pentru aprobarea Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii
Având în vedere dispoziţiile art. 155 alin. (2) din Constituţia României, republicată,
în temeiul dispoziţiilor art. 106 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor,
Consiliul Superior al Magistraturii hotărăşte:
Se aprobă Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii, anexă la prezenta hotărâre.
Prezentul regulament se trimite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Secretariatului tehnic.
Secretarul general al
Consiliului Superior al Magistraturii,
judecător dr. Dan Lupaşcu
REGULAMENTUL
Institutului Naţional al Magistraturii
(1)Institutul Naţional al Magistraturii (denumit în continuare Institut) este organizat şi funcţionează potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi prevederilor prezentului regulament.
(2)Institutul este instituţia publică autonomă, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Institutul are personalitate juridică, este ordonator secundar de credite şi are sediul în municipiul Bucureşti.
(4)Institutul realizează formarea iniţială a viitorilor judecători şi procurori, formarea profesională continuă a magistraţilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor.
(1)Institutul are în structură:
a)organele de conducere;
b)departamentul de formare iniţială;
c)departamentul de formare continuă;
d)departamentul de formare a formatorilor;
e)departamentul administrativ.
(2)În cadrul departamentului administrativ funcţionează:
a)serviciul financiar-contabil;
b)serviciul resurse umane;
c)serviciul secretariat, protocol şi administrativ;
d)serviciul documentare.
Institutul este condus de consiliul ştiinţific, de un director, de 2 directori adjuncţi şi de un director executiv, fiecare cu atribuţii proprii prevăzute de lege şi de prezentul regulament.
(1)Consiliul ştiinţific este format din 13 membri, după cum urmează: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 4 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, precum şi directorul Institutului.
(2)Directorul Institutului este membru de drept în consiliu şi îl prezidează.
(3)Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.
Institutul solicită Consiliului Superior al Magistraturii desemnarea noilor membri cu cel puţin 3 luni anterior expirării mandatelor.
(1)Desemnarea magistraţilor în consiliul ştiinţific se face dintr-o listă de 3 propuneri înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor prevăzute la art. 4 alin. (1).
(2)Profesorii universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca vor fi recomandaţi de decanatele celor 3 facultăţi, la solicitarea Institutului, transmisă cu 3 luni înainte de expirarea mandatelor.
Alegerea celor 4 reprezentanţi ai personalului de instruire în consiliul ştiinţific se face în adunarea acestora, convocată de director.
(1)Alegerea reprezentantului auditorilor de justiţie în consiliul ştiinţific se face, prin vot secret, în şedinţa auditorilor de justiţie, convocată de directorul Institutului în termen de cel mult de 30 de zile de la începutul anului de învăţământ.
(2)Şedinţa de alegeri este prezidată, spre a asigura respectarea procedurii, de către director sau un director adjunct.
(1)Consiliul ştiinţific al Institutului hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea acestuia.
(2)Consiliul ştiinţific are ca principale atribuţii:
a)aprobă planurile de învăţământ pentru cursurile de formare iniţială şi de formare continuă a magistraţilor, organizate sau coordonate de Institut;
b)propune plenului Consiliului Superior al Magistraturii, spre aprobare, numărul anual de cursanţi ai Institutului, data şi locul organizării concursului de admitere la Institut, tematica pentru concursul de admitere şi programul de formare profesională a auditorilor de justiţie;
c)propune Consiliului Superior al Magistraturii, spre aprobare, programul de formare profesională continuă a magistraţilor;
d)propune Consiliului Superior al Magistraturii, spre aprobare, numirea şi revocarea din funcţie a directorului şi a directorilor adjuncţi ai Institutului;
e)avizează numirea şi eliberarea din funcţie a personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor;
f)propune Consiliului Superior al Magistraturii, spre aprobare, structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului;
g)propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea comisiilor de concurs, de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor pentru concursul de admitere la Institut, concursul de admitere în magistratură, examenul de capacitate şi concursul pentru promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie;
h)avizează, la propunerea directorului, proiectul de buget al Institutului;
i)aprobă Regulamentul bibliotecii Institutului, precum şi Regulamentul de ordine interioară al căminului auditorilor de justiţie;
j)propune Consiliului Superior al Magistraturii modificarea Regulamentului Institutului;
k)aprobă programul relaţiilor externe ale Institutului;
l)hotărăşte asupra altor probleme care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului.
(1)Consiliul ştiinţific îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a două treimi din numărul membrilor şi adoptă hotărâri cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi.
(2)În caz de paritate a voturilor, votul directorului este decisiv.
(3)Şedinţele consiliului ştiinţific sunt ordinare sau extraordinare.
(4)Consiliul ştiinţific se întruneşte în şedinţă ordinară cel puţin o dată pe trimestru, la convocarea directorului.
(5)Şedinţele extraordinare se convoacă la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului ştiinţific, la cererea expresă a consiliului pedagogic, precum şi la iniţiativa directorului.
(6)La şedinţele consiliului ştiinţific pot participa, fără drept de vot, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale legal constituite ale magistraţilor sau alte persoane, la invitaţia consiliului ştiinţific.
(7)Lucrările fiecărei şedinţe sunt consemnate în procesul-verbal de şedinţă, semnat de membrii consiliului ştiinţific.
(8)Hotărârile şi avizele consiliului ştiinţific se semnează de directorul Institutului.
(1)Consiliul pedagogic al Institutului este organ consultativ al consiliului ştiinţific.
(2)Din consiliul pedagogic fac parte de drept directorul şi cei 2 directori adjuncţi ai Institutului, şefii de catedră, titularii de disciplină, precum şi 2 coordonatori de practică, unul pentru grupele de judecători şi unul pentru grupele de procurori, pentru un mandat de 3 ani.
Consiliul pedagogic al Institutului, la cererea consiliului ştiinţific, formulează propuneri referitoare la:
a)direcţiile de studiu ale Institutului;
b)programul de învăţământ (curriculum) şi programele analitice întocmite pentru fiecare disciplină din cadrul formării iniţiale;
c)domeniile şi temele cuprinse în programul de formare continuă a magistraţilor conceput şi coordonat de Institut;
d)modul de organizare a activităţii de formare iniţială şi continuă, precum şi activităţile necesare îndeplinirii obiectivelor de studiu ale Institutului;
e)aspecte privind activitatea de studiu desfăşurată de Institut;
f)organizarea şi funcţionarea Institutului, dacă au legătură cu activitatea de învăţământ a acestuia.
(1)Consiliul pedagogic se întruneşte la iniţiativa unei treimi din numărul membrilor consiliului ştiinţific sau a directorului Institutului. Membrii consiliului pedagogic pot solicita consiliului ştiinţific sau directorului Institutului convocarea în şedinţă a consiliului pedagogic.
(2)Consiliul pedagogic îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
Directorul Institutului şi cei 2 adjuncţi ai acestuia sunt numiţi în şi revocaţi din funcţie în conformitate cu dispoziţiile art. 37 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 317/2004 şi ale art. 94 alin. (2) din Legea nr. 304/2004.
(1)Directorul are în principal următoarele atribuţii:
a)asigură conducerea curentă a activităţii Institutului;
b)convoacă consiliul ştiinţific al Institutului în şedinţe ordinare şi extraordinare şi stabileşte proiectul ordinii de zi;
c)reprezintă Institutul în relaţiile cu autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
d)este ordonator secundar de credite;
e)numeşte şi eliberează din funcţie, prin decizie, personalul de specialitate juridică, funcţionarii publici şi personalul contractual;
f)ia măsuri pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului ştiinţific al Institutului.
(2)Directorul Institutului exercită orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii, prezentului regulament, hotărârilor şi deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Directorul Institutului poate delega directorilor adjuncţi atribuţiile ce îi revin potrivit legii.
Directorii adjuncţi au în principal următoarele atribuţii:
a)asigură conducerea curentă a activităţii Institutului;
b)organizează ducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului ştiinţific;
c)asigură respectarea programelor de studiu şi a normelor de disciplină interioară;
d)asigură elaborarea, după caz, a proiectelor de curriculum, de politici şi strategii de formare a magistraţilor;
e)coordonează departamentele încredinţate de directorul Institutului;
f)coordonează activitatea serviciului documentare;
g)asigură elaborarea proiectului statului de funcţii şi pe cel al statului de personal;
h)asigură elaborarea proiectului programului de relaţii externe al Institutului;
i)asigură efectuarea lucrărilor necesare pentru relaţiile cu autorităţile publice şi organismele din străinătate, instituţiile de cercetare sau de învăţământ, specialiştii străini, precum şi cu reprezentanţele diplomatice străine din România, în vederea promovării intereselor Institutului în raporturile cu acestea;
j)asigură relaţiile cu mass-media şi cu publicul care se adresează Institutului, precum şi efectuarea lucrărilor privind primirea în audienţă la conducerea Institutului a persoanelor care solicită aceasta;
k)efectuează orice alte lucrări dispuse de conducerea Institutului referitoare la relaţiile externe sau la orice alte persoane fizice ori juridice.
(1)Directorul executiv conduce şi răspunde de activitatea departamentului administrativ.
(2)Directorul executiv îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.
(1)Durata formării profesionale a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După absolvirea primului an auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror.
(2)Programul de formare a auditorilor de justiţie se elaborează de către personalul de instruire al Institutului, în cadrul catedrelor, şi se supune avizării consiliului ştiinţific.
(3)Programul de formare prevăzut la alin. (2) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului.
(1)În anul I de studiu formarea profesională a auditorilor de justiţie se axează pe aprofundarea cunoştinţelor necesare pentru profesia de magistrat, conform programului de formare.
(2)Numărul de conferinţe şi dezbateri tematice pentru fiecare disciplină în parte este prevăzut în programul de învăţământ şi se desfăşoară în conformitate cu programele analitice aprobate.
(3)Programul de învăţământ are la bază programele analitice pentru fiecare disciplină în parte, cu precizarea temelor şi subtemelor, precum şi a numărului de ore alocat pentru fiecare.
(4)Nota acordată auditorilor de justiţie la sfârşitul anului I, la fiecare materie, reprezintă media dintre nota obţinută pentru activitatea desfăşurată la dezbaterile tematice şi nota de la evaluarea finală.
(5)Media finală a anului I reprezintă media notelor obţinute la fiecare materie conform alin. (4).
(1)Activitatea auditorilor de justiţie din anul II se desfăşoară conform programului de practică, în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, sub îndrumarea tutorilor de practică, alternativ cu module stabilite conform programei Institutului.
(2)Tutorii de practică sunt magistraţi de la instanţe şi parchete, ce fac parte din personalul de instruire al Institutului. Tutorii sunt propuşi de preşedinţii instanţelor şi de conducătorii parchetelor.
(3)Auditorii de justiţie din anul II continuă, în paralel cu stagiile de practică, formarea în cadrul Institutului, conform programului de formare iniţială, sub formă de module cu caracter preponderent practic.
(4)Auditorii de justiţie din anul II susţin pe parcursul anului testări la sfârşitul fiecărei etape a stagiului de practică, precum şi la terminarea fiecărui modul conform programului de practică şi programului de învăţământ.
(5)Nota acordată auditorilor de justiţie la sfârşitul anului II reprezintă media dintre notele obţinute la testările menţionate la alin. (4), conform programului de formare iniţială.
(1)Respectarea orarului şi a programelor analitice este obligatorie pentru toţi formatorii. În mod excepţional, modificarea orarului şi a programelor analitice sau înlocuirea formatorilor se poate face numai cu aprobarea directorului Institutului.
(2)În cadrul fiecărei catedre/discipline se organizează, cel puţin o dată la două luni, întâlnirea membrilor acestora, la convocarea titularului, în scopul asigurării pregătirii unitare a auditorilor de justiţie.
(1)Personalul de instruire evaluează activitatea desfăşurată de auditorii de justiţie, prin acordarea de note şi calificative, într-o fişă de evaluare individuală.
(2)Criteriile de evaluare se aprobă de consiliul ştiinţific.
(3)Notele şi calificativele se centralizează la încheierea fiecărei perioade de studiu sau stagiu de practică şi au pondere în media finală de absolvire.
(4)Nota minimă la fiecare probă este 5,00 (cinci).
(5)Contestarea notelor la probele şi examenele din timpul formării profesionale nu este admisă. Auditorii de justiţie au dreptul să ceară recorectarea lucrărilor în 48 de ore de la afişarea rezultatelor.
(6)Proba sau examenul la care nu s-a obţinut nota minimă mai poate fi susţinut o singură dată, în prima sesiune anunţată de Institut. Nepromovarea la cea de-a doua sesiune atrage exmatricularea în baza hotărârii consiliului ştiinţific.
Examenul de absolvire se desfăşoară conform Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
Semestrial sau ori de câte ori se consideră necesar, consiliul ştiinţific şi directorul Institutului fac o analiză a modului de desfăşurare a procesului de învăţământ şi a stagiilor de practică, luându-se în considerare şi sugestiile auditorilor de justiţie.
(1)Institutul are responsabilitatea formării continue a magistraţilor.
(2)Departamentul de formare continuă este organizat şi funcţionează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a magistraţilor şi atestare a rezultatelor obţinute.
(1)Formarea profesională continuă constituie un drept şi o obligaţie pentru magistraţi şi reprezintă o garanţie a independenţei şi imparţialităţii acestora.
(2)Institutul elaborează programul de formare continuă a magistraţilor pe care îl supune aprobării Consiliului Superior al Magistraturii.
Institutul coordonează activitatea de formare profesională continuă a magistraţilor realizată de curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, prin avizarea tematicii de pregătire, furnizarea materialelor documentare şi formarea formatorilor.
Institutul realizează formarea formatorilor, conform dispoziţiilor art. 93 alin. (1) din Legea nr. 304/2004.
Selecţia candidaţilor care şi-au anunţat intenţia de a deveni formatori ai Institutului se realizează de către o comisie numită prin hotărâre a consiliului ştiinţific, conform unei proceduri publice, transparente, cu aplicarea unor criterii obiective stabilite prin strategia de recrutare a formatorilor Institutului, aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii.
(1)După etapa de pregătire şi evaluare finală a formatorilor, consiliul ştiinţific propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea formatorilor.
(2)În mod excepţional consiliul ştiinţific poate folosi ca formatori alţi specialişti decât cei aflaţi pe lista de formatori, situaţie care va fi comunicată de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
Personalul de instruire al Institutului poate beneficia de formare în domeniul tehnicilor pedagogice.
Serviciul financiar-contabil are în principal următoarele atribuţii:
a)asigură şi răspunde de buna desfăşurare a activităţii financiar-contabile;
b)angajează, alături de director, prin semnătura directorului executiv sau în lipsa acestuia, a înlocuitorului său, Institutul în toate operaţiunile patrimoniale;
c)organizează şi răspunde de efectuarea lucrărilor de planificare financiară, întocmirea lucrărilor cu privire la veniturile şi cheltuielile Institutului, planul de casă, fondul pentru salarii, precum şi a altor lucrări financiar-contabile necesare;
d)organizează şi asigură controlul gestiunii şi efectuarea inventarierii patrimoniului Institutului;
e)păstrează registrele şi dosarele administrative privind activitatea financiar-contabilă;
f)îndeplineşte orice alte atribuţii cu caracter financiar-contabil prevăzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.
Serviciul resurse umane are în principal următoarele atribuţii:
a)organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, personal contractual şi funcţionari publici;
b)asigură şi răspunde de respectarea condiţiilor cerute de lege privind corectitudinea încadrărilor în grilele şi gradele salariale;
c)completează carnetele de muncă şi Registrul de evidenţă a salariaţilor;
d)urmăreşte întocmirea fişelor de evaluare ale salariaţilor;
e)urmăreşte întocmirea şi păstrarea declaraţiilor de interese, ale declaraţiilor de avere ale personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi ale funcţionarilor publici;
f)propune actualizarea statului de funcţii şi a statului de personal;
g)îndeplineşte orice alte atribuţii referitoare la resursele umane, încredinţate de conducerea Institutului.
Serviciul secretariat, protocol şi administrativ are în principal următoarele atribuţii:
a)păstrează dosarele personale ale auditorilor de justiţie pe durata cursurilor;
b)întocmeşte foile matricole, cataloagele şi alte evidenţe necesare privind activităţile de învăţământ, frecventarea şi absolvirea cursurilor, eliberează atestate auditorilor de justiţie;
c)primeşte şi distribuie corespondenţa Institutului, redactează corespondenţa trimisă de către Institut sub semnătura conducerii;
d)asigură arhivarea documentelor primite sau elaborate în Institut şi răspunde de păstrarea şi conservarea acestora;
e)comunică celorlalte compartimente datele şi documentele necesare, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin;
f)răspunde de activitatea administrativ-gospodărească a Institutului, asigurând buna întreţinere a bazei materiale;
g)asigură aprovizionarea Institutului cu bunurile şi materialele necesare şi gestionarea acestora;
h)duce la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea condiţiilor de lucru în Institut, conform normelor de protecţie a muncii, pentru paza clădirii, a bunurilor şi paza contra incendiilor;
i)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.
(1)Departamentele ce compun structura organizatorică a Institutului colaborează în vederea realizării atribuţiilor ce le revin.
(2)Atribuţiile şi răspunderea fiecărui salariat se stabilesc prin fişa postului, întocmită sub coordonarea conducerii Institutului.
În cadrul Institutului îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal:
a)magistraţi detaşaţi;
b)personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor;
c)funcţionari publici;
d)personal contractual.
(1)Personalul de instruire al Institutului este format din judecători şi procurori în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile Legii nr. 304/2004, cadre didactice din învăţământul superior juridic acreditat, specialişti români sau străini, precum şi personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor.
(2)Personalul de instruire al Institutului are obligaţia de a asigura desfăşurarea programelor de formare iniţială, de formare profesională continuă a magistraţilor, precum şi de formare profesională continuă a formatorilor, în baza programelor aprobate.
(1)Personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor este numit prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consiliului ştiinţific.
(2)Personalul prevăzut la alin. (1) îndeplineşte atribuţii specifice de organizare şi instruire în cadrul departamentelor de formare iniţială, de formare profesională continuă şi de formare a formatorilor.
(3)Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestuia cu funcţiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistratură, conform legii.
(4)Personalul prevăzut la alin. (1) beneficiază de drepturile şi are îndatoririle prevăzute de lege pentru magistraţi.
(5)Personalului prevăzut la alin. (1) i se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 304/2004 referitoare la examenul de admitere, evaluarea anuală a activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare.
(1)Posturile de funcţionari publici se ocupă în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004. (2) Ocuparea posturilor de către personalul contractual se face în conformitate cu prevederile Codului muncii.
(3)Personalul de conducere al Institutului, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor, funcţionarii publici şi personalul contractual răspund disciplinar şi patrimonial, în conformitate cu prevederile care le reglementează statutul.
Colaboratorii externi sunt salarizaţi în raport cu numărul de ore prestate, avându-se în vedere norma didactică şi funcţia didactică.
Auditorii de justiţie au în principal următoarele drepturi:
a)de a utiliza mijloacele de documentare puse la dispoziţie prin intermediul bibliotecii Institutului;
b)de a beneficia de cazare în căminul Institutului, în limita locurilor disponibile şi în ordinea rezultatelor obţinute la concursul de admitere în Institut sau, după caz, la finalul anului I;
c)de a beneficia de o pregătire unitară;
d)alte drepturi prevăzute de lege şi prezentul regulament.
(1)Auditorii de justiţie sunt obligaţi să respecte orarul fixat de conducerea Institutului, precum şi normele de conduită prevăzute de Legea nr. 304/2004 şi de regulamente.
(2)Absenţele auditorilor de justiţie de la cursuri sau de la stagiile de practică se consemnează în foile de prezenţă de către personalul de instruire şi tutorii de practică. Pentru fiecare 8 ore de absenţe nemotivate în decursul unei luni calendaristice se deduce din bursă suma aferentă unei zile de muncă.
(1)În cazul în care auditorii de justiţie săvârşesc o abatere de la îndatoririle ce le revin potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare, pot fi sancţionaţi disciplinar de către directorul Institutului sau, după caz, de consiliul ştiinţific.
(2)Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt următoarele:
a)avertismentul;
b)diminuarea indemnizaţiei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni sau proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;
c)exmatricularea din Institut.
(1)Avertismentul se aplică, în scris, de către directorul Institutului, în termen de 30 de zile de la constatarea abaterii, şi poate fi contestat la consiliul ştiinţific, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(2)Sancţiunea diminuării indemnizaţiei şi exmatricularea se aplică de consiliul ştiinţific al Institutului la propunerea directorului.
(3)Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă.
(4)Sancţiunile aplicate auditorilor de justiţie se consemnează în dosarul personal al acestora.
(1)Aplicarea unei sancţiuni disciplinare este în mod obligatoriu precedată de efectuarea unei cercetări cu privire la faptele care constituie încălcări ale prevederilor legale sau regulamentare.
(2)Cercetarea prealabilă se efectuează de către unul dintre directorii adjuncţi. În cursul acestei proceduri se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei şi orice alte date concludente. Este obligatorie ascultarea auditorului cercetat şi verificarea apărărilor acestuia.
(3)Cercetarea se finalizează printr-un referat în care se consemnează rezultatul constatărilor. Persoana cercetată are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.
(4)Decizia de sancţionare se motivează şi se comunică în termen de 10 zile de la aplicarea sancţiunii.
Auditorii de justiţie răspund pentru pagubele aduse patrimoniului Institutului, conform dispoziţiilor legale.
Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
