Lege nr. 345 din 19 iulie 2006

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 4, după litera c) se introduc două noi litere, literele c^1) şi c^2), cu următorul cuprins:

c^1)peisaj - zona terestră ce se poate delimita clar, cu o structură şi caracteristici specifice, cu valori şi structuri naturale specifice, incluzând şi elemente ale culturii umane, unde elementele naturale şi cele create prin activitate umană se influenţează reciproc;

c^2)ansamblu peisagistic - ansamblul de peisaje;.

2.La articolul 4, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d^1), cu următorul cuprins:

d^1)arie naturală protejată de interes naţional - aria naturală protejată, constituită cu scopul de a se proteja habitate naturale şi seminaturale de interes naţional şi specii indigene de floră şi faună;.

3.La articolul 4, literele l) şi q) vor avea următorul cuprins:

l)reţea naţională de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate;

............................................................................

q)habitat natural - zona terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;.

4.La articolul 4, după litera q) se introduce o nouă literă, litera q^1), cu următorul cuprins:

q^1)habitat seminatural - zona terestră, acvatică sau subterană ale cărei caracteristici naturale au fost parţial modificate prin activitate umană;.

5.La articolul 4, după litera v) se introduc patru noi litere, literele v^1)-v^4), cu următorul cuprins:

v^1)specii indigene sau specii - speciile de plante şi animale sălbatice care se regăsesc în mod natural în România şi nu ca urmare a introducerii accidentale sau forţate de către om de-a lungul secolelor;

v^2)specii protejate - speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice;

v^3)specii alohtone - speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă sau indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le înlocuiască;

v^4)specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care s-au introdus accidental ori intenţionat într-o arie şi/sau s-au reprodus cu un aşa succes şi atât de agresiv încât influenţează negativ/domină/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând modificarea structurii cantitative şi/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristică unui anumit tip de biotop;.

6.La articolul 4, după litera x), se introduc patru noi litere, literele x^1)-x^4), cu următorul cuprins:

x^1)zone interioare ale ariilor naturale protejate - zonele definite şi delimitate prin planurile de management, în care se stabilesc măsuri speciale de management sau se stabilesc activităţile permise;

x^2)vecinătatea ariei naturale protejate - zona din afara limitei unei arii naturale protejate, din care se poate genera un impact asupra ariei naturale protejate de către un proiect sau o activitate, în funcţie de natura, mărimea şi/sau localizarea acesteia;

x^3)comunităţi locale - comunităţile umane situate în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate, care deţin proprietăţi ori desfăşoară activităţi tradiţionale pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate;

x^4)activităţi tradiţionale - activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale desfăşurate de comunităţile locale în scopul asigurării subzistenţei.

7.Articolul 15 va avea următorul cuprins:

Art. 15. – În vederea îmbunătăţirii coerenţei ecologice a reţelei de arii naturale protejate de interes naţional şi comunitar se va încuraja managementul corespunzător al zonelor de importanţă majoră pentru fauna şi flora sălbatice. Aceste zone sunt cele care, datorită structurii lineare şi continue, cum sunt râurile cu malurile lor, sau datorită funcţiilor de refugiu, cum sunt peticele mici de pădure ori de zone umede, sunt esenţiale pentru migrarea, dispersarea speciilor sălbatice şi pentru schimburile genetice dintre aceste specii.

8.La articolul 16, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2)Administrarea parcurilor naţionale, parcurilor naturale, a siturilor de interes comunitar şi a ariilor de protecţie specială avifaunistice se realizează de structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în subordinea şi/sau în coordonarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii.

9.La articolul 17, literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

a)Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, împreună cu Academia Română, pentru ariile naturale protejate, declarate prin legi sau hotărâri ale Guvernului;

b)autorităţile administraţiei publice locale, cu acordul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, pentru ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale acestora.

10.Articolul 18 va avea următorul cuprins:

Art. 18. – (1) Modalităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, se stabilesc avându-se în vedere:

a)categoria ariei naturale protejate;

b)întinderea ariei naturale protejate;

c)posibilităţile de asigurare a resurselor financiare suplimentare pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a administraţiei.

(2)Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protecţie şi conservare se face sub coordonarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, prin:

a)structuri de administrare special constituite, subordonate direct Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii;

b)structuri de administrare special constituite în subordinea unor regii autonome, companii şi societăţi naţionale şi comerciale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice, de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvernamentale, constituite potrivit legii;

c)persoane fizice şi juridice cu calitatea de custode, în condiţiile art. 20. (3) Structurile de administrare special constituite se asigură, în mod obligatoriu, pentru fiecare rezervaţie a biosferei, parc naţional şi parc natural.

(4)Structurile de administrare special constituite se asigură pentru una sau mai multe situri naturale ale patrimoniului universal, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică şi zone umede de importanţă internaţională.

(5)Structurile de administrare special constituite sunt reprezentate prin:

a)administraţii proprii, cu personal calificat, special angajat, care asigură administrarea ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management şi regulamentelor de organizare şi funcţionare;

b)consilii consultative de administrare, organizate pe lângă administraţiile proprii, alcătuite din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ariei naturale respective şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei.

(6)Administraţiile proprii, cu personal calificat special angajat, se numesc:

a)de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, în cazurile în care acestea îi sunt direct subordonate;

b)de organizaţiile cărora li se atribuie dreptul de a administra o arie naturală protejată şi care consimt să contribuie din surse proprii la asigurarea mijloacelor financiare şi/sau tehnice, necesare pentru buna administrare, potrivit planului de management.

(7)Consiliile consultative de administrare se organizează la propunerea administraţiei ariei protejate, cu aprobarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii.

(8)Structurile de administrare special constituite pentru administrarea ariilor naturale protejate, prevăzute la alin. (3) şi (4), vor fi îndrumate şi supravegheate de un consiliu ştiinţific.

(9)Componenţa consiliilor ştiinţifice se propune de administraţia ariilor naturale protejate, cu avizul Academiei Române, şi se aprobă de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii.

(10)Consiliile ştiinţifice evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în planurile de management şi prezintă, anual sau ori de câte ori este necesar, Academiei Române şi Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii rapoarte cuprinzând constatări, propuneri şi recomandări.

(11)Evaluarea managementului ariilor naturale protejate cu structuri de administrare special constituite se face cel puţin o dată pe an, pe baza rapoartelor consiliilor ştiinţifice, de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii şi de Academia Română.

(12)Consiliile ştiinţifice ale parcurilor naţionale şi naturale analizează, în vederea avizării, solicitările de desfăşurare a oricăror activităţi susceptibile să aibă impact negativ asupra ariei naturale protejate, precum şi orice studii privind activităţi şi dezvoltări ce ar urma să se desfăşoare pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a ariilor naturale protejate.

(13)În cazul în care pentru o investiţie de interes naţional cu potenţial impact negativ asupra unei arii naturale protejate nu există soluţii alternative, iar planul sau proiectul trebuie realizat pentru un obiectiv de interes public major, inclusiv cu caracter social sau economic, statul va asigura măsuri de compensare a teritoriului, astfel încât să se protejeze integritatea reţelei de arii protejate. Acolo unde aria naturală protejată de interes comunitar are tipuri de habitate şi/sau specii prioritare, planul sau proiectul trebuie să fie de interes major din punct de vedere al sănătăţii umane sau al securităţii publice, să aibă importanţă primară din punct de vedere al beneficiilor de mediu sau alte motivaţii imperative de interes public major.

(14)Consiliile ştiinţifice ale parcurilor naţionale şi naturale analizează, în vederea avizării, solicitările de desfăşurare a oricăror activităţi susceptibile să aibă impact negativ asupra ariei naturale protejate, precum şi orice studii privind activităţi şi dezvoltări ce ar urma să se desfăşoare pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a ariilor naturale protejate.

(15)În cazurile rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică, administrarea se poate asigura prin una dintre modalităţile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c), pe bază de convenţii încheiate, după caz, cu autoritatea centrală publică teritorială pentru protecţia mediului.

(16)În cazurile rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care sunt cuprinse în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin una dintre modalităţile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c), pe bază de convenţii încheiate, după caz, cu administraţiile rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, cu avizul consiliului ştiinţific al acestora.

(17)În situaţiile în care în aceeaşi zonă există arii naturale protejate şi alte bunuri ale patrimoniului natural, supuse unui regim special de protecţie, dar pentru care nu se constituie structuri de administrare speciale sau nu s-a dat spre administrare unor custozi administrarea lor, se poate asigura de către un singur organ de administrare, în coordonarea directă a autorităţii publice teritoriale a protecţiei mediului, cu aprobarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii.

11.Articolul 19 va avea următorul cuprins:

Art. 19. – (1) Planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate, care reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor din aria naturală protejată, se elaborează de administratorii ariilor naturale protejate şi se aprobă de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, cu avizul Academiei Române.

(2)Până la aprobarea planurilor de management de către Guvern, managementul ariilor naturale protejate se asigură în baza ordinului emis de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.

(3)La elaborarea planurilor de management administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia să consulte factorii de interes din zona ariei naturale protejate.

(4)Măsurile de management al ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să ţină cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei.

(5)Reglementarea conţinutului planurilor de management se va face prin acte normative specifice.

(6)Modificarea planurilor de management se poate face de administratorii sau custozii ariilor naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific şi al Academiei Române, precum şi cu aprobarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii.

(7)Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.

(8)Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată şi din vecinătatea acesteia vor fi armonizate cu prevederile planului de management. Prevederile planurilor de management al ariilor naturale protejate sunt prioritare faţă de prevederile oricăror planuri de dezvoltare, cu excepţia situaţiilor specificate la art. 6 alin. (3).

(9)Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din zona ariilor naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu structurile de administrare a ariilor naturale protejate şi, după caz, cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate şi din vecinătatea acestora, conform prevederilor planurilor de management.

12.După articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 19^1, cu următorul cuprins:

Art. 19^1. – (1) Zonarea internă a ariilor naturale protejate se face prin planul de management, prin definirea şi delimitarea zonelor de conservare specială, a zonelor cu protecţie strictă echivalente rezervaţiilor ştiinţifice, a zonelor de interes special din punctul de vedere al biodiversităţii, zonelor de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi a zonelor de dezvoltare turistică, conform obiectivelor specifice fiecărei arii naturale protejate.

(2)Zonele de conservare specială cuprind cele mai valoroase elemente ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi sunt asimilabile integral sau pot include rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, inclusiv de tip peisagistic, monumente ale naturii, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică, zone protejate pentru monumentele istorice de valoare naţională excepţională, după caz.

(3)Zone cu protecţie strictă - zonele din arii naturale protejate, în care se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi formele de turism definite în planurile de management.

(4)Zone de interes special din punctul de vedere al biodiversităţii - zonele din rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale, parcuri naturale, arii speciale de protecţie specială avifaunistică şi arii de conservare specială în care se impun măsuri speciale pentru conservarea unor habitate şi/sau specii.

(5)Zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane - zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative asupra biodiversităţii.

(6)Zone de dezvoltare turistică - zonele în care se permite dezvoltarea de activităţi turistice care presupun investiţii speciale.

(7)Până la aprobarea planurilor de management, zonele de conservare specială se stabilesc provizoriu prin ordin al autorităţii publice centrale pentru mediu.

(8)Până la aprobarea planului de management pentru fiecare parc naţional sau parc natural, care va reglementa în amănunt regimul de protecţie şi zonarea detaliată, în zonele de conservare specială se interzic orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare.

(9)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în zonele de conservare specială din parcurile naţionale şi din parcurile naturale, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie se pot desfăşura următoarele activităţi:

a)de natură ştiinţifică şi educativă;

b)turismul controlat;

c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animalele domestice, proprietatea membrilor comunităţilor ce deţin păşuni în interiorul parcului, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele aprobate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente în zona de conservare specială;

d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;

e)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în urma aprobării de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi mediu a planului de acţiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al parcului şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;

f)intervenţiile în scopul protecţiei şi menţinerii ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate, în urma aprobării de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi de către autoritatea publică centrală responsabilă pentru protecţia mediului;

g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, în baza aprobărilor autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi autorităţii publice centrale responsabile pentru protecţia mediului, la propunerea consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate;

h)acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri şi de monitorizare a acestora, cu avizul consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate.

(10)Până la aprobarea planului de management pentru fiecare rezervaţie a biosferei, parc naţional şi parc natural, în suprafeţele situate în afara zonelor de conservare specială se pot desfăşura următoarele activităţi:

a)activităţile prevăzute la alin. (9);

b)activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele fizice şi juridice care deţin terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei ariei naturale protejate;

c)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere, lucrări de conservare şi lucrări de igienizare;

d)aplicarea de tratamente cu grad mare de intensivitate, care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor. În parcurile naţionale se pot aplica: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive cu perioadă lungă de regenerare şi tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. În parcurile naturale se mai pot aplica şi tratamentele tăierilor succesive şi progresive clasice sau în margine de masiv;

e)orice alte activităţi aprobate de administraţia parcului şi de consiliul ştiinţific, care nu pun în pericol conservarea patrimoniului natural al ariei naturale protejate.

(11)În rezervaţiile ştiinţifice nu se permite nicio activitate de exploatare a resurselor naturale din rezervaţii ştiinţifice, singurele activităţi permise fiind cele de cercetare/educaţie.

(12)În zonele de protecţie strictă nu se permite nicio activitate de exploatare a resurselor naturale din rezervaţii ştiinţifice, singurele activităţi permise fiind cele de cercetare/educaţie şi turism controlat.

(13)Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie ce intră în componenţa ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în conformitate cu prevederile planurilor de management.

(14)Planurile de dezvoltare locală se modifică pentru zonele incluse în arii naturale protejate în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management.

13.La articolul 20, alineatele (1), (2) şi (4) vor avea următorul cuprins:

Art. 20. – (1) Pentru administrarea unor arii naturale protejate şi bunuri ale patrimoniului natural, aflate sub regim special de protecţie şi conservare, care nu necesită sau care nu au structuri de administrare special constituite, se instituie calitatea de custode.

(2)Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a stabili, cu aprobarea instituţiei cu care se semnează convenţia de custodie, şi a aplica măsurile de ocrotire şi conservare a bunurilor încredinţate, atestate de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii.

...........................................................................

(4)Pentru ariile naturale protejate ce intră în componenţa Reţelei naţionale de arii naturale protejate modalitatea încheierii convenţiilor şi eliberarea legitimaţiilor de custode sunt în competenţa de reglementare a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, cu avizul Academiei Române.

14.După articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 20^1, cu următorul cuprins:

Art. 20^1. – Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a administraţiilor de arii naturale protejate, adaptat categoriei de arie protejată, se aprobă de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii.

15.La articolul 21, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

(2)Pentru terenurile din arii naturale protejate, deţinute în regim de proprietate privată, proprietarii vor primi compensaţii pentru respectarea prevederilor planului de management al ariei naturale protejate. Modalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor se stabileşte de autorităţile publice centrale responsabile pentru reglementarea gestionării terenurilor şi/sau a resurselor în cauză prin act normativ, ce se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 90 de zile*) de la publicarea prezentei legi.

Notă *) Termenul de 90 de zile curge de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

16.După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 21^1, cu următorul cuprins:

Art. 21^1. – Reglementarea activităţilor în ariile naturale protejate se face cu respectarea următoarelor prevederi:

a)activităţile de exploatare a resurselor naturale din ariile naturale protejate se vor desfăşura numai după întocmirea unor studii, cum sunt: amenajamente silvice, studii agricole, zootehnice, turistice, piscicole, cinegetice, geologice sau pe bază de proiecte;

b)orice studii sau proiecte care planifică activităţi de exploatare a resurselor naturale, lucrări de construcţii de orice fel, activităţi sportive, turism etc. în ariile naturale protejate se întocmesc după consultarea planurilor de management al ariilor naturale protejate şi se supun în mod obligatoriu, de către beneficiari sau proiectanţi, avizării administratorilor sau custozilor ariilor naturale protejate în cauză, în vederea verificării încadrării activităţilor planificate de acestea în prevederile planurilor de management al ariilor naturale protejate;

c)studiile/proiectele aprobate de autorităţile competente înaintea intrării în vigoare a planurilor de management al ariilor naturale protejate se supun în mod obligatoriu, de către beneficiarii acestora, avizării administratorilor ariilor naturale protejate în vederea verificării încadrării activităţilor propuse în planurile de management al ariilor naturale protejate. În cazul în care aceste studii/proiecte prevăd activităţi care nu se încadrează în prevederile planurilor de management, vor fi refăcute în termen de maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi sau de la declararea ariei naturale protejate. Până la refacerea studiilor, desfăşurarea activităţilor care contravin planurilor de management este interzisă;

d)beneficiarii studiilor/proiectelor menţionate la lit. a), precum şi persoanele juridice care desfăşoară activităţi pe baza lor au obligaţia de a furniza administratorilor ariilor naturale protejate, la solicitarea acestora, datele necesare, referitoare la desfăşurarea activităţilor prevăzute de studii;

e)scoaterea definitivă sau temporară de terenuri din fondul forestier de pe raza ariei naturale protejate se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate. Scoaterea definitivă sau temporară a terenurilor din fondul forestier se face numai cu avizul Academiei Române şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru mediu;

f)persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de exploatare a resurselor naturale pe teritoriul ariei naturale protejate au obligaţia să solicite în scris acordul administratorilor pentru desfăşurarea activităţilor respective, cu excepţia activităţilor tradiţionale legate de creşterea animalelor, agricultură şi folosirea plantelor medicinale, desfăşurate în mod tradiţional de membrii comunităţilor locale;

g)în vederea realizării corespunzătoare a activităţilor şi a sarcinilor de control, accesul administratorilor şi al organelor de control pe terenurile din ariile naturale protejate nu poate fi restricţionat, indiferent de tipul de proprietate;

h)proprietarii/administratorii de terenuri au obligaţia de a asigura liberul acces al vizitatorilor/turiştilor pe traseele turistice şi în zonele în care se realizează activităţi pe raza ariilor naturale protejate, cu condiţia ca aceste activităţi să nu aducă prejudicii proprietarilor de terenuri.

17.Articolul 23 va avea următorul cuprins:

Art. 23. – (1) Resursele financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate de interes naţional se asigură din bugetul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului, la solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, fiind destinate pentru funcţionarea administraţiei şi pentru desfăşurarea activităţilor de conservare şi educaţie.

(2)Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management şi regulamentelor, administratorii acestora pot institui un sistem de tarife ce se stabileşte de administratorul ariei naturale protejate, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii.

(3)Tarifele se plătesc de persoanele fizice şi juridice care beneficiază de bunurile, serviciile şi activităţile specifice desfăşurate în ariile naturale protejate, în conformitate cu prevederile regulamentului ariei naturale protejate.

18.După articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 24^1, cu următorul cuprins:

Art. 24^1. – (1) Pentru toate bunurile patrimoniului, aflate sub regim de protecţie conform legii, se stabileşte o valoare de conservare, care să simbolizeze valoarea bunului respectiv pentru patrimoniul natural naţional. Valoarea de conservare a speciilor protejate se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

(2)În cazul distrugerii unui bun al patrimoniului natural, pentru care s-a stabilit o valoare de conservare, această valoare de plăteşte de făptuitor, sumele constituindu-se într-un fond utilizat pentru conservarea biodiversităţii.

(3)În cazul în care avizul favorabil al unei instituţii a contribuit la distrugerea bunului patrimoniului natural, contravaloarea acestuia se achită de instituţia sau instituţiile respective.

19.După alineatul (2) al articolului 25 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)Ocrotirea şi conservarea habitatelor naturale şi seminaturale, terestre, acvatice şi subterane de interes naţional, precum şi a speciilor protejate de plante şi animale sălbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes naţional.

20.După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 26^1, cu următorul cuprins:

Art. 26^1. – În vederea protejării habitatelor naturale şi a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, precum şi intervenţiile asupra speciilor invazive se reglementează de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului prin acte normative specifice.

21.La articolul 33 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

a)activităţi ştiinţifice, de explorare şi de documentare în peşteri din clasa A;.

22.La articolul 38, litera a) va avea următorul cuprins:

a)autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu responsabilităţi de reglementare, supraveghere şi control;.

23.Articolul 39 va avea următorul cuprins:

Art. 39. – Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii:

a)coordonează şi/sau elaborează studiile şi rapoartele naţionale asupra conservării diversităţii biologice;

b)organizează, prin Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, reţeaua naţională de arii naturale protejate, stabileşte regimul de administrare a acestora şi exercită controlul în privinţa respectării acestui regim;

c)propune aprobarea prin hotărâre a Guvernului a planurilor de management, după avizarea acestora de către Academia Română şi de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii;

d)numeşte şi revocă, prin Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, organele de administraţie aflate în subordine directă;

e)asigură, prin Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, organizarea şi dezvoltarea în România a reţelelor internaţionale de arii protejate;

f)promovează programe şi studii pentru cunoaşterea şi evaluarea stării habitatelor naturale, a speciilor din flora şi fauna sălbatice şi a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul ţării, care urmează să fie finanţate din bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii;

g)promovează realizarea studiilor speciale de evaluare a stării resurselor biologice din flora şi fauna sălbatice, care se exploatează şi se valorifică în diferite scopuri economice şi sociale, pentru stabilirea condiţiilor şi a măsurilor care să asigure utilizarea lor durabilă, menţinerea potenţialului natural de regenerare, a integrităţii structurale şi funcţionale a ecosistemelor terestre şi acvatice şi a echilibrului ecologic;

h)emite autorizaţii, urmăreşte şi controlează respectarea măsurilor legale privind utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice, scop în care poate să dispună interzicerea sau limitarea exploatării unor resurse de floră şi faună sălbatice;

i)promovează realizarea unor proiecte speciale, destinate ocrotirii şi conservării habitatelor naturale şi diversităţii biologice, restaurării habitatelor deteriorate, refacerii unor populaţii viabile de specii ameninţate cu dispariţia;

j)promovează şi sprijină evaluarea stării diversităţii biologice existente în afara ariilor protejate şi stabileşte măsurile necesare protecţiei şi conservării acesteia;

k)organizează Sistemul informaţional naţional al diversităţii biologice şi sistemul de schimb de informaţii prin mecanismul internaţional în domeniul diversităţii biologice;

l)promovează realizarea studiilor speciale de evaluare a stării resurselor biologice din flora şi fauna sălbatice, care se exploatează şi se valorifică în diferite scopuri economice şi sociale, pentru stabilirea condiţiilor şi a măsurilor care să asigure utilizarea lor durabilă, menţinerea potenţialului natural de regenerare, a integrităţii structurale şi funcţionale a ecosistemelor terestre şi acvatice şi a echilibrului ecologic;

m)emite autorizaţii, urmăreşte şi controlează respectarea măsurilor legale privind utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice, scop în care poate să dispună interzicerea sau limitarea exploatării unor resurse de floră şi faună sălbatice;

n)promovează realizarea unor proiecte speciale, destinate ocrotirii şi conservării habitatelor naturale şi diversităţii biologice, restaurării habitatelor deteriorate, refacerii unor populaţii viabile de specii ameninţate cu dispariţia;

o)aprobă, cu avizul Academiei Române, şi pune în aplicare procedurile legale pentru modificarea suprafeţei şi limitelor ariilor naturale protejate.

24.Articolul 40 va avea următorul cuprins:

Art. 40. – (1) Atribuţiile autorităţii publice centrale la nivel teritorial se îndeplinesc de agenţiile teritoriale pentru protecţia mediului, prin serviciile specifice pentru conservarea naturii şi a diversităţii biologice, în cooperare cu administraţiile ariilor naturale protejate, inspectoratele silvice şi oficiile cinegetice teritoriale, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

(2)Autoritatea teritorială pentru protecţia mediului monitorizează şi raportează autorităţii centrale pentru protecţia mediului cazurile de distrugere a bunurilor patrimoniului natural cu valoare de conservare şi face demersurile legale pentru sancţionarea faptelor respective, în cooperare cu administraţiile ariilor naturale protejate, cu inspectoratele silvice şi cu oficiile cinegetice teritoriale, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

25.La articolul 41, litera b) se abrogă.

26.La articolul 41, literele d) şi e) vor avea următorul cuprins:

d)avizează numirea membrilor organelor ştiinţifice;

e)colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului la organizarea şi dezvoltarea în România a reţelelor internaţionale de arii protejate;.

27.La articolul 41, după litera n) se introduce o nouă literă, litera n^1), cu următorul cuprins:

n^1)exercită atribuţii de expertizare, avizare, supraveghere şi control ştiinţific, inclusiv asupra ariilor naturale protejate, declarate la nivel local;.

28.Articolul 43 va avea următorul cuprins:

Art. 43. – Autorităţile publice centrale şi locale, organizaţiile economice care deţin cu orice titlu suprafeţe terestre şi acvatice şi serviciile publice descentralizate cu responsabilităţi în planificarea şi amenajarea teritoriului, în administraţia agricolă, silvică, a apelor şi a altor resurse naturale ale solului şi subsolului sunt obligate să furnizeze informaţiile şi datele solicitate de Academia Română, de autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

29.După articolul 43 se introduc trei noi articole, articolele 43^1 -43^3, cu următorul cuprins:

Art. 43^1. – Atribuţiile şi responsabilităţile structurilor de administrare şi ale custozilor ariilor naturale protejate se definesc prin reglementări speciale de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, aprobate de autoritatea publică centrală responsabilă pentru protecţia mediului şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 43^2. – Autorităţile publice locale şi regionale au următoarele atribuţii şi responsabilităţi pentru conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice:

a)armonizarea planurilor de dezvoltare locală cu interesele de conservare a habitatelor naturale şi seminaturale, a speciilor indigene şi cu prevederile planurilor de management al ariilor naturale protejate;

b)punerea sub regim de protecţie a bunurilor de patrimoniu natural de interes local prin declararea de arii naturale protejate de interes local;

c)menţinerea ariilor naturale protejate de interes local;

d)colaborarea cu autorităţi publice locale şi regionale în vederea gospodăririi unitare a teritoriilor incluse în arii naturale protejate ce se extind pe mai multe judeţe/regiuni.

Art. 43^3. – Participarea societăţii civile şi a persoanelor fizice la conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice se asigură prin:

a)organizarea de către instituţiile de învăţământ de toate gradele, de către organizaţiile neguvernamentale şi de către structurile de administrare a ariilor naturale protejate de acţiuni de conştientizare şi educaţie cu privire la importanţa conservării şi utilizării durabile a resurselor naturale. În acest scop se pot înfiinţa pentru ariile naturale protejate centre de vizitare, puncte de informare şi trasee educative;

b)asigurarea accesului în anumite zone din ariile naturale protejate şi elaborarea de programe speciale de educaţie pentru creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei cu privire la valorile patrimoniului natural;

c)asigurarea participării societăţii civile la elaborarea planurilor de management al ariilor naturale protejate şi la implementarea unor activităţi, în funcţie de capacitatea şi de resursele organizaţiilor în cauză;

d)sesizarea, după caz, a autorităţilor centrale şi/sau locale cu privire la încălcarea prevederilor legale pentru conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice, precum şi cu privire la nerespectarea regimului de arie protejată;

e)acţionarea în judecată a persoanelor fizice şi juridice care încalcă prevederile legale pentru conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice, precum şi pe cele cu privire la nerespectarea regimului de arie naturală protejată.

30.La articolul 44 alineatul (1), literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

a)aparatului central al acesteia şi al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, cu atribuţii de control pe întregul teritoriu al ţării;

b)autorităţilor teritoriale de protecţie a mediului, cu atribuţii de control pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale în care acestea funcţionează;.

31.La articolul 44 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

e)tuturor organelor de control cu atribuţii legate de conservarea mediului.

32.La articolul 44, alineatul (3) se abrogă.

33.Articolul 45 se abrogă.

34.După articolul 48 se introduce un nou articol, articolul 48^1, cu următorul cuprins:

Art. 48^1. – Nerespectarea planurilor de management şi a regulamentelor ariilor naturale protejate constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională, după cum urmează:

1.de la 1.500 lei la 7.500 lei, păşunatul fără contracte încheiate cu deţinătorii/administratorii păşunii;

2.de la 300 lei la 1.500 lei, păşunatul pe bază de contract încheiat cu deţinătorul/administratorul păşunii, dar fără avizul administratorului de arie naturală protejată, în cazul în care acest lucru se impune prin regulament;

3.de la 100 lei la 1.000 lei, păşunatul cu mai multe animale decât cele contractate sau peste capacitatea de suport a păşunii, stabilită prin studii speciale;

4.de la 1.000 lei la 3.000 lei, păşunatul în zone cu protecţie strictă sau în care păşunatul este interzis (de exemplu, rezervaţii ştiinţifice);

5.de la 1.000 lei la 4.500 lei, păşunatul cu alte animale decât cele pentru care se permite păşunatul, acolo unde acest lucru este interzis;

6.de la 1.500 lei la 4.500 lei, amplasarea de stâne fără avizul administratorului de arie naturală protejată;

7.de la 500 lei la 1.500 lei, amplasarea de locuri de târlire şi stâne în vecinătatea pâraielor şi a lacurilor sau în amonte de lacuri;

8.de la 500 lei la 3.000 lei, adunarea şi tăierea de material lemnos pentru foc în zonele în care acest lucru este interzis;

9.de la 1.000 lei la 3.000 lei, tăierea jneapănului şi a zâmbrului;

10.de la 1.500 lei la 3.000 lei, accesul în rezervaţiile ştiinţifice sau în zonele închise pentru accesul public fără acordurile necesare;

11.de la 1.500 lei la 3.000 lei, refacerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee, amplasarea de panouri fără acordul administratorului ariei naturale protejate;

12.de la 1.500 lei la 3.000 lei, camparea în afara zonelor permise;

13.de la 1.500 lei la 3.000 lei, distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice;

14.de la 1.500 lei la 3.000 lei, folosirea ambarcaţiunilor de orice tip pe lacurile alpine, cu excepţia celor avizate pentru colectarea de probe pentru cercetări ştiinţifice;

15.de la 20 lei la 60 lei, abaterea de la traseele turistice marcate şi de la traseele de alpinism omologate, marcate şi pitonate;

16.de la 20 lei la 60 lei, vizitarea ariei naturale protejate fără plata tarifului de vizitare;

17.de la 200 lei la 350 lei, săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală (cetină, ferigi, muşchi) sub corturi;

18.de la 200 lei la 350 lei, organizarea de competiţii şi manifestările de grup de orice fel, cursuri care presupun accesul pe teren în zona ariei naturale protejate şi în tabere fără acordul serviciilor publice Salvamont şi avizul administratorului ariei naturale protejate;

19.de la 180 lei la 300 lei, aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate în acest scop;

20.de la 10 lei la 60 lei, abandonarea deşeurilor în aria naturală protejată, în afara locurilor special amenajate în acest scop;

21.de la 50 lei la 150 lei, perturbarea liniştii în zonele de extravilan, în locurile de campare şi în zonele cabanelor şi refugiilor;

22.de la 50 lei la 150 lei, lăsarea câinilor însoţitori în libertate în afara traseului marcat;

23.de la 50 lei la 150 lei, scăldatul şi utilizarea de detergenţi pentru spălare în apele curgătoare şi în lacurile alpine;

24.de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 2.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, degradarea refugiilor, adăposturilor, podeţelor, barierelor, marcajelor turistice, panourilor informative sau a oricărei alte construcţii ori amenajări de pe teritoriul ariei naturale protejate, dacă fapta nu se constituie ca infracţiune prin paguba produsă;

25.de la 300 lei la 1.000 lei, accesul public cu mijloace motorizate sau cu biciclete în alte condiţii decât cele prevăzute în regulamentul ariei naturale protejate;

26.de la 30 lei la 60 lei, colectarea de specii de floră, faună, roci şi a oricăror eşantioane de origine naturală;

27.de la 1.000 lei la 5.000 lei, deţinerea şi creşterea în captivitate, indiferent de forma de captivitate, a animalelor din fauna sălbatică pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia cazurilor când se desfăşoară proiecte de repopulare cu avizul CMN şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru mediu;

28.de la 100 lei la 500 lei, pentru persoane fizice, şi de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane juridice, introducerea în cultură, pe teritoriul ariilor naturale protejate, de specii de plante şi animale domestice fără certificate fitosanitare şi, respectiv, sanitar-veterinare, emise conform legislaţiei în vigoare;

29.de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, introducerea de organisme modificate genetic (OMG) în culturi de pe suprafaţa ariei naturale protejate;

30.de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 2.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane juridice, practicarea de activităţi comerciale neautorizate în extravilanul ariilor naturale protejate;

31.de la 2.000 lei la 10.000 lei, autorizarea de construcţii/investiţii pe teritoriul ariei naturale protejate şi în imediata vecinătate fără avizul administratorului ariei naturale protejate;

32.de la 100 lei la 300 lei, neprezentarea actelor de identitate, la solicitarea personalului administraţiei sau a custozilor ariilor naturale protejate, ce deţin legitimaţii tipizate, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acţiuni/fapte ce constituie contravenţii;

33.de la 200 lei la 500 lei, neprezentarea autorizaţiei de mediu pentru activităţile desfăşurate, de către proprietarii şi administratorii de facilităţi turistice, unităţi comerciale şi de deservire a populaţiei, la solicitarea administratorilor sau a custozilor ariilor naturale protejate, care se legitimează cu legitimaţii vizate la zi.

35.După articolul 49 se introduce un nou articol, articolul 49^1, cu următorul cuprins:

Art. 49^1. – În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul administraţiilor sau custozii ariilor naturale protejate au dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte care constituie contravenţii pe raza ariei naturale protejate.

36.La anexa nr. 1, litera a) "Rezervaţii ştiinţifice", litera b) "Parcuri naţionale" şi punctul 4 al literei f) "Rezervaţii ale biosferei" vor avea următorul cuprins:

a)Rezervaţii ştiinţifice

Rezervaţiile ştiinţifice sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervaţiilor ştiinţifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrităţii zonei protejate. Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigură un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În perimetrul lor se pot desfăşura numai activităţi ştiinţifice, cu acordul forului ştiinţific competent şi al administratorului rezervaţiei ştiinţifice. Rezervaţiile ştiinţifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) «Rezervaţie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri ştiinţifice».

b)Parcuri naţionale

Parcurile naţionale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. Managementul parcurilor naţionale asigură menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, prevenirea şi excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit. Regimul de gospodărire se stabileşte prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi conservare aprobate de autorităţile naţionale ştiinţifice şi administrative abilitate, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracţiuni de ecosisteme terestre şi acvatice cât mai puţin influenţate prin activităţi umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naţionale pot fi delimitate şi puse sub un regim strict de protecţie ca rezervaţii ştiinţifice. Parcurile naţionale se întind în general pe suprafeţe mari de teren. În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, activităţi tradiţionale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile naţionale corespund categoriei II IUCN - «Parc naţional: arie protejată administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere».

............................................................................

4.zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor. Rezervaţiile biosferei cu aşezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor umane în armonie cu mediul natural.

Articolul II

Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi competenţele Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, precum şi alte structuri de administrare aflate în subordinea sau coordonarea să se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de cel mult 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Articolul III

Autoritatea publică centrală responsabilă pentru protecţia mediului şi Academia Română vor elabora instrucţiuni de aplicare a prevederilor prezentei legi, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul IV

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

BOGDAN OLTEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 19 iulie 2006.

Nr. 345.