Decizie nr. 1.407 din 3 noiembrie 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 781/122/2008, nr. 2.559/122/2008, nr. 18.365/3/2008, nr. 2.883/122/2007, nr. 65/122/2009, nr. 3/122/2009, nr. 2.647/122/2008, nr. 2.750/122/2008, nr. 2.953/122/2008, nr. 62/122/2009, nr. 112/122/2009, nr. 1.688/122/2007, nr. 2.719/122/2008, nr. 3.031/122/2008, nr. 3.001/122/2008 şi nr. 2.238/87/2008 ale Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, în dosarele nr. 11.098/95/2008, nr. 3.221/95/2009, nr. 3.216/95/2009, nr. 3.217/95/2009, nr. 3.220/95/2009, nr. 4.095/95/2009, nr. 4.063/95/2009, nr. 3.179/95/2009, nr. 3.248/95/2009, nr. 3.167/95/2009, nr. 3.260/95/2009, nr. 14.110/95/2008, nr. 3.198/95/2009, nr. 3.174/95/2009, nr. 4.058/95/2009, nr. 4.098/95/2009, nr. 3.224/95/2009, nr. 14.117/95/2008, nr. 14.112/95/2008, nr. 3.267/95/2009, nr. 14.113/95/2008, nr. 14.108/95/2008, nr. 14.118/95/2008 şi nr. 15.658/95/2008 ale Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 439/87/2008, nr. 3.823/87/2007, nr. 3.774/87/2007, nr. 2.556/87/2008, nr. 994/116/2008, nr. 2.473/87/2008, nr. 2.714/87/2008, nr. 1.928.2/87/2007, nr. 3.309/87/2008, nr. 2.315/87/2008, nr. 1.286/122/2008, nr. 3.470/87/2007, nr. 4.404/87/2007, nr. 4.144/87/2007 şi nr. 2.041/87/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 1.526/90/2009 şi nr. 1.519/90/2009 ale Tribunalului Vâlcea Secţia civilă, în dosarele nr. 3.357/113/2008, nr. 3.091/113/2008, nr. 3.301/113/2008, nr. 196/113/2009, nr. 192/113/2009, nr. 1.193/113/2009, nr. 852/113/2009, nr. 245/113/2009, nr. 246/113/2009, nr. 163/113/2009, nr. 3.267/113/2008, nr. 492/113/2009, nr. 3.066/113/2008, nr. 3.275/113/2008, nr. 1.106/113/2009, nr. 1.105/113/2009, nr. 1.104/113/2009, nr. 850/113/2009, nr. 3.222/113/2008, nr. 2.567/113/2008, nr. 3.219/113/2008, nr. 3.223/113/2008, nr. 2.799/113/2008, nr. 3.220/113/2008, nr. 2.561/113/2008, nr. 2.562/113/2008 şi nr. 2.565/113/2008 ale Tribunalului Brăila - Secţia civilă, precum şi în dosarele nr. 1.178/104/2009, nr. 1.463/104/2009, nr. 1.498/104/2009, nr. 341/104/2009, nr. 1.460/104/2009 şi nr. 1.461/104/2009 ale Tribunalului Olt - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.180D/2009, nr. 3.181D/2009, nr. 3.183D/2009-nr. 3.196D/2009, nr. 3.354D/2009, nr. 3.877D/2009-nr. 3.899D/2009, nr. 4.101D/2009-nr. 4.104D/2009, nr. 4.106D/2009, nr. 4.135D/2009, nr. 4.136D/2009, nr. 4.216D/2009nr. 4.242D/2009, nr. 4.441D/2009 - nr. 4.445D/2009, nr. 4.448D/2009-nr. 4.451D/2009, nr. 4.454D/2009 şi nr. 4.684D/2009-nr. 4.689D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 3.181D/2009, nr. 3.183D/2009-nr. 3.196D/2009, nr. 3.354D/2009, nr. 3.877D/2009-nr. 3.899D/2009, nr. 4.101D/2009nr. 4.104D/2009, nr. 4.106D/2009, nr. 4.135D/2009, nr. 4.136D/2009, nr. 4.216D/2009-4.242D/2009, nr. 4.441D/2009-nr. 4.445D/2009, nr. 4.448D/2009nr. 4.451D/2009, nr. 4.454D/2009 şi nr. 4.684D/2009 nr. 4.689D/2009 la Dosarul nr. 3.180D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierile din martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 781/122/2008, nr. 2.559/122/2008, nr. 18.365/3/2008, nr. 2.883/122/2007, nr. 65/122/2009, nr. 3/122/2009, nr. 2.647/122/2008, nr. 2.750/122/2008, nr. 2.953/122/2008, nr. 62/122/2009, nr. 112/122/2009, nr. 1.688/122/2007, nr. 2.719/122/2008, nr. 3.031/122/2008, nr. 3.001/122/2008 şi nr. 2.238/87/2008, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Prin încheierile din mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 11.098/95/2008, nr. 3.221/95/2009, nr. 3.216/95/2009, nr. 3.217/95/2009, nr. 3.220/95/2009, nr. 4.095/95/2009, nr. 4.063/95/2009, nr. 3.179/95/2009, nr. 3.248/95/2009, nr. 3.167/95/2009, nr. 3.260/95/2009, nr. 14.110/95/2008, nr. 3.198/95/2009, nr. 3.174/95/2009, nr. 4.058/95/2009, nr. 4.098/95/2009, nr. 3.224/95/2009, nr. 14.117/95/2008, nr. 14.112/95/2008, nr. 3.267/95/2009, 14.113/95/2008, nr. 14.108/95/2008, nr. 14.118/95/2008 şi nr. 15.658/95/2008, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Prin încheierile din mai-iunie 2009, pronunţate în dosarele nr. 439/87/2008, nr. 3.823/87/2007, nr. 3.774/87/2007, nr. 2.556/87/2008, nr. 994/116/2008, nr. 2.473/87/2008, nr. 2.714/87/2008, nr. 1.928.2/87/2007, nr. 3.309/87/2008, nr. 2.315/87/2008, nr. 1.286/122/2008, nr. 3.470/87/2007, nr. 4.404/87/2007, nr. 4.144/87/2007 şi nr. 2.041/87/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Prin încheierile din 18 mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.526/90/2009 şi nr. 1.519/90/2009, Tribunalul Vâlcea Secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Prin încheierile din aprilie 2009, pronunţate în dosarele nr. 3.357/113/2008, nr. 3.091/113/2008, nr. 3.301/113/2008, nr. 196/113/2009, nr. 192/113/2009, nr. 1.193/113/2009, nr. 852/113/2009, nr. 245/113/2009, nr. 246/113/2009, nr. 163/113/2009, nr. 3.267/113/2008, nr. 492/113/2009, nr. 3.066/113/2008, nr. 3.275/113/2008, nr. 1.106/113/2009, nr. 1.105/113/2009, nr. 1.104/113/2009, nr. 850/113/2009, nr. 3.222/113/2008, nr. 2.567/113/2008, nr. 3.219/113/2008, nr. 3.223/113/2008, nr. 2.799/113/2008, nr. 3.220/113/2008, nr. 2.561/113/2008, nr. 2.562/113/2008 şi nr. 2.565/113/2008, Tribunalul Brăila - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Prin încheierile din aprilie-mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.178/104/2009, nr. 1.463/104/2009, nr. 1.498/104/2009, nr. 341/104/2009, nr. 1.460/104/2009 şi nr. 1.461/104/2009, Tribunalul Olt - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" S.A. din Bucureşti cu prilejul soluţionării unor acţiuni civile având ca obiect drepturi băneşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii, care prevede că orice dispoziţie contrară acestui act normativ se abrogă, este contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5), art. 73 alin. (3) lit. p) şi art. 79 alin. (1) din Constituţie, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, consideră că textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica dificultăţi de interpretare şi aplicare a legii. În acest sens, autorul face referire la normele procedurale aplicabile în speţa sa, care au ca obiect conflicte de muncă, arătând că art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii nu este în măsură să clarifice care dintre acestea urmează să se aplice. Astfel, prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă sunt diferite de cele ale art. 284 din Codul muncii, care reglementează aceeaşi materie, respectiv instanţa competentă să soluţioneze aceste conflicte. Cu toate că, din perspectiva principiilor de aplicare a legii în timp, în speţă ar trebui să fie incidente reglementările mai noi, respectiv cele ale Codului muncii, caracterul special pe care îl are Legea nr. 168/1999 faţă de dreptul comun în materie, reglementat de Codul muncii, poate conduce la o concluzie contrară, potrivit căreia incidente ar fi dispoziţiile legii speciale. Toate aceste argumente sprijină concluzia pe care autorul excepţiei o consideră esenţială pentru motivarea sa, anume că prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii încalcă principiul efectivităţii juridice, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune că legiuitorul are obligaţia de a asigura adoptarea unor dispoziţii legale eficiente care să fie coerente (Cauza Unedic contra Franţei - 2008), să evite paralelismul legislativ (Cauza Katz contra României - 2009), să aibă vocaţia de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi să aibă o aplicabilitate practică uniformă, pentru a se evita o jurisprudenţă neuniformă (Cauza Santo Pinto contra Portugaliei - 2008). În plus faţă de acestea, autorul excepţiei aminteşte că, prin dispoziţiile art. 62 alin. (1) şi art. 63 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expresă directă, excluzând, prin urmare, abrogarea implicită. Acest mod de abordare a fost determinat atât pentru a asigura coerenţa sistemului legislativ, cât şi pentru a asigura eficacitatea principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât nu permite judecătorului să legifereze expres unde legiuitorul a tăcut implicit, respectiv să constate abrogarea, deşi legiuitorul nu a făcut-o. Nerespectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 prin reglementarea unei norme care are un efect abrogator implicit, precum textul de lege criticat, are semnificaţia încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie care prevede obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, obligativitate căreia trebuie să i se supună inclusiv Parlamentul, întrucât textul constituţional nu face nicio distincţie cu privire la destinatarii normei.

Tribunalul Vâlcea - Secţia civilă consideră că Legea nr. 53/2003 - Codul muncii "nu poate modifica implicit prevederile legale cuprinse în Legea nr. 168/1999".

Celelalte instanţe de judecată consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziţii potrivit cărora: "Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: [...]

–orice alte dispoziţii contrare."

Autorul excepţiei consideră că textul de lege criticat este contrar următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (4) şi (5) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 73 alin. (3) lit. p) care stabileşte domeniul de reglementare al legii şi art. 79 alin. (1) referitor la atribuţiile Consiliului Legislativ. De asemenea, consideră că este încălcat şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate se reţine că argumentele invocate de autor nu vizează o veritabilă problemă de constituţionalitate, ci constituie o problemă de interpretare şi de aplicare a legii ce ţine de resortul instanţelor judecătoreşti, iar nu de cel al instanţei de contencios constituţional.

În acest sens, asupra unor critici identice, s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.005 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 781/122/2008, nr. 2.559/122/2008, nr. 18.365/3/2008, nr. 2.883/122/2007, nr. 65/122/2009, nr. 3/122/2009, nr. 2.647/122/2008, nr. 2.750/122/2008, nr. 2.953/122/2008, nr. 62/122/2009, nr. 112/122/2009, nr. 1.688/122/2007, nr. 2.719/122/2008, nr. 3.031/122/2008, nr. 3.001/122/2008 şi nr. 2.238/87/2008 ale Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, în dosarele nr. 11.098/95/2008, nr. 3.221/95/2009, nr. 3.216/95/2009, nr. 3.217/95/2009, nr. 3.220/95/2009, nr. 4.095/95/2009, nr. 4.063/95/2009, nr. 3.179/95/2009, nr. 3.248/95/2009, nr. 3.167/95/2009, nr. 3.260/95/2009, nr. 14.110/95/2008, nr. 3.198/95/2009, nr. 3.174/95/2009, nr. 4.058/95/2009, nr. 4.098/95/2009, nr. 3.224/95/2009, nr. 14.117/95/2008, nr. 14.112/95/2008, nr. 3.267/95/2009, 14.113/95/2008, nr. 14.108/95/2008, nr. 14.118/95/2008 şi nr. 15.658/95/2008 ale Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 439/87/2008, nr. 3.823/87/2007, nr. 3.774/87/2007, nr. 2.556/87/2008, nr. 994/116/2008, nr. 2.473/87/2008, nr. 2.714/87/2008, nr. 1.928.2/87/2007, nr. 3.309/87/2008, nr. 2.315/87/2008, nr. 1.286/122/2008, nr. 3.470/87/2007, nr. 4.404/87/2007, nr. 4.144/87/2007 şi nr. 2.041/87/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 1.526/90/2009 şi nr. 1.519/90/2009 ale Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă, în dosarele nr. 3.357/113/2008, nr. 3.091/113/2008, nr. 3.301/113/2008, nr. 196/113/2009, nr. 192/113/2009, nr. 1.193/113/2009, nr. 852/113/2009, nr. 245/113/2009, nr. 246/113/2009, nr. 163/113/2009, nr. 3.267/113/2008, nr. 492/113/2009, nr. 3.066/113/2008, nr. 3.275/113/2008, nr. 1.106/113/2009, nr. 1.105/113/2009, nr. 1.104/113/2009, nr. 850/113/2009, nr. 3.222/113/2008, nr. 2.567/113/2008, nr. 3.219/113/2008, nr. 3.223/113/2008, nr. 2.799/113/2008, nr. 3.220/113/2008, nr. 2.561/113/2008, nr. 2.562/113/2008 şi nr. 2.565/113/2008 ale Tribunalului Brăila - Secţia civilă, precum şi în dosarele nr. 1.178/104/2009, nr. 1.463/104/2009, nr. 1.498/104/2009, nr. 341/104/2009, nr. 1.460/104/2009 şi nr. 1.461/104/2009 ale Tribunalului Olt - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman