Hotărâre
Hotărâre nr. 15 din 7 mai 2012
pentru acordarea încrederii Guvernului
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 302 din 7 mai 2012
Textul actului · 2 articole
100%
pentru acordarea încrederii Guvernului
În conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 7 mai 2012,
având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 7 mai 2012 asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru,
în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată,
Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.
(1)Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2. (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Începând cu data depunerii jurământului şi până la încetarea mandatului de viceprim-ministru, ministru al finanţelor publice, domnul Florin Georgescu se suspendă din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi de prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 7 mai 2012.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
VASILE BLAGA
Bucureşti, 7 mai 2012.
Nr. 15.
LISTA
Guvernului României
1.Victor-Viorel Ponta - prim-ministru
2.Florin Georgescu - viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice
3.Ioan Rus - ministrul administraţiei şi internelor
4.Andrei Marga - ministrul afacerilor externe
5.Titus Corlăţean - ministrul justiţiei
6.Daniel Constantin - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale
7.Mariana Câmpeanu - ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale
8.Daniel Chiţoiu - ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri
9.Ovidiu Ioan Silaghi - ministrul transporturilor şi infrastructurii
10.Rovana Plumb - ministrul mediului şi pădurilor
11.Eduard Hellvig - ministrul dezvoltării regionale şi turismului
12.Corneliu Dobriţoiu - ministrul apărării naţionale
13.Ioan Mang - ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului
14.Vasile Cepoi - ministrul sănătăţii
15.Dan Nica - ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale
16.Mircea Diaconu - ministrul culturii şi patrimoniului naţional
17.Leonard Orban - ministrul afacerilor europene
18.Mircea Duşa - ministrul pentru relaţia cu Parlamentul
19.Victor Paul Dobre - ministrul delegat pentru administraţie
20.Lucian Isar - ministrul delegat pentru mediul de afaceri
21.Liviu Marian Pop - ministrul delegat pentru dialog social
PROGRAMUL DE GUVERNARE 2012
Elaborarea prezentului program de guvernare a ţinut cont de perioada relativ scurtă de timp existentă până la alegerile parlamentare, de situaţia economică şi socială în care se află România şi de contextul internaţional care continuă să fie dominat de incertitudine şi instabilitate economică şi financiară.
Un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor şi strategiilor guvernamentale a fost cel al concordanţei cu responsabilităţile pe care România şi le-a asumat în raport cu partenerii săi europeni şi euroatlantici. De asemenea, ceea ce a contat în mod prioritar a fost nevoia resimţită la nivel social a unei guvernări care să fie mai aproape de oameni, mai transparentă, mai eficientă, care să oprească abuzurile de până acum, să consolideze statul de drept, să corecteze greşelile pe care fosta guvernare le-a făcut, să introducă mai multă justiţie socială şi să ofere o speranţă şi o direcţie de evoluţie spre dezvoltarea durabilă a întregii societăţi.
Evaluarea obiectivă a ultimilor ani relevă că s-a înregistrat un regres economic şi o profundă acutizare a crizei în plan economic şi social. Eşecul politicilor de austeritate a subminat încrederea cetăţenilor în viitorul ţării şi a compromis în conştiinţa opiniei publice reforma, aceasta devenind sinonimă, pentru mulţi dintre români, cu sărăcia, şomajul şi umilinţa.
În acest context, noul guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice şi măsuri de menţinere a stabilităţii financiare a ţării, care să asigure o creştere economică sustenabilă, refacerea atractivităţii investiţionale a României, precum şi o evoluţie favorabilă a mediului de afaceri, a pieţei muncii şi a nivelului de trai al populaţiei.
Propunem o bună guvernare, care să redea românilor speranţa, demnitatea şi mândria de a trăi în ţara lor. De aceea, programul de guvernare încearcă să schimbe fundamental logica în care s-a realizat exercitarea puterii până acum. Va trebui să guvernăm pentru oameni, nu numai pentru indicatori macroeconomici, în niciun caz pentru clientela politică.
Principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscală, susţinerea mediului economic şi imperativul protecţiei şi solidarităţii sociale este unul dintre fundamentele prezentului program de guvernare.
Un principiu fundamental de conduită a noului Guvern este respectarea rolului firesc de for legislativ al Parlamentului.
Prin modul de concepere a programului de guvernare şi prin modalităţile de punere în practică a acestuia, Executivul îşi însuşeşte şi se angajează să respecte principiile bunei guvernări: transparenţă, responsabilitate, participare cetăţenească.
Având în vedere perioada scurtă de timp în care va exercita guvernarea, am stabilit următoarele priorităţi esenţiale:
1.respectarea legilor, fără excepţii, fără derogări sau scuze;
2.repararea inechităţilor sociale;
3.implementarea unei viziuni economice de lungă durată, care să ofere predictibilitate, locuri de muncă şi să protejeze resursele naturale ale ţării;
4.depolitizarea administraţiei publice; doar miniştrii şi secretarii de stat vor fi numiţi şi sprijiniţi politic;
5.toleranţă zero faţă de corupţie şi clientelism; continuarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor din Mecanismul de cooperare şi verificare. Pentru a asigura o bază solidă de susţinere a iniţiativelor şi măsurilor guvernamentale, rămânem consecvenţi unei maniere de lucru bazate pe dialog politic, social şi economic şi pe consultarea societăţii civile şi a tuturor celor interesaţi şi vizaţi de politicile ce urmează a fi implementate.
Căderea puternică a economiei din anii 2009 şi 2010 a fost generată de un model economic vulnerabil, bazat pe îndatorare excesivă, îndeosebi a sectorului neguvernamental, şi o alocare ineficientă, respectiv către sectoarele neexportatoare de bunuri şi servicii, în schimb, mari importatoare. Dezechilibrele interne au fost puse în evidenţă de criza financiară internaţională, manifestată prin îngheţarea finanţării externe private, ceea ce a determinat implozia economiei româneşti.
Pentru restabilirea echilibrelor economice a fost necesară o corecţie fiscală de amploare, ale cărei efecte trebuiau să fie atenuate de o absorbţie foarte accelerată a fondurilor europene în scopul înlocuirii fluxurilor de capital străin care s-au redus drastic după 2008. Trebuia astfel compensată căderea cererii de bunuri şi servicii generate de fluxurile străine de capital, cu o cerere generată de absorbţia substanţială a fondurilor europene. Nerealizarea acestui obiectiv a fost determinată atât de carenţele programelor guvernamentale ale PDL, cât şi de incapacitatea practică de implementare a guvernelor Boc şi Ungureanu.
Reforma fiscală, în lipsa fondurilor europene, nu s-a făcut nici prin reducerea risipei şi corupţiei în achiziţiile de bunuri şi servicii, nici prin eficientizarea proiectelor de investiţii (în ultimii 3 ani România a avut 5% cheltuieli de capital în buget, cel mai ridicat nivel din Europa Centrală, cu efecte nesesizabile însă asupra creşterii economice). De asemenea, nu s-au îmbunătăţit nici structura veniturilor bugetare şi nici colectarea acestora.
Este drept că trebuiau eliminate excesele sectorului public privind aparatul administrativ, dar guvernul a recurs la cele mai facile măsuri, prin tăieri masive de cheltuieli bugetare cu afectarea, pe multiple planuri, a celor mai vulnerabile categorii ale populaţiei. S-au redus astfel dramatic cheltuielile cu asistenţa socială şi s-a majorat substanţial (cu 5 puncte procentuale) taxa pe valoarea adăugată, care este un impozit regresiv, ce îi afectează cu precădere pe cetăţenii cu venituri reduse şi medii.
Corecţia fiscală era necesară, dar modul în care s-a realizat atât în planul economic, cât şi în domeniul fiscal a fost profund injustă prin modul de împărţire a poverii ajustării.
De aceea, astăzi, în România trăim bine macroeconomic şi trăim rău la nivel microeconomic, respectiv la nivel individual şi familial. Guvernul are ca obiectiv fundamental crearea premiselor pentru o creştere economică durabilă, însă echitabil repartizată, astfel încât să trăim bine atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivelul fiecărui cetăţean.
În prezent în toată lumea se regândeşte raportul dintre eficienţă şi echitate. Desigur, vom avea preocupări pentru politici economice care să genereze o creştere economică durabilă prin stimularea muncii, economisirii, investiţiilor şi competitivităţii. În acelaşi timp, vom acţiona pentru reconstruirea şi consolidarea coeziunii sociale prin politici adecvate. Aceasta echivalează cu asigurarea unei creşteri economice inclusive, concretizate într-o mai echilibrată repartizare a veniturilor în societate. Astfel, se realizează creşterea şi consolidarea clasei mijlocii - temelia socială a democraţiei şi reducerea substanţială a polarizării sociale din România. Aşa cum disciplina bugetară nu este nici de dreapta, nici de stânga, tot astfel grija faţă de coeziunea socială nu trebuie să aibă culoare ideologică. Spre deosebire de guvernele Boc şi Ungureanu, noi ne propunem să fim disciplinaţi bugetar şi să refacem coeziunea socială.
Ca măsuri şi acţiuni concrete Guvernul îşi propune următoarele priorităţi în domeniul finanţelor publice:
● realizarea unui mix eficient între politicile de stimulare a creşterii economice şi obiectivul asigurării stabilităţii economice şi financiare a ţării;
● în acest scop, vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alţii) şi vom respecta prevederile acestora. Prin limitarea deficitului bugetar şi a datoriei publice vom contribui la asigurarea procesului dezinflaţionist şi la stabilitatea cursului de schimb al monedei naţionale;
● execuţia bugetară se va realiza de o manieră prudentă, concomitent cu respectarea obligaţiilor asumate către diferite categorii de cetăţeni, şi anume, în cursul acestui an, reîntregirea salariilor personalului bugetar la nivelul din iunie 2010 şi restituirea sumelor reţinute fără bază legală pensionarilor;
● punerea în aplicare a unei strategii eficiente pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene - sursă de creştere economică durabilă şi de modernizare a ţării;
● gestionarea finanţelor publice va fi caracterizată prin predictibilitate, transparenţă, reguli şi proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât şi la nivel local;
● creşterea încasărilor bugetare prin eficientizarea administrării fiscale, îndeosebi prin aplicarea de proceduri moderne de control, lupta fermă împotriva evaziunii fiscale şi a corupţiei, precum şi prin utilizarea cu rezultate cuantificabile a banului public (reducerea drastică a cheltuielilor materiale ale instituţiilor bugetare şi ierarhizarea investiţiilor publice în funcţie de influenţele economico-sociale favorabile ale acestora);
● eliminarea practicilor prin care "băieţii deştepţi" au devenit rentieri ai statului prin fraudarea banului public;
● elaborarea pe baze fundamentate a cadrului bugetar multianual pentru stimularea mediului de afaceri şi întărirea clasei mijlocii;
● Guvernul susţine semnarea de către România a Tratatului fiscal promovat la nivel european şi va stimula dezbaterea publică a prevederilor sale, urmând să adopte cu operativitate şi alte măsuri de întărire a guvernanţei economice adoptate la nivelul Uniunii Europene.
Principalele obiective în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile sunt:
● creşterea substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune până la 31 decembrie 2012;
● îmbunătăţirea sistemului de management şi control al absorbţiei fondurilor europene şi stabilirea clară a atribuţiilor şi rolului instituţiilor implicate în activitatea de gestionare şi control al fondurilor structurale şi de coeziune, inclusiv din perspectiva sistemului achiziţiilor publice;
● simplificarea procedurilor de verificare şi de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari;
● demararea implementării schemei privind reabilitarea termică a clădirilor, finanţată prin Programul operaţional regional, după aprobarea de către Comisia Europeană a realocării sumei de 150 milioane euro de la Fondul Social European la Fondul European pentru Dezvoltare Regională;
● monitorizarea listei celor 150 de proiecte strategice şi prioritare şi operaţionalizarea task force-urilor care vor sprijini autorităţile de management şi beneficiarii în identificarea blocajelor şi luarea măsurilor de urgenţă pentru accelerarea implementării acestora;
● îmbunătăţirea capacităţii administrative a structurilor implicate în managementul fondurilor europene;
● implementarea acţiunilor din Planul de măsuri prioritare pentru accelerarea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune, revizuit la începutul anului 2012;
● definirea priorităţilor de dezvoltare pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020, pornind de la o consultare largă a factorilor implicaţi, şi demararea procesului de elaborare a Acordului de parteneriat (documentul strategic solicitat prin regulamentele europene) şi a programelor operaţionale.
Programele de asistenţă nerambursabilă ale Spaţiului Economic European
● Principalul obiectiv pentru programele Spaţiului Economic European 2009-2014, pentru care memorandumurile de înţelegere au fost semnate la începutul acestui an, este acela de demarare efectivă a implementării acestora, ceea ce presupune următoarele acţiuni imediate: elaborarea fişelor de program şi a ghidurilor solicitanţilor şi adoptarea cadrului legislativ privind cadrul instituţional şi fluxurile financiare.
Coordonarea procesului de gestionare a afacerilor europene
● Promovarea intereselor României în cadrul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE post-2013, principalul obiectiv fiind acela de a-şi îmbunătăţi poziţia de beneficiar net în relaţiile financiare cu UE faţă de cea din actuala perspectivă, prin asigurarea unei finanţări adecvate pentru politicile europene şi în special pentru cele de interes major pentru România
● Promovarea intereselor României în negocierile privind pachetul coeziune şi cel privind reforma politicii agricole comune
● Urmărirea finalizării procesului de adoptare a legii de cooperare Guvern-Parlament
Implementarea unor măsuri referitoare la unităţile spitaliceşti, la politica medicamentului şi la informatizarea în domeniul medical au constituit condiţionalităţi în relaţiile cu organismele financiare internaţionale - FMI şi Banca Mondială. Nemulţumirile şi insatisfacţiile exprimate atât în rândul populaţiei, cât şi al profesioniştilor din sistem arată că reformarea sistemului de sănătate nu se poate realiza doar prin măsuri punctuale, ci implică elaborarea şi implementarea unei concepţii strategice, care să abordeze global şi integrat necesară remodelare fundamentală a mecanismelor funcţionale din sistemul de sănătate. Tensiunile politico-sociale majore generate de proiectul de lege a sănătăţii propus în decembrie 2011 au demonstrat că o reformă adevărată a sănătăţii nu se poate realiza decât prin consultarea largă a cetăţenilor, a tuturor organizaţiilor profesionale şi a societăţii civile în ansamblu.
Una dintre principalele sarcini pentru Guvern va fi identificarea şi sistematizarea direcţiilor optime de acţiune pentru implementarea măsurilor de reformă în cadrul unui proces amplu de consultare, care să permită clarificarea aşteptărilor populaţiei, dar şi nivelul de suport al mediului politic. Aceste direcţii de acţiune vor putea constitui suportul unor măsuri legislative strategice necesare a fi analizate şi adoptate de către puterea politică instalată după alegerile parlamentare.
Direcţii de acţiune şi obiective:
● Definirea şi implementarea unor reforme legislative şi instituţionale în domeniul sănătăţii:
–finalizarea, promovarea şi aprobarea noului proiect de lege a sănătăţii;
–elaborarea actelor normative privind funcţionarea sistemului de sănătate pentru anul 2013 în concordanţă cu modificările preconizate de noua lege;
–pregătirea condiţiilor tehnice necesare reorganizării sistemului de sănătate (costul pe act medical, clasificarea spitalelor pe niveluri de competenţă, planul naţional de paturi);
–implementarea unui proiect-pilot cu privire la salarizarea diferenţiată, în funcţie de performanţă, a personalului din sistemul sanitar.
● Crearea cadrului legislativ şi administrativ pentru implementarea sistemului de management al calităţii serviciilor de sănătate:
–înfiinţarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale şi medicinei bazate pe dovezi;
–înfiinţarea în structura spitalelor a compartimentului de management al calităţii şi accelerarea procesului de acreditare a spitalelor;
–demararea activităţilor necesare extinderii sistemului de management al calităţii la toate nivelurile asistenţei medicale.
● Creşterea accesibilităţii populaţiei vulnerabile la servicii medicale:
–înfiinţarea centrelor multifuncţionale în zonele în care şi-au încetat activitatea spitalele considerate ineficiente, pentru creşterea accesibilităţii populaţiei la servicii medicale de specialitate;
–asigurarea condiţiilor materiale şi financiare, cu sprijinul autorităţilor locale, pentru înfiinţarea centrelor de permanenţă, asigurând astfel continuitatea asistenţei medicale;
–înfiinţarea de noi centre de primire urgenţe în zonele cu risc crescut;
–asigurarea accesului la tratamentul cu medicamente esenţiale;
–asigurarea tratamentului în ambulatoriu prin prevenirea situaţiilor de criză privind prezenţa în piaţă a medicamentelor vitale;
–reducerea costurilor cu medicamentele, inclusiv prin implementarea unui sistem de achiziţii centralizate;
–promovarea consumului de medicamente generice pentru populaţie (medicamente mai ieftine, dar la fel de eficiente).
● Promovarea integrităţii în sistemul de sănătate pentru întărirea capacităţii de control a statului privind utilizarea fondurilor publice:
–modificarea prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea consiliilor etice din unităţile sanitare;
–întărirea structurii de integritate şi constituirea reţelei naţionale.
● Reducerea dezechilibrului financiar:
–demararea elaborării unei strategii de echilibrare financiară a sistemului de sănătate în următorii 5 ani;
–identificarea modalităţilor de a reduce arieratele la medicamentele utilizate în tratamentul în ambulatoriu şi prevenirea acumulării altora noi.
Obiectivul fundamental al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri este acela de a susţine relansarea economică, atât prin măsuri de stimulare a antreprenoriatului, cât şi prin introducerea de ordine şi coerenţă financiară acolo unde, din dezinteres sau rea intenţie, există dezordine economică şi instituţională.
În acest sens, avem în vedere, pe termen scurt, următoarele obiective concrete şi măsuri:
1.Îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor de stat, prin restructurare, cu scopul reducerii pierderilor acumulate de acestea, şi prin restrângerea arieratelor, care la finele anului 2011 reprezentau 2,6% din PIB. În acest context, avem în vedere efectuarea de plăţi şi alte operaţiuni de ordin financiar menite să restrângă volumul arieratelor în acţiuni, astfel încât la finele anului curent volumul arieratelor să scadă cu cca 1% din PIB. În acest sens, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, vom avea în vedere implementarea acelor măsuri fiscale menite să deblocheze plăţile şi mecanismele de compensare a TVA.
2.Implementarea prevederilor legii guvernanţei corporatiste, prin eliminarea politizării managementului şi prin profesionalizarea actului de conducere în principalele întreprinderi de stat.
3.Auditarea şi evaluarea tuturor contractelor de achiziţii de bunuri şi servicii şi de consultanţă din punctul de vedere al necesităţii, oportunităţii şi eficientizării actului decizional.
4.Implementarea corectă a legislaţiei europene în domeniul energiei ("Pachetul 3 energie") şi asigurarea independenţei reglementatorului, prin trecerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei în subordinea Parlamentului.
5.Regândirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare. Avem în vedere elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind redevenţele şi reglementarea pentru sectoarele petrol, gaze naturale şi energie electrică.
6.Continuarea procesului de privatizare, mai ales acolo unde şi atunci când privatizarea aduce responsabilitate şi chibzuinţă în gestionarea activelor economice şi a resurselor, dar după finalizarea auditului asupra activităţii Guvernului precedent şi clarificarea situaţiei reale, tehnice şi economice a societăţilor supuse acestui proces.
De asemenea, vom accelera procesul de finalizare a proiectelor naţionale de interes strategic în domeniul energiei - hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşeşti, Unităţile 3 şi 4 Cernavodă, noile grupuri energetice de la Rovinari, Işalniţa, Iernut, Brăila, Galaţi, Borzeşti etc.
7.Modernizarea şi dezvoltarea sectorului energetic, ca principal motor de creştere economică şi de competitivitate. În acest sens, avem în vedere implementarea acelor mecanisme instituţionale care să asigure dezvoltarea unei pieţe a energiei în acord cu prerogativele europene în domeniu. Astfel, se impun următoarele: onorarea la timp şi nediscreţionar a obligaţiilor legale ale statului, eliminarea ambiguităţilor legislative, liberalizarea treptată a pieţelor energetice, armonizarea capacităţilor de producţie a energiei cu cele ale reţelelor de transport, înlăturarea obstacolelor birocratice, stimularea micilor investitori din sectorul energetic, precum şi promovarea unui sistem de stimulente pentru consumatori, în vederea asigurării unei benzi echilibrate de consum de energie.
Avem în vedere accelerarea constituirii celor două complexuri energetice (Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia) şi îmbunătăţirea eficienţei în exploatarea cărbunelui.
În acest domeniu, propunem o perspectivă clară pentru industria cărbunelui, prin susţinerea de investiţii în tehnologii noi şi modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zăcămintelor în subsectorul minier în vederea corelării capacităţii de producţie cu cererea de cărbune.
Politicile în domeniul energiei şi al resurselor vor fi gândite pentru dezvoltarea industrială şi protecţia consumatorilor vulnerabili.
În acelaşi timp, facem o prioritate din domeniul producţiei şi consumului de energie verde, prin accelerarea suportului financiar oferit de Axa prioritară 4 (Creşterea competitivităţii economice - Fonduri europene administrate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri), prin potenţarea intereselor mediului financiar-bancar, precum şi prin simplificarea procedurilor de avizare şi autorizare ale proiectelor de energie regenerabilă.
8.Exercitarea funcţiei de control asupra calităţii serviciilor publice de transport şi asupra distribuţiei energiei electrice şi gazelor.
9.Transparenţa publică cu privire la programe, proiecte, mecanisme economice şi decizionale în ceea ce priveşte politicile şi măsurile ministerului, precum şi în privinţa companiilor cu capital majoritar de stat din portofoliul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
10.Sporirea competitivităţii economice şi refacerea încrederii investitorilor şi, în general, a clasei antreprenoriale în mediul de afaceri românesc.
În acest sens, avem în vedere:
–Îmbunătăţirea legii insolvenţei şi a procedurilor de restructurare/lichidare împreună cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice pentru dinamizarea mediului de afaceri
–Acces crescut la achiziţii publice pentru IMM-uri, stimulat direct prin cadrul de reglementare, favorizând şi sistemul de calificare al acestora şi simplificarea criteriilor de eligibilitate
–Redesenarea arhitecturii şi ecologiei de business ca principal factor de creştere a eficienţei şi competitivităţii economice
–Redesenarea reţelei de contacte economice internaţionale şi locale pentru facilitarea extinderii şi diversificării pieţelor de desfacere, uşurarea transferului de tehnologie şi know-how şi deplasarea produselor şi serviciilor într-o bandă superioară de valoare adăugată
–Efort explicit în potenţarea demersului mediului privat de refacere a potenţialului de creştere neinflaţionist al economiei României
–Promovarea de măsuri pentru reducerea costului creditului dintr-o perspectivă sistemică, creşterea intermedierii financiare prin dezvoltarea unei platforme de scontare, înfiinţarea instituţiei mediatorului de credite, introducerea unui registru de creanţe
–Înfiinţarea de fonduri de risc cu concentrare pe economia României
–Lansarea unui program de microindustrializare
–Control financiar fiscal de fond doar o singură dată la 3 ani pentru IMM-uri şi aplicarea principiului "o singură dată" în vederea eliminării solicitărilor adresate IMM-urilor de către o instituţie publică de a depune documente emise de alte instituţii
–Relansarea industriei imobiliare şi conexe inclusiv prin introducerea de noi instrumente, ca de exemplu obligaţiunile garantate cu portofolii de active
–Elaborarea şi implementarea "Testului IMM" - Impactul asupra IMM-urilor
11.Modificarea şi operaţionalizarea Legii parteneriatului public-privat. De asemenea, Guvernul îşi propune dezvoltarea de parteneriate strategice cu companiile private în care statul este acţionar minoritar. Aceste companii trebuie să îşi onoreze toate obligaţiile corect faţă de stat şi să ţină cont de obiectivele strategice pe care România le are. În acelaşi timp, statul va respecta principiile unei economii de piaţă şi le va garanta companiilor private un tratament corect şi nediscriminatoriu în raport cu companiile de stat.
Principii generale
● Sprijinirea colectivităţilor locale în creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a culturii locale şi a patrimoniului cultural local şi naţional. Aceasta se referă atât la forme de acces la fonduri publice, cât şi la programele europene dedicate patrimoniului cultural sau dezvoltării regionale şi turismului.
● Extinderea surselor, eliminarea fraudelor, a pirateriei şi colectarea integrală a timbrului cultural. Legislaţia timbrului cultural va fi reanalizată şi îmbunătăţită, astfel încât colectarea sa să fie efectivă şi conformă cu dimensiunea pieţei culturii. Guvernul, prin instituţiile abilitate, are datoria de a supraveghea colectarea integrală a timbrului cultural şi de a reduce pirateria din domeniul copyrightului.
● Îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional trebuie să dezvolte un sistem transparent şi competitiv de achiziţii care să înlesnească intrarea în patrimoniul naţional a creaţiilor contemporane de valoare. Este absolut necesară alocarea unor fonduri de achiziţie a obiectelor de artă, prin modificarea legislaţiei sponsorizării.
● Susţinerea tradiţiilor culturale româneşti, a instituţiilor culturale şi a infrastructurilor aferente. În prezent, finanţarea instituţiilor culturale este insuficientă şi haotică. Instituţiile de cultură, aşezămintele culturale, teatrele, muzeele, filarmonicile, revistele culturale şi bibliotecile trebuie să beneficieze de o stabilitate şi predictibilitate a bugetului şi de un management eficient. De asemenea, este absolut necesară reactivarea reţelei naţionale de cămine culturale printr-o activitate culturală minimală (cinematograf, bibliotecă).
● Cultura naţională înseamnă identitate naţională, iar patrimoniul cultural reprezintă spiritul românesc materializat. Protejarea patrimoniului cultural naţional trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească prin introducerea acestei teme în educaţia formală şi informală, până la a deveni un act natural şi firesc al omului educat. Este necesară o nouă viziune pentru valorificarea patrimoniului cultural material şi imaterial.
● Pentru încurajarea industriilor creative bazate pe copyright trebuie adăugată o componentă esenţială în economie şi servicii.
● Promovarea culturii române în străinătate este una dintre priorităţile Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru ca fiecare român să aibă posibilitatea de a se reconecta la spiritul naţional, oriunde ar fi el pe glob. De asemenea, cultura românească este un domeniu competitiv pe plan internaţional, prin valoarea sa intrinsecă, de aceea trebuie să fie vizibilă pe toate scenele culturale internaţionale.
● Pentru a atinge toate aceste obiective, se impune o colaborare activă între instituţiile statului.
Măsuri concrete
● Elaborarea proiectului Codului patrimoniului cultural, prin integrarea prevederilor conţinute în legile şi actele normative în vigoare, precum şi prin regândirea sistemului instituţional
● Semnarea Convenţiei-cadru a Consiliului Europei cu privire la valoarea patrimoniului cultural pentru societate şi ratificarea sa de către Parlamentul României
● Revizuirea sistemelor nefuncţionale sau neperformante din domeniul patrimoniului, prin evaluarea activităţii managerilor muzeali, reevaluarea patrimoniului muzeal, asigurarea bunurilor muzeale şi implementarea sistemului de garanţii guvernamentale
● Pregătirea documentului de fundamentare pentru demararea negocierilor cu Comisia Europeană pentru Programul operaţional sectorial cultură-patrimoniu-educaţie, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cu Ministerul Afacerilor Europene
● Instituirea Sistemului Naţional de Educaţie şi Formare în Domeniul Patrimoniului Construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialiştilor şi experţilor în domeniu
● Reinstituirea Programului "Patrimoniul în pericol" destinat muzeelor etnografice în aer liber pe bază de cofinanţare cu contribuţie privată, mecenat şi sponsorizări
● Încheierea unor parteneriate cu autorităţile locale privind finanţarea şi amplasarea monumentelor de for public
Măsuri prioritare
● Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei
–Demararea unui proiect complex de rezolvare a situaţiei cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, din 1999, şi de o valoare excepţională din punct de vedere istoric şi cultural pentru România. Este absolut necesară reglementarea statutului lor la nivel legislativ, oprirea degradării prin implementarea unor măsuri concrete de protecţie, conservare şi restaurare, precum şi eliminarea totală a furturilor de piese dacice prin asigurarea unor perimetre de pază.● Ansamblul monumental "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu
–Având în vedere importanţa operei lui Constantin Brâncuşi, atât la nivel naţional cât şi internaţional, este absolut necesară iniţierea procedurilor de finalizare a dosarului pentru înscrierea Ansamblului monumental "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea şi recunoaşterea valorilor culturale române la nivel internaţional.
● Ceramica de Horezu
–Susţinerea înscrierii de elemente de patrimoniu imaterial naţional, cum este Ceramica de Horezu, pe Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial, promovând astfel valorile culturale naţionale. De asemenea, este necesară sprijinirea cercetărilor în domeniul patrimoniului imaterial din România, prin inventarierea elementelor de patrimoniu şi finalizarea celui de-al doilea volum din Patrimoniul cultural imaterial din România, Repertoriul II, precum şi adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial în acord cu Convenţia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003.
Ordine şi siguranţă publică
Într-o perioadă în care lumea se confruntă cu efectele crizei economice, financiare şi sociale, politicile legate de asigurarea ordinii şi siguranţei publice au o importanţă majoră.
Aceste politici sunt în centrul preocupărilor Guvernului României de creare a unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, în care cetăţenii României să poată să trăiască, să se deplaseze, să locuiască şi să muncească, aducând idei noi, capital, cunoştinţe şi inovare, având totodată convingerea că drepturile lor sunt pe deplin respectate şi că securitatea lor este garantată.
Guvernul României va acţiona cu fermitate ca acţiunile şi priorităţile în domeniul ordinii şi siguranţei publice şi în domeniul administraţiei publice să se realizeze în baza unui cadru juridic intern bine consolidat, în care respectarea legii, protecţia drepturilor fundamentale, protecţia vieţii şi siguranţei cetăţenilor şi apărarea statului de drept să constituie valori absolute.
OBIECTIV 1: Aplicarea legii şi întărirea autorităţii instituţiilor din domeniul ordinii şi siguranţei publice. Întărirea gradului de siguranţă publică a cetăţenilor prin eficientizarea activităţii şi a cooperării între structurile de ordine şi siguranţă publică
Îndeplinirea acestui obiectiv strategic presupune delimitarea clară a competenţelor Poliţiei, Jandarmeriei şi Poliţiei Locale, precum şi stabilirea cadrului de cooperare interinstituţională între aceste structuri.
Direcţii de acţiune:
● Analizarea şi îmbunătăţirea conceptului de menţinere a ordinii publice în mediul urban şi rural
● Analizarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ care reglementează competenţele structurilor din domeniul ordinii şi siguranţei publice
● Cooperarea între Poliţie, Jandarmerie şi Poliţia Locală în domeniul menţinerii ordinii publice
OBIECTIV 2: Combaterea corupţiei, a criminalităţii organizate transnaţionale şi a formelor grave ale criminalităţii economice şi financiare
Criminalitatea organizată, traficul de persoane, traficul de droguri, contrabanda continuă să constituie probleme pentru siguranţa internă a României. Instituţiile publice din domeniul ordinii şi siguranţei publice trebuie să acţioneze ferm atât pentru a contracara provocările ridicate de infracţionalitate, cât şi pentru a oferi o reacţie clară şi cuprinzătoare în direcţia unor politici multidisciplinare, coerente şi coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizaţi.
În acelaşi timp, prin mijloace specifice de cooperare poliţienească trebuie contracarate acele forme de criminalitate organizată care aduc atingere imaginii României în străinătate.
Direcţii de acţiune:
● Îmbunătăţirea cooperării dintre instituţiile abilitate în combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratul General al Poliţiei Române)
● Implementarea strategiei sectoriale pentru combaterea corupţiei în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor
● Perfecţionarea cooperării poliţieneşti internaţionale în vederea combaterii infracţiunilor de crimă organizată circumscrise traficului de persoane şi a traficului de droguri
● Intensificarea activităţilor pentru destructurarea reţelelor de crimă organizată
OBIECTIV 3: Continuarea eforturilor pentru aderarea României la Spaţiul Schengen prin ridicarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene şi stabilirea termenului de ridicare a controalelor la frontierele terestre
Aderarea la Spaţiul Schengen a reprezentat în ultimii ani cel mai important obiectiv de politică externă a ţării noastre, după aderarea la Uniunea Europeană, dar şi o obligaţie juridică, derivată din Tratatul de Aderare a României la UE. Cadrul juridic de aderare la Spaţiul Schengen conţine reguli foarte clare, asumate în totalitate de România la momentul începerii procesului de pregătire a aderării.
În cadrul reuniunii Consiliului European din luna martie 2012, s-a stabilit ca proiectul de decizie a Consiliului UE privind ridicarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene să fie dezbătut în reuniunea Consiliului JAI din luna septembrie 2012. În cadrul aceleiaşi reuniuni ar urma să se stabilească o dată certă pentru adoptarea deciziei Consiliului UE privind ridicarea controalelor la frontierele terestre.
Direcţii de acţiune:
● Efectuarea unor demersuri susţinute în vederea adoptării deciziei Consiliului UE în luna septembrie 2012 şi a datei dezbaterii deciziei Consiliului UE privind ridicarea controalelor la frontierele terestre
● Eliminarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene
● Implementarea măsurilor compensatorii
● Implicarea activă a României în finalizarea pachetului privind Guvernanţa Schengen
OBIECTIV 4: Întărirea gradului de securizare a frontierelor externe ale UE prin asigurarea managementului integrat al frontierei
Datorită poziţiei sale geografice, România are o responsabilitate enormă în cadrul Uniunii Europene, aceea de a asigura, printr-un management profesionist al politicilor legate de managementul frontierelor externe, migraţiei şi azilului, securitatea cetăţenilor săi şi a celor peste 500 milioane de cetăţeni europeni.
Direcţii de acţiune:
● Continuarea implementării sistemului integrat de securizare a frontierei
● Consolidarea cooperării cu Agenţia FRONTEX care asigură gestionarea frontierelor externe ale UE
● Implementarea sistemului EUROSUR (sistemul integrat de management al frontierelor externe ale UE)
● Gestionarea eficientă a azilului şi migraţiei în funcţie de evoluţia provocărilor apărute
OBIECTIV 5: Adoptarea măsurilor necesare pentru desfăşurarea alegerilor locale şi parlamentare în condiţii de deplină legalitate
Într-o societate democratică voinţa poporului constituie baza puterii în stat. Această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri libere şi corecte, care să reflecte în mod real votul cetăţenilor.
Prin organizarea de alegeri corecte, statul garantează dreptul fundamental al fiecărui cetăţean de a participa la luarea deciziilor publice.
Guvernul României va acţiona ferm pentru organizarea alegerilor locale şi parlamentare în condiţii de deplină legalitate.
Direcţii de acţiune:
● Asigurarea măsurilor necesare desfăşurării corecte a procesului electoral, prevenirea şi combaterea încălcării dispoziţiilor legale în materie
● Asigurarea măsurilor de ordine publică pentru cele două scrutinuri electorale
Administraţie publică
OBIECTIV 1: Depolitizarea administraţiei publice
O administraţie publică nu poate funcţiona eficient fără un corp profesionist de funcţionari publici care să acţioneze neutru politic şi să urmărească interesul public şi satisfacerea cerinţelor şi nevoilor cetăţenilor.
Direcţii de acţiune:
● Organizarea transparentă şi corectă a concursurilor pentru recrutarea şi promovarea în funcţiile publice şi în celelalte posturi din administraţia publică exclusiv pe bază de competenţă profesională.
OBIECTIV 2: Creşterea performanţelor corpului funcţionarilor publici în scopul aplicării legii şi al întăririi autorităţii instituţiilor publice
Atingerea acestui obiectiv implică o creştere a calităţii corpului funcţionarilor publici prin introducerea criteriilor de performanţă simultan cu eliminarea presiunilor politice, în special asupra înalţilor funcţionari publici.
Direcţii de acţiune:
● Introducerea unor metode moderne de management al resurselor umane începând de la recrutare, selecţie, evaluare şi promovare
● Reformarea sistemului de pregătire profesională pentru funcţionarii publici
● Reformarea sistemului de evaluare a performanţelor funcţionarilor publici
● Regândirea sistemului de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru a asigura transparenţa şi obiectivitatea atât în ceea ce priveşte accesul în corpul funcţionarilor publici, cât şi avansarea în cadrul acestuia
OBIECTIV 3: Cooperarea permanentă cu autorităţile publice locale în scopul asigurării de către acestea a serviciilor publice descentralizate în interesul cetăţenilor
Descentralizarea administrativă şi financiară este unul dintre pilonii reformei administraţiei, astfel încât, prin descentralizare, cetăţeanul să primească servicii publice complete, diverse, de mai bună calitate, la costuri mai mici şi accesibile tuturor. Acest proces trebuie să fie realizat numai prin delegarea de competenţe însoţite de asigurarea resurselor financiare adecvate.
Direcţii de acţiune:
● Pregătirea, de către Guvern, în parteneriat cu structurile asociative ale autorităţilor locale, a introducerii standardelor de calitate, cost şi a normativelor de personal pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte
● Eliminarea tuturor formelor de discriminare în alocarea fondurilor guvernamentale destinate autorităţilor publice locale
● Întărirea capacităţii administraţiei publice locale de a atrage fonduri europene şi de a finanţa/cofinanţa programele de dezvoltare locală
● Încurajarea asocierii între unităţile administrativ-teritoriale în vederea creşterii gradului de accesare a fondurilor europene
OBIECTIV 4: Prevenirea şi combaterea actelor de corupţie din structurile administraţiei publice centrale şi locale
România, ca stat democratic european, trebuie să promoveze o politică publică integrată în vederea consolidării integrităţii instituţionale, bazată pe o atitudine proactivă, orientată spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenţă, creşterea încrederii cetăţenilor în administraţie, precum şi implicarea societăţii civile în procesele decizionale.
Direcţii de acţiune:
● Promovarea Strategiei Naţionale Anticorupţie în vederea acceptării de către Parlamentul României
● Elaborarea planurilor sectoriale pentru aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie
● Intensificarea activităţilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului oricărui fond special, incluzând toate instituţiile publice
OBIECTIV 5: Adoptarea măsurilor necesare pentru buna organizare a alegerilor locale şi parlamentare
Direcţii de acţiune:
● Adoptarea cadrului legislativ aferent alegerilor parlamentare
● Adoptarea măsurilor necesare astfel încât prefecţii şi subprefecţii să asigure condiţiile pentru buna desfăşurare a procesului electoral
Politica de apărare a Guvernului României în anul 2012, caracterizat prin austeritate fiscală, subfinanţare cronică şi uriaşe aşteptări sociale, va satisface elementele de continuitate strategică pe dimensiunea NATO, UE şi a Parteneriatului strategic pentru secolul XXI cu SUA, va elimina reducerea abuzivă a salariilor şi pensiilor personalului activ şi în rezervă şi va genera condiţiile creşterii capacităţii operaţionale a forţelor.
Direcţii de acţiune:
● Continuarea participării la operaţiile internaţionale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO şi UE
● Satisfacerea responsabilităţilor ce decurg din calitatea de membru NATO şi UE privind asigurarea capabilităţilor necesare celor două organizaţii prin angajarea în iniţiativele: "Smart Defence/NATO" şi "Pooling and Sharing/UE". Prioritară este participarea la proiectele capitale incluse în Pachetul de Apărare pentru Summitul de la Chicago
● Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv cele determinate în baza prevederilor Legii nr. 290/2011
● Iniţierea unui proces cuprinzător de revizuire a apărării, având la bază principiile procesului de planificare a apărării în cadrul NATO, în scopul dezvoltării unei structuri de forţe echilibrate, diminuarea deficitelor de capabilităţi prin optimizarea cheltuielilor, inclusiv reinvestment
● Reanalizarea programelor de înzestrare în raport cu capacitatea financiară, eficientizarea administrării patrimoniului ministerului, inclusiv a procesului de valorificare a bunurilor materiale şi infrastructurii excedentare
● Eliminarea redundanţelor din procesul de planificare a apărării şi creşterea eficienţei actului decizional de conducere şi de comandă
● Iniţierea unui proces de promovare a personalului pe baza principiilor meritocraţiei, a stării de sănătate şi capacităţilor fizice ale personalului
● Demararea consultărilor cu societatea civilă pentru reconstrucţia sistemului de pensii ocupaţionale
Ministerul Justiţiei, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, având ca atribuţii principale buna funcţionare a sistemului judiciar, asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public şi apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, are obligaţia de a promova câteva principii fundamentale:
● Justiţia modernă, distributivă de dreptate
● Justiţia aproape de cetăţean - factor esenţial al coeziunii sociale
● Drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor respectate, egale pentru toţi
Progresele în cadrul MCV - prioritate esenţială pentru parcursul european al justiţiei române. Se vor urmări:
● Realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), iar în acest sens implementarea noilor coduri rămâne un obiectiv fundamental. Iniţierea urgentă a unor dialoguri cu colectivele de conducere ale instanţelor judecătoreşti, cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cu asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, cu avocaţii, notarii, consilierii juridici, în vederea adoptării unui calendar corect şi realist, fără sincope sau întârzieri nejustificate, al intrării în vigoare a noilor coduri: intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă (termen estimat: 1 septembrie 2012), precum şi pregătirea corespunzătoare a intrării în vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală (termen estimat: primul semestru al anului 2013)
● Iniţierea unui dialog de substanţă cu oficialii europeni, pentru o concretizare mai bună a modului în care sistemul judiciar român trebuie să îşi îndeplinească obiectivele, în cadrul MCV
● Urmărirea aplicării obiectivelor şi principiilor fundamentale ale Strategiei Naţionale Anticorupţie - componentă a politicilor publice privind integritatea şi combaterea corupţiei, întemeiate pe cele mai bune practici europene şi internaţionale
● Implicarea activă a instituţiilor sistemului judiciar, alături de instituţiile competente, în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în vederea intrării în spaţiul Schengen.
Asigurarea independenţei sistemului judiciar şi a calităţii actului de justiţie, prin utilizarea pârghiilor financiare, logistice şi manageriale pe care Ministerul Justiţiei le are, în beneficiul instanţelor şi parchetelor.
Măsuri specifice:
● Mai buna organizare a instanţelor şi parchetelor în administrarea resurselor materiale şi umane, inclusiv în managementul dosarului, creşterea specializării profesionale a magistraţilor - domenii în care dialogul şi buna conlucrare cu instanţele judecătoreşti, parchetele şi CSM sunt esenţiale
● Reluarea procesului de înfiinţare de tribunale specializate, în baza unor evaluări pertinente - măsură insistent cerută de magistraţi şi de investitorii străini (de exemplu, instanţele specializate în materia familiei şi a minorilor - justiţia juvenilă, dar şi instanţele specializate în materia comercială şi a falimentului)
● Generalizarea metodelor moderne de soluţionare prejudiciară a conflictelor, rapide şi necostisitoare pentru cetăţean (medierea). Introducerea obligativităţii medierii într-o serie de cauze civile
● Extinderea şi îmbunătăţirea corespunzătoare a asistenţei juridice din oficiu (gratuită), cu o atenţie specială faţă de zonele rurale, precum şi de comunităţile defavorizate
● Măsuri pentru simplificarea procedurii de acordare a asistenţei juridice pentru victimele infracţiunii şi facilitarea accesului justiţiabililor la expertiza judiciară, prin găsirea unor soluţii combinate, de tip legislativ şi managerial
● Accesarea fondurilor europene (structurale) de către sistemul judiciar român, Ministerul Justiţiei având rolul de coordonator şi de principală instituţie de implementare. În acest scop, se va demara imediat pregătirea includerii sistemului judiciar între domeniile prioritare, eligibile, în cadrul viitorului exerciţiu de accesare a fondurilor structurale, care va începe în 2013.
● Continuarea şi finalizarea în bune condiţii a Acordului de împrumut cu Banca Mondială, pentru Programul privind reforma sistemului judiciar
Identificarea, împreună cu instituţia Agentului guvernamental al României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a unei soluţii optime de implementare a hotărârii-pilot a CEDO în materia dreptului de proprietate, după realizarea unei consultări publice de substanţă
● Accelerarea procesului de comasare a terenurilor agricole prin măsuri de sprijinire a efectuării cadastrului, asigurarea cadrului legal şi instituţional necesar comasării şi adoptarea de măsuri care să încurajeze tranzacţiile cu terenuri agricole în scopul comasării
● Accesul fermierilor la apă pentru irigaţii prin facilitarea cumpărării energiei la cost de producător
● Implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigaţii cu finanţare din fonduri europene
● Realizarea unui program pe termen mediu şi lung pentru sectorul legume-fructe în vederea înfiinţării de centre de colectare cu surse de finanţare din PNDR şi prin parteneriate publice-private
● Crearea unui fond de creditare a beneficiarilor de proiecte prin PNDR
● Sprijinirea producătorilor din sectorul zootehnic prin plăţi pentru bunăstarea animalelor şi prin armonizarea directivelor APIA cu cele ale ANSVSA în privinţa crotalierii şi identificării
● Crearea unui concept modern de dezvoltare a satului românesc, care să fie implementat prin noul PNDR 2014-2020
Dezvoltare regională
● Accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene în cadrul Programului operaţional regional prin transferul responsabilităţilor de control şi monitorizare a proiectelor de la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale la nivelul agenţiilor pentru dezvoltare regională, simplificarea procedurilor de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiarii fondurilor, stabilirea unor termene maxime pentru rambursarea de către minister a cheltuielilor realizate de către beneficiari, precum şi reglementarea situaţiei proiectelor pentru care nu se depun cereri de rambursare a cheltuielilor de către beneficiari în termen de maximum un an
● Accelerarea procesului de contractare pentru cererile de finanţare depuse de către beneficiari, în cadrul apelurilor de proiecte, prin eliminarea controlului dublu efectuat de către minister şi de către agenţiile de dezvoltare regională, precum şi prin descentralizarea procesului de management al contractelor de finanţare (încheierea de acte adiţionale, modificări în cadrul bugetelor proiectelor etc.) realizat prin transferul de responsabilităţi între minister şi agenţiile de dezvoltare regionale
● Consolidarea rolului auditului efectuat de către Ministerul Dezvoltării Regionale în procesul de implementare şi monitorizare a proiectelor finanţate în cadrul Programului operaţional regional, prin exercitarea misiunilor de audit independent de procesul de implementare şi monitorizare a proiectelor
● Modificarea procesului de control al cererilor de rambursare depuse de către beneficiarii fondurilor nerambursabile prin exercitarea controlului la sediul beneficiarilor, introducerea certificării plăţilor pentru decontarea cererilor de rambursare de către personalul de specialitate din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii şi introducerea certificării achiziţiilor publice ca proces distinct în cadrul operaţiunilor de monitorizare şi control al proiectelor
● Stabilirea direcţiilor prioritare de dezvoltare regională a României pentru perioada 2014-2020, prin introducerea faţă de axele prioritare de dezvoltare existente - dezvoltarea polilor de creştere/dezvoltare/creştere urbană, a infrastructurii rutiere, a infrastructurii sociale, a infrastructurii de afaceri, a infrastructurii de patrimoniu şi turism - şi a unor direcţii prioritare noi, cum sunt: reabilitarea termică a locuinţelor şi reabilitarea centrelor istorice
● Elaborarea cadrului instituţional şi legal pentru implementarea următoarelor proiecte de importanţă naţională, care susţin dezvoltarea regională:
–Programul naţional pentru reabilitarea reţelelor de alimentare cu energie termică (transport şi distribuţie) din localităţile urbane proprietatea publică a autorităţilor locale;
–Programul naţional pentru realizarea reţelelor de utilităţi publice destinate structurilor de afaceri care dezvoltă parcuri industriale, clustere economice, poli de competitivitate pentru a susţine dezvoltarea regională;
–Programul naţional pentru reabilitarea termică a clădirilor publice destinate unităţilor de învăţământ şi unităţilor şcolare;
–Programul naţional pentru reabilitarea centrelor istorice, destinat reabilitării clădirilor cu valoare de monument istoric care se află în stare avansată de degradare;
–Programul naţional pentru realizarea infrastructurii de protecţie a clădirilor care se află în zonele cu risc crescut de calamităţi naturale, în special protecţie împotriva inundaţiilor şi a zăpezilor cu pericol de troienire;
–Programul naţional pentru consolidarea clădirilor aflate în zonă de risc seismic, destinat protecţiei clădirilor împotriva dezastrelor naturale cauzate în special de cutremure.
● Revizuirea proiectelor cuprinse în Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii, precum şi în Programul naţional de modernizare a localităţilor, pentru a asigura stimularea dezvoltării regionale la nivelul României
Locuinţe
● Revizuirea proiectelor incluse în Programul naţional de realizare a locuinţelor sociale destinate tinerilor, precum şi persoanelor evacuate din locuinţe de către foştii proprietari, pentru ca acestea să corespundă scopului pentru care au fost elaborate programele
● Revizuirea proiectelor incluse în Programul naţional de reabilitare termică a locuinţelor, pentru a asigura îmbunătăţirea standardelor de locuit ale populaţiei şi pentru a contribui la reducerea costurilor lunare cu întreţinerea locuinţelor populaţiei
● Susţinerea realizării de locuinţe în regim de credit ipotecar şi identificarea unor forme de sprijin al populaţiei, în special al tinerilor şi familiilor de tineri intelectuali, pentru procurarea unei locuinţe
Turism
● Elaborarea cadrului instituţional şi legal pentru implementarea următoarelor programe de interes naţional, în vederea susţinerii turismului:
–Programul naţional pentru realizarea de centre balneare, cu scopul de a susţine turismul balnear în localităţile care dispun de resurse geotermale sau de alte resurse cu potenţial terapeutic;
–Programul naţional pentru turism verde în localităţile care dispun de valori naturale protejate sau de zone verzi cu potenţial turistic (păduri şi resurse de apă) în cadrul localităţilor care pot fi exploatate în scop turistic;
–Programul naţional pentru reabilitarea infrastructurii de acces în staţiunile turistice, precum şi pentru reabilitarea reţelelor de utilităţi publice din staţiuni.
Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea infrastructurii şi serviciilor capabile să fie suportul activităţii economice şi sociale, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Pentru atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport, vor fi susţinute următoarele măsuri generale şi acţiuni obligatorii:
● respectarea condiţiilor contractuale privind finanţarea şi termenele de finalizare a investiţiilor în derulare;
● absorbţia accelerată a fondurilor europene pentru proiectele cuprinse în POS-T 2007-2013 şi pregătirea portofoliului de proiecte, concomitent cu îmbunătăţirea procedurilor, pentru perioada de programare 2014-2020 a UE;
● stabilirea obligatorie pentru toate contractele de management al companiilor de stat de sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a unor indicatori clari de performanţă, cu garanţii pentru îndeplinirea acestora;
● analizarea soluţiilor pentru reorganizarea, restructurarea şi relansarea companiilor naţionale de transporturi cu capital de stat (privatizarea, vânzarea pachetelor de acţiuni, managementul privat);
● îmbunătăţirea cadrului legislativ specific în vederea atragerii capitalului privat, pentru finanţarea investiţiilor prin modificarea şi unificarea legislaţiei privind achiziţiile publice în sensul simplificării procedurilor şi al creşterii transparenţei, unificarea legislaţiei privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi elaborarea unei noi legi a parteneriatului public-privat;
● revizuirea condiţiilor de desfăşurare a licitaţiilor, de subcontractare şi de încheiere a contractelor finale, cu menţionarea clară a indicatorilor tehnici, obiectivul principal fiind eficientizarea pregătirii şi implementării proiectelor şi creşterea transparenţei.
Domeniul rutier
● Finalizarea secţiunilor de autostradă şi a centurilor ocolitoare aflate în construcţie (autostrada Bucureşti-Ploieşti, autostrada Cernavodă-Constanţa, varianta de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă, centurile cu profil de autostradă Arad şi Constanţa), a unor proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale în curs de execuţie, precum şi finalizarea altor obiective de infrastructură
● Demararea lucrărilor de execuţie pentru tronsoanele de autostradă, cu finanţare europeană, aflate pe coridorul IV paneuropean (Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva), precum şi pentru lucrările de modernizare a drumurilor naţionale DN 66 Bumbeşti-Jiu-Petroşani şi DN 76 Şoimuş-Vârfurile
● Realizarea studiului de prefezabilitate pentru construcţia Autostrăzii Sudului: Bucureşti-Alexandria-Slatina-Craiova-Timişoara
● Demararea procedurilor în vederea atribuirii contractului de concesiune pentru realizarea mai multor proiecte de infrastructură: centura Bucureşti cu profil de autostradă, autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, autostrada Comarnic-Braşov
● Lansarea în regim de concesiune a proiectului Pod rutier peste Dunăre la Brăila-Galaţi
● Demararea ultimei etape de reabilitare a celor 1.200 de km de drumuri naţionale, aflate pe rute secundare, care nu au fost cuprinse în programele de reabilitare
Domeniul feroviar şi transportul cu metroul
● Finalizarea lucrărilor de reabilitare a liniilor de cale ferată pe coridorul IV paneuropean: linia CF Bucureşti-Constanţa, secţiunile Bucureşti-Băneasa, Băneasa-Feteşti şi Feteşti-Constanţa şi a lucrărilor de modernizare a instalaţiilor de centralizare electrodinamică din 11 staţii CF
● Începerea lucrărilor pe coridorul IV paneuropean feroviar: tronsonul Coşlariu-Sighişoara, secţiunea a 2-a, şi tronsonul Simeria-Coşlariu, secţiunea a 3-a
● Reanalizarea actualei strategii de privatizare a CFR Marfă după aplicarea testului investitorului privat şi a testului vânzătorului privat în economia de piaţă
● Pregătirea şi lansarea proiectelor de reabilitare a gărilor feroviare cu finanţare europeană: Satu Mare, Baia Mare, Miercurea-Ciuc, Târgu Mureş, Târgu Jiu
● Pregătirea şi lansarea proiectelor pentru realizarea centurii feroviare a municipiului Bucureşti
● Valorificarea activelor auxiliare neutilizate prin identificarea unor soluţii alternative de exploatare a acestor active, în beneficiul căilor ferate
● Regândirea modului de alocare a subvenţiilor pentru susţinerea transportului feroviar de călători, pentru a elimina competiţia neloială cu transportul rutier
● Realizarea demersurilor de pregătire şi lansare a licitaţiei pentru execuţia liniei 7 de metrou: Şos. Alexandriei-Rahova-Piaţa Unirii-Moşilor-Obor -Colentina-Voluntari şi realizarea liniei 4 de metrou: Laminorului-Gara Progresul, tronson Gara de Nord-Gara Progresul
Domeniul naval
● Finalizarea unor lucrări de infrastructură navală în curs de execuţie, precum podul rutier peste canalul Dunăre-Marea Neagră şi apărări maluri pe canalul Sulina
● Finalizarea Sistemului de măsurători topohidrografice şi de semnalizare pe Dunăre, a Complexului de administrare căi navigabile Giurgiu şi a Sistemului de management al traficului de nave pe Dunăre şi de informare asupra transportului pe ape interioare (RoRIS-ANR)
● Realizarea masterplanului de dezvoltare a Portului Constanţa
● Dotarea administraţiilor portuare cu utilaje specifice, pentru asigurarea navigabilităţii pe Dunăre în condiţii de siguranţă pe tot parcursul anului
● Realizarea unui program de dezvoltare a porturilor dunărene ca centre intermodale de transport de marfă şi pregătirea documentaţiilor tehnico-economice necesare pentru implementarea proiectelor
Domeniul aerian
● Promovarea investiţiilor pentru integrarea Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti în conceptul de "city airport"
● Finalizarea lucrărilor de dezvoltare şi modernizare a Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti (AIHCB) şi a lucrărilor de modernizare la Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa (AIBB)
Orientarea conceptuală şi de principiu
Pentru a-şi atinge obiectivele, politica externă a României trebuie să fie o politică de consens naţional. Plecând de la premisa dinamicii proprii, deosebite, mai ales din ultima perioadă, a relaţiilor internaţionale, inclusiv de la conştientizarea mutaţiilor majore de tip structural prefigurate pe scena internaţională de actuala criză economică şi financiară, politica externă a statului român nu trebuie să fie influenţată de evoluţiile politicii interne. Aceste evoluţii internaţionale majore - asupra cărora diplomaţia trebuie să se aplece prioritar pentru a le înţelege exact mecanismele şi implicaţiile - induc schimbări care se produc independent de cele interne dintr-o ţară sau alta. După o perioadă în care interesul pentru politica externă a fost din păcate redus, diplomaţia României trebuie reconfirmată ca instituţie fundamentală pentru progresul real al statului.
Conducerea politicii externe a României are nevoie de normalitate şi stabilitate, de eficienţă în promovarea şi apărarea intereselor naţionale. Managementul integrat al politicii externe româneşti presupune conducerea instituţiei diplomaţiei pe principii de rigoare, eficienţă, onestitate şi profesionalism, stabilitate şi continuitate.
Diplomaţia română va urmări, ca scop esenţial al politicii externe a României, ridicarea şi consolidarea profilului internaţional al ţării, concomitent cu orientarea continuă a acţiunii diplomatice româneşti ca vector de modernizare şi progres. Totodată, acţiunea diplomatică a României trebuie să vizeze prioritar creşterea securităţii ţării în sensul cel mai larg, plecând de la premisa calităţii de stat la frontiera externă a UE şi NATO, cu conştientizarea avantajelor şi dezavantajelor pe care această funcţie geopolitică le presupune. Din acest punct de vedere, o prioritate esenţială de politică externă o reprezintă subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea în vecinătatea României a zonei democratice de prosperitate, securitate şi predictibilitate, necesare pentru asigurarea securităţii naţionale în sensul său cel mai larg.
După aderarea României la UE şi NATO, obiective fundamentale ale politicii externe a României în perioada post-Război Rece, politica externă a României trebuie să conştientizeze că este momentul recuperării "suflului" în acţiunea externă a statului român. Aceste obiective majore, atinse cu efortul major al întregii clase politice şi al întregii societăţi româneşti, nu au fost obiective "în sine", ci instrumente de modernizare şi creştere a profilului internaţional al ţării. Este momentul ca ele să fie utilizate la maximum de eficienţă pentru atingerea intereselor României. Trebuie ca acţiunea de politică externă să se concentreze pentru continuarea eforturilor de realizare a integrării europene depline, eliminarea vulnerabilităţilor încă existente, permiţând astfel consolidarea statutului internaţional al României prin asigurarea coerenţei, eficacităţii şi predictibilităţii politicii noastre externe. De asemenea, respectul pentru principiile şi normele de drept internaţional va continua să se plaseze în centrul acţiunii de politică externă a României.
Prin consecvenţă, seriozitate şi dinamism, Guvernul României va acţiona cu responsabilitate pentru refacerea credibilităţii şi respectabilităţii internaţionale ale României şi pentru asigurarea cu prioritate a protecţiei intereselor cetăţenilor săi. Astfel, definirea şi promovarea priorităţilor concrete ale politicii externe româneşti vor fi raportate permanent şi consecvent la interesul naţional şi vor fi puse în serviciul demnităţii naţionale şi personale a cetăţeanului român, al nevoilor şi obiectivelor sale.
Obiective de guvernare
● Concentrarea tuturor eforturilor de acţiune diplomatică pentru protejarea şi promovarea intereselor naţionale ale României şi ale cetăţenilor ei din punct de vedere politic, economic, social, cultural şi din punctul de vedere al securităţii
● În acest sens, acţiunea de politică externă va avea în vedere cu prioritate susţinerea obiectivului de modernizare a României şi creşterea profilului statului român pe plan european şi internaţional
● Pentru aceasta, vom urmări dezvoltarea şi consolidarea profilului României în UE şi NATO şi punerea în valoare cu mai mare eficacitate a beneficiilor ce decurg din statutul României de membru al celor două structuri.
● Promovarea activă, ca prioritate esenţială de politică externă, a obiectivului de transformare a vecinătăţii României, atât în Balcanii de Vest, dar mai ales în vecinătatea estică, într-o zonă democratică de prosperitate, securitate şi predictibilitate, necesare pentru asigurarea securităţii naţionale în sensul său cel mai larg
● În acest cadru, vom continua eforturile de promovare şi acţiunile ferme de susţinere a aspiraţiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova vor avea un loc central.
● Consolidarea parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani şi promovarea de noi parteneriate, pentru eficientizarea acţiunii diplomatice în context european şi global. În acest sens, se vor avea în vedere ţările BRIC, respectiv Brazilia, Rusia, India, China, state din regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv Caucazul de Sud, Asia şi în special Asia Centrală, precum şi alte state din G 20
● Întărirea cooperării bilaterale cu statele din vecinătate
● Atingerea ţintelor strategice de cooperare consolidată cu state de pe alte continente către care pot fi orientate interesele economice ale ţării noastre
● Apărarea şi promovarea activă a drepturilor persoanelor care aparţin comunităţilor/minorităţilor româneşti din statele din vecinătatea României, în conformitate strictă cu standardele europene şi, acolo unde este aplicabil, în consonanţă cu aspiraţiile acestor state de apropiere de Uniunea Europeană, pe baza criteriilor politice de aderare la UE
Învăţământ preuniversitar
● Gestionarea în condiţii optime a examenelor naţionale
● Reducerea abandonului şcolar, inclusiv prin redeschiderea şcolilor care au fost închise în mod abuziv
● Finalizarea programului de campusuri şcolare
● Formarea personalului din învăţământ prin programe POSDRU
● Asigurarea acoperirii normelor cu personal didactic titular în învăţământ
● Eliminarea violenţei din şcoli
● Învăţământ profesional racordat la piaţa muncii
● Programe adecvate pentru grupurile vulnerabile
● Programe pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala (programul celei de-a doua şanse)
● Autonomie pentru şcoli şi autonomie profesională pentru cadre didactice
● Implementarea programului "Şcoala de după şcoală"
● Adecvarea manualelor şcolare la noul curriculum
● Realizarea unui parteneriat corect cu autorităţile administraţiei publice locale
Învăţământ universitar
● Deblocarea posturilor din învăţământul superior
● Revizuirea cifrelor de şcolarizare
● Susţinerea doctoranzilor şi postdoctoranzilor prin burse din programe POSDRU
● Regândirea criteriilor de promovare a cadrelor didactice în concordanţă cu realitatea sistemului de învăţământ românesc, cu menţinerea calităţii drept condiţie primordială de funcţionare a sistemului de învăţământ
● Utilizarea mai eficientă şi transparentă a resurselor
● Susţinerea cercetării ştiinţifice din domeniile cu potenţial de performanţă
● Încurajarea prin mecanisme de finanţare a abordărilor interdisciplinare cu potenţial de aplicare în realizarea de produse
● Susţinerea excelenţei ştiinţifice prin finanţarea adecvată, inclusiv a transferului tehnologic cu efecte în creşterea şi dezvoltarea economică
● Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie
● Canalele de finanţare care să sporească conectivitatea dintre universităţi, institute de cercetare, agenţii şi companii pentru reducerea distanţei de la ştiinţă la aplicaţie;
● Asumarea cu prioritate de către Guvernul României a proiectului de construire a celui mai puternic laser din lume, unul dintre primele 5 cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene şi susţinut de către Consiliul Investitorilor Străini
● Sprijinirea revistelor ştiinţifice româneşti în vederea creşterii scorului relativ de influenţă
M.E.C.T.S.
● Finalizarea procedurilor parlamentare pentru Codul educaţiei
● Relansarea dialogului cu partenerii sociali
● Relansarea dialogului real cu organizaţiile studenţeşti
● Realocarea sumelor destinate obiectivelor de investiţii, precum şi reparaţiilor capitale
● Reanalizarea obiectivelor de investiţii
● Recuperarea şi refacerea taberelor pentru elevi şi studenţi
● Reconsiderarea consiliilor consultative ale M.E.C.T.S. după consultarea universităţilor şi a partenerilor sociali
● Gestionarea eficientă şi transparentă a resurselor
● Continuarea proiectelor privind accesul la internet rapid într-un număr cât mai mare de localităţi prin dezvoltarea reţelei RoEduNet
Dezvoltarea dialogului social şi pace socială
● Creşterea ratei ocupării atât în cadrul grupurilor defavorizate şi al şomerilor de lungă durată şi, în special, al tinerilor, prin:
–promovarea unui program prioritar cu partenerii sociali pentru păstrarea şi creşterea numărului locurilor de muncă;
–modificarea Legii dialogului social - prin crearea unui grup de lucru tripartit şi deblocarea activităţii CES;
–reanalizarea Codului muncii şi a legii salarizării unice pentru salariaţii bugetari;
–promovarea legii internship-ului şi modificarea legii uceniciei şi a legii muncii zilierilor.
● Reîntregirea salariilor personalului bugetar
● Reanalizarea acordului tripartit privind evoluţia salariului minim brut pentru 2012-2016
● Crearea condiţiilor pentru realizarea acordului social cu toate patronatele, sindicatele şi reprezentanţii societăţii civile
Îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor europene - POSDRU şi FSE
● Punerea în aplicare a măsurilor dispuse de CE - DG Employment
● Scurtarea termenelor de rambursare a plăţilor
● Reorganizarea AMPOSDRU şi OIP-urilor
Creşterea transparenţei, calităţii şi respectului faţă de contribuabili şi pensionari
● Definitivarea sistemului ghişeului unic pentru angajatori
● Crearea cadrului legislativ pentru realizarea cardului de asigurat
● Crearea unui sistem de reclamaţii şi depuneri de solicitări on-line
● Reorganizarea Comisiei de contestaţii de la CNPP în vederea scurtării termenelor de soluţionare
Îmbunătăţirea calităţii sănătăţii şi securităţii în muncă
● Întărirea capacităţii de control a Inspecţiei Muncii
● Îmbunătăţirea planului de control, după o analiză cu partenerii sociali
● Modificarea Legii Fondului de accidente de muncă şi boli profesionale pentru crearea unui sistem de bonus-malus pentru angajatori, în funcţie de investiţiile şi incidenţa evenimentelor privind sănătatea salariaţilor
Sistemul de pensii
● Restituirea contribuţiei la fondul asigurărilor sociale de sănătate conform deciziei Curţii Constituţionale
● Crearea cadrului legislativ pentru sistemul de pensii ocupaţionale
Asistenţa socială
● Dezvoltarea de servicii sociale pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor dependente de familie şi dezvoltarea unui sistem de muncă la domiciliu
● Iniţierea Legii economiei sociale pentru susţinerea întreprinderilor sociale (societăţi cooperatiste, case de ajutor reciproc, ONG-uri cu activitate în domeniul social)
● Promovarea legislaţiei secundare pentru punerea în aplicare a cadrului legal în ceea ce priveşte tichetele sociale
● Reanalizarea cadrului legislativ în domeniul asistenţei sociale în sensul armonizării prevederilor legale şi elaborarea legislaţiei secundare
● Reanalizarea măsurilor de ocupare a posturilor vacante în domeniul asistenţei sociale
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale va urmări întărirea capacităţii de control a instituţiilor subordonate pentru stoparea fraudelor
O gestionare corectă, eficientă şi transparentă a domeniului mediului bazată pe principii europene de dezvoltare durabilă poate aduce o îmbunătăţire a calităţii vieţii în România, beneficii economice, sociale şi respectarea dreptului românilor la un mediu sănătos şi curat.
● Începerea colaborării active cu Comisia Europeană şi celelalte instituţii europene pentru diminuarea consecinţelor negative cauzate de nerespectarea angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană în domeniul mediului
● Accelerarea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Reducerea riscului dezangajărilor de fonduri comunitare la sfârşitul anului 2012
● Operaţionalizarea Fondului de mediu prin alocarea cu prioritate a resurselor pentru investiţii verzi şi crearea de locuri de muncă verzi
● Adoptarea unei strategii şi a unui plan naţional de gestionare a deşeurilor
● Iniţierea colaborării cu autorităţile locale în vederea garantării şi implementării dreptului la un mediu curat şi sănătos, cu respectarea principiilor europene de dezvoltare durabilă în comunităţile urbane
● Colaborarea cu ONG, partenerii sociali şi cu autorităţile locale şi stimularea participării active a cetăţenilor la luarea deciziilor de mediu
● Instituirea imediată a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de şist până la finalizarea studiilor ce se află în derularea la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fracţionare hidraulică
● Având în vedere preocuparea publică privind cazul Roşia Montana, Guvernul va reanaliza în mod transparent şi pe bază de dialog deschis şi democratic situaţia existentă, astfel încât deciziile să fie în acord cu interesul naţional, protecţia mediului şi legislaţia europeană
● Conservarea biodiversităţii Deltei Dunării şi iniţierea reconstrucţiei ecologice a concesiunilor agricole şi piscicole
● Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă verzi
● Creşterea suprafeţei împădurite şi reconstrucţia ecologică a pădurilor corelat cu întărirea măsurilor preventive şi punitive contra tăierilor ilegale şi abuzive de masă lemnoasă
● Continuarea investiţiilor pentru gestionare durabilă a resurselor de apă şi acces al populaţiei la servicii publice la standarde europene (canalizare şi apă curentă)
Principalele obiective, pe termen scurt, vizează deblocarea proiectelor, eficientizarea funcţionării entităţilor din subordinea MCSI şi implementarea prevederilor europene cu privire la Agenda digitală.
Acţiuni privind organizarea şi eficientizarea MCSI:
● Sprijinirea dezvoltării, inclusiv prin parteneriat public-privat, a centrelor de cercetare, furnizarea de servicii de comunicaţii şi de tehnologia informaţiei
● Eficientizarea accesării şi utilizării fondurilor europene pe programele POS/CCE 3.2
● Operaţionalizarea Punctului de contact unic
● Identificarea de soluţii pentru utilizarea fondurilor europene alocate proiectului "Broadband pentru zone defavorizate"
● Actualizarea strategiei de implementare a Agendei digitale
● Reorganizarea institutelor de cercetare şi a centrelor naţionale aparţinând MCSI
● Deblocarea licenţierii DVBT - televiziune digitală terestră
● Auditarea situaţiilor economico-financiare şi juridice ale MCSI şi ale structurilor aflate în subordinea acestuia
● Implementarea unui multiplexor digital cu acoperire naţională pentru difuzarea programelor TV în format digital
● Demararea implementării de servicii bancare prin oficiile poştale din mediul rural şi mic urban
● Modernizarea serviciilor poştale prin introducerea automatizării şi optimizării fluxurilor poştale la nivelul centrelor de tranzit regional
Strategii guvernamentale
● Stabilirea şi operaţionalizarea cadrului de utilizare a capacităţii de consultanţă şi asistenţă tehnică a organizaţiilor neguvernamentale pe baza expertizei existente la nivelul sectorului asociativ, pentru elaborarea de politici publice în interes naţional şi comunitar
● Elaborarea planului de acţiune şi stabilirea grupului de lucru şi a grupurilor sectoriale pentru elaborarea Agendei România 2020, structură care va continua activitatea de evaluare şi monitorizare pe baza comitetelor sectoriale
● Susţinerea iniţiativelor de implementare a Planului de acţiune pentru o guvernare deschisă către cetăţeni şi asigurarea cadrului de dezvoltare a parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea acestor iniţiative
● Promovarea pactelor de integritate prin adoptarea normelor ce definesc standardele acestora în procesul de achiziţii publice şi în parteneriatele public-private, sub forma unor pacte asumate de autorităţile contractante, ofertanţi şi de terţi (martorul social), etapă urmată de implementarea şi evaluarea constantă a modului şi gradului de respectare a pactelor de integritate, conform metodologiei utilizate la nivel internaţional. Promovarea acestora trebuie să fie dublată de instituirea unui sistem eficient de black-listing şi white-listing, precum şi de transparentizarea contractelor publice.
Transparenţă decizională
● Stabilirea cadrului normativ şi funcţional care să asigure transparenţa cheltuielilor publice prin stabilirea declaraţiei de cheltuieli lunare ale autorităţilor publice centrale, locale şi ale instituţiilor publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora. Declaraţiile lunare de cheltuieli şi declaraţiile lunare de progres ale programelor publice vor fi puse pe un portal on-line, accesibil publicului în condiţii de totală transparenţă şi fără taxă
● Întărirea legilor transparenţei decizionale şi accesului la informaţii cu instrumente care să le asigure aplicarea ca o garanţie a dreptului constituţional la informare
● Stabilirea mecanismelor funcţionale care să asigure dreptul contribuabililor la buna administrare a afacerilor publice
Colaborarea cu societatea civilă
● Bazarea actului de guvernare pe un parteneriat între autorităţile publice şi societatea civilă. În acest sens, Guvernul va face permanentă activitatea Colegiului Primului-Ministru pentru asociaţii şi fundaţii şi organizarea consiliilor consultative, având un rol consultativ pe lângă autorităţile administraţiei publice centrale.
● Elaborarea bazei de date cu părţile sociale interesate la nivelul ministerelor şi utilizarea ei din oficiu pentru transmiterea în avans a informaţiilor cu privire la proiectele de politici publice
● Participarea activă a societăţii civile la buna organizare a procesului electoral
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.