Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Liliana Teodoriu și Liviu Gheorghe Teodoriu în Dosarul nr. 116/40/2017 al Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.740D/2017.2. La apelul nominal răspunde, personal, Liliana Teodoriu, autoare a excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autoarea excepției de neconstituționalitate a depus note scrise în susținerea admiterii acesteia.

4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Reiterează motivele prezentate în excepția de neconstituționalitate și notele scrise, arătând, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă art. 20 și art. 21 alin. (3) din Constituție, precum și art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, arată contextul invocării excepției de neconstituționalitate și prezintă aspecte de fapt ale cauzelor.

5.Reprezentantul Ministerului Public pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că aspectele invocate referitoare la legalitatea sau temeinicia unei hotărâri judecătorești, precum și compararea unor texte de lege între ele nu reprezintă motive de constituționalitate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că, astfel cum s-a reținut constant în jurisprudența Curții, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură pentru situații deosebite.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

6.Prin Încheierea din 25 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 116/40/2017, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Liliana Teodoriu și Liviu Gheorghe Teodoriu într-o cauză privind soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei decizii pronunțate în apel.

7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma „deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia“ din cuprinsul dispoziției legale criticate contravine Legii fundamentale, deoarece nu se ține cont de posibilitatea ca justițiabilul să solicite ca recursul să fie judecat în lipsă, situație în care nu se poate invoca excepția necompetenței de ordine publică a instanței și nici excepția nelegalei compuneri a instanței, în cazul în care excepția intervine în cursul judecății recursului, cum ar fi în cazul calificării căii de atac exercitate ca fiind apel (cazul în speță).

8.Se mai precizează faptul că dispozițiile art. 317 din Codul de procedură civilă din 1865 aveau o formulare constituțională și corectă, întrucât prevedeau că „Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului (…).

2.când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.“9. Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate respectă prevederile constituționale.

10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

12.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

1.hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;“.

16.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul legal criticat are ca finalitate prevenirea tentativelor de tergiversare a cauzei, prin invocarea abuzivă în cadrul căii extraordinare de atac a contestației în anulare a unor motive care ar fi putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului. Odată invocate excepțiile pe calea apelului sau a recursului, aceste motive urmează a fi cenzurate de către instanță, care se va pronunța asupra lor, astfel încât numai nepronunțarea asupra acestor motive dă posibilitatea părții interesate să le invoce în cadrul contestației în anulare.

18.În privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor constituționale de referință. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Beles și alții împotriva Cehiei, paragraful 61, a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privință, de o anumită marjă de apreciere. Pentru aceste motive nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

19.Mai mult, critica autorilor excepției potrivit căreia dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece „nu se ține cont de posibilitatea ca justițiabilul să solicite ca recursul să fie judecat în lipsă, situație în care nu se poate invoca excepția necompetenței de ordine publică a instanței“, nu vizează aspecte de constituționalitate, ci privește aplicarea dispoziției legale la situația concretă a acestora în cadrul litigiului în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Faptul că o anumită dispoziție procedurală nu reglementează toate ipotezele care pot apărea în practică nu reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil al părților, care au posibilitatea de a se prevala de toate garanțiile acestuia, prin propunerea, încuviințarea și administrarea probelor pertinente și utile cauzei, în condițiile stabilite de legiuitor.

20.De asemenea, Curtea reține că, potrivit art. 10 și art. 12 din Codul de procedură civilă, „părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.“, iar „drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți.“. Totodată, dispozițiile art. 22 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă consacră rolul activ al judecătorului în soluționarea cauzei, acesta având îndatorirea de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liliana Teodoriu și Liviu Gheorghe Teodoriu în Dosarul nr. 116/40/2017 al Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 decembrie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin