului termic. Zona de siguranță se extinde cu 1 m față de zona de protecție, cu excepția căii de acces unde se extinde cu 5 m pe lățimea căii de acces.
(2)Pentru o stație termică/un punct termic împrejmuită/ împrejmuit, zona de protecție este delimitată de împrejmuirea stației termice/punctului termic. Zona de siguranță este aceeași cu zona de protecție, cu excepția căii de acces unde se extinde cu 5 m pe lățimea căii de acces.
(3)Pentru un modul termic, zona de protecție și zona de siguranță sunt delimitate de suprafața construită a modulului termic.
(1)Pentru rețelele termice subterane și supraterane se stabilesc următoarele zone de protecție și zone de siguranță:
a)pentru conducte amplasate subteran:
(i)zona de protecție - suprafața totală a proiecției în plan orizontal a conductei/canalului termic, după caz;
(ii)zona de siguranță - în limita a 10 m în exteriorul zonei de protecție;
b)pentru conducte amplasate suprateran:
(i)zona de protecție - suprafața formată de proiecția suporților și a conductelor pe toată lungimea acestora;
(ii)zona de siguranță - în limita a 10 m în exteriorul zonei de protecție.
(2)Distanțele minime necesare amplasării rețelelor termice se stabilesc conform prevederilor din anexa nr. 2.
(3)Este interzisă plantarea arborilor de-a lungul traseului rețelelor termice subterane ale SACET, în zona de protecție și zona de siguranță a acestora.
(1)La stabilirea zonelor de siguranță comune cu alte obiective se va respecta principiul priorității zonei de protecție/zonei de siguranță care are dimensiunea cea mai mare, respectiv se va păstra distanța cea mai mare de protecție/de siguranță dintre cele reglementate pentru fiecare obiectiv.
(2)Un teren situat în zona de siguranță a unui obiectiv, care constituie și zona de protecție a altui obiectiv, se supune restricțiilor acesteia din urmă.
(3)Accesul în zona de protecție a unui obiectiv care se suprapune cu/este situat în zona de protecție a altui obiectiv se face cu respectarea cerințelor cumulate pentru cele două zone de protecție.
Pe durata de valabilitate a licenței acordate de către ANRE, operatorii SPAET beneficiază de drepturile conferite de legea aplicabilă asupra terenurilor și a bunurilor proprietate publică sau proprietate privată a altor persoane fizice sau juridice aflate în vecinătatea capacităților termice din cadrul SACET și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităților termice din cadrul SACET.
(1)În vederea exercitării drepturilor și a respectării obligațiilor care le revin prin lege în zonele de protecție și în zonele de siguranță ale capacităților termice din cadrul SACET, operatorii SPAET vor prevedea, acolo unde este posibil, îngrădiri pentru restricționarea accesului în aceste zone.
(2)În zona de protecție/zona de siguranță a unor amenajări aferente capacităților termice care nu pot fi delimitate prin îngrădiri, operatorii SPAET vor instala în mod obligatoriu panouri, plăcuțe, borne de marcaj sau vor realiza inscripționări de identificare și de avertizare pentru restricționarea accesului, în care se vor preciza dimensiunea zonei cu restricții de acces și riscurile care există în zonă (de explozie, de cădere, de surpare etc.).
(3)Operatorii SPAET vor prevedea panouri avertizoare privind zona de protecție/zona de siguranță a centralelor termice, stațiilor/punctelor termice și, dacă este cazul, modulelor termice.
(4)În cazul unor șantiere temporare sau mobile pentru lucrări de remediere a avariilor sau alte reparații neplanificate, se utilizează marcaje temporare, pe toată durata menținerii șantierului, pentru semnalizarea obstacolelor și a locurilor periculoase.
(5)În cazul executării de lucrări în zona de drum public, orice șantier sau alt obstacol temporar în calea circulației trebuie să fie semnalizat în mod vizibil utilizatorilor drumului public, cu marcarea zonelor de siguranță aferente.
(1)Operatorii SPAET au obligația să asigure informarea proprietarilor de terenuri cuprinse în zonele de protecție și/sau în zonele de siguranță ale capacităților termice din cadrul SACET, precum și, la cerere, a terților interesați, cu privire la dimensiunile acestor zone și la interdicțiile/restricțiile stabilite în prezenta normă tehnică.
(2)Informarea se poate face prin intermediul autorităților administrației publice locale și/sau prin orice alte mijloace de comunicare stabilite de operatorul SPAET.
Operatorii SPAET au obligația de a solicita desființarea construcțiilor și a altor obiective amplasate ilegal în zonele de protecție ale capacităților termice din cadrul SACET, precum și a celor care nu respectă distanțele de siguranță față de amenajările, construcțiile și instalațiile aferente capacităților termice din cadrul SACET.
(1)Operatorii SPAET au dreptul de a utiliza terenurile și alte bunuri aflate în proprietatea unui terț, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, pentru a asigura buna funcționare a capacităților termice din cadrul SACET.
(2)În cazul unei avarii la rețelele subterane ale SACET, operatorul SPAET are dreptul să intervină în regim de urgență pentru eliberarea terenului în zona de protecție și în zona de siguranță a acestora.
Dimensiunile/Limitele zonelor de protecție și zonelor de siguranță reglementate prin prezenta normă tehnică sunt stabilite pe baza prevederilor legale și a prescripțiilor tehnice aplicabile.
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta normă tehnică.
la norma tehnică
DISTANȚE DE PROTECȚIE ȘI DISTANȚE DE SIGURANȚĂ
pentru construcțiile, instalațiile și amenajările aferente CT, care sunt situate în afara incintei împrejmuite a CT
| Denumirea construcției, instalației, amenajării | Distanța de protecție (m) | Distanța de siguranță (m) | De unde se măsoară | Observații |
|---|---|---|---|---|
| Rețele tehnologice de energie electrică | ^1) | ^1) | ^1) | ^1) În condițiile prevăzute de Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților energetice, aprobată prin ordin ANRE |
| Rețele tehnologice de alimentare cu gaze naturale | 2 ÷ 6 m în funcție de diametrul conductei de gaze | 200 m | de la axul conductei de gaze | În condițiile prevăzute de Normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018, pentru distanța de protecție |
| Rețele tehnologice de energie termică | a) pentru conducte amplasate subteran: suprafața totală în plan orizontal a conductei/ canalului termic; b) pentru conducte amplasate suprateran: suprafața formată de proiecția suporților și a conductelor pe toată lungimea acestora | în limita a 10 m în exteriorul zonei de protecție | ||
| Drumuri industriale | 5 m | 18 m | - de la limita exterioară a amprizei drumului pentru distanța de protecție - de la axa drumului până la marginea exterioară a zonei drumului pentru distanța de siguranță | În condițiile Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare |
| Căi ferate industriale | 20 m | maximum 100 m | de la axa căii ferate | În condițiile Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicat, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare |
la norma tehnică
REGULI ȘI DISTANȚE MINIME
aferente amplasării rețelelor termice1. În zona drumului public (ampriza drumului, fâșiile de siguranță și fâșiile de protecție) se poate autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administrației publice, amplasarea rețelelor termice.
2.Amplasarea rețelelor termice se poate face:
a)subteran, direct în sol, în cazul conductelor din oțel preizolate termic și în cazul conductelor din polietilenă reticulară preizolate;
b)subteran, în canale necirculabile sau circulabile, în cazul conductelor din oțel izolate termic în soluție clasică sau al conductelor preizolate montate pe trasee existente în situația lucrărilor de modernizare, reabilitare, înlocuire de rețele;
c)suprateran.
3.Rețelele termice din localități se pozează de preferință în spații verzi sau sub trotuare; pozarea lor în zona carosabilă se face numai când celelalte soluții nu pot fi aplicate și dacă se are în vedere necesitatea pozării pe același traseu și a altor rețele subterane.
4.În cazul pozării de-a lungul unei artere de circulație, traseul rețelelor termice se stabilește, de regulă, pe partea cu cele mai multe puncte de utilizare (racorduri).
5.La amplasarea subterană a rețelelor termice în apropierea fundațiilor clădirilor și construcțiilor, pilonilor, podurilor, viaductelor, tunelurilor, coșurilor de fum și a altor construcții trebuie să se prevadă, de la caz la caz, măsuri (hidroizolații, drenuri, instalații de golire etc.) care să protejeze aceste construcții în caz de avarii la rețele.
6.Pentru rețelele termice subterane montate în canal termic, distanțele minime de la fețele exterioare ale canalelor termice până la alte construcții trebuie să respecte valorile din tabelul 1.Tabelul 1 - Distanțele minime de la fețele exterioare ale canalelor termice până la alte construcții
| 1. Distanțe pe orizontală la trasee paralele | (m) |
|---|---|
| a) până la șina de tramvai cea mai apropiată | 2,0 |
| b) până la șina de cale ferată cea mai apropiată: - la o cale ferată de racord; - la o cale ferată curentă, cu luarea de măsuri speciale în timpul lucrului (de reducere a vitezei de circulație a trenului) | 2,0 4,0 |
| c) până la o conductă de apă: - pentru conducte îngropate până la maximum 1,5 m adâncime; - pentru conducte îngropate peste 1,5 m adâncime | 0,5 0,6 |
| d) până la o conductă de canalizare și drenaj: - pentru conducte îngropate până la maximum 1,5 m adâncime; - pentru conducte îngropate peste 1,5 m adâncime | 0,5 0,6 |
| e) până la o conductă de gaze naturale, având: - presiune joasă și intermediară (0,05-0,2 bar); - presiune redusă (0,2-2 bar); - presiune medie (2-6 bar) | 1,5 1,5 2,0 |
| f) până la un cablu electric, subteran având tensiunea: - între 1 și 35 kV; - între 35 și 110 kV; - peste 110 kV | 0,5^1 0,5 0,5 |
| g) până la marginea fundației clădirilor și construcțiilor | 0,6^2 |
| h) până la stâlpii de iluminat exterior sau de susținere a conductoarelor pentru liniile de tramvai, troleibuz și telefoane | 1,5 |
| i) până la blocul de canalizație telefonic: - pentru conducte îngropate până la maximum 1,5 m adâncime; - pentru conducte îngropate peste 1,5 m adâncime | 0,5 0,6 |
| j) până la axul șirului de arbori | 1,5 |
| k) până la căminele altor instalații (apă, canalizare etc.) | 0,5 |
| 2. Distanțe pe verticală | (m) |
| a) până la talpa șinei de tramvai, cu prevederea de pod de sprijinire pentru continuarea circulației și cu luarea de măsuri de micșorare a vitezei pe timpul execuției | 0,5 |
| b) până la talpa șinei de cale ferată, cu prevederea de pod de sprijinire pentru asigurarea continuității circulației și cu luarea de măsuri de micșorare a vitezei de circulație a trenului pe timpul execuției | 1,0 |
| c) până la o conductă de apă sau canalizare (rețelele termice se amplasează obligatoriu deasupra conductelor de canalizare): - fără sprijinirea instalației; - cu sprijinirea instalației | 0,1 0,3 0,1 |
| d) până la blocul de canalizație telefonică: - fără sprijinirea instalației; - cu sprijinirea instalației | 0,3 0,1 |
| e) până la cablurile electrice subterane (Cablurile electrice se amplasează deasupra la distanța minimă de 0,2 m.): - cu tensiunea sub 35 kV, cu luarea de măsuri de protecție termică; - cu tensiunea între 35 și 110 kV, cu luarea de măsuri speciale de protecție termică | 0,3 0,3 0,5 |
| f) până la o conductă de gaze naturale (Conducta de gaze naturale se amplasează deasupra.): - fără sprijinirea instalației; - cu sprijinirea instalației | 0,3 0,1 |
| g) pe verticală nu se acceptă construcții de tip: stâlpi de iluminat exterior sau de susținere a conductoarelor pentru liniile de tramvai, troleibuz și telefoane, semafoare, panouri publicitare etc. | - |
^1 Distanța se poate reduce în cazul protejării termice a cablurilor.
^2 În terenuri sensibile la umezire, pentru rețele termice montate direct în sol, distanța minimă față de fundațiile clădirilor este de 3,0 m, iar pentru rețele termice montate în canale termice distanța minimă este de 1,50 m.
| 1. Distanțe pe orizontală la trasee paralele | (m) |
|---|---|
| a) până la marginea pietrei de bordare sau până la marginea cablurilor la străzile fără copaci | 1,0 |
| b) până la liniile de cale ferată | 2,0 |
| c) până la axul liniilor electrice aeriene | variabile^1 |
| d) până la conductoarele liniei electrice aeriene, în funcție de tensiune: - între 1-110 kV; - 220 kV; - 400 kV | 5,0 6,0 7,0 |
| e) până la clădiri, în funcție de fundația stâlpilor | Conform tabelului 1 pct. 1 |
| 2. Distanțe pe verticală | (m) |
| a) până la cel mai apropiat conductor al liniei electrice aeriene de 20 kV și sub 20 kV, cu luarea de măsuri de siguranță | 3,5 |
| b) până la cel mai apropiat conductor al liniei electrice aeriene de 25 kV-110 kV, cu luarea de măsuri de siguranță | 4,0 |
| c) până la cel mai apropiat conductor al liniei electrice aeriene de 220 kV, cu luarea de măsuri de siguranță | 5,0 |
| d) până la cel mai apropiat conductor al liniei electrice aeriene de 400 kV, cu luarea de măsuri de siguranță | 6,0 |
| e) deasupra liniilor de cale ferată cu ecartament normal sau îngust | conform normativelor specifice |
| f) până la partea superioară a îmbrăcămintei drumurilor | 5,0 |
| g) deasupra locurilor de trecere pentru pietoni | 2,0 |
| h) înălțimea de amplasare a rețelelor aeriene în locurile fără circulație (spațiu liber minim) | 0,3 |
^1 Distanța este egală cu lungimea celui mai înalt stâlp alimentator electric plus 3 m.
8.Pentru rețelele termice cu conducte preizolate montate direct în sol, distanțele minime de la suprafața exterioară a mantalei conductei preizolate până la alte instalații sau construcții trebuie să respecte valorile din tabelul 3.Tabelul 3 - Distanțele minime de la rețelele termice cu conducte preizolate montate direct în sol până la alte instalații sau construcții
| Elementul de referință | Distanța minimă (m) | |
| în plan vertical | în plan orizontal | |
| Șina de tramvai | - | 1,20 |
| Cabluri electrice sau telefonice: - H (adâncime de pozare) < 1,50 m - H (adâncime de pozare) > 1,50 m | 0,2 | 0,50 0,60 |
| Conducte de gaze naturale de joasă presiune, intermediară sau redusă, medie | - | 0,60 |
| Fundație sau priză de pământ a unui stâlp aferent liniei electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică sau egală cu 1 kV | - | 2,0 |
| Stâlpii de iluminat exterior sau de susținere a conductoarelor pentru liniile de tramvai, troleibuz și telefoane, semafoare, panouri publicitare | - | 2,0 |
| Fundație de clădire: - în teren normal; - în teren sensibil la umezire | - - | 0,60^1 3,0^2 |
| Conducte de canalizare | 0,3 sub conductele preizolate | 0,60 |
| Conducte de gaze de polietilenă | - | 1,00 |
^1 Adâncimea de pozare.
^2 Distanțele indicate se aplică cu condiția asigurării stabilității construcției.
–= Nu se acceptă.
9.Este interzis ca în canalele rețelelor termice să se monteze:
1.conducte sau canale prin care se transportă medii cu pericol de inflamabilitate, explozie sau alterare, din cauza temperaturii din canal;
2.conducte, canale sau cabluri din materiale instabile în câmpul de variație a temperaturii aerului din canalele termice.
10.Este interzisă amplasarea conductelor de apă fierbinte și apă caldă în canale în care există conducte care transportă substanțe (praf, vapori, gaze) care prezintă pericol de incendiu sau explozie.
11.Rețelele termice alcătuite din conducte preizolate se amplasează sub conductele de gaze naturale, luându-se măsuri de evacuare a eventualelor scăpări de gaze, ținând seama de indicațiile cuprinse în Normele tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de transport gaze naturale.
12.Rețelele termice se amplasează obligatoriu deasupra rețelelor de canalizare sau apă și sub rețelele de telecomunicații sau cabluri electrice.
13.Când rețelele termice intersectează pachete de linii ferate, șosele naționale sau străzi modernizate, trebuie să se aibă în vedere utilizarea tunelurilor sau a altor lucrări de artă din zonă; în absența acestora trebuie să se prevadă supratraversare, și numai în cazul în care aceasta nu este posibilă, se va prevedea subtraversarea în canale circulabile nou-proiectate.
14.Traversarea arterelor de circulație din ansambluri de clădiri civile și industriale, cu nivel ridicat al apelor subterane, se face suprateran, cu lire de dilatare verticale, care să asigure circulația normală; fac excepție cazurile în care traversarea subterană este mai economică sau este justificată de necesitatea respectării aspectului zonei respective.
15.În terenuri normale, la traversările de artere pe care circulația nu poate fi întreruptă, rețelele termice se pozează în canale circulabile sau semicirculabile, prevăzute cu trape-plăci de beton care să permită desfacerea canalelor pentru înlocuirea conductelor.
16.Încrucișările între rețelele subterane se fac, de regulă, la unghiuri de 75º-90º.17. Cablurile electrice se amplasează deasupra canalelor termice la o distanță minimă de 0,2 m (în cazul conductelor de apă fierbinte) și de 0,5 m (în cazul conductelor de abur). Distanța se poate reduce cu 50%, aplicând măsuri de protecție termică a cablului.
18.Distanțele de siguranță între canale și cămine pentru rețele termice față de conductele subterane de gaze naturale învecinate sunt prezentate în tabelul 4.Tabelul 4 - Distanțele de siguranță între canale și cămine pentru rețele termice față de conductele subterane de gaze naturale
| Instalația, construcția sau obstacolul | Distanța minimă de la conducta de gaze naturale din polietilenă (m) | Distanța minimă de la conducta de gaze naturale din oțel (m) | ||||||
| PJ | PR | PM | PI | PJ | PR | PM | PI | |
| Canale pentru rețele termice | 0,5 | 0,5 | 1,0 | 2,0 | 1,5 | 1,5 | 2,0 | 2,0 |
| Cămine pentru rețele termice | 0,5 | 0,5 | 1,0 | 1,5 | 1,0 | 1,0 | 1,0 | 1,5 |
Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale:
a)presiune joasă (PJ), sub 0,05·10^5 Pa (0,05 bar);
b)presiune redusă (PR), între 2·10^5 Pa (2 bar) și 0,05·10^5 Pa (0,05 bar);
c)presiune medie (PM), între 6·10^5 Pa (6 bar) și 2·10^5 Pa (2 bar);
d)presiune înaltă (PI), în stațiile de comprimare din instalațiile de utilizare cu presiunea nominală mai mare de 6·10^5 Pa (6 bar).
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
