Norma sanitară veterinara din 29 aprilie 2002

Articolul 1

Prezenta norma sanitară veterinara defineste măsurile generale de control ce urmează să fie aplicate în eventualitatea unui focar al uneia dintre bolile enumerate în anexa nr. 1.

Articolul 2

În sensul prezentei norme sanitare veterinare se aplică următoarele definiţii:

a)exploatatie - orice întreprindere agricolă sau de alta natura, situata pe teritoriul României, în care sunt ţinute sau crescute animale;

b)animal - orice animal domestic dintr-o specie susceptibilă de a fi afectată direct de boala în cauza sau orice animal vertebrat salbatic care poate avea implicaţii în epidemiologia bolii, actionand ca purtător sau rezervor de infectie;

c)vector - orice animal salbatic vertebrat sau nevertebrat care, prin mijloace mecanice sau biologice, este susceptibil de a transmite şi de a răspândi agentul bolii în cauza;

d)proprietar sau deţinător - orice persoană fizica sau juridică, care are în proprietate animale sau care este însărcinată cu întreţinerea acelor animale, fie ca este sau nu este recompensata financiar;

e)perioada de incubaţie - perioada care poate dura între expunerea la agentul bolii şi instalarea simptomelor clinice.

Durata acestei perioade este cea stabilită în anexa nr. 1 pentru boala în cauza;

f)confirmarea infectiei - declararea de către autoritatea competentă a prezentei oricăreia dintre bolile enumerate în anexa nr. 1, bazată pe rezultatele de laborator; totuşi, în eventualitatea unei epidemii, autoritatea competentă poate, de asemenea, sa confirme prezenta bolii pe baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice;

g)autoritate competentă - autoritatea veterinara competenţa responsabilă pentru efectuarea controalelor veterinare sau alta autoritate veterinara căreia autoritatea veterinara centrala a României i-a delegat aceasta responsabilitate;

h)medic veterinar oficial - medicul veterinar numit de autoritatea competentă.

Articolul 3

Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca este obligatoriu ca suspiciunea prezentei oricăreia dintre bolile la care se referă anexa nr. 1 să fie notificată imediat autorităţii competente.

Articolul 4

(1)Atunci când animalele dintr-o exploatatie sunt suspectate de a fi infectate sau contaminate cu una dintre bolile enumerate în anexa nr. 1, autoritatea competentă trebuie să se asigure ca medicul veterinar oficial declanseaza imediat pregatirile pentru investigarea oficială de confirmare sau infirmare a prezentei bolii în cauza şi, în special, trebuie să preleveze probele necesare examinarilor de laborator. În acest scop animalele în cauza pot fi transportate la laboratoare sub supravegherea autorităţii competente, care va lua măsurile corespunzătoare pentru a preveni răspândirea bolii.

(2)De îndată ce prezenta suspiciunii de boala este notificată, autoritatea competentă va pune exploatatia sub supraveghere oficială şi, în special, va solicita:

a)să fie efectuată o numărare a tuturor categoriilor de animale din speciile susceptibile de boala şi să fie înregistrat pentru fiecare dintre aceste categorii numărul animalelor deja moarte, infectate sau suspecte de a fi infectate ori contaminate; numărarea trebuie actualizată zilnic pentru a se tine seama de animalele fatate sau de cele care mor pe durata perioadei de suspiciune de boala; informaţiile privind numărarea lor trebuie să fie actualizate zilnic şi prezentate, la cerere, pentru a fi verificate la fiecare vizita a autorităţii competente;

b)ca toate animalele din speciile susceptibile de boala din exploatatie să fie ţinute în adăposturile lor sau reţinute în alte locuri în care acestea pot fi izolate, ţinând seama, atunci când este cazul, de posibilul rol de vector al acestora;

c)ca nici un animal din speciile susceptibile sa nu între sau sa nu părăsească exploatatia;

d)toate miscarile:

1.de persoane, animale din alte specii nesusceptibile de boala şi vehicule spre şi de la exploatatie;

2.de carne sau carcase de animale, ori de furaje pentru animale, echipament, deşeuri, dejectii, purina, gunoi de grajd sau orice alta sursa susceptibilă de a transmite boala în cauza;

e)să fie supusă autorizării de către autoritatea competentă care stabileşte condiţiile pentru prevenirea oricărui risc de răspândire a bolii; să fie instalate mijloace corespunzătoare de dezinfecţie la intrările şi ieşirile din clădiri sau în locurile în care adapostesc animale din speciile susceptibile de boala şi din exploatatia în sine;

f)să se efectueze o ancheta epizootologica conform art. 8. (3) Până la momentul în care măsurile oficiale stabilite la alin. (2) sunt aplicate, proprietarul sau deţinătorul oricărui animal la care s-a suspectat boala trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura conformitatea cu prevederile alin. (2), cu excepţia celor de la lit. f).

(4)Autoritatea competenţa poate aplica oricare dintre măsurile prevăzute la alin. (2) altor exploataţii, dacă localizarea lor, configuraţia sau contactele acestora cu exploatatia unde boala este suspectata motiveaza suspiciunea unei posibile contaminari.

(5)Măsurile la care se face referire în alin. (1) şi (2) nu vor fi ridicate până când suspiciunea de prezenta a bolii nu a fost infirmata de medicul veterinar oficial.

Articolul 5

(1)Din momentul în care s-a confirmat oficial ca una dintre bolile enumerate în anexa nr. 1 este prezenta într-o exploatatie, autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca, faţă de măsurile stabilite la art. 4 alin. (2), autoritatea competentă solicita aplicarea următoarelor măsuri:

a)toate animalele din speciile susceptibile de boala din exploatatie trebuie omorate la faţa locului fără întârziere. Animalele care au murit sau care au fost omorate trebuie fie arse sau ingropate la faţa locului, dacă este posibil, fie distruse într-o unitate de ecarisare a carcaselor de animale moarte. Aceste operaţiuni trebuie efectuate în asa fel încât să se reducă riscul diseminarii agentului bolii;

b)orice substanţa sau deseu, cum ar fi furajul, purina, dejectiile sau apele reziduale, care sunt susceptibile de a fi contaminate, trebuie să fie distruse sau tratate corespunzător. Acest tratament efectuat conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial trebuie să asigure ca orice agent sau vector al agentului bolii este distrus;

c)după efectuarea operaţiunilor enumerate la lit. a) şi b) clădirile utilizate pentru adăpostirea animalelor din speciile susceptibile de boala, împrejurimile lor, vehiculele folosite pentru transport şi tot echipamentul susceptibil de a fi contaminat trebuie curatate şi dezinfectate conform art. 16;

d)trebuie efectuată o ancheta epizootologica conform art. 8. (2) Atunci când se recurge la îngropare, aceasta trebuie să fie suficient de adanca pentru a preveni dezgroparea carcaselor sau a deşeurilor la care se referă alin. (1) lit. a) şi b), de către animalele carnivore, şi trebuie să fie facuta într-un teren potrivit, astfel încât să se prevină contaminarea apei freatice sau orice alta afectare a mediului.

(3)Autoritatea competenţa poate extinde măsurile prevăzute la alin. (1) la alte exploataţii vecine, dacă localizarea lor, configuraţia sau contactele acestora cu exploatatia unde prezenta bolii a fost confirmată motiveaza suspiciunea unei posibile contaminari.

(4)Repopularea exploatatiei trebuie autorizata de autoritatea competentă în urma inspecţiei cu rezultate satisfăcătoare, efectuată de medicul veterinar oficial, a operaţiunilor de curatare şi dezinfectare realizate conform art. 16.

Articolul 6

Atunci când animalele care trăiesc în libertate sunt infectate sau suspectate de a fi infectate, autoritatea competentă trebuie să se asigure ca au fost luate toate măsurile corespunzătoare.

Articolul 7

(1)În cazul exploataţiilor care constau din două sau mai multe unităţi separate de producţie, autoritatea competentă poate deroga de la cerinţele art. 5 alin. (1) lit. a) în ceea ce priveşte unităţile de producţie sanatoase dintr-o exploatatie care este infectata, cu condiţia ca medicul veterinar oficial sa fi confirmat ca structura şi dimensiunile acestor unităţi şi operaţiunile efectuate sunt de asa natura încât adăpostirea, creşterea, personalul, echipamentul şi furajarea sunt complet separate, astfel încât să se prevină răspândirea agentului bolii de la o unitate la alta.

(2)Atunci când se recurge la prevederile alin. (1), măsurile stabilite în legislaţia comunitara specifică trebuie să se aplice mutatis mutandis. Aceste reguli pot fi amendate pentru boala în cauza, pentru a se tine seama de natura specifică a bolii.

Articolul 8

(1)Ancheta epizootologica va avea ca scop:

a)durata în timp în care boala ar fi putut sa existe în exploatatie înainte de a fi notificată sau suspectata;

b)originea posibila a bolii în exploatatie şi identificarea altor exploataţii în care exista animale din speciile susceptibile de boala, care ar fi putut fi infectate sau contaminate;

c)miscarea persoanelor, animalelor, carcaselor, vehiculelor, echipamentului sau a oricăror alte materii susceptibile de a fi vehiculat agentul bolii spre şi de la exploatatiile în cauza;

d)prezenta şi distribuţia vectorilor bolii, după caz.

(2)Trebuie să se instituie o unitate de criza pentru coordonarea completa a tuturor măsurilor necesare pentru a se asigura eradicarea bolii cat mai repede posibil şi în scopul efectuării anchetei epizootologice.

(3)Regulile generale privind unităţile de criza naţionale trebuie să fie stabilite de autoritatea veterinara centrala a României, conform procedurii naţionale.

Articolul 9

(1)Atunci când medicul veterinar oficial găseşte sau considera, pe baza datelor confirmate, ca boala ar fi putut fi introdusă din alte exploataţii în exploatatia la care se referă art. 4 ori de la cea din urma la alte exploataţii, ca rezultat al miscarii persoanelor, animalelor sau vehiculelor ori pe orice alta cale, acele alte exploataţii vor fi puse sub supraveghere oficială, conform art. 4. Aceasta supraveghere nu va fi ridicată până când suspiciunea prezentei bolii în exploatatie nu a fost oficial infirmata.

(2)Atunci când medicul veterinar oficial găseşte sau considera, pe baza datelor confirmate, ca boala ar fi putut fi introdusă din alte exploataţii în exploatatia la care se referă art. 5 ori de la cea din urma la alte exploataţii, ca rezultat al miscarii persoanelor, animalelor sau vehiculelor ori pe orice alta cale, aceste alte exploataţii vor fi puse sub supraveghere oficială conform art. 4 alin. (2). Aceasta supraveghere nu va fi ridicată până când suspiciunea prezentei bolii în exploatatie nu a fost oficial infirmata.

(3)Atunci când o exploatatie a fost supusă prevederilor alin. (2), autoritatea competentă trebuie să menţină în aplicare în exploatatie prevederile art. 4, cel puţin pentru perioada maxima de incubaţie ce corespunde fiecărei boli, începând de la data probabila de introducere a bolii, stabilită de ancheta epizootologica efectuată conform art. 8. (4) Atunci când considera ca îi permit condiţiile, autoritatea competentă poate limita măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) la o parte a exploatatiei şi la animalele care se găsesc aici, în contextul în care exploatatia poate îndeplini condiţiile stabilite la art. 7, sau numai la animalele din speciile susceptibile de boala.

Articolul 10

(1)De îndată ce diagnosticul uneia dintre bolile în cauza a fost oficial confirmat, autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca autoritatea competentă instituie în jurul exploatatiei infectate o zona de protecţie cu o raza de minimum 3 km, ea însăşi făcând parte dintr-o zona de supraveghere cu o raza de minimum 10 km. Instituirea zonelor trebuie să ţină seama de factorii geografici, administrativi, ecologici şi epizootologici legaţi de boala în cauza şi de posibilităţile de monitorizare.

(2)Autoritatea competenţa poate decide, în baza procedurii stabilite de autoritatea veterinara centrala a României, sa modifice, în special pentru a reduce sau a mari, după caz, limitele zonelor stabilite la alin. (1) sau durata măsurilor de restrictie, ţinând seama de:

a)situarea lor geografică şi factorii ecologici;

b)condiţiile meteorologice;

c)prezenta, distribuţia şi tipul vectorilor;

d)rezultatul anchetei epizootologice efectuate conform art. 8;

e)rezultatul testelor de laborator;

f)măsurile de control aplicate efectiv.

Articolul 11

(1)Autoritatea competenţa trebuie să se asigure ca următoarele măsuri sunt aplicate în zona de protecţie:

a)toate exploatatiile din zona care au animale din speciile susceptibile de boala trebuie identificate;

b)trebuie să existe vizite periodice la exploatatiile care au animale din speciile susceptibile de boala, incluzând examinarea clinica a acestor animale şi, dacă este necesar, prelevarea de probe pentru examene de laborator; trebuie păstrată o înregistrare a vizitelor şi a constatărilor, frecventa vizitelor fiind proporţională cu gravitatea epizootiei din exploatatiile care au riscul cel mai mare;

c)trebuie interzise miscarea şi transportul animalelor din speciile susceptibile de boala pe drumurile publice sau private, cu excepţia căilor de acces ale exploatatiei; autoritatea competentă poate să acorde o derogare de la aceasta interdicţie pentru tranzitul animalelor pe sosea sau pe calea ferată, fără descărcare sau oprire;

d)animalele din speciile susceptibile de boala trebuie să rămână în exploatatia în care sunt ţinute, cu excepţia cazului în care acestea urmează să fie transportate, sub supraveghere oficială, direct la un abator situat în acea zonă, pentru tăiere de urgenta sau, dacă în acea zonă nu exista un abator, sub supraveghere veterinara, la un abator situat în zona de supraveghere desemnată de autoritatea competentă. Asemenea transport poate fi autorizat de autoritatea competentă numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat examinarea tuturor animalelor din speciile susceptibile de boala din exploatatie şi după ce a confirmat ca nici un animal nu este suspect de a fi infectat. Autoritatea competenţa care are în responsabilitate acel abator trebuie să fie informată despre intenţia de trimitere a animalelor.

(2)Măsurile aplicate în zona de protecţie trebuie să fie menţinute cel puţin pe perioada de incubaţie maxima care corespunde bolii în cauza, după ce animalele din exploatatiile infectate au fost eliminate conform prevederilor art. 5, iar operaţiunile de curatare şi dezinfecţie au fost efectuate conform prevederilor art. 16. Atunci când boala este transmisă de un vector-insecta, autoritatea competentă poate fixa durata măsurilor şi poate stabili prevederi pentru eventuala introducere a animalelor-santinela. Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să informeze imediat Comisia Europeană despre măsurile pe care le-a luat.

(3)La expirarea perioadei la care se referă alin. (1), regulile aplicate pentru zona de supraveghere trebuie, de asemenea, aplicate zonei de protecţie.

Articolul 12

(1)Autoritatea competenţa trebuie să se asigure ca următoarele măsuri sunt aplicate în zona de supraveghere:

a)toate exploatatiile care au animale din speciile susceptibile de boala trebuie să fie identificate;

b)miscarile animalelor din speciile susceptibile de boala pe drumurile publice trebuie să fie interzise, cu excepţia cazului când sunt duse la pasune sau în adaposturi; autoritatea competentă poate totuşi acorda o derogare de la aceasta interdicţie pentru tranzitul animalelor pe sosea sau pe calea ferată, fără descărcări sau opriri;

c)transportul animalelor din speciile susceptibile de boala în zona de supraveghere trebuie să fie supus autorizării de către autoritatea competentă;

d)animalele din speciile susceptibile de boala trebuie să rămână în interiorul zonei de supraveghere pe durata perioadei de incubaţie maxima considerată de la înregistrarea celui mai recent caz de boala. După aceea animalele pot fi scoase din acea zonă pentru a fi transportate sub supraveghere oficială direct la un abator desemnat de autoritatea competentă, pentru tăiere de urgenta. Asemenea transport poate fi autorizat de autoritatea competentă numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat examinarea tuturor animalelor din speciile susceptibile de boala din exploatatie şi a confirmat ca nici un animal nu este suspectat de a fi infectat. Autoritatea competenţa responsabilă pentru abator trebuie să fie informată despre intenţia de a trimite animalele.

(2)Măsurile aplicate în zona de supraveghere trebuie să fie menţinute o perioadă cel puţin egala cu perioada de incubaţie maxima, după ce animalele din exploatatie au fost eliminate conform art. 5, iar operaţiunile de curatare şi dezinfecţie au fost efectuate conform art. 16. Atunci când boala este transmisă de un vector-insecta, autoritatea competentă poate fixa durata măsurilor şi poate stabili prevederile pentru eventuala introducere a animalelor-santinela. Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să informeze imediat Comisia Europeană despre măsurile pe care le-a luat.

Articolul 13

(1)Atunci când interdicţiile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. d) şi la art. 12 alin. (1) lit. d) sunt menţinute mai mult de 30 zile datorită apariţiei altor cazuri de boala şi, ca rezultat, apar probleme privind ţinerea animalelor, autoritatea competentă poate autoriza, la cererea proprietarului, însoţită de motivele care stau la baza formulării acesteia, eliminarea animalelor dintr-o exploatatie situata în cadrul zonei de protecţie sau al zonei de supraveghere, în următoarele condiţii:

a)medicul veterinar oficial sa fi verificat faptele;

b)sa fi fost efectuată o inspecţie a tuturor animalelor din exploatatie;

c)sa fi fost supuse unei examinari clinice, cu un rezultat negativ, animalele care urmează să fie transportate;

d)fiecare animal sa fi fost identificat prin marca auriculara sau prin orice alta metoda aprobată;

e)exploatatia de destinaţie să fie localizata fie în zona de protecţie, fie în interiorul zonei de supraveghere.

(2)Trebuie să fie luate toate precautiile necesare, în special de curatare şi dezinfecţie a camioanelor după transport, pentru a se evita riscul răspândirii agentului bolii pe durata acestor transporturi.

Articolul 14

(1)Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca autoritatea competentă locală ia toate măsurile necesare ca persoanele stabilite în zonele de protecţie şi supraveghere să fie informate despre restricţiile aplicate şi să se facă toate demersurile necesare pentru implementarea corespunzătoare a acestor măsuri.

(2)Atunci când într-o zona data epizootia în cauza este de o gravitate excepţionala, toate măsurile suplimentare ce sunt luate de România trebuie să fie adoptate în baza procedurii naţionale stabilite de autoritatea veterinara centrala a României.

Articolul 15

Prin derogare de la prevederile generale stabilite în prezenta norma sanitară veterinara, dispoziţiile specifice referitoare la măsurile de control şi eradicare pentru fiecare boala sunt stabilite:

1.pentru boala veziculoasa a porcului, în anexa nr. 2;

2.pentru fiecare dintre celelalte boli, în anexa nr. 1, de către autoritatea veterinara centrala a României.

Articolul 16

(1)Autoritatea competenţa trebuie să se asigure ca:

a)dezinfectantele şi insecticidele folosite atunci când este necesar şi concentratiile acestora sunt oficial aprobate de autoritatea competentă;

b)curatarea şi operaţiunile de dezinfecţie şi dezinsecţie sunt efectuate sub supraveghere veterinara oficială:

1.conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial;

2.astfel încât să se elimine orice risc de răspândire sau de supravietuire a agentului bolii;

c)după finalizarea operaţiunilor prevăzute la lit. b), medicul veterinar oficial se asigura ca măsurile au fost efectuate corect şi ca a trecut o perioadă corespunzătoare, nu mai scurta de 21 de zile, pentru a se asigura ca boala în cauza a fost complet eliminata înainte ca animalele din speciile susceptibile de boala să fie reintroduse în exploatatie.

(2)Procedurile pentru curatarea şi dezinfectia unei exploataţii infectate:

1.pentru boala veziculoasa a porcului sunt cele stabilite în anexa nr. 2;

2.în contextul pregătirii măsurilor specifice pentru fiecare boala menţionată în anexa nr. 1, sunt definite conform procedurii stabilite la art. 15 pct. 2.

Articolul 17

(1)Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să se asigure ca în România este desemnat:

a)un laborator naţional cu echipamente şi personal format din experţi, care să îi permită sa indice întotdeauna şi, în special, atunci când boala în cauza apare pentru prima data, tipul, subtipul şi varianta virusului relevant şi sa confirme rezultatele obţinute în laboratoarele locale de diagnostic;

b)un laborator naţional în care sunt testati reactivii folosiţi în laboratoarele locale de diagnostic.

(2)Laboratoarele naţionale desemnate pentru fiecare dintre bolile menţionate trebuie să fie responsabile de coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic, precum şi de utilizarea reactivilor.

(3)Laboratoarele naţionale desemnate pentru fiecare dintre bolile menţionate trebuie să fie responsabile de coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic stabilite de fiecare laborator de diagnostic din România pentru boala în cauza. În acest scop acestea:

a)pot furniza reactivi de diagnostic laboratoarelor naţionale;

b)trebuie să controleze calitatea tuturor reactivilor de diagnostic utilizaţi în România;

c)trebuie să efectueze periodic teste interlaboratoare;

d)trebuie să păstreze tulpini ale virusului bolii în cauza de la cazurile confirmate în România;

e)trebuie să asigure confirmarea rezultatelor pozitive obţinute în laboratoarele locale de diagnostic.

(4)Prin derogare de la prevederile alin. (1), dacă România nu are un laborator naţional competent pentru boala în cauza, poate folosi serviciile unui laborator naţional cu competenţa în acest domeniu al unui stat membru al Uniunii Europene sau ale laboratorului comunitar de referinţa.

(5)Lista laboratoarelor naţionale pentru boala veziculoasa a porcului este menţionată în anexa nr. 2. (6) Laboratoarele naţionale desemnate pentru fiecare dintre bolile menţionate trebuie să coopereze cu laboratoarele comunitare de referinţa respective, la care se referă art. 18. (7) Regulile detaliate pentru implementarea prezentului articol trebuie adoptate de autoritatea veterinara centrala a României.

Articolul 18

(1)Laboratorul comunitar de referinţa pentru boala veziculoasa a porcului este indicat în anexa nr. 2. (2) Autoritatea veterinara centrala a României va desemna laboratorul naţional de referinţa pentru boala veziculoasa a porcului.

(3)Laboratoarele de referinţa comunitare pentru fiecare dintre bolile enumerate în anexa nr. 1 sunt desemnate în acord cu procedura comunitara.

(4)Autoritatea veterinara centrala a României va stabili lista laboratoarelor naţionale de referinţa pentru fiecare dintre bolile enumerate în anexa nr. 1. (5) Fără a se aduce atingere prevederilor legislaţiei comunitare transpuse în legislaţia românească privind cheltuielile în domeniul veterinar, funcţiile şi responsabilităţile laboratoarelor la care se face referire la alin. (1) şi (2) vor fi menţionate în anexa nr. 3.

Articolul 19

(1)Vaccinarea împotriva bolilor enumerate în anexa nr. 1 nu poate fi efectuată decât ca o completare la măsurile de control luate, când boala în cauza izbucneste şi conform următoarelor prevederi:

a)decizia de introducere a vaccinarii, ca o completare la măsurile de control, trebuie să fie luată de autoritatea veterinara centrala a României în cooperare cu Comisia Europeană, conform prevederilor naţionale stabilite de autoritatea veterinara centrala a României;

b)aceasta decizie trebuie să se bazeze în special pe următoarele criterii:

–concentrarea animalelor din speciile implicate în zonele afectate;

–caracteristicile şi compozitia fiecărui vaccin folosit;

–procedurile pentru supravegherea distribuţiei, depozitarii şi utilizării vaccinurilor;

–speciile şi vârsta animalelor care pot sau trebuie să fie vaccinate;

–zonele în care vaccinarea poate sau trebuie să fie efectuată;

–durata campaniei de vaccinare.

(2)În cazul în care se recurge la prevederile alin. (1):

a)trebuie interzisă vaccinarea sau revaccinarea animalelor din speciile susceptibile de boala din exploatatiile la care se face referire în art. 4;

b)trebuie interzisă inocularea de ser hiperimun.

(3)În eventualitatea recurgerii la vaccinare trebuie să se aplice următoarele reguli:

a)toate animalele vaccinate trebuie să fie identificate cu o marca clara şi lizibila, conform metodei aprobate de autoritatea veterinara centrala a României;

b)toate animalele trebuie să rămână în zona de vaccinare, cu excepţia situaţiei în care acestea sunt trimise la un abator desemnat de autoritatea competentă, pentru tăiere imediata, caz în care miscarea animalelor poate fi autorizata numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat examinarea tuturor animalelor susceptibile de boala din exploatatie şi a confirmat ca nici un animal nu este suspectat de a fi infectat.

(4)Când operaţiile de vaccinare au fost terminate, miscarile animalelor din speciile susceptibile de boala din zona de vaccinare pot fi permise în baza procedurii stabilite de autoritatea veterinara centrala a României, după o perioadă determinata prin aceeaşi procedura.

(5)Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să informeze periodic Comisia Europeană despre progresul privind măsurile de vaccinare.

(6)Prin derogare de la alin. (1), decizia de introducere a vaccinarii de urgenta poate fi luată numai de autoritatea veterinara centrala a României, după notificarea Comisiei Europene, cu condiţia ca interesele fundamentale ale României sa nu fie afectate. Aceasta decizie trebuie, în special, sa ţină seama de gradul de concentrare al animalelor în unele regiuni, de necesitatea de a proteja rasele individuale şi de zona geografică în care se efectuează vaccinarea.

Articolul 20

(1)Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să elaboreze un plan de contingenta aplicabil tuturor bolilor enumerate în anexa nr. 1, specificand măsurile naţionale care urmează să fie implementate în eventualitatea existenţei unui focar al oricăreia dintre aceste boli.

(2)Acest plan trebuie să permită accesul la facilităţi, echipament, personal şi la toate celelalte materiale corespunzătoare, necesare pentru eradicarea rapida şi eficienta a focarului de boala.

(3)Criteriile minime ce urmează să fie aplicate pentru elaborarea planurilor de contingenta sunt stabilite la pct. 1, 2, 3, 4, 5 şi 10 din anexa nr. 4, pct. 6, 7, 8 şi 9 reprezentând criteriile ce urmează să fie adaptate conform cu boala în cauza. Autoritatea veterinara centrala a României se poate limita la aplicarea criteriilor stabilite la pct. 6, 7, 8 şi 9 atunci când criteriile de la pct. 1, 2, 3, 4, 5 şi 10 au fost deja adoptate şi când planurile au fost supuse aplicării măsurilor de control pentru alta boala.

(4)Planurile de contingenta elaborate conform criteriilor prevăzute în anexa nr. 4 sunt trimise Comisiei Europene:

a)nu mai târziu de 6 luni după ce prezenta norma sanitară veterinara este pusă în aplicare în ceea ce priveşte boala veziculoasa a porcului;

b)nu mai târziu de 6 luni de la implementarea măsurilor specifice pentru fiecare dintre celelalte boli enumerate în anexa nr. 1. (5) Comisia Europeană examinează planurile de contingenta pentru a determina dacă acestea permit ca obiectivul dorit să fie atins şi propune autorităţii veterinare centrale a României orice amendamente necesare, în special pentru a se asigura ca ele sunt compatibile cu cele din statele membre ale Uniunii Europene.

(6)Comisia Europeană aproba planurile dacă este necesar şi le poate amenda.

(7)Planurile pot fi ulterior amendate sau completate conform procedurii naţionale, pentru a tine seama de evoluţia situaţiei şi de natura specifică a bolii în cauza.

Articolul 21

(1)Prin derogare de la condiţiile prevăzute la art. 19 şi 20 privind măsurile de contingenta ce urmează să fie adoptate de autoritatea veterinara centrala a României, pentru a tine seama de constrangerile naturale şi geografice, autoritatea veterinara centrala a României este autorizata să aplice măsurile speciale de control specifice pentru fiecare dintre bolile indicate în anexa nr. 1. (2) România trebuie să informeze Comisia Europeană despre măsurile pe care le-a luat în aceasta privinta şi, în special, despre măsurile de control implementate pentru a se asigura ca animalele din teritoriile în cauza sau produsele de la aceste animale nu sunt expediate în alte teritorii ale României. Urmandu-se procedura de informare la care se referă prezentul alineat, art. 20 se aplică mutatis mutandis.

Articolul 22

(1)Experţii Comisiei Europene pot face controale ad-hoc în România în colaborare cu autoritatea veterinara centrala a României, în măsura în care este necesar, pentru a se asigura de aplicarea uniforma a prezentei norme sanitare veterinare. Pentru aceasta ei pot controla un procent reprezentativ de exploataţii pentru a verifica dacă autorităţile competente controlează faptul ca aceste exploataţii îndeplinesc cerinţele prezentei norme sanitare veterinare. Comisia Europeană informează autoritatea veterinara centrala a României despre rezultatul controalelor efectuate.

(2)Autoritatea veterinara centrala a României acorda experţilor toată asistenţa necesară pentru îndeplinirea obligaţiilor lor.

(3)Regulile detaliate pentru implementarea prevederilor prezentului articol sunt determinate conform procedurii naţionale.

Articolul 23

(1)Anexele nr. 1, 3 şi 4 vor fi amendate când va fi necesar de către autoritatea veterinara centrala a României, în special pentru a tine seama de progresele în cercetare şi în procedurile de diagnostic.

(2)Autoritatea veterinara centrala a României, conform procedurii naţionale, poate amenda anexa nr. 2, în special pentru a tine seama de progresele tehnologice şi ştiinţifice şi de metodele de diagnostic.

Articolul 24

(1)Autoritatea veterinara centrala a României poate să adopte acte legislative sau prevederi administrative suplimentare prezentei norme sanitare veterinare, pentru a se asigura implementarea şi conformitatea prevederilor acesteia.

(2)Când autoritatea veterinara centrala a României adopta aceste măsuri, ele trebuie să conţină o referinţa la prezenta norma sanitară veterinara sau trebuie să fie însoţite de o asemenea referinţa cu ocazia publicării lor oficiale. Metodele de efectuare a unei astfel de referinţe trebuie să fie stabilite de autoritatea veterinara centrala a României.

(3)Autoritatea veterinara centrala a României trebuie să comunice Comisiei Europene textele principalelor prevederi de drept naţional pe care le adopta în domeniul reglementat de prezenta norma sanitară veterinara.

Articolul 25

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.

Anexa 1

la norma sanitară veterinara

LISTA

bolilor menţionate de norma sanitară veterinara,

cu declarare obligatorie

Anexa 2

la norma sanitară veterinara

MĂSURI SPECIFICE

pentru controlul anumitor boli. Faţa de prevederile generale

stabilite în prezenta norma sanitară veterinara, se aplică

următoarele prevederi specifice la boala veziculoasa a porcului

1.Descrierea bolii. O boala a porcului care nu se poate deosebi clinic de febra aftoasa, cauzand vezicule pe rat, buze, limba şi bureletul ongloanelor. Boala variaza considerabil în gravitate şi poate infecta un efectiv de porci fără a se manifesta leziunile clinice. Virusul poate supravietui perioade lungi în afară corpului, chiar şi în carnea proaspăta; este deosebit de rezistent la dezinfectantele uzuale şi este recunoscut pentru persistenta şi stabilitate la o valoare a pH de la 2,5 la 12. În special, pentru aceasta sunt necesare curatarea şi dezinfectia completa a materialelor contaminate.

2.Perioada de incubaţie. În sensul normei sanitare veterinare, perioada maxima de incubaţie trebuie să fie considerată de 28 de zile.

3.Procedurile de diagnostic pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. Metodele detaliate pentru colectarea materialelor pentru diagnostic, testele de diagnostic de laborator, detectarea anticorpilor şi evaluarea rezultatelor testarilor de laborator vor fi stabilite conform procedurii naţionale, imediat după intrarea în vigoare a normei sanitare veterinare.

4.Confirmarea prezentei bolii veziculoase a porcului

Prin derogare de la prevederile art. 2 lit. f) din norma sanitară veterinara, prezenta bolii este confirmată:

a)în exploatatiile în care virusul bolii veziculoase a porcului este izolat fie de la porci, fie din mediul ambiant;

b)în exploatatiile ce au porci care sunt seropozitivi pentru boala veziculoasa a porcului, cu condiţia ca aceşti porci sau alţii să prezinte leziunile caracteristice bolii veziculoase a porcului;

c)în exploatatiile ce conţin porci care prezintă semne clinice de boala sau sunt seropozitivi, cu condiţia sa existe o legătură epidemiologica directa cu un focar confirmat;

d)în alte efective în care sunt detectati porci seropozitivi. În ultimul caz autoritatea competentă, înainte de a confirma prezenta bolii, va realiza investigaţii complementare, în special recoltarea suplimentară de probe şi retestarea lor, într-un interval de cel puţin 28 de zile între recoltarile de probe. Prevederile art. 4 din norma sanitară veterinara trebuie să se aplice până când aceste investigaţii complementare sunt realizate. Dacă investigaţiile ulterioare nu indica prezenta bolii, deşi porcii sunt încă seropozitivi, autoritatea competentă trebuie să se asigure ca porcii testati sunt omorati şi distrusi sau taiati sub supravegherea sa, într-un abator pe care l-a desemnat pe teritoriul naţional. Autoritatea competenţa trebuie să se asigure ca la sosirea în abator porcii sunt ţinuţi şi taiati separat de alţi porci, iar carnea lor este folosită exclusiv pe piaţa naţionala.

5.Laboratoarele de diagnostic - adrese:

a)Austria: Bundesforschungsanstalt fur Viruskrankheiten der Tiere, Paul Ehrlich Strasse, 7400 Tubingen;

b)Belgia: Institut naţional de recherches veterinaires, Groselenberg 99, B-1180 Bruxelles;

c)Danemarca: Statens Veterinaere Institut for Virusforskning, Lindholm;

d)Germania: Bundesforrschungsanstalt fur Viruskrankheiten der Tiere, Paul Ehrlich Strasse, 7400 Tubingen;

e)Spania: Laboratorio de Alta Seguridad Biologica (INIA), 28130 Madrid;

f)Finlanda: Elainlaakinta - ja elintarvikelaitos, Helsinhi/Anstalten for veterinarmedicin och livsmedel, Helsingfors;

g)Franţa: Laboratoire central de recherche veterinaire, Maisons-Alfort;

h)Grecia: Institoyto Loimodon kai Parasitikon Nosimaton, Neapoleos 21, Agia Paraskevi;

i)Irlanda: Institute for Animal Health, Pirbright, Woking, Surrey;

j)Italia: Istituto zooprofilattico sperimentale della Lombardia e dell'Emilia (94/598) + San Marino Romagna, Brescia;

k)Luxemburg: Institut naţional de recherches veterinaires, Groselenberg 99, B-1180 Bruxelles;

l)Olanda: Centraal Diergeneeskundig Instituut, Lelystad;

m)Portugalia: Laboratorio Nacional de Investigacao Veterinaria, Lisboa;

n)Regatul Unit: Institute for Animal Health, Pirbright, Woking, Surrey.

6.Laboratorul comunitar de referinţa: AFRC Institute for Animal Health, Pirbright Laboratory, Ash Road, Pirbright, Woking, Surrey, GU24ONF, United Kingdom.

7.Zona de protecţie

A. Dimensiunea zonei de protecţie este definită la art. 10 din norma sanitară veterinara.

B. În cazul bolii veziculoase a porcului, prin derogare, măsurile prevăzute la art. 11 din norma sanitară veterinara sunt înlocuite cu următoarele:

a)sunt identificate toate exploatatiile din cadrul zonei care au animale din speciile susceptibile de boala;

b)se realizează periodic vizite la exploatatiile care au animale din speciile susceptibile de boala, o examinare clinica a acestor animale incluzând, dacă este necesar, recoltarea de probe pentru examinarea de laborator; trebuie ţinut un registru al vizitelor şi observaţiilor făcute, frecventa vizitelor fiind direct proporţională cu gravitatea epizootiei în acele exploataţii cu riscul cel mai mare;

c)vor fi interzise miscarea şi transportul animalelor din speciile susceptibile de boala pe drumurile publice sau private, excluzând drumurile de serviciu ale exploataţiilor. Autoritatea competenţa poate deroga de la aceasta interdicţie pentru tranzitul animalelor pe drum sau calea ferată, fără descărcare sau oprire;

d)conform procedurii naţionale, o derogare poate fi acordată pentru porcii de tăiere proveniţi din afară zonei de protecţie şi dirijati spre un abator situat în aceasta zona;

e)camioanele, alte vehicule şi echipamentele care sunt folosite în interiorul zonei de protecţie pentru a se transporta porci sau alte animale ori materiale care pot fi contaminate, furaje, îngrăşăminte, ape reziduale etc. nu pot părăsi:

1.o exploatatie situata în zona de protecţie;

2.zona de protecţie;

3.un abator,

fără să fie curatate şi dezinfectate conform procedurilor stabilite de autoritatea competentă. Aceste proceduri prevăd, în special, ca nici un camion sau vehicul care a fost folosit la transportul porcilor nu poate părăsi zona fără a fi inspectat de autoritatea competentă;

f)porcii nu pot fi mutati dintr-o exploatatie în care sunt ţinuţi timp de 21 de zile după terminarea curatarii preliminare şi dezinfectarii exploataţiilor infectate, asa cum este stabilit în art. 16 din norma sanitară veterinara; după 21 de zile poate fi emisă o autorizaţie pentru mutarea porcilor din exploatatiile sus-menţionate:

1.direct la un abator desemnat de autoritatea competentă, de preferat în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, cu condiţia sa fi fost efectuată o inspecţie a tuturor porcilor din exploatatie, o examinare clinica a porcilor care sunt transportaţi la abator, fiecare porc fiind marcat cu o crotalie sau prin orice alta metoda autorizata, porcii să fie transportaţi în vehicule sigilate de autoritatea competentă. Autoritatea competenţa responsabilă de abator este informată despre intenţia de a trimite porcii la abator. La sosirea la abator porcii sunt ţinuţi şi taiati separat de ceilalţi porci. Vehiculele şi echipamentele care sunt implicate în transportul porcilor sunt curatate şi dezinfectate înainte de a părăsi abatorul. În timpul inspecţiei dinainte de tăiere şi post-mortem, efectuată la abatorul desemnat, autoritatea competentă tine seama de orice semne ce indica prezenta virusului bolii veziculoase a porcului. În cazul porcilor taiati în baza acestor prevederi, trebuie colectate probe de sânge statistic reprezentative. În cazul unui răspuns pozitiv care conduce la confirmarea bolii veziculoase a porcului, se aplică măsurile prevăzute la pct. 9 lit. c);

2.în circumstanţe excepţionale porcii pot fi transportaţi direct la alte clădiri localizate în cadrul zonei de protecţie, cu condiţia să fie efectuate: o inspecţie a tuturor porcilor din exploataţii, o examinare clinica a porcilor ce urmează să fie mutati, cu rezultate negative, precum şi identificarea fiecărui porc cu crotalii sau prin orice alta metoda aprobată;

g)carnea proaspăta provenită de la porcii la care se face referire la lit. f) trebuie marcată conform legislaţiei specifice cu privire la problemele de sănătate ce afectează comerţul cu carne proaspăta şi ulterior tratata conform prevederilor legislaţiei specifice cu privire la problemele de sănătate ale animalelor ce afectează comerţul cu produse din carne. Aceasta se face într-o unitate desemnată de autoritatea competentă. Carnea trebuie trimisa unităţii mai sus menţionate, cu condiţia ca transportul să fie sigilat înainte de plecare şi sa rămână sigilat pe tot parcursul transportului. La cererea autorităţii competente, însoţită de o justificare adecvată şi conform procedurii naţionale stabilite de autoritatea competentă centrala, soluţiile specifice pot fi adoptate, în special, pentru respectarea marcarii carnii şi folosirea sa ulterioară, precum şi pentru destinaţia produselor procesate.

C. Măsurile în zona de protecţie continua să fie aplicate cel puţin până când:

a)se aplică toate măsurile stabilite la art. 16;

b)toate exploatatiile din zona au fost supuse:

1.unei examinari clinice a porcilor, care releva ca aceştia nu prezintă nici un semn de boala care să sugereze prezenta bolii veziculoase a porcului; şi

2.unei examinari serologice a unui esantion statistic de porci, fără detectarea anticorpilor bolii veziculoase a porcului. Programul pentru screeningul serologic tine seama de transmiterea bolii veziculoase a porcului şi de sistemul în care sunt ţinuţi porcii. Programul trebuie fixat în baza procedurii naţionale stabilite de autoritatea veterinara centrala a României, imediat după intrarea în vigoare a normei sanitare veterinare.

Examinarea şi prelevarea de probe la care se face referire la pct. 1 şi 2 în prezenta litera nu pot fi efectuate înainte de 28 de zile de la terminarea măsurilor preliminarii de curatare şi dezinfecţie în exploatatia infectata.

D. La expirarea perioadei la care se face referire la lit. C regulile aplicate în zona de supraveghere se aplică, de asemenea, şi zonei de protecţie.

8.Zona de supraveghere

A. Mărimea zonei de supraveghere este cea stabilită la art. 10 din norma sanitară veterinara.

B. În cazul bolii veziculoase a porcului măsurile stabilite la art. 12 din norma sanitară veterinara sunt înlocuite cu următoarele:

a)toate exploatatiile care au animale din speciile susceptibile de boala trebuie să fie identificate;

b)poate fi permisă orice mişcare a porcilor dintr-o exploatatie din zona de supraveghere, alta decât direct către un abator, cu condiţia ca nici un porc sa nu fie transferat în aceasta unitate în următoarele 21 de zile; proprietarul sau persoana responsabilă de aceste animale trebuie să ţină un registru al miscarii tuturor porcilor;

c)miscarea porcilor din zona de supraveghere poate fi autorizata de autoritatea competentă, cu condiţia:

1.să fie efectuată o inspecţie a tuturor porcilor din exploatatie cu 48 de ore înainte de mişcare;

2.să fie efectuată o examinare clinica a porcilor ce urmează să fie mutati, cu rezultate negative, cu 48 de ore înainte de mişcare;

3.să fie efectuată o examinare serologica a unui esantion statistic de probe de la porcii ce urmează să fie mutati fără detectarea anticorpilor pentru boala veziculoasa a porcului, cu 14 zile înainte de mişcare. Totuşi, în cazul porcilor pentru tăiere, examinarea serologica poate fi efectuată în baza probelor de sânge prelevate la abatorul de destinaţie desemnat de autoritatea competentă, pe teritoriul sau. În cazul rezultatelor pozitive care confirma prezenta bolii veziculoase a porcului se aplică măsurile prevăzute la pct. 9 lit. c);

4.fiecare porc să fie marcat cu o crotalie individuală sau prin orice alta metoda de identificare;

5.camioanele, alte vehicule şi echipamentele folosite pentru transportul porcilor trebuie curatate şi dezinfectate după fiecare transport;

d)camioanele, alte vehicule şi echipamentele folosite pentru transportul porcilor sau al altor animale ori materiale care pot fi contaminate şi care sunt utilizate în cadrul zonei de supraveghere nu părăsesc aceasta zona fără să fie curatate şi dezinfectate conform procedurilor stabilite de autoritatea competentă.

C. Mărimea zonei de supraveghere poate fi modificată conform prevederilor stabilite la art. 10 din norma sanitară veterinara.

D. Măsurile în zona de supraveghere trebuie aplicate cel puţin până la:

a)efectuarea tuturor măsurilor stabilite la art. 16 din norma sanitară veterinara;

b)efectuarea tuturor măsurilor cerute în zona de protecţie.

9.Măsuri generale comune. Măsurile suplimentare în cazul bolii veziculoase a porcului trebuie aplicate după cum urmează:

a)În cazurile în care prezenta bolii veziculoase a porcului este confirmată oficial, autoritatea veterinara competenţa centrala trebuie să se asigure ca, în plus faţă de măsurile stabilite la art. 4 alin. (2) şi la art. 5 din norma sanitară veterinara, carnea porcilor taiati pe parcursul perioadei între introducerea probabila a bolii în exploatatie şi implementarea măsurilor oficiale, când este posibil, este identificata prin trasabilitate şi distrusa sub supraveghere oficială, în asa fel încât să se evite riscul de răspândire a virusului bolii veziculoase a porcului.

b)Atunci când medicul veterinar oficial are motive sa suspecteze ca porcii din orice exploatatie pot fi contaminati, ca rezultat al miscarii vreunei persoane, animal ori vehicul sau în orice alt mod, porcii din exploatatie rămân sub restricţiile de mişcare la care se face referire în art. 9 din norma sanitară veterinara cel puţin până când exploatatia este supusă:

1.unei examinari clinice a porcilor, cu rezultate negative;

2.unei examinari serologice a esantionului statistic de probe de la porci, fără detectarea anticorpilor pentru boala veziculoasa a porcului, conform pct. 7 lit. C.b) subpct. 2.

Examinarea la care se face referire la subpct. 1 şi 2 de mai sus nu se va efectua înainte de trecerea a 28 de zile de la posibila contaminare a spaţiilor, ca rezultat al miscarii persoanelor, animalelor sau vehiculelor, ori în orice alt mod.

c)Dacă este confirmată prezenta bolii veziculoase a porcului într-un abator, autoritatea competentă trebuie să se asigure ca:

1.toţi porcii din abator sunt taiati fără întârziere;

2.cadavrele şi organele porcilor infectati şi contaminati sunt distruse sub supraveghere oficială în asa fel încât să se evite riscul răspândirii virusului bolii veziculoase a porcului;

3.curatarea şi dezinfectia construcţiilor şi echipamentelor, inclusiv ale vehiculelor, au loc sub supravegherea medicului veterinar oficial, conform instrucţiunilor stabilite de autoritatea competentă;

4.este efectuată o ancheta epizootologica conform prevederilor art. 8 din norma sanitară veterinara;

5.nici un porc nu este reintrodus pentru tăiere cel puţin 24 de ore după realizarea operaţiunilor de curatare şi dezinfecţie, conform pct. 3 de mai sus.

10.Curatarea şi dezinfectia exploataţiilor infectate. Faţa de măsurile stabilite la art. 16 din norma sanitară veterinara se aplică, de asemenea, şi următoarele măsuri:

A. Procedura pentru curatarea şi dezinfectia preliminară:

a)după ce cadavrele porcilor au fost indepartate pentru distrugere, acele părţi ale spaţiilor în care porcii au fost ţinuţi şi orice alte părţi ale spaţiilor care au fost contaminate în timpul tăierii trebuie aspersate cu o soluţie dezinfectanta aprobată conform art. 16 din norma sanitară veterinara, având concentraţia adecvată pentru boala veziculoasa a porcului. Dezinfectantul folosit trebuie să rămână pe suprafaţa cel puţin 24 de ore;

b)orice tesut sau sânge care poate fi răspândit în timpul tăierii trebuie strâns cu grija şi distrus împreună cu cadavrele, iar taierea trebuie să se efectueze în permanenta pe o suprafaţa etansa.

B. Procedura pentru curatarea şi dezinfectia ulterioară:

a)toate dejectiile, asternutul, furajele contaminate etc. trebuie indepartate din clădiri, strânse şi aspersate cu o soluţie dezinfectanta aprobată. Apa reziduala trebuie tratata printr-o metoda corespunzătoare pentru inactivarea virusului;

b)toate accesoriile mobile trebuie mutate din spaţiile respective, curatate şi dezinfectate separat;

c)grasimea şi alte efecte murdare trebuie indepartate de pe toate suprafeţele, prin inmuiere cu un agent de degresare, şi apoi trebuie spalate cu apa sub presiune;

d)trebuie efectuată apoi o noua aplicare de dezinfectant prin aspersarea tuturor suprafeţelor;

e)camerele etanse trebuie fumigate;

f)repararea podelelor avariate, a pereţilor etc. trebuie aprobată ca urmare a inspecţiei de către un medic veterinar oficial şi trebuie efectuată imediat;

g)o dată terminate reparaţiile, se efectuează o inspecţie generală pentru a se asigura ca acestea au fost bine efectuate;

h)toate părţile din spaţiile care nu conţin material de combustie pot fi tratate termic folosindu-se un pistol cu flacara;

i)toate suprafeţele trebuie aspersate cu o soluţie dezinfectanta alcalina având un pH mai mare de 12,5 sau cu orice alt dezinfectant aprobat. Dezinfectantul trebuie îndepărtat după 48 de ore.

C. Procedura pentru curatarea şi dezinfectia finala. Tratamentul cu pistol cu flacara sau cu soluţie dezinfectanta alcalina menţionat la lit. B.h) sau i) trebuie repetat după 14 zile.

11.Repopularea exploataţiilor infectate. Faţa de măsurile stabilite la art. 5 alin. (4) din norma sanitară veterinara se mai aplica şi următoarele măsuri:

A. Repopularea nu trebuie să înceapă mai devreme de 4 săptămâni de la terminarea primei dezinfectii totale a spaţiilor, de exemplu, pasul 3 al procedurilor de curatare şi dezinfecţie.

B. La reintroducerea porcilor trebuie să se ţină seama de tipul de creştere practicat în exploatatie şi trebuie să fie conformă cu una dintre următoarele proceduri:

a)în cazul exploataţiilor de porci în aer liber, repopularea începe cu introducerea unui număr limitat de purcei santinela care au fost controlati şi gasiti negativi la controlul prezentei anticorpilor împotriva virusului bolii veziculoase a porcului. Porcii santinela trebuie repartizaţi, conform cerinţelor autorităţii competente, peste tot în exploatatia infectata, trebuie să fie examinati clinic la 28 de zile după repartizarea în exploatatie şi trebuie să li se recolteze probe de sânge pentru testarea serologica. Dacă nici un purcel nu prezintă semne clinice de boala veziculoasa a porcului sau nu a dezvoltat anticorpi împotriva virusului bolii, se poate realiza repopularea completa;

b)pentru toate celelalte forme de creştere reintroducerea porcilor are loc fie potrivit măsurilor prevăzute la lit. a), fie prin repopulare completa, cu respectarea următoarelor condiţii:

1.toţi porcii adusi într-o perioadă de 8 zile să fie seronegativi şi sa provină din exploataţii situate în afară zonelor de restrictie instituite ca rezultat al prezentei bolii veziculoase a porcului;

2.nici un porc nu poate părăsi exploatatia pentru o perioadă de 60 de zile după aducerea ultimului porc;

3.efectivul repopulat să fie supus unei examinari clinice şi serologice conform cerinţelor autorităţii competente. Aceasta examinare poate fi efectuată la cel puţin 28 de zile după aducerea ultimilor porci.

Anexa 3

la norma sanitară veterinara

Laboratoarele comunitare de referinţa pentru bolile în cauza. Funcţiile

şi responsabilităţile laboratoarelor comunitare de referinţa pentru

bolile în cauza

1.Coordonarea metodelor utilizate pentru diagnosticarea bolii în cauza cu cele utilizate la nivel comunitar, în special prin:

a)identificarea sau tipizarea, stocarea şi livrarea tulpinilor de virus al bolii relevante pentru teste serologice şi prepararea antiserurilor;

b)livrarea serurilor standard şi a altor reactivi de referinţa către laboratoarele naţionale, a standardizarii testelor şi a reactivilor folosiţi;

c)realizarea şi păstrarea unei colecţii de tulpini şi culturi ale agenţilor bolilor relevante;

d)organizarea periodică de teste comparative şi a procedurilor de diagnostic la nivel naţional;

e)datele de colectare şi comparare şi informaţiile cu privire la metodele de diagnostic folosite şi rezultatele testelor efectuate în România;

f)caracterizarea tulpinilor virusului bolii relevante prin metodele cele mai avansate care să permită o buna înţelegere a epizootologiei bolii;

g)ţinerea la zi a evidentei evoluţiei privind supravegherea, epizootologia şi prevenirea bolii relevante în întreaga lume;

h)realizarea expertizei cu privire la virusul bolii relevante şi la alte virusuri implicate, pentru a permite un diagnostic diferential rapid;

i)însuşirea de cunoştinţe complete în prepararea şi folosirea produselor imunologice veterinare folosite pentru a eradica şi a combate boala relevanta.

2.Sprijinirea activa a diagnosticarii focarelor de boala importanţa prin primirea tulpinilor de virus pentru diagnosticul de confirmare, caracterizare şi studii epizootice

3.Facilitarea instruirii sau reinstruirii experţilor în diagnosticul de laborator, în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic.

Anexa 4

la norma sanitară veterinara

Criterii minime pentru planurile de contingenta

1.Stabilirea unui centru de criza la nivel naţional, care să coordoneze toate măsurile de combatere a bolii în România.

2.Elaborarea unei liste cu centrele locale de combatere a bolii, cu amenajările adecvate pentru a coordona măsurile de combatere a bolii la nivel local.

3.Disponibilizarea de informaţii detaliate cu privire la personalul implicat în măsurile de combatere a bolii, la calificarea şi responsabilităţile lui.

4.Fiecare centru local de combatere a bolii trebuie să fie capabil sa contacteze rapid persoanele sau organizaţiile care sunt implicate direct sau indirect într-un focar de boala.

5.Echipamentul şi materialele trebuie să fie disponibile pentru a efectua în mod adecvat măsurile de combatere a bolii.

6.Sa fie disponibile instrucţiuni detaliate cu privire la acţiunile ce trebuie întreprinse când exista suspiciunea ori confirmarea infectiei sau a contaminarii, inclusiv la mijloacele de ecarisare a cadavrelor.

7.Sa fie stabilite programe de instruire pentru a menţine şi dezvolta abilitatile în domeniu şi procedurile administrative.

8.Laboratoarele de diagnostic trebuie să aibă amenajări pentru examinarea post-mortem, capacitatea necesară pentru serologie, histologie etc. şi trebuie să menţină tehnicile de diagnosticare rapida a bolii. Trebuie luate măsuri pentru transportarea rapida a probelor la laborator.

9.Sa ofere detalii privind cantitatea de vaccin utilizat împotriva bolii în cauza, estimate a fi solicitate în eventualitatea recurgerii la vaccinarea de urgenta.

10.Sa existe prevederi pentru a asigura competentele legale necesare pentru implementarea planurilor de contingenta.