Decret nr. 386 din 11 noiembrie 1972

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Articolul 1

Legea nr. 27 din 28 decembrie 1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară, republicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 17-18 din 1 februarie 1969, se modifica după cum urmează:

1.La articolul 13 alineatul 1, procentele de calcul pentru salariile mai mari de 2.500 lei sînt următoarele:

2.la articolul 21 alineatul 1 litera a, procentele de calcul pentru Cuantumul minim al pensiei 500 lei la grupa a III-a de muncă sînt următoarele:

a)pentru gradul I de invaliditate:

Grupele I şi II de muncă

Grupa a III-a de muncă

3.la articolul 22 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

(3)Persoanele încadrate într-un grad de invaliditate, care au împlinit vîrsta de 60 ani, bărbaţii şi 55 ani, femeile, şi îndeplinesc condiţiile cerute pentru obţinerea pensiei de invaliditate, vor fi înscrise, din oficiu, la pensie pentru limita de vîrsta, drepturile stabilindu-se potrivit art. 24-26. Dacă îndeplinesc condiţiile necesare pentru obţinerea pensiei pentru limita de vîrsta, pot cere calcularea pensiei potrivit art. 13 sau 14, după caz.

4.La articolul 24 alineatul 1 litera a, procentul de calcul pentru salariile mai mari de 2.500 lei se modifica, iar textul de sub tabel va avea următorul cuprins:

a)pentru gradul I de invaliditate:

	Salariul tarifar (lei)	Pensia în procente de baza din salariul tarifar	Cuantumul minim al pensiei la procentul de baza (lei)
	.............	..........................	..........................
	peste 2.500	35	875

Pentru fiecare an de vechime în munca, pînă la vechimea de 25 ani, se acordă în procent suplimentar de 1 la suta din salariul tarifar; pentru fiecare an care depăşeşte aceasta vechime se acordă un procent suplimentar de 0,5 la suta din salariul tarifar;

5.La articolul 27 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

(3)Pensionării de invaliditate beneficiază de prevederile alineatului 2 numai pînă la împlinirea virstei de 60 ani, bărbaţii şi 55 ani, femeile. Pensionării de invaliditate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale pot cere revizuirea medicală şi după împlinirea acestor virste.

6.Prevederile articolului 29 alineatele 1 şi 3 se modifica, avînd următorul cuprins:

(1)Au drept la pensie de urmaş, în condiţiile prevăzute pentru fiecare în parte, membrii de familie şi anume: copiii, sotia, soţul, părinţii, fraţii şi surorile care se aflau în întreţinerea susţinătorului decedat.

(3)Dacă cel decedat nu era pensionar, dar îndeplinea condiţiile de vechime în munca pentru acordarea pensiei pentru limita de vîrsta, membrii de familie au drept la pensie de urmaş, indiferent de data cînd a survenit decesul susţinătorului.

7.La articolul 29, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

(4)În cazul în care mama salariata a decedat din cauza unei naşteri, pensia copiilor se acordă ca pentru urmaşii celor prevăzuţi la art. 17 lit. d.

8.Alineatul 4 actual de la articolul 29 devine alineatul 5.

9.La articolul 30 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

(3)Copiii se considera ca se aflau în întreţinerea susţinătorului decedat prin însăşi calitatea lor de copii.

10.Prevederile articolului 31 alineatul 3 se modifica, avînd următorul cuprins:

(3)Sotia sau soţul are drept la pensie de urmaş pe timpul cît nu este salariat, membru al unei cooperative meşteşugăreşti sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.

11.La articolul 31 se introduc doua alineate, cu următorul cuprins:

(5)Sotia sau soţul care solicită pensie de urmaş în temeiul alin. 1 lit. a sau c are drept la aceasta pensie dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 5 ani, în cazul în care la data căsătoriei sustinatorul era pensionare pentru limita de vîrsta; în cazul în care decesul susţinătorului a fost cauzat de un accident, de orice natura, sau de boala profesională, pensia de urmaş se acordă indiferent de durata căsătoriei.

(6)Sotia sau soţul se considera ca se afla în întreţinerea susţinătorului dacă avea acelaşi domiciliu sau dacă acesta i-a asigurat cele necesare existenţi.

12.Prevederile articolului 32 alineatul 2 se modifica, avînd următorul cuprins:

(2)Părinţii au drept la pensie de urmaş pe timpul cît nu sînt salariaţi, membri ai unei cooperative meşteşugăreşti sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.

13.La articolul 32 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

(3)Comitetele executive ale consiliilor populare, în raza cărora domiciliază părinţii care solicită pensia de urmaş, vor atesta dacă aceştia au fost în întreţinerea susţinătorului.

14.La articolul 33 se introduc doua alineate, cu următorul cuprins:

(3)Fraţii şi surorile au drept la pensie de urmaş pe timpul cît nu sînt salariaţi, membri ai unei cooperative meşteşugăreşti sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.

(4)Comitetele executive ale consiliilor populare, în raza cărora domiciliază fraţii şi surorile care solicită pensia de urmaş, vor atesta dacă aceştia au fost în întreţinerea susţinătorului.

15.La articolul 50 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

(3)Pensionării de invaliditate de orice grad, la împlinirea virstei de 60 ani, bărbaţii şi 55 ani, femeile, cu excepţia celor a căror invaliditate a fost cauzată de un accident de muncă sau de o boala profesională, vor fi trecuţi, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru limita de vîrsta, cu menţinerea cuantumului pensiei de invaliditate, inclusiv a indemnizaţiei de îngrijire, acordată invalizilor de gradul I. Aceştia pot cere calcularea pensiei, potrivit art. 13 sau 14, la îndeplinirea condiţiilor necesare obţinerii pensiei pentru limita de vîrsta.

16.La articolul 51 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

(5)de prevederile alin. 3 beneficiază, la cerere, şi pensionării de invaliditate care au fost trecuţi, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru limita de vîrsta. La transformarea pensiei acestora se ia în calcul numai perioada lucrata pînă la împlinirea virstei de 62 ani, bărbaţii şi 57 ani, femeile.

17.La articolul 59 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

(4)De prevederile alin. 1 şi 2 beneficiază, pînă la împlinirea virstei de 62 ani, bărbaţii şi 57 ani, femeile, şi pensionării de invaliditate gradul III, cărora, la trecerea, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru limita de vîrsta, li s-a menţinut cuantumul pensiei de invaliditate.

18.Prevederile articolului 61 alineatele 2 şi 3 se modifica, avînd următorul cuprins:

(2)Cei care au o vechime în munca de cel puţin 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, dar nu au lucrat cel puţin 10 ani ca angajaţi, au drept la o pensie de 650 lei lunar.

(3)Cei care au o vechime în munca mai mica de 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, dar nu mai puţin de 10 ani şi nu îndeplinesc condiţia de vechime ca angajaţi, prevăzută la alin. 1, au dreptul la o pensie calculată din pensia de 650 lei, proporţional cu vechimea dovedită, fără a putea fi mai mica de 455 lei lunar.

19.Prevederile articolului 63 alineatul 2 se modifica, avînd următorul cuprins:

(2)Nimeni nu poate primi decît o singura pensie, indiferent de fondul din care aceasta este plătită ori de legea în care este prevăzut dreptul la pensie, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 46 alin. 5 şi art. 69 alin. 2. În cazul în care o persoană ce are drept la pensie în cadrul asigurărilor sociale de stat şi I.O.V.R. a lucrat o perioadă ca membru în cooperativele agricole de producţie, va putea primi, pe lîngă pensia de asigurări sociale şi I.O.V.R., şi pensia de la sectorul cooperativei agricole de producţie pentru perioada cît a lucrat în acest sector.

20.La articolul 69 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

(2)Invalizii şi accidentatii de război mari mutilati, precum şi cei încadraţi în gradul I şi II de invaliditate, au dreptul ca la încetarea activităţii sa beneficieze, pe lîngă pensia I.O.V.R., şi de orice alta pensie pentru activitatea depusa după invaliditatea în război.

21.La articolul 79 se introduc şase alineate, cu următorul cuprins:

(2)La Ministerul Muncii se constituie o Comisie centrala de pensii, un următoarea componenta:

Preşedinţe:

–un adjunct al ministrului muncii;

Vicepreşedinte:

–directorul general al Direcţiei generale de asigurări

sociale şi pensii din Ministerul Muncii;

membri:

–un judecător desemnat de către Ministerul Justiţiei;

–cîte un specialist de înaltă calificare delegat de către Ministerul Finanţelor şi Consiliul Central al U.G.S.R.;

–şase specialişti cu experienta îndelungată în domeniul asigurărilor sociale.

(3)Componenta nominală a Comisiei centrale de pensii se stabileşte de Colegiul Ministerului Muncii, la propunerea organelor ai căror delegaţi fac parte din comisie.

(4)La şedinţele Comisiei centrale de pensii pot fi invitaţi reprezentanţi ai celorlalte sectoare de activitate care au sisteme proprii de asigurări sociale şi pensii, interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii.

(5)Secretariatul Comisiei centrale de pensii va fi asigurat de Direcţia generală de asigurări sociale şi pensii din Ministerul Muncii.

(6)Comisia centrala de pensii lucrează pe baza unui regulament aprobat de Colegiul Ministerului Muncii.

(7)Comisia centrala de pensii are următoarele atribuţii:

a)elaborează proiecte de instrucţiuni şi indicaţii pe baza şi în executarea legislaţiei de pensii, ce se supun ministrului muncii spre a fi emise potrivit alin. 1;

b)stabileşte, la propunerea Direcţiei generale de asigurări sociale şi pensii, soluţii de rezolvare a unor cazuri individuale, inclusiv a acelora care au fost definitiv rezolvate potrivit art. 43;

c)sprijină Ministerul Muncii în îndrumarea activităţii de pensii a celorlalte sectoare de activitate care au sisteme proprii de asigurări sociale şi pensii.

Articolul 2

Cuantumurile minime sau fixe ale pensiilor de asigurări sociale, pensiilor I.O.V.R. şi ajutoarelor sociale, prevăzute în Legea nr. 27/1966 şi în Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 252/1967, republicate în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 17-18 din 1 februarie 1969, se modifica potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul decret.

Articolul 3

(1)Persoanelor care solicită acordarea pensiei după data intrării în vigoare a prezentului decret şi îşi aleg ca baza de calcul a pensiei, potrivit art. 41 din legea nr. 27/1966, salariile tarifare de încadrare din 5 ani anteriori datei de 1 noiembrie 1972, li se adauga la pensia rezultată din calcul un spor de 10 la suta.

(2)Sporul de 10 la suta prevăzut la alin. 1 nu se aplică pensiilor stabilite pe baza procentelor de calcul îmbunătăţite potrivit art. I pct. 1, 2 şi 4. În aceste cazuri pensia rezultată din aplicarea procentelor de baza asupra salariilor tarifare de pînă la 1 noiembrie 1972 nu va putea fi mai mica de:

Salariile tarifare

2.501-3.000 lei

Peste 3.000 lei

a)pensia integrală pentru limita de vîrsta:

–grupa I de muncă - lei - 2.145

–grupa a II-a de muncă - lei - 1.980

–grupa a III-a de muncă - lei - 1.650-1.815

b)pensia de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boala profesională

–pentru gradul I:

–grupele I şi a II-a de muncă - lei - 2.145

–grupa a III-a de muncă - lei - 1.650-1.815

c)pensia de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obişnuită:

–pentru gradul I - lei - 930-990

Articolul 4

(1)În cazul recalcularii sau transformarii pensiilor după 1 noiembrie 1972, fără modificarea bazei de calcul, la pensia rezultată se adauga suma cu care a fost majorată pensia în baza Decretului nr. 315/1972, cu excepţia pensiilor calculate pe baza procentelor îmbunătăţite, care se stabilesc potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data cererii de recalculare sau transformare.

(2)Pensiile recalculate sau transformate după 1 noiembrie 1972, cu modificarea bazei de calcul, se stabilesc potrivit legii în vigoare la data cererii de recalcularea sau transformare, fără nici o majorare.

Articolul 5

(1)Pensionării de invaliditate de orice grad, cauzată de accident în afară de muncă sau boala obişnuită, care la 1 noiembrie 1972 au împlinit vîrsta de 60 ani, bărbaţii şi 55 ani, femeile, vor fi trecuţi, din oficiu, pe această dată, în categoria pensionarilor pentru limita de vîrsta cu menţinerea cuantumului de pensie avut, inclusiv indemnizaţia de îngrijire pentru invalizii de gradul I, precum şi a dreptului ca, la îndeplinirea condiţiilor necesare obţinerii pensiei pentru limita de vîrsta, sa ceara calcularea pensiei potrivit art. 13 sau 14 din Legea nr. 27/1966, după caz.

(2)Pensionării de invaliditate, trecuţi din oficiu în categoria pensionarilor pentru limita de vîrsta, care au împlinit vîrsta de 62 ani, bărbaţii şi 57 ani, femeile, şi sînt încadraţi în munca la 1 noiembrie 1972, beneficiază, în continuare, de dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 27/1966 o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului decret. După expirarea perioadei de 6 luni, cumulul pensiei cu salariul este admis în condiţiile prevăzute de art. 57 şi 58 din Legea nr. 27/1966.

(3)Pensionării de invaliditate, trecuţi din oficiu în categoria pensionarilor pentru limita de vîrsta la 1 noiembrie 1972, care continua sa primească cuantumul pensiei de invaliditate avut anterior, pot beneficia, la cerere, de dispoziţiile art. 51 din Legea nr. 27/1966, luindu-li-se în considerare perioada lucrata după pensionare, inclusiv cele 6 luni lucrate din condiţiile alin. 2.

Articolul 6

Prezentul decret intră în vigoare pe data de 1 noiembrie 1972. Pe aceeaşi dată se abroga orice dispoziţii contrare.

Articolul 7

Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară, precum şi Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 252/1967 pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară, republicate în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 17-18 din 1 februarie 1966, cu modificările aduse prin prezentul decret, se republică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

Anexa 1

TABEL

privind cuantumurile minime sau fixe ale pensiilor de asigurări sociale de stat, pensiilor I.O.V.R. şi ajutoarelor sociale