Hotărâre nr. 53 din 29 ianuarie 1999

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 bis din 25 februarie 1999

Anexă

CLASIFICAREA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR ASOCIATE ACTIVITĂ,ILOR - CPSA

C U P R I N S

Pagina

PRINCIPII DE ELABORARE ŞI UTILIZARE.................................................................................. 5

PRODUSE ALE AGRICULTURII 11

Produse agricole şi servicii auxiliare 11

PRODUSE ŞI SERVICII ALE SILVICULTURII, EXPLOATĂRII FORESTIERE ŞI ECONOMIEI VÂNATULUI 14

Produse şi servicii ale silviculturii, exploatării forestiere şi economiei vânatului 14

PRODUSE ALE PESCUITULUI ŞI PISCICULTURII 15

Peşte şi alte animale acvatice 15

PRODUSE ALE INDUSTRIEI EXTRACTIVE 16

PRODUSE ENERGETICE ALE INDUSTRIEI EXTRACTIVE 16

Cărbuni 16

Petrol brut şi gaze naturale; servicii incidentale la extracţia petrolului şi gazelor (exclusiv prospecţiuni) 16

Minereuri radioactive 16

PRODUSE NEENERGETICE ALE INDUSTRIEI EXTRACTIVE 17

Minereuri metalifere 17

Alte minereuri şi produse de carieră 17

PRODUSE ALE INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE 18

PRODUSE ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE, BĂUTURI ŞI TUTUN 18

Produse alimentare şi băuturi 18

Produse din tutun 24

PRODUSE ALE INDUSTRIEI TEXTILE 24

Produse ale industriei textile 24

Articole de îmbrăcăminte 29

PRODUSE ALE INDUSTRIEI PIELĂRIEI ŞI ÎNCĂL,ĂMINTEI 31

Piei şi produse din piele 31

PRODUSE ALE INDUSTRIEI DE PRELUCRARE A LEMNULUI (EXCLUSIV PRODUC,IA

DE MOBILĂ) 32

Produse din prelucrarea lemnului 32

Pagina

PRODUSE ALE INDUSTRIEI CELULOZEI, HÂRTIEI, CARTONULUI ŞI ARTICOLE DIN HÂRTIE ŞI CARTON 33

Materiale fibroase celulozice, hârtii, cartoane şi confecţii din hârtii şi cartoane 33

Edituri, tipărituri şi reproduceri pe suporturi 35

PRODUSE ALE INDUSTRIEI DE PRELUCRARE A ,I,EIULUI, COCSIFICAREA CĂRBU- NELUI ŞI TRATAREA COMBUSTIBILILOR NUCLEARI 36

Produse de cocserie; produse obţinute prin rafinarea petrolului; combustibili nucleari 36

PRODUSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE, FIBRE ŞI FIRE SINTETICE ŞI ARTIFICIALE 37

Produse ale industriei chimice, fibre şi fire sintetice şi artificiale 37

PRODUSE ALE INDUSTRIEI DE PRELUCRARE A CAUCIUCULUI ŞI A MASELOR PLAS- TICE 45

Produse din cauciuc şi mase plastice 45

ALTE PRODUSE DIN MINERALE NEMETALICE 47

Alte produse din minerale nemetalice 47

PRODUSE ALE INDUSTRIEI METALURGICE 50

Produse ale industriei metalurgice 50

PRODUSE ALE INDUSTRIEI CONSTRUC,IILOR METALICE ŞI PRODUSE DIN METAL (EXCLUSIV MAŞINI, UTILAJE ŞI INSTALA,II) 56

Produse ale industriei construcţiilor metalice şi produse din metal (exclusiv maşini, utilaje

şi instalaţii) 56

PRODUSE ALE INDUSTRIEI DE MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE 60

Maşini şi echipamente 60

PRODUSE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI OPTICE 71

Mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou 71

Maşini şi aparate electrice 72

Echipamente şi aparate de radio, televiziune şi comunicaţii 75

Aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice şi fotografice, ceasornicărie 78

PRODUSE ALE INDUSTRIEI MIJLOACELOR DE TRANSPORT 82

Mijloace de transport rutier 82

Alte mijloace de transport 83

PRODUSE ALE ALTOR ACTIVITĂ,I INDUSTRIALE 86

Mobilă şi alte produse n.c.a. 86

Servicii de recuperare a deşeurilor, metalice şi nemetalice, reciclabile 89

ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ, COMBUSTIBILI GAZOŞI DISTRIBUI,I ŞI APĂ 89

Energie electrică şi termică, combustibili gazoşi distribuiţi şi apă caldă 89

Apă de suprafaţă şi din subteran; servicii de gospodărire şi distribuţie a apei 90

LUCRĂRI DE CONSTRUC,II 90

Lucrări de construcţii 90

Pagina

VÂNZĂRI CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTUL, REPARAREA ŞI ÎNTRE,INEREA AUTOVEHI- CULELOR, MOTOCICLETELOR ŞI A BUNURILOR PERSONALE ŞI CASNICE 95

Vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; comerţ cu amă- nuntul al carburanţilor pentru autovehicule 95

Vânzări cu ridicata (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) şi servicii de interme-

dieri în comerţul cu ridicata 97

Vânzări cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor); reparaţii de bunuri personale şi de uz casnic 105

HOTELURI ŞI RESTAURANTE 111

Hoteluri şi restaurante 111

SERVICII DE TRANSPORT ŞI DEPOZITARE 112

Servicii de transport terestru şi de transport prin conducte 112

Servicii de transport pe apă 114

Servicii de transport aerian 116

Servicii anexe şi auxiliare transportului; servicii ale agenţiilor de turism 116

SERVICII DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICA,II 118

Servicii de poştă şi telecomunicaţii 118

SERVICII DE INTERMEDIERE FINANCIARĂ 120

Servicii de intermediere financiară 120

Servicii de asigurări şi ale caselor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) 120

Servicii auxiliare ale instituţiilor financiare şi de asigurări 121

SERVICII DE TRANZAC,II IMOBILIARE, DE ÎNCHIRIERI ŞI SERVICII PRESTATE ÎN PRIN- CIPAL ÎNTREPRINDERILOR 122

Servicii imobiliare 122

Servicii de închiriere a maşinilor şi echipamentelor, fără operator, şi a bunurilor personale

şi gospodăreşti 123

Realizarea de produse software, servicii informatice şi conexe 125

Servicii de cercetare - dezvoltare 127

Servicii prestate în principal întreprinderilor 128

SERVICII DE ADMINISTRA,IE PUBLICĂ 133

Servicii de administraţie publică 133

SERVICII DE ÎNVĂ,ĂMÂNT 136

Servicii de învăţământ 136

SERVICII DE SĂNĂTATE ŞI ASISTEN,Ă SOCIALĂ 137

Servicii de sănătate şi asistenţă socială 137

ALTE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE ŞI PERSONALE 139

Asanarea şi îndepărtarea gunoaielor; salubritate şi activităţi similare 139

Servicii realizate de organizaţii asociative 140

Servicii recreative, culturale şi sportive 140

Alte servicii 143

SERVICII ALE PERSONALULUI ANGAJAT ÎN GOSPODĂRII PARTICULARE 144

Servicii ale personalului angajat în gospodării particulare 144

SERVICII REALIZATE DE ORGANIZA,IILE ŞI ORGANISMELE EXTRATERITORIALE 144

Servicii realizate de organizaţiile şi organismele extrateritoriale 144

I. Prezentare generală

PRINCIPII DE ELABORARE ŞI UTILIZARE

Noua clasificare a activităţilor economiei naţionale

Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA este organizată după structura Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN. Elaborarea acestui nomenclator se înscrie, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 575bis/1992, în strategia de armonizare şi aliniere a statisticii publice româneşti la standardele internaţionale, având ca obiectiv principal colectarea, prelucrarea, analiza şi diseminarea datelor statistice prin care se asigură caracterizarea corectă şi completă a economiei naţionale, precum şi furnizarea de date compa- rabile organismelor internaţionale.

Nomenclatorul îndeplineşte următoarele funcţiuni:

–asigură informaţii la nivelul de detaliere cerut pentru gestionarea proceselor economice şi sociale;

–satisface cerinţele de agregare şi detaliere în funcţie de scopul cercetărilor statistice;

–structura CPSA evită proliferarea sistemelor incompa- tibile de codificare şi facilitează identificarea unitară a produselor şi serviciilor;

–asigură un cadru de referinţă care permite compara- rea datelor statistice pentru producţie, consum, comerţ exterior şi transporturi;

–asigură interpretarea unitară a datelor statistice de către toţi utilizatorii;

–asigură comparabilitatea cu datele statistice internaţio- nale.

Până în prezent a fost utilizată Clasificarea unică a pro- duselor şi serviciilor (CUPS), aprobată prin H.C.M. nr. 352/1971, care a avut la bază Clasificarea ramurilor din economia naţională (CREN) şi care a funcţionat în confor- mitate cu H.C.M. nr. 483/1962.

(CAEN), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 şi aliniată la Nomenclatorul activităţilor din Comunitatea Europeană (NACE-rev.1), a impus elaborarea acestei clasi- ficări de produse şi servicii asociate activităţilor.

Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor a fost elaborată urmărindu-se obligatoriu armonizarea directă sau prin tabele de trecere cu următoarele clasificări internaţionale:

–Clasificarea produselor asociate activităţilor (CPA), nomenclator general de produse pentru ţările membre ale Uniunii Europene (U.E.);

–Clasificarea centrală a produselor (CPC) , nomencla- tor general de produse elaborat de organismele spe- cializate ale O.N.U;

–Sistemul armonizat de descriere şi codificare a măr- furilor (SH) din care a derivat Nomenclatorul combinat (NC) pe baza căruia a fost elaborată Clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României (TVIR).

Prin produse se înţelege bunurile transportabile şi netransportabile, iar prin servicii se înţelege activităţile prin care se satisfac cerinţele materiale şi spirituale ale popula- ţiei, ale întreprinderilor şi instituţiilor şi care nu se exprimă direct şi imediat prin produse. Serviciile pot fi comerciale şi necomerciale.

CPSA reprezintă o primă versiune de ordonare a prin- cipalelor familii de produse şi servicii şi este concepută pe niveluri ierarhice succesive: secţiuni, subsecţiuni, diviziuni, grupe, clase, subclase, subclase elementare. Sistemul de codificare este alfa-numeric, arborescent şi semnificativ. Corespondenţa CPSA cu CAEN este asigurată la nivelul entităţilor din nomenclatorul CAEN, în aşa fel încât codurile şi numărul secţiunilor, subsecţiunilor, diviziunilor, grupelor şi claselor sunt identice în cele două tipuri de clasificări, ast-

fel:

!image

Entităţi

Schema de codificare

CPSA mai cuprinde:

–nivelul 6 - subclasa - identificat printr-un cod format din 4 caractere numerice care reprezintă clasa CAEN, la care se adaugă un punct şi un caracter numeric (xxxx.x);

–nivelul 7 - subclasa elementară - identificat printr-un cod format din 4 caractere numerice care reprezintă clasa CAEN, la care se adaugă un punct şi două caractere numerice (xxxx.xx).

Subclasa este o grupare de produse sau de servicii al cărei grad de omogenitate este superior celui din clasa CAEN.

Subclasa elementară, constituită prin detalierea subcla- sei, exprimă cea mai omogenă grupare a produselor şi serviciilor din nomenclator.

În ceea ce priveşte legătura CPSA cu CAEN, există situaţii când dintr-o clasă CAEN s-a creat, în CPSA, o sin- gură subclasă, din care s-a detaliat o singură subclasă ele- mentară.

Această particularitate este determinată de gradul de omogenitate foarte ridicat a produselor şi serviciilor din unele clase CAEN, care se poate identifica cu gradul de omogenitate impus de structura CPSA.

De exemplu: clasa CAEN 0123 „Creşterea porcinelor" (care cuprinde porcine pentru prăsilă, producţie şi sacrifi- care) a fost detaliată astfel:

0123 Porcine vii

0123.1 Porcine vii

0123.10 Porcine vii

Asemenea situaţii se regăsesc mai frecvent în sfera serviciilor comerciale şi necomerciale.

II. Corespondenţa dintre CPSA şi nomenclatoarele internaţionale

Corespondenţa dintre CPSA şi CPA

Faţă de CPA, în care prin produse se înţelege bunurile transportabile, bunurile netransportabile şi serviciile, în nomenclatorul CPSA, prin produse se înţelege bunurile transportabile şi netransportabile, iar prin servicii se înţelege atât serviciile comerciale, cât şi cele necomerciale.

Detaşarea noţiunii bunuri de noţiunea servicii a fost determinată de tradiţia utilizării acestor noţiuni în statistica românească.

CPA derivă din Nomenclatorul de activităţi economice din Uniunea Europeană (NACE-rev.1), a cărui structură are

7 niveluri, primele 4 niveluri (secţiunile, subsecţiunile, divi- ziunile, grupele) fiind identice între cele două nomencla-

toare europene, iar sistemul de codificare este alfa-numeric, arborescent şi semnificativ.

În CPA numărul claselor este mai mic decât în NACE, diferenţa provenind de la grupa 171 „Fibre şi fire textile", care în CPA conţine o singură clasă, iar în NACE este dezvoltată în 7 clase, pe tipuri de fibre şi fire.

CPA utilizează pentru nivelurile 6 şi 7 noţiunile categorie

şi, respectiv, subcategorie.

Sistemul de codificare din CPA diferă de cel utilizat în CPSA, începând de la nivelul 4 (grupă), prin faptul că nomenclatorul european introduce câte un punct după fie- care grupă de 2 caractere numerice, în timp ce CPSA introduce un punct după 4 caractere numerice (clasa CAEN).

Precizăm că în ambele nomenclatoare după ultimul caracter numeric din cod nu se pune punct.

Schema de structură

!image

Denumire CPA CPSA

Aşa cum se observă din cele două scheme, structurile clasificărilor comparate sunt echivalente, trunchiul diviziuni- lor este neschimbat, diferind numai gradul de detaliere (de la nivelul 3 în jos), care este mai mare în CPSA decât în CPA pentru a răspunde mai riguros la specificul şi cerin- ţele naţionale.

Legătura dintre cele două nomenclatoare se realizează prin tabele de conversie (corespondenţă) care se pot crea din CPSA. Codurile CPA se regăsesc în coloana 3 din nomenclator.

Corespondenţa dintre CPSA şi CPC

Clasificarea centrală a produselor (CPC) este primul nomenclator general de produse elaborat de organismele specializate ale O.N.U. şi adoptat cu titlu provizoriu în februarie 1989, având ca obiect furnizarea unui cadru pen- tru compararea internaţională a diverselor categorii de bunuri şi servicii. Nu este complet integrat în Clasificarea internaţională standard a activităţilor (CITI-rev.3) la care sunt aliniate NACE-rev.1 a U.E. şi CAEN a României.

Legătura dintre CPC şi CITI se face prin tabele de tre- cere.

Structura CPC este formată din secţiuni, diviziuni, grupe, clase şi subclase, iar sistemul de codificare este numeric, arborescent şi semnificativ, fără nici o separare între carac- terele numerice.

Corespondenţa dintre CPSA şi CPC se regăseşte la nivelul de subclasă elementară CPSA şi la nivelul de sub- clasă din CPC.

Subclasele CPC sunt constituite după principiul omoge- nităţii, ca totalitate a produselor sau serviciilor care au caracteristici comune, şi sunt identificate printr-un cod numeric format din 5 caractere.

Deoarece gradul de omogenitate a subclaselor elemen- tare din CPSA este uneori diferit de cel al subclaselor din CPC, deosebire determinată de specificul şi cerinţele naţio- nale la care trebuie să răspundă CPSA, se desprind urmă- toarele aspecte ale corespondenţei dintre cele două nomenclatoare:

a)când subclasa elementară CPSA conţine un număr mare de produse sau servicii, omogene, acesteia i-au fost ataşate mai multe coduri de subclase CPC;

b)când subclasa CPC a inclus o gamă foarte mare de produse sau servicii, codul acesteia se regăseşte asociat la mai multe subclase elementare CPSA. Din acelaşi motiv, în unele cazuri, s-a considerat a fi necesară detalierea codului subclasei CPC la 6 caractere, introducând un punct între caracterul 5 şi 6 (xxxxx.x).

În CPSA, ca şi în CPA, există situaţii când la ultimul nivel de detaliere nu s-au putut asocia coduri CPC.

De exemplu:

–Clasa CAEN 0130 (Activităţi mixte - cultura vege- tală şi producţia animală). Produsele acestei clase se regă- sesc în clasele grupelor CAEN 011 (Cultura vegetală) şi 012 (Creşterea animalelor), ale căror subclase elementare din CPSA au corespondenţă cu codurile CPC;

–Subclasa CPSA 5139.2 (Comerţ cu ridicata nespe- cializat cu produse alimentare diverse), grupele 521 (Vânzări cu amănuntul în magazine nespecializate), 525 (Vânzări cu amănuntul ale bunurilor de ocazie efectuate prin magazine), 526 (Vânzări cu amănuntul efectuate în afara magazinelor). Varietatea de produse cuprinse în aceste grupări ar fi necesitat asocierea unui număr foarte mare de coduri CPC. Produsele care fac obiectul acestor tipuri de comerţ au asociate coduri CPC la subclasele elementare detaliate din clasele CAEN din care provin.

Corespondenţa dintre CPSA şi CPC este asigurată prin tabele de trecere care se pot crea din prezentul nomencla- tor.

Codurile CPC se regăsesc în coloana 4 din CPSA.

Corespondenţa dintre CPSA, SH/NC şi TVIR

Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor (SH), elaborat sub egida Consiliului de Cooperare Vamală de la Bruxelles, este un nomenclator destinat comerţului internaţional şi este utilizat în mod unitar de toţi participan- ţii la această activitate.

La nivelul cel mai detaliat, SH conţine 4.500 de poziţii codificate cu 6 cifre, cu o separare printr-un punct a pri- melor 4 caractere numerice de următoarele două caractere (xxxx.xx).

Nomenclatorul combinat (NC), subînţeles ca o combinare de date tarifare şi statistice, este o versiune detaliată a SH, conţine 10.000 de poziţii codificate cu 8 cifre, prin adăugarea la codul SH a unui punct şi a două caractere numerice (xxxx.xx.xx).

Clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României (TVIR), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 120/1993, are structura şi codificarea identice cu cele ale Nomenclatorului combinat: secţiuni, capitole, grupe de marfă, poziţii SH, poziţii tarifare, respectiv codurile nume- rice formate din 8 caractere, cu o separare după 4 cifre şi următoarele două cifre din Sistemul armonizat.

În CPSA s-au utilizat, numai pentru subclasele elemen- tare, codurile la nivel de 8 caractere din TVIR, care cores- pund în acelaşi timp poziţiilor tarifare ale produselor.

Acest nivel reprezintă ultimele ramificaţii detaliate înca- drate în CPSA şi asigură cel mai înalt grad de detaliere şi omogenitate ale produselor.

Unei subclase elementare CPSA îi corespund una sau mai multe poziţii tarifare din TVIR.

Legătura dintre CPSA şi TVIR presupune următoarele precizări:

a)subclasele referitoare la laptele muls, de vacă şi bivoliţă, oaie şi capră (cod: 0121.2, 0122.2); la energia ter- mică şi apă caldă (cod: 4031.1), nu au asociate coduri TVIR, deoarece produsele respective, prin natura şi parti- cularităţile lor, nu pot face obiectul comerţului exterior;

b)subclasele elementare ale CPSA din sfera serviciilor comerciale sau necomerciale nu au asociate coduri TVIR, acesta fiind în exclusivitate un nomenclator de mărfuri des- tinate schimburilor internaţionale. Fac excepţie de la această regulă numai anumite tipuri de produse din cadrul CPSA care se regăsesc în sfera serviciilor, având următoa- rele coduri:

7220.10 Suporturi informatice înregistrate; 7420.10 Planuri şi desene tehnice;

7481.11 Plăci fotografice şi filme expuse, dar nede- velopate;

7481.12 Plăci fotografice şi filme expuse şi develo- pate pentru offset;

7481.13 Microfilme şi microfişe;

7481.14 Alte suprafeţe expuse şi developate; 9211.11 Filme expuse şi developate (cu lăţimea

benzii de 35 mm sau mai mare); 9211.20 Filme video înregistrate;

9231.10 Lucrări de artă (picturi, desene, lucrări decorative, gravuri, litografii, sculpturi origi- nale, stampe, filatelie, obiecte de colecţie, antichităţi);

302.10 Păr uman (păr brut sau degresat, deşeuri de păr);

c)spre deosebire de corespondenţa cu celelalte nomen- clatoare de produse, legătura dintre CPSA şi TVIR este mai instabilă, datorită modificărilor frecvente care apar în codificarea poziţiilor tarifare ale mărfurilor din cel de-al doi- lea nomenclator.

Codurile TVIR sunt înscrise în coloana 5 din CPSA.

Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor face parte dintr-un sistem integrat de nomenclatoare naţio- nale şi internaţionale de activităţi, produse şi servicii.

SCHEMA SISTEMULUI INTEGRAT DE CLASIFICĂRI ŞI NOMENCLATOARE

!image

I

)

Semnificaţia simbolurilor

integrare

T corespondenţă prin tabele de trecere

 identitate

!image

AP

{

corespondenţă de tip activitate-produs, cu acelaşi principiu de

codificare pentru activitate şi produs

PRODROM ANS

Semnificaţia siglelor

1 Pentru produsele energetice se utilizează nomenclatorul specific acestora.

2 Idem 1.

III. Precizări de conţinut

Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor se referă la toate produsele (principale, secundare, subpro- dusele şi deşeurile) şi serviciile puse în circulaţie între întreprinderi, agenţi economici sau instituţii şi între acestea şi populaţie, indiferent de destinaţia pe care o primesc, de gradul de prelucrare la care au fost supuse anterior şi de faptul că provin din producţia internă sau din import.

Totodată, sunt cuprinse şi acele produse care circulă numai în cadrul unor întreprinderi cu proces de producţie integrat, dar pentru care este necesară urmărirea distinctă a producţiei, mişcării şi consumului acestora.

Produsele din import sunt tratate la fel ca produsele care provin din producţia internă, fără a fi scoase în evi- denţă, după provenienţa lor, prin denumire, grupare şi codi- ficare. Astfel, în CPSA s-au inclus produse cum sunt fructele şi alte plante exotice, care nu se cultivă în România, dar care se încadrează, prin convenţie, în cla- sele CAEN corespunzătoare celor din clasificările standard internaţionale. Convenţia s-a aplicat în nomenclator din necesitatea ca acesta să satisfacă şi alte cerinţe decât încadrarea în activităţi a produselor (importul, activitatea de comerţ etc.).

Fac, de asemenea, obiectul clasificării deşeurile care sunt valorificate printr-o nouă prelucrare sau prin vânzare şi care ocazionează astfel relaţii între producători, colectori- distribuitori şi consumatori, precum şi reziduurile radioactive.

Încadrarea deşeurilor în clasele, subclasele şi subclasele elementare din CPSA prezintă următoarele particularităţi:

–recuperarea deşeurilor metalice şi nemetalice recicla- bile, în contul terţilor, este cuprinsă în subclasele ele- mentare 3710.10 şi, respectiv, 3710.20;

–colectarea şi comercializarea deşeurilor reciclabile se încadrează la comerţul cu ridicata (cod 5157.10);

–deşeurile reciclabile se includ, prin convenţie interna- ţională, la activităţile care le generează prima dată, deci implicit la subclasele elementare derivate din acestea. De exemplu: deşeurile metalice au fost înca- drate la industria metalurgică (diviziunea 27); deşeu- rile de sticlă - la fabricarea sticlei şi articolelor de sticlă (grupa 261); deşeurile de hârtie - la industria celulozei, hârtiei şi cartonului (diviziunea 21); reziduu- rile radioactive, care au un regim special de evidenţă,

–în grupa 233 (combustibili nucleari), iar combusti- bilii nucleari iradiaţi - la energia electrică (clasa 4011).

CPSA are, de asemenea, ca obiect clasificarea tuturor serviciilor realizate în economie, indiferent de tipul şi locul consumării lor.

Diferenţa dintre bunuri şi servicii este determinată de mai multe criterii: corporal/necorporal, stocabil/nestocabil, transportabil/netransportabil, criterii valabile pentru majorita- tea situaţiilor, dar care nu exclud şi excepţii referitoare la crearea de bunuri din activităţi de servicii (fotografii, benzi magnetice înregistrate, lucrări de artă şi altele).

În nomenclator sunt cuprinse atât serviciile realizate la cererea beneficiarilor, cât şi serviciile realizate numai din iniţiativa prestatorilor, fără a se face deosebirea dintre ser- viciile cu plată şi cele fără plată.

Serviciile nu sunt tratate rigid, pe criteriu de clientelă, întrucât acestea se adresează atât agenţilor economici, cât şi populaţiei.

Nomenclatorul cuprinde toate serviciile realizate în marile categorii de activităţi economice:

–în agricultură: mecanizare; chimizare; protecţie fitosa- nitară; întreţinere a culturilor; îmbunătăţiri funciare; iri- gaţii; reproducţie şi selecţie în creşterea animalelor etc.;

–în silvicultură, pescuit şi piscicultură: conservarea şi dezvoltarea fondului forestier; gestiunea, evaluarea, întreţinerea fondului forestier; vânatul; întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor de piscicultură şi acvacultură; pescuitul; repopularea apelor etc.;

–în industria extractivă: forajul; montarea, repararea şi demontarea turnurilor de foraj; cimentarea şi acoperi- rea puţurilor etc.;

–în industria prelucrătoare: transformarea, prelucrarea sau finalizarea unor produse, în contul terţilor (în acest caz unitatea prestatoare nu devine proprietara bunurilor şi nu le poate vinde la terţi); lucrări de asamblare, de montaj, instalare a maşinilor şi echipa- mentelor (cu excepţia celor în raport cu lucrările de construcţii); întreţinere şi reparaţii de maşini şi echi- pamente; fierbere, sterilizare, congelare (în activitatea de conservare şi transformare a cărnii, peştelui, fruc- telor, legumelor, produselor lactate, produselor de panificaţie etc.); vopsirea şi apretarea fibrelor şi firelor; apretarea şi tăbăcirea pieilor de animale (în industria pielăriei şi încălţămintei); repararea articolelor tehnice confecţionate din textile; impregnarea lemnului (în industria de prelucrare a lemnului); tipărirea publicaţii- lor; imprimarea cărţilor şi a altor produse; prelucrări de piese din material plastic realizate prin tehnici spe- ciale; turnarea pieselor din fontă, oţel, metale uşoare şi metale neferoase; operaţiuni de mecanică generală, tratamente şi acoperiri ale metalelor; distribuţia ener- giei electrice, termice, a apei calde şi a combustibililor gazoşi etc.;

–în construcţii: toate lucrările de construcţii sunt servicii, acestea realizându-se la comandă, pe bază de pro-

iecte. Spre deosebire de industria prelucrătoare, în care serviciile participă indirect la crearea capitalului fix, majoritatea serviciilor din construcţii creează direct fonduri fixe;

–în comerţ: vânzări de produse cu ridicata şi cu amă- nuntul; servicii ale intermediarilor care efectuează tranzacţii în contul vânzătorilor sau consumatorilor; repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicle- telor, a bunurilor personale şi casnice;

–în activitatea de hoteluri şi restaurante: servicii de cazare care se deosebesc de închirierile (locaţiile) de locuinţe prin durata scurtă de punere la dispoziţie a unui loc de cazare, cu excepţia cazărilor colective de tip „cămine", care sunt apropiate de serviciile hote- liere;

–în transporturi: servicii care se execută în contul terţi- lor (ele pot rezulta dintr-o prestaţie colectivă sau indi- viduală - taxi -, precum şi prin închirierea cu operator a unui mijloc de transport); agenţii de voiaj etc.;

–în activitatea de poştă şi telecomunicaţii: mesagerie; curierat; distribuirea presei; operaţiuni poştale; telefo- nie, telegrafie, telex (inclusiv întreţinerea reţelei); comunicaţii radio-TV etc.;

–în activitatea finanţe-bănci şi asigurări: intermedieri financiare şi monetare; servicii ale Băncii Naţionale a României; servicii de credite; servicii ale caselor de pensii, de asigurări etc.;

–în tranzacţii imobiliare şi Închirieri: vânzări şi cumpărări de imobile; tranzacţii ale construcţiilor şi terenurilor de construcţii; închirieri de bunuri imobiliare şi administra- rea acestora; închirieri ale maşinilor şi echipamentelor fără operator şi a bunurilor personale şi gospodăreşti etc.;

–în informatică: consultanţă în domeniul echipamentelor de calcul (instalare, întreţinere, reparare); realizarea şi furnizarea de programe; prelucrarea datelor; crearea băncilor de date etc.;

–servicii prestate În principal Întreprinderilor: este diviziu- nea 74, care cuprinde cel mai mare număr de clase şi peste 100 subclase elementare de servicii, conse- cinţă a dezvoltării activităţilor de servicii într-o econo- mie de piaţă;

–în administraţie: servicii de administraţie publică şi apărare; asistenţă socială obligatorie; protecţie civilă etc.;

–în Învăţământ şi sănătate: instruire preşcolară, şcolară, universitară şi postuniversitară; instruire în şcoli spe- ciale; servicii de sănătate; asistenţă socială cu cazare şi fără cazare etc.

În CPSA mai sunt cuprinse în subclase elementare dis- tincte: alte servicii colective şi personale; servicii ale orga- nizaţiilor asociative; servicii recreative, culturale şi sportive; servicii ale personalului angajat în gospodării; servicii per- sonale; servicii ale organismelor extrateritoriale.

IV. Utilizarea CPSA

După adoptarea prin act normativ, Clasificarea produse- lor şi serviciilor asociate activităţilor devine obligatorie pen- tru toţi agenţii economici şi organismele dependente de administraţia publică.

CPSA este un instrument oferit utilizatorilor pentru efec- tuarea grupărilor economice după principii unitare, indiferent de domeniul de activitate.

Nomenclatorul constituie, alături de CAEN, baza de refe- rinţă pentru elaborarea eşantioanelor în cercetările statistice privind: veniturile, cheltuielile şi consumurile populaţiei; pre- ţurile; producţia agricolă şi industrială; construcţiile; trans- porturile şi comunicaţiile; comerţul; turismul; sănătatea; învăţământul; prestările de servicii şi altele.

De asemenea, este un nomenclator de bază pentru recensământul produselor şi serviciilor din economia naţio- nală.

Conţinutul CPSA asigură compatibilitatea cu alte sisteme informaţionale: clasificările similare elaborate de organismele de specialitate ale O.N.U. şi U.E., precum şi alte clasificări de produse, servicii şi comerţ exterior, cu o mare transpa- renţă.

CPSA poate genera alte clasificări şi nomenclatoare specializate, cu o strânsă legătură între ele. Nomenclatorul nu este conceput rigid, pe baza acestuia putându-se face detalieri sau combinaţii într-un anumit domeniu, în vederea unor aplicaţii statistice specifice, cum ar fi, de exemplu, turismul, care combină transporturile, hotelurile şi restauran- tele, serviciile recreative, culturale şi sportive. Astfel de combinaţii se pot realiza plecând numai de la componen- tele (subclasele) elementare ale CPSA.

Clasificările detaliate se determină prin descompunerea exactă a produselor şi serviciilor cuprinse într-o subclasă elementară CPSA.

Precizăm că o detaliere a CPSA se regăseşte în PRODROM (Nomenclatorul de produse pentru anchetele statistice de producţie - în curs de elaborare), detaliere la coduri de 9 cifre, efectuată cu ajutorul poziţiilor tarifare din Nomenclatorul combinat (la care a fost aliniat, până la identificare, Tariful vamal de import al României).

CPSA va permite colectarea, prelucrarea şi publicarea informaţiilor referitoare la produsele şi serviciile realizate în economia românească, în condiţiile asigurării compatibilităţii atât cu cerinţele interne, cât şi cu cele internaţionale.

şi produse ale acestora

pe bază de carne

1513.90 Servicii anexe pentru conservarea preparatelor 15.13.90 88411.1

pe bază de carne (fierberea, sterilizarea etc.)

din materiale textile, pentru sugari

1824.22 Îmbrăcăminte pentru sport, din materiale textile 18.24.22 28236.2 6211[.11-.31,.32

(.31-.90), .33(.31-

.90),.39,.41, .42(.31-

.90),.43(.31-.90), .49]

!image