Metodologie
Metodologie din 29 ianuarie 2007
de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor
- Emitent
- Ministerul Administrației și Internelor
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 79 din 1 februarie 2007
Textul actului · 47 de articole
100%
de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor
Prezenta metodologie stabileşte scopurile, obiectivele, răspunderile, precum şi principalele elemente şi etape de parcurs care trebuie avute în vedere la elaborarea planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.
Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.
Obiectivele PAAR sunt:
a)asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;
b)amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
c)stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;
d)alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.Secţiunea a 2-a Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor
Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.
(1)PAAR se întocmesc de comitetul judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, respectiv de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv de consiliile locale, corespunzător unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.
(2)PAAR se întocmesc şi se aprobă în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, elaborată de inspectoratul judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, şi se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.
(1)Prefecţii, primarul general al municipiului Bucureşti şi primarii răspund de asigurarea condiţiilor necesare elaborării PAAR.
(2)Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale pot comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate.
După elaborare şi aprobare, PAAR se pun la dispoziţie secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor judeţene/al municipiului Bucureşti/locale pentru situaţii de urgenţă, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.
Inspectoratele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, prin centrele operaţionale, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.
(1)Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţie comitetelor pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR.
(2)Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.
Pe baza datelor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, aprobată de prefectul judeţului, în conţinutul PAAR se face o prezentare pe secţiuni a caracteristicilor unităţii administrativ-teritoriale, după cum urmează:
a)amplasare geografică şi relief;
b)caracteristici climaterice;
c)reţea hidrografică;
d)populaţie;
e)căi de transport;
f)dezvoltare economică;
g)infrastructuri locale;
h)specific regional.
În cuprinsul secţiunii 1 "Amplasare geografică şi relief" se fac referiri cu privire la:
a)suprafaţă, vecinătăţi;
b)forme de relief, specificităţi, influenţe;
c)caracteristicile pedologice ale solului.
În cuprinsul secţiunii a 2-a "Caracteristici climatice" se fac referiri cu privire la:
a)regimul climatic, specificităţi, influenţe;
b)regimul precipitaţiilor - cantităţi lunare şi anuale, valori medii, valori extreme înregistrate - vârfuri istorice;
c)temperaturi - lunare şi anuale, valori medii, valori extreme înregistrate - vârfuri istorice;
d)fenomene meteorologice extreme - furtuni, tornade etc.
În cuprinsul secţiunii a 3-a "Reţea hidrografică" se fac referiri cu privire la:
a)cursurile de apă, debite normale, creşteri înregistrate vârfuri istorice;
b)bazinele hidrografice, lacurile de acumulare suprafeţe, volume;
c)caracteristicile pedologice;
d)lacuri, iazuri - suprafeţe, adâncimi;
e)acumulări piscicole - suprafeţe;
f)amenajări hidrotehnice - diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor etc.
(1)În cuprinsul secţiunii a 4-a "Populaţie" se fac referiri cu privire la:
a)numărul populaţiei;
b)structura demografică;
c)mişcarea naturală;
d)densitatea/concentrarea populaţiei pe zone aglomerări.
(2)Datele sunt cele rezultate după ultimul recensământ desfăşurat la nivel naţional.
În cuprinsul secţiunii a 5-a "Căi de transport" se fac referiri cu privire la:
a)căile de transport rutiere - autostrăzi, drumuri europene şi naţionale, drumuri judeţene, rute de transport pentru materiale periculoase, tuneluri etc., precizându-se starea acestora;
b)căile de transport feroviare - triaje, tuneluri;
c)căile de transport aeriene - aeroporturi, aerocluburi etc.;
d)căile de transport subterane - metrou;
e)căile navigabile - porturi;
f)reţele de conducte magistrale - gaze, petrol şi produse petroliere etc.
În cuprinsul secţiunii a 6-a "Dezvoltare economică" se fac referiri cu privire la:
a)zonele industrializate/ramuri;
b)depozite/rezervoare, capacităţi de stocare;
c)exploatările miniere, petroliere;
d)fondul funciar - terenuri agricole, suprafeţe împădurite;
e)creşterea animalelor;
f)turism/capacităţi de primire turistică;
g)apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei;
h)resurse naturale.
În cuprinsul secţiunii a 7-a "Infrastructuri locale" se fac referiri cu privire la:
a)instituţii publice - cultură, ocrotirea sănătăţii etc.;
b)reţele de utilităţi, apă, canalizare, electrice, gaze, etc.
c)locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă - tabere de sinistraţi.
În cuprinsul secţiunii a 8-a "Specific regional/ local"se fac referiri cu privire la:
–vecinătăţi, influenţe, riscuri transfrontaliere.
(1)Analiza riscurilor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială trebuie să permită cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere/manifestare, amplorii şi efectelor posibile ale acestora.
(2)Analiza se realizează pe tipuri de riscuri, pe baza datelor şi evidenţelor statistice, precum şi a altor documente avute la dispoziţie - studii, prognoze etc., fiind avute în vedere:
a)riscurile naturale;
b)riscurile tehnologice;
c)riscurile biologice;
d)riscurile de incendiu;
e)riscurile sociale;
f)alte tipuri de riscuri.
a)fenomene meteorologice periculoase - se analizează zonele unde s-au produs astfel de fenomene, precum şi posibilitatea apariţiei acestora în noi locuri;
a1) inundaţii - se analizează dacă inundaţiile sunt previzibile şi cu cât timp înainte, efectele dinamice şi dacă necesită evacuarea persoanelor, necesitatea instalării eventualelor tabere pentru sinistraţi, starea tehnică şi de întreţinere a lucrărilor hidrotehnice, zonele planificate a fi inundate controlat etc., se inventariază construcţiile realizate în zone inundabile, existenţa unor măsuri de protecţie suplimentare şi se analizează posibilitatea strămutării construcţiilor respective în zone ferite de inundaţii;
a2) furtuni, tornade, secetă, îngheţ etc. - se analizează şi dacă fenomenele respective sunt previzibile, cu cât timp înainte, localităţile/terenurile/obiectivele care pot fi afectate şi dacă este necesară evacuarea persoanelor;
b)incendii de pădure - se analizează posibilitatea producerii incendiilor de această natură, perioadele şi frecvenţa acestora, suprafeţele împădurite care pot fi afectate;
c)avalanşe - se analizează posibilitatea producerii acestora, perioadele şi frecvenţa lor, localităţi şi amenajări care pot fi afectate;
d)fenomene distructive de origine geologică:
d1) cutremure - se au în vedere: macro- şi microzonarea seismică a teritoriului naţional, caracteristicile fondului construit, datele statistice privind victimele şi daunele provocate de seismele produse în anii anteriori, zonele construite posibil a fi afectate de un cutremur major;
d2) alunecări de teren - se analizează locurile cunoscute în care se produc astfel de fenomene, precum şi posibilele noi locuri de apariţie a acestora, suprafeţele de teren şi construcţiile care pot fi afectate, necesitatea evacuării persoanelor şi a instalării eventualelor tabere pentru sinistraţi.
a)riscuri industriale - se analizează activităţile care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, tipurile de substanţe chimice periculoase folosite în procesul de producţie;
b)riscuri de transport şi depozitare de produse periculoase - se analizează posibilele accidente care se pot produce pe reţeaua rutieră, feroviară, fluvială şi maritimă pentru transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile şi destinaţia acestora;
b1) transport rutier - la analiza acestor riscuri se ţine cont de infrastructura existentă, transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile şi destinaţia acestora, numărul de accidente pe kilometru şi pe an etc.;
b2) transport feroviar - la analiza acestor riscuri se ţine cont de reţeaua feroviară existentă, transportul materialelor periculoase, din ce se compune şi destinaţia, numărul de evenimente produse şi frecvenţa acestora, numărul de călători anual;
b3) transport fluvial şi maritim - se analizează riscurile în funcţie de existenţa porturilor şi a căilor de transport navigabile;
b4) transport aerian - se analizează riscurile în funcţie de existenţa aeroporturilor, capacitatea şi clasa acestora, a rutelor de zbor;
b5) transport prin reţele magistrale - se analizează riscurile în funcţie de existenţa magistralelor de transport şi de natura produselor vehiculate;
c)riscuri nucleare - se analizează riscurile în funcţie de existenţa obiectivelor specifice şi riscurile transfrontaliere;
d)riscuri de poluare a apelor - se inventariază locurile în care au avut loc astfel de fenomene, precum şi posibilele noi locuri de apariţie a acestora, zonele care ar putea fi afectate;
e)prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări - se analizează construcţiile, instalaţiile şi alte amenajări aflate în stare avansată de degradare şi la care există riscul de prăbuşire;
f)eşecul utilităţilor publice - se inventariază şi se analizează sistemele, instalaţiile şi echipamentele a căror scoatere din funcţiune poate conduce la întreruperea alimentării cu apă, gaze naturale, energie electrică şi termică pentru o zonă extinsă din cadrul localităţii/judeţului;
g)căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos se inventariază locurile în care au avut loc astfel de fenomene şi consecinţele lor;
h)muniţie neexplodată - se analizează existenţa fostelor zone de conflicte militare în care se poate afla muniţie neexplodată, utilizându-se şi datele statistice referitoare la misiunile de asanare pirotehnică.
Secţiunea a 3-a "Analiza riscurilor biologice" cuprinde referiri cu privire la inventarierea şi analizarea surselor potenţiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii în construcţii, ferme zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, colonii de muncitori, zone locuite paupere - fără utilităţi publice, tabere de sinistraţi sau refugiaţi etc. - şi poluările accidentale.
Secţiunea a 4-a "Analiza riscurilor de incendiu" cuprinde referiri cu privire la analizarea şi diferenţierea riscurilor de incendiu după context: statistica incendiilor şi a altor situaţii de urgenţă, evidenţele existente pe localităţi, operatori economici, instalaţii publice etc., fond construit, vegetaţie sau vehicule.
Secţiunea a 5-a "Analiza riscurilor sociale" cuprinde referiri cu privire la analizarea riscurilor sociale în funcţie de evidenţele existente privind adunări, târguri, festivaluri şi alte manifestări periodice cu afluenţă mare de public şi mişcările sociale posibile, în raport de politica socială şi situaţia forţei de muncă din zonă.
Secţiunea a 6-a "Analiza altor tipuri de riscuri" cuprinde referiri cu privire la analizarea, pe baza statisticilor, a intervenţiilor cele mai des desfăşurate, cum sunt: descarcerări, asistenţă medicală şi transport medical, deblocări de persoane, evacuare a apei din subsolul clădirilor, salvări de animale.
În activitatea de analiză a riscurilor se pot defini zone geografice având o concentraţie a riscurilor de aceeaşi natură, legate de infrastructuri şi construcţii, denumite zone de risc crescut.
Elementele care sunt avute în vedere pentru stabilirea zonelor de risc crescut sunt:
a)zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicaţii;
b)clădirile publice, fie datorită numărului de persoane, fie datorită vulnerabilităţii lor, aşa cum sunt teatrele, hotelurile, spitalele, şcolile, centrele comerciale;
c)instalaţiile tehnologice;
d)alte elemente, cum sunt: zone inundabile, zone predispuse alunecărilor/prăbuşirilor de teren etc.
Din punctul de vedere al tipului unităţii administrativ-teritoriale, se stabilesc 3 clasificări ale zonelor de risc:
a)zone de risc urbane;
b)zone de risc periurbane: comune limitrofe, oraşe, zone industriale sau comerciale;
c)zone de risc rurale.
Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare.
Pentru acoperirea riscurilor transfrontaliere se încheie protocoale de colaborare cu instituţiile similare din ţările cu care există graniţe comune, care prevăd modalităţi de informare asupra pericolelor probabile, de avertizare/ alarmare în cazul manifestării acestora, modalităţile de intervenţie comună asupra riscurilor transfrontaliere, precum şi exerciţiile şi aplicaţiile cu participare internaţională.
(1)Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:
a)monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente;
b)activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;
c)informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;
d)exerciţii şi aplicaţii.
(2)Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:
a)controale şi inspecţii de prevenire;
b)avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă;
c)acordul;
d)asistenţa tehnică de specialitate;
e)informarea preventivă;
f)pregătirea populaţiei;
g)constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale;
h)alte forme.
Planurile de intervenţie vor cuprinde informaţii referitoare la:
a)categoriile de servicii de salvare/intervenţie în caz de urgenţă şi amplasarea unităţilor operative;
b)încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului/populaţiei pentru fiecare tip de risc, pe categorii de forţe şi mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu apă şi spumă, autospeciale de stingere cu pulbere şi azot, autospeciale pentru descarcerare şi iluminat, autoscări pentru salvare de la înălţime şi alte tipuri de autospeciale, servanţi pompieri, salvatori, asistenţi medicali, scafandri, alpinişti etc.;
c)zona de acoperire a riscurilor;
d)timpii de răspuns, cuantificaţi de o comisie compusă din specialişti ai inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;
e)activitatea operaţională, prin prezentarea detaliată a ponderii intervenţiilor la incendii; asistenţă medicală de urgenţă, reanimare şi descarcerare; deblocări/salvări de persoane; salvări de animale etc.;
f)alte informaţii considerate necesare.Secţiunea a 2-a Etapele de realizare a acţiunilor
Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:
a)alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;
b)informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;
c)deplasarea la locul intervenţiei;
d)intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;
e)transmiterea dispoziţiilor preliminare;
f)recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;
g)evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;
h)realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;
i)manevra de forţe;
j)localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/ dezastrului;
k)înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/ dezastrului;
l)regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
m)stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;
n)întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;
o)retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;
p)restabilirea capacităţii de intervenţie;
q)informarea inspectorului general/inspectorului-şef/ comandantului şi a eşalonului superior;
r)analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.Secţiunea a 3-a Faze de urgenţă a acţiunilor
În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:
a)urgenţa I - asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul/obiectivul afectat;
b)urgenţa a II-a - asigurată de subunităţile inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;
c)urgenţa a III-a - asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe;
d)urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.Secţiunea a 4-a Acţiunile de protecţie-intervenţie
Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:
a)salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;
b)acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;
c)aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;
d)dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;
e)diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;
f)limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.Secţiunea a 5-a Instruirea
(1)Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă şi aprobate de comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.
(2)Prefecţii, primarii şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie a modalităţilor de acţiune conform planurilor aprobate de analiză şi acoperire a riscurilor.Secţiunea a 6-a Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare
Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.
Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative.
Primarii, comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.
(1)Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.
(2)Consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.
În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/ manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:
a)inspecţii de prevenire;
b)servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;
c)formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare;
d)formaţiuni de protecţie civilă: echipe de căutare-salvare, NBC şi pirotehnice;
e)alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie, SALVAMONT, scafandri profesionişti etc.;
f)grupe de sprijin.
Pe lângă tipurile de forţe precizate la art. 42, mai pot acţiona, după caz, în condiţiile legii: unităţile poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei de frontieră, structurile poliţiei comunitare, unitatea specială de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor, unităţile specializate/ detaşamente din cadrul Ministerului Apărării, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii Publice, organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitară veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.
Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.
(1)Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.
(2)Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.
Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.
La PAAR se ataşează următoarele documente:
a)lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie;
b)atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie;
c)componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi membrii structurilor, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu, a responsabilităţilor şi misiunilor;
d)riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă a unităţii administrativ-teritoriale;
e)hărţi de risc;
f)măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri;
g)sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării;
h)tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă (seism, inundaţie, alunecare de teren, accident tehnologic etc.);
i)planuri şi proceduri de intervenţie;
j)schema fluxului informaţional-decizional;
k)locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora;
l)planificarea exerciţiilor/aplicaţiilor conform reglementărilor tehnice specifice;
m)rapoarte lunare de informare şi analiză către prefect;
n)protocoale de colaborare cu instituţii similare din ţările cu care există graniţe comune, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă;
o)situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la comitetul pentru situaţii de urgenţă ierarhic superior etc.;
p)reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.Anexa 1
la metodologie
Lista autorităţilor
şi factorilor care au
responsabilităţi în
analiza şi acoperirea
riscurilor în judeţul/
localitatea X
–Model -
| Nr. crt | Denumire autoritate | Coordonate autoritate | Persoaneă(e) de contact | Atribuţii în PAAR, conform fişei nr. |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Primar | str. x, nr. y; tel/fax/ mobil; | Popescu Ion 1 Primar: telefon/fax/mobil; Privat: str. W, nr. Z, tel. fix/mobil | Fişa nr. |
| Popescu Ion 2 Primar: telefon/fax/mobil; Privat: str. W, nr. Z, tel. fix/mobil | Fişa nr. | |||
| ... | .......... | ........ | ......................... | .......... |
| 20 | Spital Y | str. x, nr. y; tel/fax/ mobil; | Popescu Ion 25 Director: telefon/fax/mobil; Privat: str. W, nr. Z, tel. fix/mobil | Fişa nr. |
| ... | .......... | ........ | ......................... | .......... |
| 25 | Spital Z | str. x, nr. y; tel/fax/ mobil; | Popescu Ion 33 Primar: telefon/fax/mobil; Privat: str. W, nr. Z, tel. fix/mobil | Fişa nr. |
| ... | .......... | ........ | ......................... | .......... |
a)autorităţile publice locale (primar, consilii locale/consilii judeţene, servicii publice deconcentrate /descentralizate);
b)staţii (puncte) de măsurări a parametrilor meteorologici, seismici, hidrografici, de mediu etc.
c)institute de cercetări ştiinţifice;
d)organizaţii nonguvernamentale (Crucea Roşie, SALVAMONT, etc)Anexa 2
la metodologie
Atribuţiile autorităţilor
şi responsabililor
cuprinşi în PAAR
–Model-
| AUTORITATEA: (denumire în clar) | Fişa nr.___________ |
|---|---|
| I.-GESTIONAREA RISCURILOR | |
| a.-monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc şi transmiterea datelor la autorităţile competente; | se precizează ce parametri se măsoară, cu ce periodicitate, ce autoritate(ăţi) se informează asupra atingerii valorilor critice eventual în anexă se stabileşte structura raportului de informare |
| b.-controlul preventiv al autorităţilor pe domenii de competenţă; | ce operatori economici/instituţii controlează în ce domeniu de competenţă; pe cine informează asupra concluziilor; eventual periodicitatea controlului |
| c.-informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; | în ce domeniu de competenţă; periodicitate |
| d.-exerciţii şi aplicaţii; | cu cine, în ce domeniu de competenţă; periodicitate |
| II.-RESURSE NECESARE | |
| a.-monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc şi transmiterea datelor la autorităţile competente; | aparatură/echipamente de măsură/control necesare; loc de amplasare |
| b.-controlul preventiv al autorităţilor pe domenii de competenţă; | materiale/echipamente necesare |
| c.-informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; | materiale informative/documentare, rapoarte, planuri de urgenţă, pliante, mass-media, filme, conferinţe, simpozioane, afişe, campanii informative, Porţile deschise.... |
| d.-exerciţii şi aplicaţii; | materiale/echipamente necesare; loc de desfăşurare |
| III.-INTERVENŢIE | |
| a.-alarmare | ce activităţi întreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare în acţiune |
| b.-acţiuni de căutare/salvare/ descarcerare | ce activităţi întreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare în acţiune |
| c.-asistenţă medicală | ce activităţi întreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare în acţiune |
| d.-acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs | ce activităţi întreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare în acţiune |
| e.-acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol | ce activităţi întreprinde; cu ce mijloace; timp de intrare în acţiune |
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.