Decizie nr. 1.066 din 14 iulie 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

Pe rol se află dezbaterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Atlas" - S.A. din Brăila în Dosarul nr. 3.581/196/2008 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 19 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3.581/196/2008, Judecătoria Brăila - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Atlas" - S.A. din Brăila într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, potrivit cărora terenurile pe care sunt amplasate reţelele de distribuţie a energiei electrice aparţin proprietăţii publice a statului, încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (3) din Constituţie, având semnificaţia juridică a exproprierii.

Judecătoria Brăila - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât textul criticat prevede că terenurile sunt în proprietatea publică a statului, acestea devin insesizabile, inalienabile şi imprescriptibile, iar în acest mod se aduce atingere dreptului de dispoziţie, prerogativă a dreptului de proprietate, şi se creează condiţiile pentru transferul silit al terenurilor din proprietatea altor titulari.

Până la data redactării raportului preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, având următorul cuprins: "Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului".

Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cuprinse la art. 44 alin. (1) şi (3) din Constituţie privind dreptul de proprietate privată.

Din examinarea excepţiei Curtea constată că excepţia este neîntemeiată, urmând să fie respinsă ca atare. Dispoziţiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, concretizat în mai multe decizii pronunţate de Curte, de exemplu: deciziile nr. 232 din 21 aprilie 2005 şi nr. 276 din 24 februarie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 23 iunie 2005 şi, respectiv, nr. 171 din 19 martie 2009. Cu acel prilej, Curtea Constituţională a statuat că prevederile criticate nu contravin exigenţelor principiului garantării şi ocrotirii proprietăţii private, consacrat de dispoziţiile art. 44 alin. (2) şi (3) din Constituţie. "Încadrarea prin lege organică a terenurilor pe care se situează reţelele energetice de distribuţie în categoria terenurilor cu destinaţie specială, precum şi reglementarea unui regim juridic special al acestora, propriu domeniului public al statului, se justifică prin caracterul de bun public de interes naţional al fondului energetic şi corespund pe deplin regimului constituţional de protecţie a proprietăţii. Dreptul de proprietate nu este un drept absolut, iar prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora «conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege», precum şi cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private «în condiţiile legii organice», au în vedere tocmai circumstanţieri ale exerciţiului prerogativelor dreptului de proprietate, justificate de necesitatea ocrotirii interesului public. Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este, aşadar, competent să reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principală conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel unele limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin textele de lege criticate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale."

În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei referitoare la efectul de expropriere gratuită a terenului său, proprietate privată, ca urmare a aplicării dispoziţiilor legale criticate, Curtea observă că acestea nu relevă nicio contradicţie faţă de dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie. Prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 72 din 26 februarie 2004 şi nr. 163 din 27 februarie 2007, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004 şi, respectiv, nr. 208 din 28 martie 2007, s-a reţinut că prevederile criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile art. 44 din Constituţie. În această decizie s-a arătat că "în speţe asemănătoare, referitoare la reglementarea folosirii bunurilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că atât timp cât autorităţile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiţionarilor, aceştia pot să-şi folosească bunurile, să le vândă, să le lase moştenire, să le doneze sau să le ipotecheze (cauzele Mellacher şi alţii contra Austriei, 1989, şi Sporrong şi Lonnroth contra Suediei, 1982). Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate asimila situaţia cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut în substanţa sa, el nu a dispărut, titularul dreptului dispunând încă de celelalte atribute ale dreptului de proprietate.

Considerentele acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi care să impună schimbarea jurisprudenţei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Atlas" - S.A. din Brăila în Dosarul nr. 3.581/196/2008 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu